4/2006 R E V I S T Å C R E Ç T I N Å

26_33rum.qxd 23.05.2006 10:04 Uhr Seite 33

2

Marcel a intrat în claså cu inima cât un purice. Oare cum aveau så se poarte noii colegi de claså cu el?Diriginta l-a prezentat celorlalñi copii. Apoi i-a spus cu voce blândå:

– Îndråzneçte! Nu te teme!– Açazå-te lângå mine!– Ba nu! Lângå mine! auzi Marcel din toate pårñile, aça cå se zåpåci complet. Nu se açteptase så fie primit

cu atâta prietenie. S-a açezat în banca a treia, lângå o fatå cu pårul blond. În pauzå, colegii de claså l-auîncercuit çi l-au întrebat de unde vine, unde locuieçte, care îi sunt hobby-urile çi multe altele. Apoi, fårå så-çi dea rând, noii colegi de claså i-au povestit despre çcoalå çi despre cluburile sportive la care se poateînscrie. Toñi vorbeau entuziasmañi chiar çi despre profesori, dar mai ales despre doamna dirigintå Hañegan.

– Ea ne duce în excursie aproape în fiecare sâmbåtå. În plus, în curând vom avea un concurs de abilitåñipractice, iar peste douå såptåmâni plecåm într-o drumeñie!

Marcel a fåcut repede cunoçtinñå cu toñi colegii, iar cu unii s-a çi împrietenit. Cel mai mult îi plåceade George, çeful clasei. Era un båiat înalt, care zâmbea mereu çi era foarte simpatic. Marcel se bucura

de Elena MICULA

PREÑULPRIETENIEI

PREÑULPRIETENIEI

2_9rum.qxd 22.05.2006 13:19 Uhr Seite 2

acum så aibå un prieten atâtde grozav.

Curând înså s-a întâmplatun lucru care l-a determinatpe Marcel så mediteze lapreñul pe care trebuia så-lplåteascå pentru aceaståprietenie. Odatå, dupå ore, båieñii s-au dus peterenul de sport din faña çcolii, ca så joacefotbal. În plinå fazå de joc, George a tras unçut atât de puternic în minge, încât aceasta azburat peste gard çi a aterizat în geamul uneisåli de claså de la etajul întâi. Marcel a ob-servat cum George s-a albit la fañå la auzulzgomotului produs de cioburi.

– Dacå aflå tata… ! a suspinat George.Geamul trebuie plåtit çi eu n-am bani.

Marcel a ezitat doar câteva clipe, apoi a spus:– Am eu bani. Îi strâng pentru o pereche de rolleri, dar acum vom plåti gea-

mul, este mai important.George a strâns cu putere mâna lui Marcel çi i-a spus:– Eçti un prieten adevårat!Lui Marcel nu i-a pårut deloc råu dupå banii lui, chiar dacå visa de ceva timp så aibå o pereche de

rolleri. Pårinñilor le-a spus cå, din neatenñie, a spart un geam împreunå cu prietenul lui. Ce-i drept, Mar-cel a trebuit så asculte un discurs nu tocmai plåcut din partea tatålui såu, dar se simñea fericit pentru cå îçiputuse ajuta prietenul. Împreunå cu tatål såu, a dus geamul cel nou la çcoalå çi l-au înlocuit pe cel spart.În drum spre caså, Marcel l-a våzut pe George în capåtul stråzii. S-a bucurat çi i-a spus tatålui såu:

– Tatå, hai så-ñi fac cunoçtinñå cu prietenul meu cel mai bun!Atunci ei au gråbit pasul. Marcel a våzut cå George se duce la chioçcul de unde se puteau

cumpåra jocuri pentru calculator. George a ales trei CD-uri çi a scos banii din buzunar, ca så leplåteascå. Preñul acestora era mai mare decât cel al geamului înlocuit, pe care-l plåtise Marcel.

Când George s-a întors çi l-a observat pe Marcel, a ascuns repede banii în buzunar.– Hei, tinere, ai de plåtit 60 de lei, a spus vânzåtorul.– Påi... eu... vå dau mai bine CD-urile înapoi, s-a bâlbâit George, în timp ce

fråmânta în buzunar bancnotele, preñul este...– Preñul este preñul prieteniei, a spus Marcel.Tatål lui Marcel çi-a privit fiul curios çi a spus:– Unde este prietenul tåu cel mai bun? Nu vrei så-mi

faci cunoçtinñå cu el?– Iartå-må, tatå, probabil m-am înçelat. Påcat,

dar pe George nu-l mai pot numi prietenul meu celmai bun.

Sinceritatea esteprobabil forma ceamai îndråzneañå decuraj.

William Sommerset

Maugham

Ilustrat de Victoria DUNAIEVA3

2_9rum.qxd 22.05.2006 13:19 Uhr Seite 3

Råzvan are opt ani. Familia lui nu are o Biblie

acaså. Când a venit pentru prima datå la

bisericå la ora pentru copii, el l-a întrebat pe

învåñåtor:

R: Ce este Biblia?

Î: Biblia este Cuvântul Lui Dumnezeu.

R: La ce foloseçte Biblia?

Î: Ea ne spune despre dragostea lui Dum-

nezeu çi cum putem deveni copiii Lui.

R: De unde a apårut Biblia?

Î: Din cer; cred cå acesta este cel mai

potrivit råspuns.

R: A fost scriså în cer?

Î: Nu, profeñii çi bårbañii credincioçi ai lui

Dumnezeu au scris-o.

R: Dacå au scris-o bårbañi credincioçi, cum

a venit Cuvântul lui Dumnezeu din cer?

Î: Pentru cå Duhul Sfânt le-a spus acestora

ce så scrie.

R: Au våzut ei Duhul Sfânt çi acesta le-a

vorbit?

Î: Nu, dar acesta le-a insuflat gândurile lui

Dumnezeu. Regele David a fost unul

dintre acei bårbañi pe care

Duhul Sfânt l-a folosit la

scrierea Bibliei. El a spus

astfel: „Duhul Domnului

vorbeçte prin mine, çi

cuvântul Lui este pe limba

mea” (2 Samuel 23:2).

Ce este

Biblia?Ce este

Biblia?Ce este

Biblia?

Ilustrat de Elena MICULA

4

Noi Îl iubim pentru cå El ne-a iubit întâi. 1 Ioan 4:19

BibliaBiblia

2_9rum.qxd 22.05.2006 13:19 Uhr Seite 4

Sfânta Scripturå ne învañå så ne påstråm prietenii çi såevitåm tot ce ar putea pune prietenia în primejdie.Dacå tu crezi cå prieteniile tale nu pot fi ameninñate denimic, e bine. Pentru ca o prietenie så råmânå cu ade-vårat trainicå çi de duratå,ar trebui så çtii la ce pri-mejdii ar putea fi expuså.

Existå foarte multe primejdii posibile. De exemplu, dacå eçti depårere cå prietenul tåu trebuie så se joace numai cu tine sau cå prietenata trebuie så-çi petreacå timpul liber numai cu tine, atunci så çtii cåpui în pericol prietenia voastrå. Nu ai voie så-ñi ñii prietenul sau prie-tena legat(å) de tine. Într-o prietenie, fiecare trebuie så-i lase libertateceluilalt.

Så nu crezi cå tot ce-i aparñine prietenului tåu sau prietenei tale îñi aparñine în mod automat çi ñie.Fiecare are dreptul la ceva care så fie numai al lui.

Nu-ñi bate joc niciodatå de prietenul tåu în faña altora, cåci prin aceasta pui în pericol prieteniavoastrå. La fel se întâmplå çi atunci când îñi vorbeçti prietenul de råu. Biblia ne interzice acestlucru: „Så nu umbli cu bârfe în poporul tåu” (Levitic 19:16).

... çi încå ceva. Dacå îl minñi pe prietenul tåu, el îçi va pierde încrederea în tine, iar încredereaeste foarte importantå într-o prietenie. Dumnezeu pedepseçte minciuna. El ne spune prin proroculIeremia: „Limba lor este o sågeatå ucigåtoare, nu spun decât minciuni; cu gura îi vorbesc aproa-pelui lor de pace, çi în fundul inimii îi întind curse. Så nu-i pedepsesc Eu pentru aceste lucruri, ziceDomnul?” (Ieremia 9:8-9)

Dacå prietenul tåu te-a rånit din neatenñie, fii gata så-l ierñi. Acesta este un lucru foarte frumos.Iar dacå ai greçit tu fañå de prietenul tåu, nu amâna, ci cere-ñi iertare imediat de la el çi de la Dum-nezeu.

Domnul så vå ajute så påstrañi prietenia voastrå, cât timp veñi tråi. El poate så facå acest lucru,dupå cum ne-a promis. Vorbesc din proprie experienñå: am un prieten de când am fost la çcoalå çisuntem prieteni de peste 40 de ani.

Cultivå-ñi prieteniile. Ele sunt de mare preñ.de Waldemar ZORN

5

Så nu mårturiseçtistrâmb împotrivaaproapelui tåu.

(Exod 20:16)

Ilustrat de Elena MICULA

PRIETENIE INPRIMEJDIEPRIETENIE INPRIMEJDIE

2_9rum.qxd 23.05.2006 8:43 Uhr Seite 5

Fiul meu, Cristi, care citise în revista „Felinarul copiilor”

despre prietenia dintre David çi Ionatan, a venit la mine çi

m-a întrebat:

– Aceçti doi tineri au fost prieteni foarte buni, înså nu

pentru mult timp. Cum este de fapt prietenia adulñilor? Au

adulñii prietenii de duratå?

– Întrebarea ta este interesantå, i-am råspuns eu çi am înce-

put så meditez la întrebarea lui.

Atunci mi-a venit imediat în minte Cartea lui Iov. Ea se aflå în

Biblie în Vechiul Testament, chiar înaintea Psalmilor.

– Ai citit vreodatå despre Iov, bårbatul din ñara Uñ, çi despre

prietenii lui: Elifaz, Bildad çi Ñofar? l-am întrebat eu pe fiul meu.

– Nu, n-am citit încå.

