revista presei · web view2011/01/21  · un elev din iasi a fost tuns cu forta de diriginta lui:...

13
Revista Presei 22 ianuarie 2011 Pagin a Publicaţi e Titlu 2 Cancan Vrei locuinta? Banca iti pune gaj pe conturile curente 3 Cancan Un elev din Iasi a fost tuns cu forta de diriginta lui: "Mi-e frica sa mai merg la scoala" 4 Cotidianul Un pasaj subteran rutier la Răzoare (Drumul Taberei) ar putea fi construit în curând 4 Cronica Romana Caldura, mai scumpa cu 50 la suta in aceasta iarna 5 Evenimentu l Zilei Carduri de transport cu cip pentru pensionari 6-7 Gandul SCHIMBĂRI: Părinţii „pe sistem vechi” nu primesc indemnizaţii „pe stil nou”. Alocaţia de susţinere a familiei, condiţionată de nota la purtare. Cine primeşte venit minim garantat 7-9 Jurnalul National Ministerul Sănătăţii dă normele Legii autismului, dar nu dă bani 1

Upload: others

Post on 22-Dec-2020

0 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Revista Presei · Web view2011/01/21  · Un elev din Iasi a fost tuns cu forta de diriginta lui: "Mi-e frica sa mai merg la scoala" O profesoara din Iasi a decis sa ia singura masuri

Revista Presei

22 ianuarie 2011

Pagina Publicaţie Titlu

2 CancanVrei locuinta? Banca iti pune gaj pe conturile curente

3 CancanUn elev din Iasi a fost tuns cu forta de diriginta lui: "Mi-e frica sa mai merg la scoala"

4 Cotidianul Un pasaj subteran rutier la Răzoare (Drumul Taberei) ar putea fi construit în curând

4 Cronica Romana Caldura, mai scumpa cu 50 la suta in aceasta iarna

5 Evenimentul Zilei

Carduri de transport cu cip pentru pensionari

6-7 GandulSCHIMBĂRI: Părinţii „pe sistem vechi” nu primesc indemnizaţii „pe stil nou”. Alocaţia de susţinere a familiei, condiţionată de nota la purtare. Cine primeşte venit minim garantat

7-9 Jurnalul National

Ministerul Sănătăţii dă normele Legii autismului, dar

nu dă bani

1

Page 2: Revista Presei · Web view2011/01/21  · Un elev din Iasi a fost tuns cu forta de diriginta lui: "Mi-e frica sa mai merg la scoala" O profesoara din Iasi a decis sa ia singura masuri

CANCANVrei locuinta? Banca iti pune gaj pe conturile curenteVesti bune pentru romanii care vor sa-si achizitioneze o locuinta! Guvernul a aprobat desfasurarea Programului "Prima Casa" si anul acesta. Plafonul pentru care vor fi eliberate garantii este de 200 de milioane de euro, valoare care ar putea fi suplimentata in a doua jumatate a anului. Iata noile reglementari aduse programului din acest an.

Cei care vor lua credite pentru "Prima Casa" vor pune insa conturile curente drept gaj in favoarea bancii. In schimb, vor avea posibilitatea sa solicite modificarea valutei in care este luat creditul, precum si reesalonarea sau rescadentarea imprumutului fara niciun comision. "Se introduce o garantie suplimentara prin instituirea in favoarea bancii a unui gaj pe conturile curente ale imprumutatului, de natura sa protejeze interesele tuturor partilor implicate in acordarea si garantarea creditului, pentru cazurile in care s-ar institui popriri asupra conturilor clientilor", se arata in nota de fundamentare a proiectului hotararii de Guvern care modifica normele de implementare a programului din acest an. De asemenea, in cazul in care locuinta a fost achizitionata in comun de un cuplu, in cazul divortului, unul dintre parteneri ii poate ceda creditul si casa celuilalt. In plus, cei care vor dori sa-si achizitioneze o locuinta ANL prin "Prima Casa" nu vor mai incheia antecontracte de vanzare-cumparare, ci vor prezenta finantatorilor actele specifice programelor ANL. La fel se va proceda si in cazul caselor scoase la licitatie de ANAF, beneficiarul avand nevoie doar de documentele necesare licitatiei. Rata EURIBOR, maxim 4% pe anCreditele prin Programul "Primul Casa" au o rata a dobanzii EURIBOR (rata solicitata intre principalele banci din zona euro la depozitele pe piata interbancara) la 3 luni plus maxim 4% pe an, la credite in euro, respectiv ROBOR (rata dobanzii la imprumuturi pe piata interbancara romaneasca) la 3 luni plus maxim 2,5 puncte procentuale. Marja include si nivelul total al comisioanelor percepute de finantator.

