O viață dedicată Științelor Naturii: Maria Sibylla Merian

Prof. Eugenia Petrescu

Școala Postliceală Sanitară Carol Davila, București

SIMPOZIONUL NAȚIONAL "ECOTERRA“ – ediția a XII-a

Maria Sibilla Merian (1647-1717)În prezent, Maria Sibylla Merian

(1647-1717) este considerată unul

dintre primii oameni de știință care au

studiat metamorfoza insectelor,

alături de naturaliștii olandezi

Johannes Goedaert (1620-1668) și

Jan Swammerdam (1637-1680). Ea a

devenit faimoasă după publicarea

volumului “Metamorphosis

Insectorum Surinamensium”, rezultat

al cercetărilor asupra insectelor

tropicale în decursul celor aproape

doi ani de ședere în Surinam.

Corelarea stadiului de dezvoltare a

insectei cu planta gazdă este un

element de noutate pentru cercetările

entomologice din secolul al XVII-lea.(https://en.wikipedia.org)

“Metamorphosis Insectorum Surinamensium”, a – prima pagină, b – planșă

reprezentând stadiile de dezvoltare ale moliei Cocytius antaeus (Drury, 1773)

(molia sfinx gigantică)

a b

Într-o zi de aprilie 1647 se naște în Frankfurt am

Main (Germania) Anna Maria Sibylla Merian,

fiica cea mică a renumitului pictor și editor

Matthäus Merian cel Bătrân (1593-1650) și a

Johannei Sybilla Heyne.

Așa cum povestește mai târziu în prefața cărții

“Metamorphosis Insectorum Surinamensium”, creșterea

viermilor de mătase și urmărirea transformării lor ar fi

impulsionat interesul tinerei pentru studiul insectelor.

Curiozitatea o împinge mai târziu să caute, să colecteze și

să crească omizi, uimită fiind cum aceste făpturi oarecum

neatractive, unele însă totuși frumos colorate, se transformă

în fluturi sau molii de o frumusețe aparte. Începe să

imortalizeze aceste minunății prin ilustrații ce încă de pe

atunci se remarcau nu doar prin calitatea artistică, ci și prin

redarea cu precizie a particularităților micilor viețuitoare.

Tatăl moare când fetița nu are decât trei ani.

Anna începe să studieze pictura sub îndrumarea tatălui

său vitreg, pictorul de flori și naturi moarte, Jacob

Marrel. De mică este obișnuită să adune plante, insecte și

alte specimene pentru lucrările tatălui vitreg.

Papilio machaon, adult. Foto: Eugenia Petrescu

Papilio machaon,larva. Foto: Eugenia Petrescu

o 1665 - Maria Sibylla se căsătorește cu Johann Andreas Graff, unul dintre

elevii lui Jacob Marrel. După nașterea primei lor fiice, Johanna Helena, în1668, familia se mută în Nürnberg. Pe toată durata șederii în Nürnberg, Maria

Sibylla realizează o serie de ilustrații ale diferitelor flori. Între 1675 și 1680,

aceste ilustrații vor fi publicate în volumul “Blumenbuch” (“Cartea florilor”)

care ulterior a fost republicat sub numele de “Neues Blumenbuch” (“Noua

carte a florilor”).

o 1678 - se naște cea de-a doua fiică, Dorothea Maria.

o 1679 - Maria Sibylla Merian publică primul volum al “Der Raupen

Wunderbare Verwandelung, und sonderbare Blumen-nahrung” (“Omida,

transformările sale uimitoare și particularitățile nutriției pe plante”.

o 1683 – apare volumul al II-lea al “Der Raupen Wunderbare Verwandelung,

und sonderbare Blumen-nahrung” în care descrie în detaliu metamorfoza

moliilor și fluturilor. Fiecare insectă a fost prezentată pe sau lângă planta ce-i

servește drept hrană, fiind însoțită și de câte un text ce descrie stadiul

metamorfozei. Lucrarea a fost apreciată pentru precizia ilustrației științifice.

În 1681, după moartea tatălui său vitreg, Merian, împreună

cu întreaga familie se întoarce în Frankfurt pentru a-și

îngriji mama.

În 1685 soțul ei se întoarce în Nürnberg, orașul său de

baștină.

În 1686, Merian, împreună cu mama sa și cele două fiice se

deplasează în Friesland, în prezent Țările de Jos, către satul

Wieuwerd, unde se alătură comunității religioase întemeiată

de Jean de Labadie. În această perioadă, Merian studiază

limba latină, științele naturii și realizează câteva lucrări.

În 1690, mama ei moare, iar un an mai târziu Merian și

fiicele ei pleacă în Amsterdam, iar apoi se desparte legal de

soțul său.

În timpul șederii în Țările de Jos, așa cum va

relata în prefața cărții “Metamorphosis

Insectorum Surinamensium” are ocazia de a

admira uimitoarele specimene de insecte aduse

din Indiile Orientale și Occidentale, precum cele

ale primarului orașului Amsterdam, Nicholaas

Witsen și ale altor colecționari.

În 1699, Maria Sibylla Merian și fiica ei mai

mică, Dorothea Maria, organizează o excursie înAmerica de Sud, în Surinam. Acum Maria Sibylla

are ocazia unică de a examina specii noi de

insecte și plante. Cele două, mama și fiica s-au

stabilit în Paramaribo și au colectat în vederea

studiului și întocmirii unor ilustrații plante,

insecte, dar și diferite alte animale.

După mai puțin de 2 ani însă, deși excursia era

proiectată pe o perioadă de 5 ani, Merian se

îmbolnăvește neașteptat, fiind obligată să se

întoarcă în Amsterdam.