– Atunci am så-ñi povestesc despre ei. Iov çi prietenii lui erau

adulñi. Aveau familii çi mulñi copii. Iov se bucura peste tot de un

respect deosebit, cåci era un om foarte bun. Pe lângå aceasta, avea

averi mari çi era bogat. Dar çtii cum e: oamenii bogañi sunt adesea

invidiañi de ceilalñi. Aceçti oameni individioçi erau de pårere cå Iov nu

era atât de drept çi de cucernic dacå n-ar fi avut un motiv. Dumnezeu

îi påzise toate averile, deci Iov era mulñumit çi de aceea Îl glorifica pe

Dumnezeu în viaña lui.

– Dar nu putea fi verificatå cumva aceastå afirmañie?

– Ba da, putea fi verificatå. Iov a fost încercat prin niçte

evenimente îngrozitoare, am suspinat eu. Imagineazå-ñi: mai

întâi, locuitorii din Saba çi haldeenii i-au alungat toate turmele

çi i-au omorât robii. Tot în aceeaçi zi, s-a iscat o furtunå puter-

nicå. Clådirea, în care erau adunañi fiii lui Iov la sårbåtoare,

s-a pråbuçit peste ei. Toñi copiii lui au murit în ziua aceea.

– O, ce nenorocire! Çi Iov nu a fost deznådåjduit? m-a

întrebat Cristi curios.

– În mod uimitor, nu. Profund îndurerat, Iov çi-a

sfâçiat hainele çi apoi a spus: „Gol am

ieçit din pântecele mamei mele, çi

gol må voi întoarce în sânul

påmântului. Domnul a dat, çi

Domnul a luat, – binecuvân-

tat fie Numele Domnului!”

(Iov 1:21)

– Ce atitudine demnå

de admirat!

Am deschis Biblia la

povestea lui Iov çi l-am

rugat pe Cristi så citeascå

pasajul în care Iov a fost lovit

de leprå. Lepra este o boalå

care atacå pielea, muçchii çi

organele interne.6

IOV S, I PRIETENII LUIIOV S, I PRIETENII LUI

2_9rum.qxd 22.05.2006 13:19 Uhr Seite 6

– Cum au reacñionat prie-

tenii lui Iov când au våzut

ce i se întâmplå? a întrebat

Cristi curios.

– Am så-ñi povestesc.

Când au aflat cât de mult a

fost încercat Iov, prietenii

lui s-au dus în mare grabå

la el, ca så-l mângâie. Asta este o intenñie bunå, nu-i aça?

Timp de çapte zile, ei nu au scos nici un cuvânt, din cauza

tristeñii. Asta se întâmplå mai rar. De cele mai multe ori,

oamenii vor så dea imediat sfaturi bine intenñionate. Dar

apoi Elifaz, unul din prietenii lui Iov, a considerat cå a suferit

destul alåturi de el çi a început så-i spunå lui Iov cå Dum-

nezeu este drept çi cå Dumnezeu îi pedepseçte pe cei

påcåtoçi – lucru pe care Iov îl çtia deja. Cu alte cuvinte, îl

considera pe Iov vinovat fañå de Dumnezeu. Iov l-a contrazis

pe prietenul lui çi i-a cerut så-i spunå måcar o faptå greçitå

pe care ar fi fåcut-o el. La aceasta înså Elifaz nu i-a putut

da niciun råspuns.

– Tatå, dar ceilalñi doi prieteni cum au fost? Lor le-a fost

milå de Iov?

– Bildad a încercat så-l convingå pe Iov cå nenoro-

cirea lui va trece curând çi cå Dumnezeu avea så-l

råsplåteascå mai târziu pentru faptele lui bune. Ñofar a

spus cå Iov nu se poate cunoaçte mai bine decât îl

cunoaçte Dumnezeu. De aceea, Iov nu ar trebui så spu-

nå cå nenorocirea care a venit peste el este nedreaptå.

Cuvintele lui Ñofar nu au fost sincere çi nici corecte. Dacå

i s-ar fi întâmplat lui însuçi o asemenea nenorocire, în

mod sigur s-ar fi împotrivit! Existå un proverb care

spune: „Durerea altuia nu-ñi merge la inimå”. Toñi cei

trei prieteni ai lui Iov au fost deci niçte egoiçti, chiar

dacå au fost oameni credincioçi.

– Dar ce poruncå au încålcat prietenii lui Iov? m-a

întrebat Cristi. Nu au fåcut de fapt niciun råu: nu au

furat, nu au ucis, çi în plus, au fost foarte cucernici.

– Cred cå pe a opta. Çtii care este?

– O clipå... „Så nu mårturiseçti strâmb îm-

potriva aproapelui tåu.”

– Exact! Corect!

Ne-am açezat atunci la maså çi am deschis

Biblia la 1 Corinteni 13:4-8 çi am citit încå o datå

porunca despre care Domnul Isus a spus cå este

cea mai importantå: porunca dragostei, care nu

este invidioaså çi încrezutå, care nu se bucurå de

nedreptate, ci de adevår, care este prietenoaså

çi care nu cautå numai avantajul ei. Aceasta este

dragostea care consolideazå o prietenie.

de Alexandru SEMIONOVIlustrat de Ina COZINA

Prietenul adevåratla nevoie secunoaçte.

Cicero

7

2_9rum.qxd 22.05.2006 13:19 Uhr Seite 7

8

A fost o perioadå în care Verena nu era prea iubitå de colegii ei de claså, pentru cå îi plåcea så triçeze.Întotdeauna când situañia devenea incomodå pentru ea, îi minñea pe ceilalñi copii. Un timp lucrurile aumers bine aça çi copiii nu i-au observat minciunile. Odatå Verena a fost prinså cu un neadevår. Câteva

zile mai târziu a fost prinså din nou çi apoi încå o datå. Copiii çi-au povestit între ei minciunile Verenei.Nimeni nu a mai vrut så se joace cu ea. Verena s-a mirat de faptul cå, dintr-odatå a fost nevoitå så stea

singurå în curtea çcolii, în timp ce ceilalñi copii se jucau împreunå în timpulpauzelor. Odatå, s-a dus la Susanne çi i-a spus:

– Hei, laså-må så må joc çi eu cu voi!Dar Susanne a dat numai din cap çi i-a spus:– Nu se poate, suntem deja destui.Verena a plecat dezamågitå mai departe, muçcând fårå poftå din corn.

„Oare de ce nu se joacå nimeni cu mine?” s-a întrebat atunci. „Sunt toñi niçteproçti”, çi-a zis ea.

Situañia aceasta a durat destul de mult timp, pânå când a venit un båiat nouîn claså, pe nume Udo. Verenei i-a plåcut imediat de Udo. Era sincer çi spuneaîntotdeauna ce gândea. Te puteai înñelege bine cu el. Asta-i plåcea Verenei,

dar çi celorlalñi copii.Când Udo a descoperit cå Verena minñea frecvent, s-a postat într-o zi în faña ei, çi-a vârât mâinile în buzu-

nare çi i-a zis:– Cred cå eçti o fatå foarte

dråguñå, dar minñi prea mult.Çtii, eu nu pot så suport min-ciuna.

Au, au! Asta a durut. Deo-datå Verena s-a simñit prost çiparcå i-a fost ruçine. A medi-tat mult timp la cele spuse deUdo çi apoi s-a decis så numai mintå.

Dupå câteva zile, Verenaa constatat cå sinceritateanu este atât de uçoarå caminciuna, dar a råmas pepoziñie, iar copiii au înce-put s-o lase din nou så sejoace cu ei în pauze. Întot-deauna când Verena eratentatå så mintå, îçi amin-tea de cuvintele lui Udo çi prefera så spunå ade-vårul.

– Hei, Verena, vrei såte joci de-a prinselea cunoi?

– Sigur cå da!

Ilustrat de Iulia PRAVDOCHINA

Prietenii adevårañi îñi vådgreçelile çi ñi le spun înfañå, dar prietenii falçi îñivåd greçelile çi te vorbescpe la spate.

(Autor necunoscut)

de Angelika BLUM

E GREU SA FII SINCERE GREU SA FII SINCER

2_9rum.qxd 22.05.2006 13:20 Uhr Seite 8

9

Rådåcinile

certurilor

le gåseçti

în inima

de alåturi.

De multe ori se vede pe faña omuluiîn ce stare sufleteascå se aflå. Lerecunoçti?

Ilustrat de Victoria DUNAIEVA

INIMA

SSTTÅÅRRIISSUUFFLLEETTEEÇÇTTII

1

BUCURIE

FRICÅFURIE

TRISTEÑE

JIGNIRE

URÅVIOLENÑÅLÅCOMIE

GELOZIERÅUTATERÅZBUNARE

MÂNIEINVIDIE

1

3 4 5

2

I E K E Å I H AN I R Q S UF V T A X

B

F S Y V U P R S I E

O C R A T C H E A F

Z V U L A M O C B C

M N O T T U V X Z A

M Â N I E P C V D E

G H I J T P T R S T

C Â N I U O P R Z

T U V N G I L M

E Z H V D P R S

L O Z I E T U

E A T D L O

V S S I D

Å H L E

U C S

R

MTGOAPEUUUEDBDAK

ONEREORMSTGFTCZ

CODHAOALRSRGOU

ÅRSCEKNNEREIA

LABCNIUEFPIB

HRWSROBNIOB

CEUTOSZÅEN

IOLENÑÅAF

B

VSROGV

UNTCA

ITIZCRV

GRLBBF

Z

Å

2_9rum.qxd 22.05.2006 13:20 Uhr Seite 9

10

1

2

De câte ori este scris cuvântul PRIETENIA în careul alåturat? Atenñie: îl gåseçti scris pe orizontalå, pe verticalå çi pe diagonalå.

P B P M N O C P MC R R N S V X R SP R I E T E N I AV X E E Y Z X E VS C T V T Z L T ZX L E C Y E K E XZ A N L K V N N YP R I E T E N I AS

2

3

4

7

9

V A X Y Z S A A

1

5

6

8

1. Iacov çi Ioan erau …

2. Ionatan çi David erau …

3. … a fost înålñat la cer printr-un

vârtej.

