JItL MURPHY

O vrdjitoqretngrozitoare

Edigia a II-a

IlustraliideJill Murphy

Trad.ucere din englezide Lavinia Braniste

A[[ruR

cademia de Vrajitoare a doamnei Cacklet

era construitl pe vArful unui munte inaltgi era inconjuratl de o pidure de pini. Cu

zidurile ;i turnurile cenugii gi triste aritamai degrabl a inchisoare decAt a gcoali. CAteodati

puteai vedea elevele zburAnd pe mlturi, repede ca

liliecii, pe deasupra zidului care ingridea terenul de

joaci, dar, de obicei, locul era pe jumltate ascuns

de ceaf5, deci, daci ridicai ochii mult in sus, citremunte, probabil nu observai deloc clidirea.

$coala era intunecoasi qi cufundati in umbri.Coridoarele erau lungi si inguste, iar scirile urcau

in spirali, si, desigur, mai erau gi fetele, imbrlcatecu sarafane negre, ciorapi negri, bocanci negri cu

talpl groas5, cimipi gri gi cravate gri cu negru. PAni

gi rochiqele lor devari erau in carouri gri cu negru.

Singurele pete de culoare erau panglicile pe care le

I ,,Cotcodicit" (in limba englezi). (N. tr.)

l,,lt

purtau legate in jurul taliei, peste sarafan - diferitein funcqie de casl - qi ecusonul gcolii, o pisici neagricare stitea pe o luni galben5. La ocazii speciale, cumar fi decernarea unui premiu sau Halloweenul, pur-tau alti uniformi, constAnd intr-o pelerini lungl gi

o pilSrie inaltS, cu vArful ascuqit, dar, cum gi acestea

erau negre, nu se simfea cine gtie ce diferengS.

Erau atAt de multe reguli care trebuiau respec-

tate, incAt nu puteai face nimic firi si fii certat, gi

se pare cI in fiecare slptimAni se dideau lucriri decontrol gi examene.

Mildred Hubble era in primul an de gcoali. Eragenul de persoani care plrea ci intri mereu in be-lele. Nu avea neapirat intenfia de a incilca regulilegi de a-i sAcAi pe profesori, dar, de cAte ori era prinpreajmi, pur gi simplu se intflmplacAte ceva. Puteaifi sigur ci Mildred are piliria pusi cu faqa in spate

sau ci gireturile de la ghete ii atArn5 pe jos. Nu puteasi traverseze un coridor de ia un capit la altul firisi nu fipe cineva la ea gi aproape searl de searl avea

ceva de scris drept pedeapsi sau ii era interzis si iaslafari (nu ci ai fi avut unde si te duci daci ai fi avutvoie si iegi). Daa chiar gi aga, avea o grlmadl deprietene, deqi acestea se tineau la distanfi in labo-ratorul de poqiuni, iar prietena ei cea mai bun5,Maud, ii era credincioasi gi ii rimAnea alituri

8l

i ndiferent ce se intAmpla qi oricAt de inspiimAntitor

era. Formau o pereche ciudatS, pentru ci Mildred

era inalti qi slabi gi avea codi;e lungi, impletite, pe

care deseori le molfiia firi si-9i dea seama (inci un

motiv pentru care era certatl), in vreme ce Maud

era scundi qi plinuqi, avea ochelari rotunzi 9i cozi

simple, nu imPletite.in prima zi la academie, fiecare elevi a primit o

mituri gi a fost invilati cum si zboare pe ea, lecfie

care dureazi destul de mult gi nu e nici pe departe

atit de simplu pe cAt pare. Pe la jumitatea primului

semestru, fiecare a primit cAte un pisoi negru, P€

care I-a invSlat si zboare pe mituri. Pisicile nu se

aflau acolo din weun motiv practic, ci doar pentru

a pistra tradiqia; unele 9coli au bufnile in loc de pi-

sici, dar e doar o chestiune de gust. Doamna Cackle

era o directoare care finea foarte mult la tradi;ie, nucredea in orice prostie la modi gi-gi instruia tinerelewijitoare sI respecte toate obiceiurile pe care le in_vifase;i ea pe cAnd era copili. La sfhrgitul primuluian, fiecare elevi primea un exemplar din Carteavrdjilor tradi;ionale, un volum gros de cinci degete,legat in copertl de piele. Cartea nu era folositi cuadevirat, fiindc5 pentru lucrul la clasl se foloseauedi;ii mai ieftine, dar, asemenea pisicilor, era inclun element de tradifie. in afara decernirilor de pre_mii, nu mai erau alte prezentiri pAnd in al cincileagi ultimul an, cAnd majoritatea elevelor primeauCertificatul de absolvire a studiilorvrijitoregti. Nupirea probabil ca Mildred sd ajungi vreodati atAtde departe. Dupi primele doui zile de gcoali, dejaiqi izbise mitura de zidul care imprejmuia gridina,rupAndu-i coada in doul gi gifonAndu_gi piliria.Reugi si repare mitura cu lipici gi bandi ade zivi, qi,din fericire, aceasta incl mai zbura, degi era legatigrosolan unde se imbinau cele doui bucipi ;i uneoriera destul de dificil de controlat.