În 1705 publică“Metamorphosis

Insectorum Surinamensium”(Metamorfoza insectelor din

Surinam”), un volum ce cuprinde

60 de ilustrații ale diferitelor stadii

de dezvoltare observate la insectele

din Surinam, cu texte ce descriu

fiecare stadiu de dezvoltare.

Aceasta poate fi considerată cea

mai importantă realizare a Mariei

Sibylla Merian, una dintre primele

dovezi ilustrate ale faunei și florei

din Surinam.

“Metamorphosis Insectorum

Surinamensium” , ediție alb-negru

din 1730 (https://en.wikipedia.org)

Lucrarea “Metamorphosis Insectorum Surinamensium” este

republicată postum în mai multe ediții râvnite de colecționarii de

artă și de către cei interesați de studiul științelor naturii. Volumele

apar în două variante, o variantă cu planșe colorate, mai scumpă,

și o variantă alb negru. Textul este redactat în Latină și în limba

neerlandeză.

Părintele sistematicii, Carl Linnaeus (1707-1778) a folosit

ilustrațiile ei pentru descrierea și clasificarea a aproximativ 100

de specii de animale, dar și a câtorva plante. [3,4]

După moartea sa, lucrările ei sunt achiziționate de Țarul Petru

cel Mare al Rusiei și de către alți mari colecționari. [3]

Cea de-a doua fiică a sa, Dorothea Maria, în urma experienței

dobândite în observarea și ilustrarea insectelor în urma călătoriei

întreprinse împreună cu mama sa în Surinam, este angajată la

Sankt Petersburg, ca ilustrator științific al țarului. Fiica cea mare,

Johanna Helena, care în 1711 se mută împreună cu soțul său în

Surinam, este și ea o pictoriță renumită. [3,4]

Deși reușește să devină faimoasă, totuși nu este văzută ca un exemplu bun

și nici recomandată ca model de viață pentru femeile secolului următor, așa

cum se poate deduce din textul unei publicații destinată să le inițieze pe

tinerele fete în studiul științelor naturale. Pentru o fată, destinul cel mai

onorabil este cel de gospodină, femeia savantă fiind privită ca o ciudățenie,

întrucât studiul unei astfel de științe duce, în concepția autorilor, la neglijarea

absolută a treburilor gospodărești. În concluzie, conform mentalității din

secolul XVIII (dar și de mai târziu), o femeie este bine sa fie inițiată în științele

naturii, însă doar pentru cultura sa generală. [3]

Cea mai bună dovadă a recunoașterii științifice o constituie însă

diversitatea eponimelor.

În prezent, o serie de taxoni ( specii, subspecii și genuri, cele mai multe

identificate în America de Sud) de artropode (insecte și arahnide), vertebrate și

chiar și o plantă cu flori din familia Iridaceae (Watsonia meriana), sunt

denumiți în onoarea Mariei Sibylla Merian. Dintre acestea, cel puțin 4 specii

sunt lepidoptere, printre care și un fluture foarte rar și deosebit, Catasticta

sibyllae, identificat recent (2018) în Peru. [1, 2, 5]

Lista taxonilor care au primit numele Mariei Sibylla MerianNr. Specia/Genul clasa Ordinul Familia

1. Erinnyis merianae Grote 1865 Insecta Lepidoptera Sphingidae

2. Opsiphanes cassina merianae

Stichel, 1902

Insecta Lepidoptera Nymphalidae

3. Heliconius melpomene meriana

(Turner, 1967)

Insecta Lepidoptera Nymphalidae

4. Catasticta sibyllae (Nakahara,

Padron & MacDonald, 1918)

Insecta Lepidoptera Pieridae

5. Plisthenes merianae (Fabricius,

1775)

Insecta Hemiptera Tessaratomidae

6. Eulaema meriana (Olivier,1789) Insecta Hymenoptera Apidae

7. Sibylla (Stal, 1856) Insecta Mantodea Hymenopodidae

8. Avicularia merianae (Fukushima

&Bertani, 2017)

Arachnida Araneae Theraphosidae

9. Metellina merianae (Scopoli,

1763)

Arachnida Araneae Tetragnathidae

10. Coquandiella meriana (Pictet &

Campiche)

Gastropoda

11. Rhinella merianae

(Gallardo, 1965)

Amphibia Anura Bufonidae

12. Salvator merianae ( A.M.C.

Dumeril &Bibron, 1839)

Reptilia Squamata Teiidae

13. Saxicola torquatus sibilla Aves Passeriformes Muscicapidae

14. Watsonia meriana Monocotiledonatae Asparagales Iridaceae

Catasticta sibyllae

(https://en.wikipedia.org)

(https://en.wikipedia.org

Salvator merianae

BIBLIOGRAFIA• https://www.floridamuseum.ufl.edu/science/butterfly-species-maria-sibylla-

merian/2018, Van Hoose Natalie, New butterfly named for pioneering 17th-century entomologist Maria Sibylla Merian, 5 decembrie 2018.

• Nakahara Shinichi, MacDonald John R., Delgado Francisco, Padron Pablo Sebastian, Discovery of a rare and strinkink new pierid butterfly from Panama (Lepidoptera: Pieridae), Zootaxa 4527 (2): 281-291, 2018, Magnolia Press (doi: 10.11646/zootaxa.4527.2.9).

• Pieters F.J.M. Florence, Diny Winthagen , Maria Sibylla Merian, naturalist and artist (1647-1717): a commemoration on the occasion of the 350th anniversary of her birth, Archives of Natural History (1999) 26 (1): 1-18, Amsterdam.

• https://www.britannica.com/biography/Maria-Sibylla-Merian, contributor Kara Rogers, Encyclopaedia Britannica, 31 martie 2020.

• https://en.wikipedia.org/wiki/Maria_Sibylla_Merian, 8 October 2020.