4. Daniel era în groapa cu …

5. Pavel trimite epistola sa cåtre

Efeseni prin …

6. A doua carte din Biblie este ...

7. Påstorul cel …

8. Tatål påmântesc al Lui Isus a

fost ...

9. … a fost numit prietenul lui

Dumnezeu.

Rezolvare: „Nu çtiñi cå … lumii este vråjmåçie cu Dumnezeu?”

Integrame realizate de frañii Denisa, Beniamin çi Salomea STRAVU, jud. Bihor

10_13rum.qxd 22.05.2006 13:42 Uhr Seite 10

Pe muntele Sinai, Dumnezeu i-a dat prorocului Såu Moise cele 10 porunci ca reguli importante pentru viañå (Exod 20).

La ce porunci se referå textele?

Nu trebuie så må ostenesc în ziua de sårbåtoare

(duminica) cu lucruri cotidiene, ci pot så må odihnesc

çi så ascult împreunå cu alñii Cuvântul lui Dumnezeu.

Porunca:

Adu-ñi aminte .................................................................

.......................................................................................

(Exod 20:8)

Nu trebuie så fiu nemulñumit. Nu trebuie så må com-

par tot timpul cu ceilalñi çi så-i invidiez. Vreau så fiu

recunoscåtor pentru tot ce-mi dåruieçte Dumnezeu.

Porunca:

Så nu .............................................................................

.......................................................................................

(Exod 20:17)

Dar çi în Noul Testament, Isus ne då reguli de mare ajutor pentru o bunå convieñuire (de exemplu înPredica de pe munte din Matei 5 çi 6).

Spre exemplu:

Când cineva må supårå sau må råneçte, eu så nu-i

plåtesc cu aceeaçi monedå, ci cum spune Isus în

Matei 5:44

Iu_ _ñi-i _e vr_ _m_ _ii _ _çtr_ ç_ r_ _a_ _-vå

p_ _ _ _u c_ _ c_ _ _ vå a_ _pr_ _c ç_ v_

pe_ _ec_ _å.

Dintre toate poruncile, Isus subliniazå una, ca fiind

cea mai importantå! Care este ea?

Så-L i_ _e_ _i p_ Do_ _ul, Du_ _ _ _eul t_ _,

c_ t_ _tå i_ _ _ _ t_, c_ t_ _ s_ _ _ _ _ _ _ t_ _

ç_ c_ t_ _ _å m_ _ _ _ _ t_. Så-L iu_ _ _ti p_

a_ _ _ _ _ele t_ _ c_ p_ ti_ _ în_ _ _i.

(Matei 22: 37-39)

INDICATOARELE –AJUTOR ÎN

CIRCULAÑIARUTIERÅ

Cunoçti aceste indicatoare? Gåseçte

semnificañia corespunzåtoare fiecårui

indicator.

– Circulañia interziså în ambele sensuri

– Accesul interzis bicicletelor

– Întoarcerea interziså

– Cedeazå trecerea

– Intersecñie cu sens giratoriu

– Oprire

– Trecere pentru pietoni

DIN COMOARA BIBLIEI – AJUTOR PENTRU VIAÑA NOASTRÅ

11

10_13rum.qxd 22.05.2006 13:42 Uhr Seite 11

Familia Enache a fost la un picnic. În drum spre caså, Mihaelaîntreabå, aråtând cu degetul spre un fel de voal care plutea învåzduh:– Ce este asta, tati?– Este ceañå, a råspuns tatål. Este foarte greu så conduci

pe vreme de ceañå.El conducea foarte încet, pentru cå abia vedea

carosabilul. Deodatå, l-a depåçit o altå maçinå care mergea mult mai repede.– Acest om se pare cå çtie încotro merge, a afirmat domnul

Enache. Cred cå vom urma luminile roçii ale maçinii lui.Astfel çi-au continuat drumul pentru câtva timp, pânå

când, dintr-odatå, luminile roçii au dispårut. O loviturå! Mihaela a cåzut în fañå, dar nimeni nu s-a accidentat.

Ce se întâmplase?Îl urmaserå pe çoferul maçinii din faña lor pânå la

garajul acestuia çi loviseserå maçina acestuia,împingând-o prin peretele garajului.

Domnul Enache ståtea çi privea peretele spart al garajului çi maçinile avariate. Apoi a spus trist:– Vezi, Mihaela? Nu este bine så urmezi oamenii fårå så

çtii încotro merg.Avea dreptate. Existå doar un conducåtor pe care-l

poñi urma întotdeauna încrezåtor. Acesta este Isus Cristos. Laså-te condus(å) de El çi totul va fi bine.

Ilustrat de Alexandru BASS

de Catherine MARSHALL

12

10_13rum.qxd 22.05.2006 13:42 Uhr Seite 12

13

Ilus

trat

de

Nat

alia

ÑU

RA

CO

VSC

A

Activitate practicå

Te-ai gândit vreodatå cum ajung cele aproximativ 10.000 de reviste

„FELINARUL copiilor” din Germania, unde sunt tipårite, în România?

Acestea sunt încårcate în camioane care le aduc la Sibiu, de unde sunt

expediate prin poçtå în toatå ñara.

Dacå vrei så vezi cum aratå un astfel de camion, atunci urmeazå instrucñiunile

de mai jos, ca så-ñi confecñionezi unul.

Copiazå fiecare parte a camionului pe hârtie, coloreazå-le dupå cum îñi place, apoi lipeçte foaia pe un

carton çi decupeazå pe linia de contur. Linia punctatå este locul de îndoire. Partea 3 este suportul pe care

se lipesc pårñile 1 çi 2 pe lateral çi partea 4, cea mai lungå, se lipeçte deasupra camionului.

�

�

�

�

CamionulCamionul

10_13rum.qxd 22.05.2006 13:42 Uhr Seite 13

pra lor multe påsåri cântåtoare, din ale cåror

ciocuri nu se auzea acum nici un ciripit, cåci

erau îngrozite så stea atât de aproape de

råpitori.

Poveste serial începutå în nr. 1/06

De cealaltå parte ståteau animalele paçnice:

cerbi çi cåprioare, iepuri, çoareci çi arici,

veveriñe çi cârtiñe, påsåri din bålñi çi lacuri,

gâçte çi rañe, liçiñe, sitari çi nagâñi, iar deasu-

La urmå de tot a venit în zbor corbul Kolk,

purtând la piept puiul de maimuñå. A coborât

lin pe lângå crengile Stejarului Judecåñii spre

locul liber unde ståteau acuzañii.

Împåratul s-a apropiat, påçind maiestuos, çi

s-a oprit lângå trunchiul noduros al stejarului.

Puiul de maimuñå Fips nu mai våzuse nicio-

datå un animal atât de puternic. Împåratul s-a

oprit måreñ çi impunåtor în faña lui, privindu-l

pe Fips de sus, cu ochi severi. Coarnele lui

puternice erau ca niçte arme strålucitoare.14

Deasupra lor, pe ramuri, s-au strâns gaia

roçie, uliul, çoimul çi bufniñele çi multe, multe

ciori. Aceastå laturå a Stejarului Judecåñii era

în întregime neagrå.

de Werner LUTZ

Ilustratå de Iulia PRAVDOCHINA

Dupå ce soarele a asfinñit, animalele pådurii

s-au îndreptat spre Stejarul Judecåñii çi s-au

separat în douå partide. De o parte s-au adu-

nat råpitorii: vulpile çi jderii, bursucul, nevås-

tuica çi dihorul.

Inima puiului de maimuñå båtea cu putere,

gata-gata så-i sarå din piept. Apoi împåratul

çi-a ridicat capul çi a scos un muget puternic

çi prelung. Strigåtul lui a råsunat pânå departe

printre copacii båtrâni pânå la Stâncile Ascu-

ñite. De acolo, strigåtul s-a întors în ecou la

animale. Judecata începuse.

Puiul d

e

maim

uñå,

care

reuç

ise så

evad

eze

din cu

çca î

n car

e era

u

trans

portat

e anim

alele

din Afric

a,

se af

la ac

um în

tr-o

pådur

e strå

inå d

in

Europ

a. Atu

nci c

ând K

olk a

våzu

t uliu

l ro-

tindu-

se d

easu

pra m

icuñe

i maim

uñe,

a tre

buit så

inter

vinå ç

i s-o

salve

ze. A

luat

puiu

l de m

aimuñ

å la e

l çi

l-a d

us su

s pe M

arele

Moli

d. Coñ

ofan

a a rå

spân

dit în t

oatå

pådur

ea un

zvon

: cor

bul a r

åpit u

n pui

de om

. Ves

tea a

ceas

ta i-

a

nelin

içtit f

oarte

mult

pe l

ocuit

orii p

ådur

ii.

ÇI MICUL LUI PRIETEN FIPSPOVESTEA 4

14_17rum.qxd 22.05.2006 13:44 Uhr Seite 14

Cu mulñi ani în urmå, te-ai mutat la noi venind

dinspre råsårit, iar noi te-am låsat så locuieçti

aici, pentru cå erai o pasåre modestå çi paç-

nicå çi un bun vestitor, care ne avertiza când

veneau oamenii în pådure.

– Corbule Kolk, zise împåratul, uitându-se cu

gravitate la pasårea neagrå, care se afla în faña

lui çi care-l cuprinsese protector cu aripa lui

dreaptå pe Fips. Tu eçti un stråin în pådurea

noastrå. Înaintea ta, nici un alt corb nu a locuit

vreodatå aici, la noi.

Tu ai fost înså çi un pericol pentru noi toñi,

cåci am observat cå de multe ori Omul Verde

te-a cåutat cu Ñeava Morñii, iar atunci când

nu te gåsea, în mânia lui omora un alt animal.

Împåratul a continuat så vorbeascå:

– De ce ai adus acest animal stråin în

pådure? Nu çtim nimic despre el: nici måcar

dacå este un pui de om sau un pui de animal.

Aratå-ni-l!

Acest reproç a fost o loviturå grea pentru

corb. Dacå aça se punea problema, atunci nu

avea decât så påråseascå pådurea çi så plece

departe.

Corbul çi-a ridicat aripa, låsându-l pe împårat

så vadå mica maimuñå care tremura. Cerbul

a spus:

– Are mâini ca ale oamenilor, are picioare ca

ale oamenilor çi are o fañå ca a oamenilor.