2

Page 3: Revista Presei · Web view2011/01/21  · Un elev din Iasi a fost tuns cu forta de diriginta lui: "Mi-e frica sa mai merg la scoala" O profesoara din Iasi a decis sa ia singura masuri

Un elev din Iasi a fost tuns cu forta de diriginta lui: "Mi-e frica sa mai merg la scoala"O profesoara din Iasi a decis sa ia singura masuri in cazul unui elev care nu voia sa se tunda. Ea i-a taiat cu forta parul baiatului de 13 ani, in fata colegilor sai, iar de atunci, de rusine, elevul nu mai vrea sa calce pe la scoala.

Maria Posmagiu l-a scos in fata clasei pe Claudiu Hriscu si i-a taiat bretonul cu o foarfeca, in timpul orei de dirigentie de la clasa a VII-a a Scolii "George Cosbuc". "Lectia" data luni de profesoara l-a marcat profund pe baiat. "Mie imi este frica sa merg la scoala, pentru ca rad copiii de mine. Doamna diriginta mi-a zis de trei-patru ori sa-mi tund bretonul ca-mi vine in ochi si nu vad la tabla. M-a slutit. Macar daca ma tundea bine", ne-a povestit Claudiu. Tatal baiatului este revoltat si ne-a spus ca si-a trimis copilul la scoala, nu la frizerie. Profesoara Posmagiu sustine ca se saturase sa-i tot spuna elevului sa se tunda. "Pur si simplu nu am avut alta posibilitate. El m-a sfidat si in timpul orei de dirigentie si-a lasat bretonul cu totul in ochi, pentru a nu mai vedea nimic. Nu a vrut sa inteleaga si l-am tuns", ne-a declarat diriginta. 

Elevul cu frizura ciopârţită de dirigintă se simte extrem de ruşinat de ceea ce a păţit. „Mie îmi este frică să merg la şcoală, că râd copiii de mine. Nu sunt eu un elev foarte bun, însă mă străduiesc să învăţ bine şi să-mi fac temele. Doamna diriginte mi-a zis de trei-patru ori să-mi tund bretonul că-mi vine în ochi şi nu văd la tablă. Eu vedeam foarte bine şi nu am încercat niciodată să o sfidez pentru că o respect şi m-a învăţat multe lucruri bune în viaţă. Eu chiar ţineam la bretonul meu, era stilul meu şi nu vroiam să renunţ la el. Colegii au sărit pe mine şi m-au ţinut ca să stau la tuns", ne-a spus Claudiu. Tatăl elevului s-a declarat, la rândul său, revoltat de gestul profesoarei. "Profesoara asta ar trebui să se facă frizeriţă. Eu mi-am trimis copilul la şcoală, nu la frizerie. În mod normal, dacă era o doamnă, trebuia să-l oprească după ore, să-l ducă la frizerie şi să-i tundă bretonul. Eu îi plăteam contravaloarea tunsorii. Nu se face aşa, să-şi bată joc de el la şcoală. Nici nu mai are curaj să meargă la ore. Râd toţi colegii de el. S-a purtat urât cu el. Trebuia să găsească o altă metodă sau să mă anunţe că are o problemă cu el", ne-a precizat Iulian Dorohoi, tatăl copilului.