Povestea noastrl incepe cu adevirat pe la juml_tatea primului semestru petrecut de Mildred lagcoalS, in noaptea dinaintea inmAnirii pisoilor...

Era aproape miezul nopfii gi gcoala era cufu ndatlin intuneric, mai pufin o fereastrl ingustl luminati

rol

tuEor de pAlpAirea unei lumAniri. Aceasta era camera

lui Mildred, unde ea stitea in pat, imbricatS cu o

pereche de pijamale cu dungi gri 9i negre, ;i alipea

tot la cAteva minute. Maud stitea ghemuiti la ca-

1l5tul patului, imbricati cu o cima;i de noapte de

f'lanel negru gi infigurati cu un gal negru de 1An5'

lriecare elevi avea acelaqi tip de camer5: extrem de

simpli, cu un gifonier, un pat cu cadru de fier, o masi

ryi un scaun qi o fereastri ingusti, ca acelea folosite

tle arcagii din castelele de pe wemuri. Pe perefii goi

era montati o ;ini pentru atArnat fotografii, de care

stitea agifati o bucatl de pAnzi pe care era brodatun citat din Cartea vrdjilor gi, de asemenea, in tim_pul zilei, cApiva lilieci. Mildred avea in camera ei treililieci, mici, blinogi gi foarte prietenogi. ii pliceaufoarte mult animalele ;i agtepta cu nerlbdare ur_mitoarea zi, cAnd urma si primeasci gi ea un pisoi.Toati lumea era foarte entziasmati in privinta ce_remoniei gi toati seara nu ficuri decAt si_;i calcepelerinele cele bune gi si-gi netezeasci pillriile desirbitoare. Maud era prea emofionati ca si poatidormi, aga ci se furiqi in camera lui Mildred, ca sIstea de vorbi cu prietena ei.

- Cum o s5-l cheme pe-al tiu? intrebi Mildredsomnoroasi.

- Miez-de*Noapte, zise Maud. Mi se pare cisuni dramatic.

- Pe mine mi ingrijoreazi toati povestea asta,mirturisi Mildred, in timp ce-gi rodeavArful codi_fei. Sunt siguri c-o sI fac ceva ingrozitor, cum ar fis5-l calc pe coadi, sau poate cI doar o si se uite odati la mine gi o si sari pe geam. Ceva sigur o simeargl riu.

- Fii serioasi, zise Maud. $tii ci te pricepi laanimale. CAt despre coad5, nici micar n_o si steape podea. Doamna Cackle fi-l de fie qi asta e tot.Deci n-ai de ce si stai cu grij5, nu-i aga?

12 I

10,

inainte ca Mildred si dea un rispuns, uga se didude perete gi-n prag apiru diriginta lor, doamnaHardbroomr, imbricatl intr-un halat negru, cu unfelinarin mAni. Era o femeie inalti gi infricoqitoare,cu o fapi osoasi gi ascufiti gi pir negru, prins laspate intr-un coc atAt de strAns, ci fruntea plrea s5_ipocneasci.

- E cam tArziu si fifi treze, nu-i aga, fetelor? in_trebi ea sever.

Fetele, care se cuprinseri una pe cealaltl cAndu$a se deschisese, se despirliri lisAndu-;i prMreain jos.

- Desigur, daci nu wem si lulm parte la cere_monia de mAine, suntem pe drumul cel bun, maiadiugi doamna Hardbroom pe un ton cAt se poatede rece.

- Da, doamni Hardbroom, rlspunseri neferi_citele ?n in acelagi timp.

Doamna Hardbroom arunci o privire plini deinleles spre lumAnarea lui Mildred ;i pigi pe hol, inurma lui Maud.

Mildred se gribi si sufle in lumAnare gi se biglin agternuturi, dar nici gAnd sI adoarml.

Auzea bufirilele gipAnd gi undeva, in gcoall, o uq5fusese lisati deschisi gi acum scArlAia inainte gi

'4 I

t Mituri tare (in limba engleze). (N. tr.)

inapoi in bitaiavAntului. SivI spun drept, lui Mil-

<lred ii era frici de intuneric, dar si nu mai zicefi

niminui. Adici cine a mai auzitvreodati de ovrS-

jitoare care si se teami de intuneric?