Omul Verde cu Ñeava Morñii va veni çi-l va

cåuta,

Peste Stejarul Judecåñii plin de frunze veç-

tede s-a låsat întunericul. Ochii galbeni çi

roçii ai animalelor de pradå au început så

luceascå periculos.

– Ce ai de spus la toate acestea, corbule

Kolk?

dar nu-l va gåsi, întrucât va fi ascuns bine de

corb... çi din nou vor muri animale lovite de

furia omului.

– Maiestatea Voastrå, zise Kolk. Nu este

adevårat cå Omul Verde va veni dupå micul

meu prieten, cåci Fips nu este un pui de om.

Este un pui de animal din neamul maimuñe-

lor, din familia maimuñelor Rhesus.

15

14_17rum.qxd 22.05.2006 13:45 Uhr Seite 15

– Dacå vine de dincolo de mare, cum a ajuns

pânå aici? întrebå împåratul neîncrezåtor.

În cålåtoriile mele dincolo de mare am våzut

multe asemenea animale. Maimuña este un

animal paçnic. Nu omoarå pe nimeni. Nu furå

ouå. Månâncå numai plante. Nu va face

nimånui nici un råu.

– Fips a fost prins de oameni çi a fost trans-

portat prin pådure într-o cuçcå. Eu am våzut

cum a ieçit din cuçcå çi cum a evadat. Uliul

se rotea deasupra lui. De aceea am luat puiul

la mine. Îndurare, mårite împårat! Este un

pui! Tremurå!

Oamenii vor afla cå ceea ce le aparñine este

aici.

Împåratul çi-a ridicat din nou capul måreñ çi a

mugit nåvalnic, puternic çi înspåimântåtor.

Niciunul dintre animale nu a putut så audå ce

i-a çoptit Kolk micuñei maimuñe:

Înså împåratul nu s-a aråtat înduråtor çi a

spus:

– Deci micul animal a fugit de la oameni. Tu

însuñi ai spus-o, corbule Kolk. Indiferent dacå

este un pui de om sau un pui de animal, este

al oamenilor. Îl vor cåuta.

– Când am så må înalñ în zbor, så sari la

pieptul meu çi så te prinzi cu toatå puterea

de mine. Trebuie så-mi dai avânt, så må

împingi în sus. Totul depinde de cum ne vom

lua zborul. Te scot eu de aici.

În clipa aceea, corbul s-a împins cu toatå

puterea în sus. Când a lovit cu ambele aripi

aerul, Fips a sårit la pieptul lui. Ghearele jde-

rului au apucat în gol.

Dupå ce ecoul a amuñit, împåratul a dat ver-

dictul:

– Puiul de maimuñå trebuie så moarå! Jderul

så-l execute!

Kolk s-a ridicat direct în sus, în spañiul îngust

dintre Stejarul Judecåñii çi câñiva mesteceni.

– Dupå el! ñiparå ciorile. Stolul croncånitor

çi-a luat zborul, pentru a-l vâna pe corb.

16

14_17rum.qxd 22.05.2006 13:45 Uhr Seite 16

Biblia spune:„Faceñi dreptate çi judecatå; scoateñi pe cel asuprit

din mâinile asupritorului; nu chinuiñi pe stråin.”

(Ieremia 22:3)

„Cåci Tu eçti ajutorul meu, çi sunt plin de veselie la

umbra aripilor Tale. Sufletul meu este lipit de Tine;

dreapta Ta må sprijineçte.” (Psalmul 63:7-8)

ÎNTREBÅRI

ÎNTREBÅRI

Biblia spune:

Aceastå pådure nu avea loc pentru ei doi.

Acolo sus ar fi fost loc, mult loc, çi atâta

pace... Ñipåtul påtrunzåtor de vânåtoare al

stolului de ciori l-a determinat pe Kolk så se

forñeze la maxim. Çi-a întins sub el picioarele

lungi, cu gheare ca niçte lånci çi a înaintat tot

mai departe, lovind aerul cu aripile. Tot mai

sus.

Kolk çtia cå exista o singurå salvare: så zboa-

re atât de sus, încât ciorile så nu-l poatå

ajunge. Çi-a ridicat privirea spre cerul înstelat

al nopñii. Poate s-ar putea opri pe una din

luminile de pe cer.

Acolo ciorile nu-l mai puteau ajunge. Deodatå

simñi trecând pe lângå capul lui ceva micuñ,

iar un tunet bubui în aer. Ciorile se împråçti-

arå, ñipând speriate. Kolk avusese de mai

multe ori o astfel de experienñå: ca omul så

tragå în el. Aça cå a råmas liniçtit. Mai

departe, în sus!

– Ñine-te bine! strigå el. Må pråbuçesc! Çi-a

strâns aripile çi s-a låsat så cadå ca o piatrå

la påmânt. Când vârfurile copacilor au înce-

put så se apropie de ei, Kolk çi-a întins din

nou aripile. Dar nu a putut decât så înceti-

neascå pråbuçirea.

O loviturå groaznicå i-a întrerupt înså båtaia

aripii drepte çi un al doilea bubuit de tunet i-a

asurzit urechile. Urmåtoarea båtaie din aripi

nu l-a mai fåcut så înainteze. Corbul a våzut

îngrozit cå pana mare din mijloc a aripii lui

drepte s-a desprins çi a cåzut la påmânt.

A båtut disperat aerul cu aripile çi a ajuns cu

chiu cu vai pe vârful Marelui Molid, fâlfâind

ca o potârniche bolnavå. Din locul unde

fusese pana lui mare de zbor picurau acum

stropi mici de sânge.

Båtrânul corb n-a scos niciun sunet. Çi-a întins aripa rånitå peste puiul

de maimuñå, de parcå nu s-ar fi întâmplat nimic. Dar puiul s-a uitat la

pådurea întunecatå çi duçmånoaså prin gaura låsatå de pierderea penei

mari de zbor. A våzut stropii mici de sânge çi a simñit cum plânge inima

båtrânului såu prieten, pentru cå acum nu mai putea nici zbura, çi nici

lupta; çi nici pentru Fips nu mai era loc în pådure.

(va urma)

1. Cine era împåratul pådurii?

2. Care a fost verdictul dat de împårat referitor la

puiul de maimuñå?

3. Cum a salvat corbul Kolk viaña lui Fips?

4. Cum trebuie så reacñionåm, când cineva este

jignit sau asuprit?

17

14_17rum.qxd 22.05.2006 13:45 Uhr Seite 17

18

de L

udm

ila S

TOR

CPUIUL DEVEVERIT‚APUIUL DEVEVERIT‚A

Puiul de veveriñå Riñi era singur la pårinñi. Celelalte familii de veveriñeaveau mai mulñi pui. Vecina de lângå ei avea doi, iar în familia de

la capåtul celålalt al pådurii tråiau çapte pui de veveriñå. Riñi înså era singur-singurel. Uneori se plictisea îngrozitor. Desigur cå se juca adeseacu puii de veveriñå ai vecinilor, dar când toñi plecau acaså, Riñi se întrista.Pe lângå toate acestea, toate animalele, pe care le întâlnea în pådure, selåudau cå aveau mulñi prieteni. Asta îl fåcea pe Riñi så fie çi mai trist. Elcredea cå nu are niciun prieten.

Desigur cå avea prieteni de joacå, înså aceçtia erau dintre rudele lui. Riñivoia så aibå prieteni adevårañi. Ce-i drept, nu prea çtia el exact ce în-seamnå un prieten çi cum trebuie så fie prietenii, dar voia neapårat såaibå câñiva. Într-o zi, Riñi i-a spus mamei lui:

– Acum am så-mi caut prieteni! Toñi au prieteni, numai eu nu. Cred cåla çcoalå, acolo unde învåñåm gramatica pådurii, aç putea gåsi câñiva.

– Bine, i-a spus mama, încearcå. Dar fereçte-te så faci cunoçtinñå cuanimale din alte specii. Încå nu çtii destul despre locuitorii pådurii. Existåanimale care vâneazå veveriñe. Ai grijå çi nu te juca cu copiii lor, altfel îñipui viaña în pericol.

– Bine, mami, a råspuns Riñi gråbit çi a dispårut în pådure, sårind cudibåcie peste ramurile subñiri ale copacilor.

Dupå ce a alergat mult timp, a våzut un grup de veveriñe care se zben-guiau vesele çi se întreceau în salturi lungi.

– Pot så må joc çi eu cu voi? întrebå Riñi timid.– Nu primim stråini, îi råspunse o veveriñå.Riñi a fost rånit, pentru cå l-au respins. Çi-a ascuns înså lacrimile çi a

luat-o la goanå. A alergat mult timp prin pådure, mereu în cåutare de prie-teni. Aça a ajuns la un moment dat într-un luminiç, unde se jucau câñivapui de jder. Aceçti pui nu mâncaserå niciodatå o veveriñå çi nu çtiau încåce pradå bunå era. Nici Riñi nu çtia lucrul acesta. Deoarece jderii semånaudestul de bine cu veveriñele, Riñi a decis så se prezinte:

– Bunå, pe mine må cheamå Riñi.– Bunå, eu sunt Luc. Iar aceçtia sunt frañii mei, Cic çi Res, îi råspunse

cel mai dezgheñat dintre cei trei jderi.– Vreñi så ne jucåm împreunå? întrebå Riñi.– Da, så ne jucåm de-a prinselea, zise Luc.– Ce idee bunå!– Tu ia-o la fugå çi noi te prindem.

18_25rum.qxd 22.05.2006 13:48 Uhr Seite 18

– Nu, nu se poate! Unul singur prinde çi ceilalñi trebuie s-o ia la fugå.Dacå alergañi toñi trei dupå mine, må veñi prinde mult prea repede.

– Tocmai! Uite ce bine miroçi... Apetisant…Luc s-a lins instinctiv pe bot. Riñi s-a speriat. Çi-a amintit cuvintele

mamei lui, cå nu trebuie så se împrieteneascå cu animale stråine çi…– M-am råzgândit. N-am så må joc cu voi. Mai bine plec acaså, spuse

el çi o luå la sånåtoasa.– Ba da, hai så ne jucåm, insistå Luc, pornind în urma lui.Riñi a alergat cât de repede a putut. Luc, care se lingea întruna pe bot,

a råmas mult timp în urma lui, la doar câñiva paçi. În cele din urmå înså, i-a pierdut urma în ramurile unui molid.