Profesoara Maria Posmagiu consideră că elevul a sfidat-o, dar recunoaşte că nu trebuia să-l tundă. „Avea părul foarte lung. L-am rugat de mai multe ori să şi-l tăie. Frizură lui nu era estetică deloc. S-a spus despre mine că aş fi avut o mentalitate comunistă şi nu am înţeles că era ceva modern. Pur şi simplu nu era estetică! O claie de păr nespălat. Precizez! Nespălat. Toată partea de păr din faţă, din creştet, a fost adusă până la nas. Copilul este neglijent şi părinţii săi nu au grijă de el. Copilul era după modelul tatălui, neîngrijit şi nespălat. Felul în care arată copilul acesta nu arată decent deloc. Ceilalţi colegi îi spuneau „Stufosul". Am greşit, nu trebuia să reacţionez aşa. Am reacţionat sub un impuls, mi s-a pus pata", a recunoscut profesoara.

3

Page 4: Revista Presei · Web view2011/01/21  · Un elev din Iasi a fost tuns cu forta de diriginta lui: "Mi-e frica sa mai merg la scoala" O profesoara din Iasi a decis sa ia singura masuri

COTIDIANUL

Un pasaj subteran rutier la Răzoare (Drumul Taberei) ar putea fi construit în curândConsiliul General al Municipiului București a aprobat joi un acord de cooperare cu Metrorex în scopul construirii unui pasaj subteran care să facă legătura între Drumul Taberei și Eroilor, în zona Răzoare.

"Dacă noi tot săpăm în zonă, pentru Magistrala 5 de metrou, am zis să lucrăm împreună cu Primăria. Astfel, putem economisi niște bani", a declarat pentru B365.ro Gheorghe Udriște, directorul general al Metrorex SA.

Consiliul General al Municipiului București a reluat ideea construirii unui pasaj subteran la Răzoare, idee lansată pe vremea Primarului General Adriean Videanu, dar abandonată ulterior.

Acum, consilierii au luat în calcul "intensificarea traficului rutier în zona Răzoare-Drumul Taberei, precum și atingerea pragului maxim al capacității de folosință a rețelelor de transport suprateran care produc blocaje rutiere".

CRONICA ROMANA

Caldura, mai scumpa cu 50 la suta in aceasta iarna

In conditiile unei ierni normale din punct de vedere termic, facturile la intretinere ale romanilor au crescut fata de anul trecut cu peste 50%. La Bucuresti, in decembrie, a fost cu 4-5 grade mai frig in case dar facturile vin cu aproape 100% mai mari decat in noiembrie. La Timisoara, gigacaloria a sarit de la 162 de lei - iarna trecuta, la 252 de lei.Au inceput sa soseasca facturile la caldura pe decembrie. In Iasi, Oradea, Timisoara sau Brasov sunt mai mari decat iarna trecuta - la Timisoara chiar cu 56%. In Bucuresti, facturile primite de asociatiile de proprietari indica aproape dublarea costului caldurii si apei calde, fata de luna noiembrie.Si asta desi majoritatea locatarilor racordati la sistemul centralizat de termoficare au cam facut frigul in decembrie.Cauza frigului din apartamente, in Capitala, a fost justificata de directorul Regiei Autonome de Distributie a Energiei Termice (RADET), Mihai Becheanu, prin blocajul economic, dar performanta de a incasa facturi mai mari a ramas fara nicio explicatie. “Temperaturile medii exterioare au fost la fel ca anul trecut. Este adevarat ca in apartamente a fost mai frig din cauza ca ELCEN ne-a dat agentul termic cu 4-5 grade mai putin decat am cerut”. Nici presedintele Ligii Asociatiilor de Proprietari Habitat, Mihai Mereuta, nu a putut explica de ce bucurestenii sunt obligati sa plateasca pentru ceva de care nu au beneficiat. “ Avem multe reclamatii din partea asociatiilor de proprietari care sustin ca in decembrie n-au avut nici 18 grade in apartamente iar apa calda a fost mai mult rece. Nu pot sa-mi explic cum RADET a reusit performanta sa factureze mai mult decat a livrat”. In unele localitati din tara, facturile pentru luna decembrie au ajuns ca valoare la jumatate din salariul minim pe economie. Temperaturile scazute au dus la o crestere a consumului de energie termica. De exemplu, pentru o garsoniera oamenii au de platit o factura medie de 130 lei, pentru doua camere 180 lei iar pentru trei camere 220 lei.