– Mami! Mami! strigå Riñi. Ce spaimå am tras! Luc m-a vânat çi s-a linspe bot.

– Cine este Luc? întrebå îngrijoratå mama.– Noua mea cunoçtinñå. Aratå ca o veveriñå, dar e totuçi altfel.– A fost în mod sigur un jder! Mama se uitå speriatå în jur. Unde ñi-a

pierdut urma?– În pådurea de molizi.– Acum nu mai pleci nicåieri. Altfel ai så mori sau ai så ne

aduci jderul în caså.Dupå ce Riñi s-a mai liniçtit puñin, a început så

se vaite:– Mami, de ce nu vrea nimeni så se

împrieteneascå cu mine? Toñi cei pecare i-am cunoscut au fost ne-prietenoçi cu mine. De ce autoñi prieteni, numai eu nu?

19

18_25rum.qxd 22.05.2006 13:49 Uhr Seite 19

20Ilustrat de

Elena CARTÇENCO

– Cum n-ai prieteni? se minunå mama.Dar cum råmâne cu Coc çi Lic din molidul

vecin çi cu Soca din pådurea de pini? Nusunt ei oare prietenii tåi?– Ei sunt numai rude, råspunse Riñi trist. Prie-

tenii sunt altceva.– Çi ce sunt prietenii, dupå pårerea ta?– Nu çtiu, zise Riñi puñin descumpånit.– Ai trei prieteni çi nici måcar nu preñuieçti lucrul acesta, spuse

mama cu tristeñe. Multe veveriñe sunt bucuroase dacå au cel puñinun prieten adevårat. Unele nu au nici måcar un prieten.

– Dar noi ne certåm uneori çi ne mai jignim câteodatå, zise Riñi cuo voce plângåcioaså.

– Çi tu-i nedreptåñeçti uneori, zise mama.– Da, din când în când, recunoscu Riñi.– Când suntem råniñi de prieteni ne doare foarte mult. Este mai

råu decât atunci când ne jignesc stråinii. Dacå vrei så ai prieteni,trebuie så çtii så te porñi cu ei.

– Adevårat?! se bucurå Riñi. Atunci pot så-i numesc prietenii mei?!– Da, desigur, copile, zise mama lui Riñi râzând.– Atunci am trei prieteni adevårañi! De bucurie, Riñi fåcu un salt

în aer.– Da, çi ar trebui så te stråduieçti så nu-i råneçti. Aça cum te simñi

tu uneori rånit, la fel se pot simñi çi ei. Aveñi grijå ca prietenia voastråså nu fie tulburatå de nimic!

– Da, vreau neapårat så vorbesc despre asta cu prietenii mei,spuse Riñi vesel, accentuând în mod special cuvintele „prieteniimei”. Apoi se cåñårå pe molidul vecin, aça cum fåcea întotdeauna,ca så se joace.

18_25rum.qxd 22.05.2006 13:49 Uhr Seite 20

Fac parte din specia påsårilor, care au populat aproape tot påmântul. Înregiunile polare ne este prea frig, de aceea cel mai mult ne place sålocuim în ñårile calde. Acolo ne gåseçti în påduri çi în tufiçuri, în câmpii çi

în munñi, pe stânci çi versanñi abrupñi, dar çi pe clådirile fåcute demâini omeneçti. Existå aproape 300 de rase din specia

noastrå. Suntem albi, negri sau gri-albåstrui. Ne cunoaç-teñi în mod sigur, cåci zburåm în fiecare zi prin oraçele

voastre, în cåutare de hranå çi distracñie. Suntem consi-derate niçte påsåri foarte sociabile.

Avem un corp puternic, un gât scurt, un cap mic, o coadå dreptunghiu-larå sau rotunjitå, gheare scurte çi ascuñite çi picioare mici. Ciocul nostrueste de lungime mijlocie. Este destul de moale, drept, bont çi îngroçat labazå. Nårile înguste de deasupra ciocului sunt acoperite cu o pieliñå.

Penajul nostru este foarte des, înså penele noastre cad destul de uçor.Pe corpul nostru cresc pene deosebite, foarte fine, care produc o „pudrå”specialå menitå så ne protejeze penele de umiditate. În plus, suntemzburåtoare de excepñie çi, fårå prea multå ostenealå, putem face curbegrañioase în zbor.

Ne hrånim cu gråunñe, fructe zemoase, çi uneori çi cu insecte. Suntemsingurele påsåri care absorbim ca o pompå apa pe care o bem, în timp cetoate celelalte påsåri îçi laså capul pe spate pentru a o înghiñi.

Tråim în stoluri, înså în perioada de împerechere formåm perechi. Nefacem cuiburile din crengi çi le construim în pomi, în peçteri sau în scor-buri, în funcñie de raså. Clocim adesea de mai multe ori pe an, de regulåcâte douå ouå. De puii noçtri ne ocupåm noi, pårinñii. Mama cloceçte

noaptea, iar tata ziua. Puii ieçiñi din ouå sunt goi çi neajutorañi çi råmânîn cuib pânå ce le cresc toate penele. La început sunt hråniñi cu un„lapte” special, format din mucoasa de pe pereñii interiori ai guçei.

Puii îçi „iau” acest lapte, introducându-çi ciocurile lungi în ciocullarg deschis al mamei sau al tatålui lor. Dupå douå-trei såp-tåmâni, pårinñii îçi obiçnuiesc puii cu hranå mai tare, sub formåde gråunñe.Creatorul nostru ne-a înzestrat cu o privire agerå çi un simñ de

orientare incredibil din moment ce ne gåsim cu uçurinñå drumulspre caså. Oamenii au recunoscut acest lucru cu mult timp în

urmå çi am fost folosiñi ca poçtaçi de cåtre popoarele din antichi-tate ca egiptenii, grecii sau romanii. Din noi provin çi rasele do-

mestice.În Biblie suntem un simbol pentru viañå, pace çi curåñie. Acest sim-

bol a fost folosit çi de scriitori în lucrårile lor.Cred cå ñi-ai dat seama cine sunt eu. Ai dreptate: sunt porumbelul.

de Elvira ZORNIlustrat de Iulia PRAVDOCHINA

CINE SUNT EU?CINE SUNT EU?

21

18_25rum.qxd 22.05.2006 13:49 Uhr Seite 21

Nu çtiu ce fel de gândac a fost cel pe care-lîmpungea båiatul cu båñul lui pe mal, dar a fostunul foarte deosebit. Era destul de mare, de culoa-re lila, çi foarte, foarte frumos. Timon, båieñelul deçapte ani al prietenei mele, a alergat spre båiat çi i-a strigat:

– De ce faci asta? Îl doare!Båiatul era ceva mai mare çi mai înalt decât

Timon; aça cå nici måcar n-a reacñionat la strigå-tele lui. Eram pe punctul de a interveni, când s-aîntâmplat urmåtorul lucru: dupå ce båiatul a maiîmpuns încå o datå gândacul, acesta çi-a ridicatpartea dorsalå çi a ñâçnit un jet de lichid închis laculoare direct în faña celui care-l chinuia. Båiatul aaruncat båñul, a început så urle çi çi-a acoperitochii cu mâinile. Mama lui, care era întinså penisip la o micå distanñå de el, s-a nåpustit spre fiulei, care se tåvålea pe jos de durere. Toatå plaja aînceput så se agite. Båiatul a fost dus de urgenñå lamedic çi i s-au spålat ochii.

Timon a våzut tot. Am observat la el o expresiedeosebitå a feñei: pe de-o parte, bucurie çi mulñu-mire, pentru cå se fåcuse dreptate, dar pe de altåparte çi milå fañå de durerea altuia. Un astfel de„atac” din partea gândacului nu este mortal pentruom, înså are un puternic caracter educativ. Cred cåacest båiat se va gândi bine data viitoare, înainteså enerveze, så striveascå sau så loveascå vreovietate cu båñul.

Nu cu mult timp în urmå, am avut parte de osituañie asemånåtoare, înså cu alñi oameni, într-unalt loc çi cu un alt deznodåmânt. Împreunå cu prie-tena mea, Nataça, am plecat în concediu undeva înapropiere de Kiev, capitala Ucrainei. Locuiamîntr-o cåsuñå de lemn, lângå o pådurice de pini. Înspatele proprietåñii se întindeau câmpii, iar în mij-

locul câmpiilor erau multe lacuri de dimensiunidiferite. Era iulie çi era cald, dar apa lacurilorera clarå çi rece. Erau lacuri adevårate: foarte

adânci çi cu izvoareproprii. Uneori, cândînotai, simñeai o apårece ca gheaña, carevenea direct de laizvor. Pe fund apaera neagrå, înså pemalurile nisipoase seputea observa viañavietåñilor din lac. Cel maimult ne plåcea la LaculPåstråvului.

La marginea lui creçteau sålcii,ale cåror crengi atârnau pânådeasupra apei. De-a lungul ma-lului creçteau nuferi, care-çiînålñau florile galbene – cu-rioase parcå – peste suprafañaapei. Tot malul lacului eraînconjurat de frunzele plate çimari ale nuferilor, care seînçirau deasupra apei. La cotullacului, aproape de vad, creç-teau niçte nuferi albi, deosebit de frumoçi. Aråtauca un buchet de flori. Frunzele lor nu erau plate, caale nuferilor galbeni, ci se ridicau puñin deasupraapei, de parcå ar fi ñinut florile albe, fermecåtoare,cu grijå pe palme. Întotdeauna când ajungeam înacest loc ne opream çi ne bucuram de priveliçte.La început am putut vedea doar o singurå floare,printre mai mulñi boboci. Mai târziu bobocii s-audeschis çi s-au transformat într-un buchet frumos,format din çapte flori mari çi delicate, cu aspectmaiestuos.