4

Page 5: Revista Presei · Web view2011/01/21  · Un elev din Iasi a fost tuns cu forta de diriginta lui: "Mi-e frica sa mai merg la scoala" O profesoara din Iasi a decis sa ia singura masuri

EVENIMENTUL ZILEICarduri de transport cu cip pentru pensionari Guvernul vrea ca pensionarii, veteranii şi văduvele de război să circule cu trenul şi cu autobuzul pe baza unui card cu cip de memorie, iar toate maşinile de transport persoane să aibă cititoare electronice.

Cardurile ar urma să înlocuiască biletele de hârtie, pe care aceste categorii le prezintă la ghişeul din gară sau atunci când îşi fac abonamente la mijloacele de transport în comun. "Fiecărui pensionar i se va elibera o legitimaţie de transport tip-card cu cip de memorie, personalizată cu numele şi Codul Numeric Personal al fiecărui beneficiar. Cardul are valabilitatea de un an şi va stoca în memorie numărul de călătorii la care are dreptul beneficiarul, numărul de călătorii efectuate şi contravaloarea acestora", se speficică în proiectul de Ordonanţă de Guvern pus pe hârtie de specialiştii Ministerul Transporturilor.

Potrivit draftului, cadrul se înnoieşte anual, cu condiţia predării către emitent a celui expirat. Şi veteranii şi văduvele de război vor beneficia de acest tip de card. Şi la autobuz trebuie validat cardulMai mult, aceştia vor trebui să folosească cardurile şi atunci când se urcă în autobuzele destinate transportului public de persoane judeţean şi intrajudeţean. Şi pentru a putea utiliza cartelele, Executivul vrea să oblige toate primăriile să doteze autobuzele şi autocarele cu cititoare electonice.

"Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate în trafic judeţean sau intrajudeţean se efectuează numai cu autobuze intraurbane şi autocare dotate cu aparat de marcat electronic fiscal şi cititor de carduri cu posibilitate de a transmite date online", se mai precizează în proiect.

Se va reduce evaziunea fiscalăAutorităţile spun că prin acestă măsura se va reduce evaziunea fiscală în transporturile rutiere de persoane, gradul de fraudare a deconturilor şi se va crea posibilitatea urmăririi modului de utilizare a fondurilor bugetare alocate pentru aceste facilităţi.

Proiectul a fost semnat de ministrul Transporturilor, Anca Boagiu şi a fost trimis spre avizare către ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţeanu, ministrul Muncii, Ioan Botiş, şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

5

Page 6: Revista Presei · Web view2011/01/21  · Un elev din Iasi a fost tuns cu forta de diriginta lui: "Mi-e frica sa mai merg la scoala" O profesoara din Iasi a decis sa ia singura masuri

GANDULSCHIMBĂRI: Părinţii „pe sistem vechi” nu primesc indemnizaţii „pe stil nou”. Alocaţia de susţinere a familiei, condiţionată de nota la purtare. Cine primeşte venit minim garantat

SCHIMBĂRI: Părinţii „pe sistem vechi” nu primesc indemnizaţii „pe stil nou”. Alocaţia de susţinere a familiei, condiţionată de nota la purtare. Cine primeşte venit minim garantat Foto: Publimedia