Era o zi cålduroaså. Era liniçte, doar greieriicântau. Deasupra noastrå se auzea o privighetoareçi uneori mai oråcåia çi câte o broascå adormitå.Brusc înså aceastå liniçte fu întreruptå de zgomo-tul a douå maçini care s-au apropiat çi au parcat

22

CARE ESTE SCOPUL?CARE ESTE SCOPUL?de Elena MICULA

DIN CARTEA NATURII

18_25rum.qxd 22.05.2006 13:50 Uhr Seite 22

lângå mal. Din maçini au ieçit çase copii, douåfemei, care erau probabil mamele lor, çi doi bår-bañi. Femeile s-au dus så înoate cu copiii. Curândau descoperit nuferii înfloriñi. Au înotat pânå la eiçi i-au cules pe toñi. Prietena mea a strigat:

– De ce faceñi asta?! Låsañi cel puñin câtevaflori neculese, pentru ca oamenii så se poatåbucura de ele!

Femeile s-au uitat în direcñia noastrå, au spusniçte cuvinte urâte, batjocoritoare çi au înotat îna-poi la mal. Ceva mai târziu s-au urcat în maçini çiau plecat. Când am pornit împreunå cu prietenamea înapoi, spre cåsuña noastrå, am våzut pe loculunde ståtuserå acei oameni câñiva nuferi albi, ofi-liñi. Atunci m-am gândit: „Doamne, Tu iubeçti flo-rile. Tu ai spus cå ele sunt mai frumoase decât hai-

nele înñeleptului împårat Solomon. Cu gingåçialor, ele vorbesc direct inimilor noastre. Dar suntatât de lipsite de apårare! Nu ai fi putut så le ocro-teçti? Îmi pare atât de råu de ele! Çi de femeileacelea îmi pare råu; ar trebui de fapt så-çi înveñecopiii cum så påstreze ceva frumos, în loc sådistrugå.”

Apoi mi-am amintit de båiatul cu båñul, care pri-mise atunci o lecñie çi mi-a pårut råu cå nuferii nupot så „atace” çi ei ca çi gândacii. Ei dåruiesclumii frumuseñea lor çi nu se pot apåra singuri. Einu sunt flori de grådinå sau de câmpie; la soare,nuferii se ofilesc foarte repede çi nici în vaze nurezistå mult, dacå sunt luañi acaså. Prin tulpina lorlungå, ei sunt legañi de fundul lacului. Dacåtulpina este ruptå, aceasta înseamnå moarteanufårului. Am privit florile moarte çi am auzit înadâncul meu ecoul întrebårii puse de Timon çi deNataça: „De ce?”

Înså câteva zile mai târziu am auzit ceva inte-resant. La sfârçit de såptåmânå am primit vizitarudelor noastre, Erich çi Erika. Am mers împreunåcu ei la lac çi ne-am oprit la nuferi, care între timpmai fåcuserå câteva flori. Nataça le-a povestitîntâmplarea petrecutå în urmå cu câteva zile. Çiçtiñi cum a reacñionat Erich? A început så râdå çiapoi a spus:

– Observañi cum tot buchetul de nuferi esteînconjurat de alge mici? Acestea sunt ca niçteurzici; dacå le atingi, te alegi cu o alergie. Cu sigu-ranñå, femeile acelea nu au dormit toatå noaptea.

Deci Dumnezeu aça a ocrotit nuferii! Nu mi-amputut vedea faña în oglindå, dar cred cå în momen-tul acela faña mea a semånat cu faña lui Timon,când a våzut suferinña înduratå de båiatul care chi-nuise gândacul.

Pentru Dumnezeu, oamenii sunt cu mult, multmai de preñ decât gândacul sau nuferii. Desigur,nu trebuie så ne bucuråm când alñi oameni suferå.Înså inimile acestor femei çi inima båiatului aufost atât de împietrite, încât Dumnezeu a trebuit såle dea o lecñie dureroaså.

Ca så nu ajungi çi tu vreodatå într-o situañieasemånåtoare, te sfåtuiesc ca înainte så teîntrebi: „Care este scopul?”

Foto: Constantin SULIMA

23

18_25rum.qxd 22.05.2006 13:50 Uhr Seite 23

de Mark WATER

Ilustrat de Natalia ÑURACOVSCA

Cele mai multe vietåñi de pe påmânt sunt insectele. Existå pesteun milion de specii diferite. Cu toate acestea niciuna nu ocupåun loc de frunte în Biblie, deçi ele sunt amintite de multe ori. Dinfamilia reptilelor sunt amintite doar çopârlele çi çerpii.

Låcustelemånâncårecolta decereale

LÅCUSTELELåcustele sunt insecte care sarprin iarbå. Într-o singurå invazie,ele pot nimici o recoltå întreagå decereale. În vremurile biblice,oamenii mâncau låcuste, pentrucå acestea conñineau multå albu-minå çi multe gråsimi. Låcustelese puteau mânca fierte sau fripte;se fåcea chiar çi pråjiturå dinlåcuste. Ioan Botezåtorul mâncalåcuste cu miere, astfel acesteaaveau un gust mai puñin amar.

ÇERPIIÎn Grådina Edenului, Diavolul a luat înfåñiçarea unui

çarpe, de aceea çerpii erau considerañi a fi råi. În

Vechiul Testament apar opt cuvinte diferite, care în-

seamnå toate „çarpe veninos”. În schimb, în Noul

Testament, care a fost scris în limba greacå, toñi çerpii

au o singurå denumire: viperå. În traducerile noastre

apar cuvintele: viperå, cobrå çi nåpârcå.

În Biblie apare çi noñiunea de îmblânzi-

tor de çerpi. Autorul unui Psalm spune

cå oamenii råi, care nu vor så asculte de

Dumnezeu, sunt ca çerpii care nu ascultå

de fluierul îmblânzitorului de çerpi.

PAVEL ÇI NÅPÂRCAPavel a naufragiat pe ñårmul insulei Malta. Pe

când aduna lemne pentru foc, a fost

muçcat de o nåpârcå. Locuitorii

insulei au crezut cå otrava avea så-l

omoare, înså acest lucru nu s-a întâm-

plat. Ei au fost foarte mirañi çi au crezut cå

Pavel este un zeu.

ALBINELEÎn vremurile acelea, oamenii nu

cunoçteau zahårul, de aceea foloseau

mierea la îndulcirea mâncårurilor.

Albinele nu erau ñinute în stupine.

Din cauzå cå albinele erau sålbatice,

oamenii atârnau coçuri sau oale,

sperând ca vreun roi så se stabi-

leascå acolo.

INSECTE ÇI REPTILEINSECTE ÇI REPTILE

Viaña în vremurile

biblice

Viaña în vremurile

biblice

24

18_25rum.qxd 22.05.2006 13:50 Uhr Seite 24

În Grecia çi Roma, oamenii bogañiçi influenñi îi dispreñuiau cu priviritrufaçe pe cei care trebuiau så mun-ceascå pentru a-çi asigura traiul. ÎnPalestina înså, lucrurile erau cutotul altfel. „Cine nu-çi pune fiul såînveñe o meserie, face din el un hoñçi un tâlhar”, spuneau iudeii.Apostolul Pavel a fost mândru cå a putut câçtiga bani pentru nevoilesale çi ale prietenilor såi, confec-ñionând corturi. Meseria lui a fostfacerea corturilor.

FOI DE CORT DIN PÅR DE CAPRÅ În vremurile nou-testamentale, foilede cort nu se mai confecñionau dinpiei de animale, ci din pår de capråçi de cåmilå, acestea fiind imper-meabile. Pårul era ñesut în fâçii lungide pânzå, care erau apoi cusute unade alta. Pårul de caprå de cea maibunå calitate era „cilicium”, pro-venind din Cilicia. Din acea provin-cie, mai precis din oraçul Tars, setrågea Pavel.

Cu toate cå pielea de animale nu a mai fost întrebuinñatå pentru cort,meçteçugarii au început såprelucreze pielea çi în alte scopuri.De exemplu: curele, praçtii din piele,coifuri, scuturi, sandale çi burdufuri pentru apå.

MUNCA GREA A TÅBÅCARILORChiar dacå iudeii erau de pårere cåmunca este un lucru bun, existautotuçi anumite munci care erau maipuñin preñuite decât celelalte. Muncatåbåcarilor era cea mai dispreñuitå.În munca lor, ei aveau de-a face cuanimale moarte, care pentru iudeierau „necurate”. Pe lângå aceasta,tåbåcarii erau nevoiñi så lucreze într-un miros îngrozitor. De aceeaatelierele lor se aflau în afara oraçe-lor çi a satelor, în locuri unde vântulducea mirosul departe de oameni.Çi iatå cum proceda un tåbåcar,atunci când pregåtea pielea unuianimal:• mai întâi jupuia pielea de pe ani-

mal,• apoi rådea pårul de pe piele çi

o freca cu calc,• pielea era puså în apå, dupå care

o prelucra cu o substanñå animalå,• în final båtucea pielea pânå deve-

nea moale.

� Apoi se båteau niçte pari în

påmânt.

� Foaia de cort din piele se

întindea peste parii de lemn.

� Pieile se coseau unele

de altele. Pe margine se

prindeau inele de lemn.

MEÇTERI ÎN FACEREA CORTURILOR ÇI TÅBÅCARIMEÇTERI ÎN FACEREA CORTURILOR ÇI TÅBÅCARI

CUM SE FACE UN CORTLa confecñionarea unui cort,

Avraam çi fiii lui procedau

probabil în modul urmåtor:

� În primul rând, aveau nevoie

de câteva piei de caprå sau

de cåmilå.

Viaña în vremurile

biblice

Viaña în vremurile

biblice

Tåbåcar în timpul lucrului

de MarkWATER

Ilustrat de Natalia ÑURACOVSCA

25

18_25rum.qxd 22.05.2006 13:50 Uhr Seite 25

Råspunsuri de Monica WETZLER çi Waldemar ZORNIlustrat de Victoria DUNAIEVA

26

1. De ce L-a trådat Iuda pe Isus? El a fost doar un ucenic al Fiului luiDumnezeu çi nu un om simplu din popor. (Andrei M.)