Mamele aflate în concediu de îngrijire a copilului dinainte dedata de 1 ianuarie 2011 şi care nasc unul sau mai mulţi copii(gemeni) după această dată, pe durata concediului, rămân cu osingură indemnizaţie, pentru doi (sau mai mulţi) copii. În schimb, mamele care nasc şi intră în concediu de îngrijire acopilului după 1 ianuarie 2011, beneficiază de o indemnizaţiesuplimentară de 600 de lei, în cazul în care nasc, din nou pedurata concediului de îngrijire. În Ordonanţa de Urgenţă 111/2010 era o prevedere generalăreferitoare la acordarea indemnizaţiei suplimentare de 600 de lei,nefiind limpede dacă de ea ar fi beneficiat şi părinţii copiilornăscuţi înainte de 1 ianuarie 2011. Prin normele de aplicare aordonanţei, Ministerul Muncii a clarificat situaţia: părinţii "pe sistem vechi" nu primesc supliment "pe sistemnou".Cum explică Ioan Botiş, ministrul Muncii: "Primul drept s-astabilit pe OU 148/2005 şi acel drept curge în continuare, deci undrept stabilit la 31 decembrie 2010 curge până în 31 decembrie2012. În consecinţă, nu poţi să suprapui două tipuri care curg dindouă legi diferite, deci este un drept care curge dintr-o legeanterioară şi ar fi fost vorba de al doilea drept care curgeadintr-o lege nouă. În consecinţă, consider că atâta vreme cât ai undrept care decurge din prima lege, poate mult mai favorabilă, ebine şi e foarte clar spus şi în normele metodologice, este bine sămergem pe această variantă".

Alte noutăţi al reformei sociale:

1. Alocaţia de susţinere a familiei - condiţionată denota la purtare. Membrii Guvernului au decis, miercuri,sistarea alocaţiei de susţinerea a familiei, în cazul în care mediacopilului la purtare va fi sub 8. 6

Page 7: Revista Presei · Web view2011/01/21  · Un elev din Iasi a fost tuns cu forta de diriginta lui: "Mi-e frica sa mai merg la scoala" O profesoara din Iasi a decis sa ia singura masuri

"Am prevăzut în mod foarte clarcă orice venit de susţinere a familiei va fi corelat cuparticiparea copiilor la şcoală. Mesajul meu este foarte clar:trimiteţi copiii la şcoală!", a declarat ministrul Muncii,Ioan Botiş.

Preşedintele Traian Băsescudeclara, marţi,după o întrevedere cu Înaltul comisar pentru minorităţi naţionaleal OSCE, Knut Vollebaeck: "Vom începe să fim ceva mai duri, deexemplu să nu mai plătim alocaţiile dacă părinţii nu îşi trimitcopiii la şcoală. Până acum am fost foarte flexibili, dar trebuiesă facem ceva".

2. Venitul minim garantat va fi acordat doar persoanelorcare prestează muncă în folosul comunităţii. Lunar, toateprimăriile vor fi obligate să elaboreze un plan de dezvoltarecomunitară. În baza rapoartelor cu privire la îndeplinirea acestuiplan de dezvoltare, se vor putea face decontările către persoanelecare beneficiază de venit minim garantat. Botiş a arătat căbeneficiarii ajutoarelor au la dispoziţie în fiecare lună măsurileactive acordate de către agenţiile de ocupare a forţei demuncă.

JURNALUL NATIONAL

Ministerul Sănătăţii dă normele Legii autismului, dar nu dă baniUnde a dispărut misteriosul articol 33 din norme şi ce prevedea el?

Ministerul Sănătăţii se joacă de-a alba-neagra cu decontarea terapiilor pentru persoanele cu autism. Deşi în ordinul afişat pe site-ul ministerului, privind normele de aplicare a Legii 151/2010, se vorbeşte constant despre "intervenţiile specializate precoce", când vine vorba despre decontare, acestea sunt sărite intenţio-nat. Chiar în ordin, în capitolul despre finanţare, se trece de la articolul 32 la articolul 34, etapa tratamentului psihoterapeutic dispărând cu totul. Cu toate că legea specifică clar "accesul liber la servicii integrate de sănătate, educaţie şi sociale pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist". Prin urmare, după ce au citit ordinul afişat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, părinţii copiilor cu autism şi ONG-urile din domeniu se întreabă, pe bună dreptate, ce au câştigat în plus.