În Sfânta Scripturå citim cå nimeni nu poate så çtie ce se petrece în inima omului,numai omul însuçi çi Dumnezeu. De aceea nu cunoaçtem motivul exact al trådårii, iarBiblia nu spune nimic în aceastå privinñå. Çtim înså cå Iuda avea grijå de punga cubanii pe care-i primea Isus de la oameni pentru slujirea Lui çi cå a furat bani din ea(Ioan 12:6). Iar cine este predispus så fure, poate fi uçor ispitit så çi trådeze. Desigur,ne putem întreba: cum poate un ucenic al lui Isus så fie hoñ? Çi azi sunt înså mulñiucenici care nu tråiesc aça cum doreçte Isus. Putem astfel învåña cât de important esteca, dupå ce omul devine un ucenic al lui Isus, så çi ducå o viañå de credinñå, cåcialternativa ar fi så-l trådezi pe El.

2. Cum a putut Cain så plece pur çi simplu, så se cåsåtoreascå çi så aibåcopii, dupå ce l-a omorât pe fratele såu, Abel? Pe påmânt nu mai existau alñioameni, în afarå de Adam, Eva çi cei doi fii ai lor. Cu cine s-a cåsåtorit Cain?(Lena D.)

În Biblie nu se precizeazå ce vârstå au avut Cain çi Abel când s-a întâmplat incidentul.Çi nici nu este menñionat câñi copii au avut Eva çi Adam dupå naçterea lui Cain çi a luiAbel. Ce çtim înså este cå oamenii tråiau sute de ani (spre exemplu Metusala 969 ani)çi cå în antichitate ei se cåsåtoreau chiar çi cu rudele lor. Este deci posibil ca çi Cain,dupå mulñi ani, så-çi fi luat o soñie tot din familia lui.

3. De ce a plantat Dumnezeu aceçti doi pomi inutili çi apoi le-a interzisoamenilor så le månânce fructele? (Iulia G.)

Dumnezeu a zis så nu se månânce din pomul cunoçtinñei binelui çi råului, nu dinambii pomi. De ce l-a plantat? Asta putem presupune doar, întrucât nu çtim sigur. Såîncercåm împreunå. Copiii mici, nevinovañi, depind în întregime de voinña pårinñilor lor.Dupå doar câñiva ani de viañå, ei încep så-çi exprime propria voinñå, iar uneori suntchiar neascultåtori. Când ajung apoi la 12-13 ani, adolescenñii cred adesea cå çtiu maibine decât pårinñii lor ce este bine pentru ei. Te recunoçti? Nu este nimic råu în asta.Este înså important ca aceçti copii så nu uite så asculte de pårinñii lor. Nu este unlucru uçor de învåñat, înså este posibil çi util. Pårinñii se bucurå atunci când copiiilor lipsiñi de experienñå se maturizeazå çi devin adulñi care au o voinñå proprie, carese folosesc de libertatea lor, dar care în tot acest timp ascultå de pårinñi.Dumnezeul çi Creatorul nostru s-a gândit la ceva asemånåtor çi pentru noi. El i-acreat pe primii oameni direct adulñi çi le-a spus så nu månânce dintr-un singur pomdin Paradis. Prin aceasta, El le-a dat oamenilor libertatea de a alege så-L ascultesau så nu-L asculte. Treapta urmåtoare a relañiei lor cu Dumnezeu depindea deatitudinea lor, o relañie construitå pe baza deciziei luate de oameni. Çtim ce au decisoamenii atunci. Înså oamenii au çi aståzi çansa de a lua aceastå decizie, cåci IsusCristos i-a împåcat pe toñi oamenii cu Dumnezeu prin moartea Sa pe cruce. Noiputem deci alege: så credem în Dumnezeu çi så acceptåm ceea ce a fåcutCristos pentru noi sau så refuzåm så credem; fiecare alegere are urmåri dejacunoscute.

26_33rum.qxd 22.05.2006 13:54 Uhr Seite 26

TIBERIADA

ñÂÍÓ‚¸ ‚ ÇËÙ҇ˉÂ

Tiberiada

Port în Tiberiada

Vedere asupra Lacului Ghenezaretde lângå Tiberiada

Isus a intrat în multe oraçe çi sate din Iudeea çi Galileea çi

le-a predicat oamenilor Evanghelia, înså în oraçul Tiberiada

nu a intrat niciodatå. Pe vremea aceea, Tiberiada era un

oraç mare, frumos çi nou, construit pe malul sud-vestic al

Lacului Ghenezaret, la încruciçarea drumurilor comercia-

le. Clima de aici este foarte blândå, subtropicalå. Oraçul

Tiberiada a fost construit de împåratul Irod Antipa çi a fost

închinat Cezarului Tiberiu. Oraçul a primit numele lui. Ti-

beriada era conduså de un parlament, format din 600 de

persoane çi de un consiliu oråçenesc format din 10 per-

soane çi era capitala provinciei romane Galileea.

În Noul Testament, oraçul Tiberiada este menñionat doar

o singurå datå çi chiar çi atunci doar marginal. Dupå

minunea înmulñirii pâinilor, prin care au fost såturañi 5000

de oameni, au venit bårci din Tiberiada în locul unde se

afla Isus (Ioan 6:23).

Vechile scrieri susñin cå în acest oraç a existat o bise-

ricå creçtinå timpurie. Dupå distrugerea Ierusalimului (sub

conducerea lui Titus, în anul 71 d.Cr.), Tiberiada a devenit

centrul spiritual al iudeilor. Aici s-a alcåtuit Talmudul çi

mai târziu a fost prelucrat tot textul Vechiului Testament.

Aståzi, ruinele cetåñii cruciañilor çi zidurile negru-albastre

din bazalt ale oraçului medieval formeazå un contrast –

probabil tipic pentru acest oraç – cu hotelurile moderne

de aståzi.

Oraçul Tiberiada se aflå pe un versant abrupt al unui

munte de lângå lacul Ghenezaret. Am mers cu maçina

pânå la un restaurant mic de pe malul lacului çi am co-

mandat peçte fript, aça numitul „peçtele lui Petru”. Hhmmm,

a fost un deliciu çi vi-l recomandåm cålduros.

de Waldemar ZORN

Peçtele lui Petru

27

Çtiañi cå…

Puii mrenei din marea galileanå (pe-

çtele Sfântului Petru) sunt clociñi în

gura femelei? Dupå o såptåmânå, ei

pot så-çi caute singuri hrana, dar nu

se depårteazå prea mult de mama lor.

În caz de pericol, intrå repede înapoi

în gura ei.

Haifa

Nazaret

LaculGhenezaret

TIBERIADATIBERIADA

26_33rum.qxd 22.05.2006 13:54 Uhr Seite 27

Uzbecii

28

Unde este adevårul?Rahilia, o fatå de cincisprezece ani din Taçkent,capitala Uzbekistanului, se întorcea acaså de la çcoalå.I se întâmplase ceva ce o fåcea så fie foarte bucuroaså.Se simñea de parcå ar fi gåsit o comoarå nepreñuitå.Seara, când toatå familia s-a adunat la cinå, le-apovestit celorlalñi motivul bucuriei ei:– Aståzi am aflat cå Dumnezeu må iubeçte. El L-atrimis pe Fiul Såu, Isa (aça Îl numesc uzbecii pe IsusCristos) în lume, çi Isa a murit pentru påcatele mele.Tatål Rahiliei s-a supårat:– Så nu mai spui niciodatå cå Isa este Fiul lui Dum-nezeu. Este un påcat mare så pui pe cineva pe acelaçinivel cu Dumnezeu. În Coran scrie: „Allah este unic. Elnu are nici un egal… el nu poate så aibå nici un fiu”. –Dar, ia spune, Rahilia, de unde ai mai scos-o çi pe asta?– Prietena mea, Matluba, mi-a povestit acest lucru.– Aha, aceastå Matluba, nu este cumva fiica luiKarim, cel care a devenit împreunå cu toatå familia luiun kafir (nelegiuit) çi a trådat credinña noastrå, ceaislamicå? Erezia lui se råspândeçte în cartierul nostru,ca focul.Surprinzåtor, Farhot, fratele Rahiliei, a intervenit çi elîn discuñie:

– Da, tatå, dar tu çtii cå unchiul Karim are o familiefoarte bunå çi sunt un exemplu pentru toñi çi cå fiul luieste prietenul meu cel mai bun. Înainte, unchiul Karimfuma haçiç. Çi-a terorizat familia çi tot cartierul. Însåacum, toñi cei din jurul lui spun cå prin aceastå credinñånouå a devenit un cu totul alt om.Tatål çi-a privit uimit copiii çi a cåzut pe gânduri. Apoia întrerupt tåcerea spunând:– Noi, uzbecii, avem un trecut minunat. Så ne gândimnumai la medicul de excepñie Awizenna, la binecu-noscutul astronom Ulugbek, la marele conducåtor dearmatå Timurlan, care a înfrânt multe popoare. Oraçelenoastre sunt recunoscute de UNESCO drept o moçte-nire culturalå mondialå. Poeñii noçtri ca Aliçer Nawoi,Nisami, Firdousi çi Omar Hajam sunt citiñi în lumeaîntreagå. – Så må dezic eu oare de toate acestea?Rahilia i-a råspuns:

UzbeciiUzbeciiUzbekistan

26_33rum.qxd 22.05.2006 13:54 Uhr Seite 28

29

– Nu, tatå. Adevårul nu ne cere så ne renegåm trecutul. Ar mai putea fiatunci adevår? Cred cå adevårul trebuie så ne arate sensul çi calea pentruviañå.Said, fratele mai mare al Rahiliei, a întrebat iritat:– Existå oare adevår în lumea aceasta? Çi dacå existå, unde-l gåsim?Rahilia i-a råspuns:– Isa (Isus), El este adevårul, sensul çi calea pentru viaña noastrå.Zåpåcit çi nesigur, tatål a întrerupt aceastå discuñie. Le-a interzis strict copii-lor lui så mai abordeze vreodatå acest subiect.