7

Page 8: Revista Presei · Web view2011/01/21  · Un elev din Iasi a fost tuns cu forta de diriginta lui: "Mi-e frica sa mai merg la scoala" O profesoara din Iasi a decis sa ia singura masuri

Epopeea acestor norme ce trebuiau să apară încă din luna octombrie, conform Monitorului Oficial, a înce-put încă înainte ca Legea 151/2010 să fie promulgată în iulie anul trecut. Trecerea proiectului legislativ prin comisiile de specialitate din Senat a însemnat subţierea prevederilor dorite de părinţii copiilor cu au-tism. La Comisia de sănătate s-a scos articolul ce vorbea exact despre decontarea terapiilor comportamentale, dar specialiştii prezenţi la consultări au spus că aceste aspecte se vor putea regla în normele de aplicare a legii.

După publicarea în Monitorul Oficial a Legii autismului, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigu-rări de Sănătate trebuiau să se consulte cu ministerele Muncii şi Educaţiei, cu specialişti şi societatea civilă pentru a elabora normele, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Reprezentanţii ministerului spun că au trimis invitaţii la ministere, dar nu au primit nici un răspuns. Ca să bifeze totuşi că s-au consultat cu cineva, cei de la minister, prin Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog (CNSMLA), au organizat o întâlnire la începutul acestei săptămâni. Au venit reprezentanţi ai ONG-urilor din ţară, specialişti şi părinţi de copii autişti, însă nu li s-a pus la dispoziţie nici o ciornă a normelor pentru a face propuneri. Şi, oricum, normele urmau să apară peste două zile pe site-ul ministerului în forma deja decisă de ei. 

Miercuri, 19 ianuarie, la ora 18:00, pe site-ul ministerului a fost afişat ordinul supus dezbaterii pe o pe-rioadă de zece zile. După primul entuziasm privind coerenţa şi detalierea serviciilor pentru persoanele cu autism, la capitolul V intenţiile ascunse ale celor de la minister şi CNAS ies la iveală. Deşi capitolul se numeşte "Finanţarea serviciilor specializate de depistare şi intervenţie precoce", nu se spune nimic despre decontarea acestor intervenţii specializate de CNAS. Mai mult, în numerotarea articolelor se trece de la 32 la 34, sărindu-se exact peste etapa finanţării tratamentului propriu-zis. Aşadar, capitolul vorbeşte despre finanţarea diagnosticului şi evaluării, a recomandării planului terapeutic şi a tratamentului medicamentos, lucruri acoperite şi până acum. Atunci de ce a fost nevoie ca aproape jumătate din ordin să vorbească despre aceste intervenţii dacă ele nu sunt finanţate de casele de asigurări de sănătate? La ce bun un plan terapeutic dacă el nu va fi pus în practică de specialiştii adunaţi într-o echipă multidisciplinară?În dimineaţa zilei de joi, 20 ianuarie, după telefoane insistente la CNSMLA şi la minister, ordinul a fost scos de pe site şi a apărut într-o nouă formulă. Cei de la Centrul de Sănătate Mintală n-au răspuns toată ziua, deşi îşi dau numărul pe site pentru a fi contactaţi în cazul unor propuneri de modificare a ordinului. Din cele 40 de articole au rămas 39 şi lipsa articolului esenţial din norme a fost trecută la "greşeli de numerotare". Numai că acest lucru nu e o greşeală şi lucrul se vede din modul cum a fost elaborat restul ordinului. Nu poţi denumi un capitol "Finanţarea serviciilor specializate de depistare şi intervenţie precoce" şi să nu sufli o vorbă despre decontarea acestei intervenţii. Nu poţi vorbi la art. 6 despre psihoterapeut specializat în tehnici specifice copiilor cu autism care se ocupă cu "elaborarea, implementarea şi coordonarea programului psihoterapeutic" fără să şi finanţezi efectiv un astfel de program. Nu poţi cere specializări în tulburări din spectrul autist psihologilor degeaba. Nu poţi menţiona la art. 21 din norme că intervenţiile specializate precoce se pot realiza intensiv în cadrul serviciilor specializate şi/sau la domiciliul copilului 8

Page 9: Revista Presei · Web view2011/01/21  · Un elev din Iasi a fost tuns cu forta de diriginta lui: "Mi-e frica sa mai merg la scoala" O profesoara din Iasi a decis sa ia singura masuri

dacă nu ai în minte şi decontarea acestor servicii. Nu poţi vorbi fără rost la art. 21 despre intervenţiile specializate, enumerându-le cu precizie: ABA, TEACCH, PECS, intervenţii de dezvoltare senzorială şi motorie şi de dezvoltare a competenţelor sociale şi emoţionale. Nu poţi trage concluzii la art. 37 că "toate persoanele diagnosticate precoce cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate au acces liber la serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare". Nu poţi spune în referatul de aprobare afişat pe site lângă aceste norme că legea "va realiza monitorizarea şi tratamentul cazurilor diagnosticate în cadrul serviciilor specializate de sănătate mintală" şi de fapt să nu poţi pune în practică nimic din toate astea pentru că CNAS a ridicat din umeri şi a spus "N-am!". Printre puţinele organisme chemate la consultări de minister s-a numărat Colegiul Psihologilor din România, asta după ce colegiul a trimis o scrisoare deschisă ministerului în octombrie anul trecut prin care aprecia ca inacceptabil ca nişte norme să fie gândite pentru tratament psihoterapeutic în absenţa părerii specialiştilor din domeniu. Iată părerea preşedintelui Colegiului Psihologilor din România, dr Daniel David, cu privire la normele de pe site: "Nici nu m-am gândit că ar putea să nu deconteze psihoterapia, aşa că nu am observat lipsa articolului 33. Era descrisă toată procedura în restul normelor, astfel că părea absurd să nu fie decontat tratamentul propriu-zis. Dacă CNAS nu finanţează asta, totul e degeaba. Diagnosticul şi restul erau decontate şi până acum. Presiunea ar rămâne tot pe părinţi. Am vorbit la Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi mi-au spus că n-au scos articolul, doar că se poartă încă discuţii dure cu CNAS pe această problemă. Trebuie făcută puţină presiune de părinţi şi ONG-uri, pentru că altfel e o lege degeaba. În acest moment nu sunt multe servicii psihologice decontate de CNAS: cele pentru tulburări psihotice, pentru dependenţa de alcool. Ideal ar fi ca problema decontării acestor servicii pentru nişte copii care se pot recupera să nu fie una periferică", a concluzionat David.

Poziţia Ministerului Sănătăţii a fost exprimată de consilierul ministrului, dr Geza Molnar. "Acest docu-ment (n.r. – ordinul privind normele) se află pe site la categoria Transparenţă decizională, deci pentru consultanţă largă. Faceţi propuneri în acest sens pe e-mail-ul de acolo şi, dacă sunt pertinente şi reale, vor fi luate în seamă. Acest document nu avea cum să apară fără să fie văzut de domnul ministru, deci ştie despre ce e vorba", a subliniat acesta.

Carmen Gherca, preşedinta unei ONG din Iaşi, specializat în autism, spune că va trimite mai multe propu-neri pentru completarea acestor norme. "Ce se întâmplă cu cei cu autism peste 6 ani? Conform normelor, doar cei sub această vârstă ar fi cuprinşi, ceea ce contrazice legea. La art. 39 se precizează că Ministerul Sănătăţii în parteneriat cu cel al Educaţiei şi Muncii vor elabora protocoale de colaborare în vederea dezvoltării unui sistem de servicii specializate integrate. În primul rând, acest sistem nu există, deci ce să dezvoltăm? În al doilea rând, reprezentanţii ministerelor nu s-au întâlnit până acum, de ce s-ar întâlni în cele zece zile cât sunt supuse normele dezbaterii? Ce se decontează până la urmă?", exprimă Gherca câteva dintre nelămuririle ridicate de norme. 

9