Interzicerea lucrårii misionareUzbekistan este o ñarå cu mari probleme economice. Munca grea la strânsulrecoltei de bumbac, pe care mulñi oameni trebuie s-o facå pe o cåldurå toridå(40-45° C) sub soarele arzåtor, este plåtitå cu bani puñini. Salariul mediu esteîntre 5 çi 15 dolari pe lunå, o chirie normalå fiind de circa 10 dolari. Aproxi-mativ 4,5 milioane de oameni din Uzbekistan sunt çomeri. Tinerii nu-çigåsesc un rost în viañå çi mulñi emigreazå în alte ñåri. Numai adevårul pecare-l oferå Isus, poate så le arate oamenilor o cale de ieçire din situañia lor.Din cele 25 de milioane de uzbeci, aproximativ 2-2,5% sunt creçtini. Ei s-auconvertit în ultimii 10 ani la credinña în Cristos. În Uzbekistan este interzisåorice activitate misionarå. Mulñi musulmani, care au venit la credinña înCristos, sunt persecutañi.

de Çirinai DOSOVAIlustrat de Elena MIHAILOVA-RODINA

Roagå-te pentru uzbeci!

Doamne Isuse!

1. Te rog, ajutå-i pe toñi

uzbecii så afle vestea bunå

despre Tine.

2. Te rog, ajutå-i pe misionarii

creçtini så nu fie nevoiñi så

lucreze mereu în ascuns.

3. Ajutå-i pe traducåtori så

traducå Biblia în uzbecå cât

mai curând posibil.

4. Ajutå poporul uzbec, pe

atei çi pe musulmani, så

afle despre iertarea Ta çi

så primeascå pacea.

5. Ajutå-i pe creçtinii uzbeci

så scrie cårñi, care så le

explice musulmanilor clar

çi concis adevårul despre

Tine.

6. Ajutå-i pe creçtini så

împartå multe exemplare

Inçil (Noul Testament în

limba uzbecå).

7. Deschide inimile uzbecilor,

ca så fie dispuçi så creadå

în Tine.

8. Influenñeazå conducerea

ñårii, ca så permitå

înregistrarea oficialå a

bisericilor uzbece.

26_33rum.qxd 22.05.2006 13:54 Uhr Seite 29

PA

GIN

AV

OA

ST

RA

PA

GIN

AV

OA

ST

RA

Îngerul påzitor

PrieteniaDamaris LECU, 12 ani, Petrila

O fetiñå credincioaså

FELINARUL doreçte så vinå în continuare la tine acaså.Dacå încå nu te-ai înscris, aboneazå-te ACUM!!

Nume, Prenume __________________________________________

Strada, Nr. _______________________________________________

Bloc ____________ Sc. __________ Et. _________ Ap. _________

Cod______________ Localitate ____________________________

Judeñ _________________________________________________

Ñara __________________________________________________

Tel. __________________________________________________

e-mail _______________________________________________

Data naçterii _________________________________________

Trimite-ne scrisoarea ta pe adresa

noastrå:

Asociatia LUMINA LUMIIOP 1 / CP 68550 179 SibiuRomâniaSau poñi comanda FELINARUL

direct la:

Tel./Fax: 0269 21 85 11felinarul@luminalumii.ro

www.luminalumii.ro

FELINARUL

poate fi comandat

GRATUIT. Dacå vrei,

ne poñi ajuta

trimiñându-ne timbre

poçtale o datå pe an

(6 timbre a câte 0,50 Lei).

Mulñumim çi pentru

eventualele donañii pentru

finanñarea revistei.

Dragå Felinarule,Så çtii cå må bucur foarte mult de fiecare datå când soseçti çi pe la noi. Îmi plac foarte

mult poveçtile çi ilustrañile din revistå. M-am hotårât så vå trimit çieu niçte desene pe care dacå le-aç vedea în revista voastrå m-açbucura enorm de mult. Emanuela LECU, Petrila

Cosmin LEFTER, jud. Timiç

Cristina BREDA, Braçov

Am aflat de apariñia acestei reviste de la RadioVocea Evangheliei Oradea çi m-am bucuratfoarte mult de informañile primite despre conñi-nutul revistei. Må ocup de lucrarea cu copiiîntr-un sat de lângå Oradea çi aç dori så comandaceastå revistå, pentru cå în baza a ceea ce amcitit despre ea pe site-ul dumneavoastrå çi amauzit la radio cred cå va fi o realå binecuvân-tare pentru copii. (Mihaela POLI, Oradea)

26_33rum.qxd 22.05.2006 13:54 Uhr Seite 30

FELINARUL copiilor 4/06 (5)Revistå creçtinå pentru copiiApare de çase ori pe anAbonament pe bazå de donañiiTiraj: 7.500

Editor:Asociañia LUMINA LUMIIOP 1, CP 68550179 SibiuTel./Fax: 0269 218511e-mail: felinarul@luminalumii.rowww.luminalumii.ro

Donañiile pentru acoperirea costurilorpot fi virate în contul asociañiei:Asociañia LUMINA LUMIIIBAN RO77.RNCB.4200.0001.7020.0001/RONsauRO50.RNCB.4200.0001.7020.0002/EURBanca Comercialå Românå, str. Emil Cioran 1, SucursalaSibiu, Cod Swift RNCBROBUCu specificañia „FELINARUL”

Redactori çefi:Elvira çi Waldemar Zorn

Redactor al ediñiei în limba românå:Petra Påtraçcu

Colectiv de redacñie voluntar:Monica çi Wolfgang WetzlerMagdalena IacobDoina çi Daniel VasilcaLuminiña TrifNarcis Cibu-Carciu

Traducerea textelor din limba germanå:Dorina Schinteie

Tehnoredactare:Enns Schrift & Bild GmbH, Bielefeld, Germania

Pagina de titlu:LUMINA LUMII

Indice bibliografic:Pagina 4: Din: „Das Wort Gottes”. Cu acordul AsociañieiBibel-Memory, Stuttgart.Pagina 8: Din „Die hochmutige Hummel”. Cu acordulTipografiei St. Johannis-Druckerei, Lahr-Dindlingen.Pagina 9(1): Din: „Kiz für Kids”. Cu acordul Editurii Bundes-Verlag, Witten.Pagina 12(1): Din: „Weil Jesus mein Freund ist”. Cu acordulLibråriei Francke GmbH, Marburg.Pagina 12(2): Cu acordul autorului Nicolae Moldovan.Paginile 14-17: Din „Der Rabe Kolk und sein kleiner FreundFips”. Cu acordul Editurii Christliches Verlagshaus,Stuttgart.Paginile 24-25: Din „Das große Buch des Bibelwissens” deMark Water. Cu acordul Editurii Hänssler, Holzgerlingen.

Dacå nu se specificå altfel, citatele biblice au fost extrasedin:Noul Testament, Traducerea D. Cornilescu rev., ediñia adoua, Korntal: Editura LUMINA LUMII, 2003, çi Biblia,Traducerea D. Cornilescu.

© 2006 LUMINA LUMIIISBN 3-935435-82-9

Pentru copii peste 6 ani

31

SOLUT, IILE la jocuriSOLUT, IILE la jocuriSOLUT, IILE la jocuri

Tim VOGEL, 8 ani, Germania

Marius APIRCULESEI, 10 ani, jud. Neamñ

pag. 9:1.2. Ståri sufleteçti: 1) fricå, 2) furie, 3) tristeñe, 4) jignire, 5) bucurie

pag. 10:1. de 5 ori2. 1) pescari, 2) prieteni, 3) Ilie, 4) lei, 5) Tihic, 6) Exodul, 7) Bun, 8) Iosif, 9) Avraam. Rezolvare: prietenia.

pag. 11:„Adu-ñi aminte de ziua de odihnå, ca s-o sfinñeçti.” (Exodul 20:8)„Så nu pofteçti casa aproapelui tåu; så nu pofteçti nevasta aproapelui tåu, nici robullui, nici roaba lui, nici boul lui, nici mågarul lui, nici vreun alt lucru, care este alaproapelui tåu.” (Exodul 20:17)„Iubiñi-i pe vråjmaçii voçtri çi rugañi-vå pentru cei care vå asupresc çi vå persecutå.”(Matei 5:44)„Så-L iubeçti pe Domnul, Dumnezeul tåu, cu toatå inima ta, cu tot sufletul tåu çi cutoatå mintea ta. Så-L iubeçti pe aproapele tåu ca pe tine însuñi.” (Matei 22:37-39)

pag. 32:

Dragå FELINARULE,

Må numesc Draghescu Lavinia. Vreau så må abonez çi eu la aceastå

revistå. Am våzut-o la o fatå çi mi-a plåcut foarte mult. Ea mi-a zis så

må abonez çi eu la aceastå revistå, pentru cå este foarte fromoaså.

(loc. Cadår, jud. Timiç)

I E K E Å I H AN I R Q S UF V T A X

BF S Y V U P R S I EO C R A T C H E A FZ V U L A M O C B CM N O T T U V X Z AM Â N I E P C V D EG H I J T P T R S TC Â N I U O P R ZT U V N G I L ME Z H V D P R SL O Z I E T UE A T D L OV S S I DÅ H L EU C SR

MTGOAPEUUUEDBDAK

ONEREORMSTGFTCZ

CODHAOALRSRGOU

ÅRSCEKNNEREIA

LABCNIUEFPIB

HRWSROBNIOB

CEUTOSZÅEN

IOLENÑÅAF

BVSROGVUNTCA

ITIZCRV

GRLBBF

ZÅ

26_33rum.qxd 26.05.2006 12:09 Uhr Seite 31

Descoperå 12 persoane din Biblie!

Atenñie: le gåseçti ascunse pe orizontalå, pe verticalå, pe diagonalå,de la stânga la dreapta çi de la dreapta la stânga.

T U G A G I P A B D C E M N

A I B V I O P I L A T A R E

I S M U S A L U I M G A A B

U A G O A S U D C U A C I U

J A R E T A T A O S G V L C

O C O T U E E M N I M R I A

T I T A L A I A O A M U E D

U C E L A M A R T M I W M N

R A S A R A I E C U T L R E

G E T A L A I G A L T U E Ñ

R R E S A O A F A I A C Q A

E F R E N S S O S U G A H R

L T A P A V R A A M X Y W Z

Rebus realizat de Anca Tabita FILIP, jud. Timiç

26_33rum.qxd 22.05.2006 13:55 Uhr Seite 32