o raza de lumina - ccdab.ro raza de lumina 39 ianuarie februarie 2011.pdf · 3 o raza de lumina –...

Anul IX, Nr.93, Tiraj 1, 1 ianuarie 2011– 1 februarie 2011

Si lumina lumineaza in intuneric si intunericul nu a cuprins -o. Nu era el Lumina, ci ca samarturiseasca despre Lumina, ca toti sa creada prin el. ( In. 1, 5-8). Pentru aceasta va scriuacestea, nefiind de fata, ca atunci, cand voi fi de fata, sa nu lucrez cu asprime, dupa puterea pecare mi-a dat-o Domnul spre zidire, iar nu spre daramare ( II Cor. 13, 10).

O RAZA DE LUMINA

REVISTA DE CULTURA SI SPIRITUALITATE

IN ACEST NUMAR:

VANATORUL DE HIMENRE

PSIHOLOGIA PERSONALITATII

ISTORIE SI CIVILIZATIE

MARI DOMNITORI AI MOLDOVEI

SPIRITUALITATE

PARCURI NATIONALE

Pr. Prof. Hritac Gheorghe from our mailing list, pleas click here ISSN-L 1454-5101; ISSN 2069-2692Questions or comments ? E– mail us at [email protected] ISBN 978-606-576-658-7



O RAZA DE LUMINA


IN ACEST NUMAR:





SPIRITUALITATE

PARCURI NATIONALE




O RAZA DE LUMINA


IN ACEST NUMAR:





SPIRITUALITATE

PARCURI NATIONALE


2

O RAZA DE LUMINA – RUBRICA EDITORULUI

VANATORUL DE HIMERE

… Continuare din numarul trecut …Cand esti ignorant intr-o anumita privinta, s-arputea sa ai o stare temporara de multumire, dareste o iluzie, in niciun caz o binecuvantare.Ignoranta este de fapt negare mascata, refuzul dea accepta realitatea si speranta ca daca ignoriceva ce nu-ti convine nu te va afecta deloc. Iaratunci cand se petrece un eveniment care artrebui sa te ia prin surprindere, nu esti chiar atatde mirat pentru ca undeva in subconstientul taute asteptai ca el sa se intample. Daca ai patitacest lucru considera-l un semnal de alarma: etimpul sa nu mai traiesti in stare de negare! Nu temai ascunde de realitate, nu te mai lauda carefuzi educatia si informarea! Daca iti stabilestiobiective marunte in viata si nu ai curajul sa vreimai mult, vei pierde o gramada de lucruriminunate care se gasesc dincolo de… frica.Oamenii se subestimeaza. Au fost conditionati desocietate sa-si puna limite foarte joase, sa seconsidere prosti si incapabili, sa nu-si doreascaprea mult. Traim mult sub propriul nostrupotential. Frica de necunoscut si dresajul facut depersoanele cu autoritate ne-au castratcreativitatea, ne-au taiat aripile si ne-au limitatinteligenta. Uneori oameni apropiati si draginoua ne fac rau involuntar, pentru ca si ei sunt larandul lor conditionati social, cum au fost dealtfel toate generatiile dinaintea lor. Parintii,rudele, profesorii, colegii, sefii… toti contribuiela indoctrinarea noastra, la configurarea limitelorintre care suntem liberi sa ne miscam. Iar acestegranite sunt doar in minte noastra, ele nu existacu adevarat.Majoritatea oamenilor se multumesccu o falsa imagine asupra propriei persoane, multsub posibilitatile lor reale. Apoi consuma foartemulta energie pentru a apara aceasta himera si agasi scuze si explicatii in orice situatie care ocontrazice. Alternativa este folosirea inteligenteipentru a intelege propria persoana, pentru aintelege realitatea inconjuratoare si a incerca sa

traiesti cat mai rational posibil. Foarte putinireusesc cu adevarat sa-si depaseasca toateinhibitiile si obstacolele auto-impuse, pentru catraim intr-o lume cu multa manipulare (uneoriintentionata, de multe ori inertiala) si cu multgunoi mental imprastiat in toate partile (“meme”gresite).Daca ne hotaram sa traim viata ca totioamenii “normali”, cedam de fapt in fata fricii.Cand teama ne copleseste, ne imaginam pericolemai mari decat exista de fapt; ne simtim mici sineputinciosi, nu suntem capabili sa le infruntam;ne refugiem in ignoranta pentru a nu fi nevoiti saluam vreo decizie dureroasa. Dar daca rezistamsi infruntam frica, ne auto-motivam, avemputerea sa lucram chiar constientizand pericolelesi ne folosim inteligenta in favoarea noastrapentru a depasi orice bariere. Suntem niste fiintefoarte puternice, dar puterea noastra trebuiedirectionata corect. Poate sa ne hraneascadorintele sau temerile. Unii oameni zic ca dacaesti destept nu poti fi fericit. Asta e o tampenie!Daca esti inteligent ar trebui sa fii capabil sacreezi mai multe situatii in care sa fii fericit, numai putine. Fericirea nu e o stare de transacontinua, ca dupa o doza de amfetamine;fericirea e o insiruire de clipe in care te-ai simtitbine si te-ai bucurat de viata. Inteligenta nugaranteaza insa fericirea; multi oameni o folosescpentru a-si apara false realitati, a construiscenarii si a inventa scuze. Cauza suferintei inacest caz nu este inteligenta, ci decizia de atransfera puterea fricii si a neglija dorintele.Ratiunea este o unealta foarte puternica. O potifolosi pentru a evada din ghearele fricii. Nu neeste frica de ceea ce intelegem, ci de necunoscut.Daca stii despre ceva ca este periculos il potievita, nu mai ai teama fata de acel lucru. Ti-efrica de o plita incinsa? Evident ca nu, stii ca nue bine sa o atingi si o eviti. Inteligenta esteantidotul fricii. Daca viata ta este plina defrica, negare si suferinta, inseamna ca nu intelegiviata suficient de bine. Daca iti folosestiinteligenta pentru a avea o imagine mai bunadespre existenta, vei fi tot mai putin afectat deaceste stari. Schimbarea nu se intampla pestenoapte; este un proces gradual, in care crestiincet dar sigur, frica se disipa, dorintele tale sunttot mai aproape de realizare si viata ta incepe safie una fericita. …

Continuare in numarul viitor. ….Pr.prof.Hritac Gheorghe

3

O RAZA DE LUMINA – RUBRICA SPIRITUALA

BOTEZUL DOMNULUI

Pe 6 ianuarie praznuim Botezul Domnului,cunoscut in popor sub denumirea de Boboteaza.Botezul Mantuitorului in Iordan, poarta sidenumirea de "Epifanie" sau "Teofanie", termenicare provin din limba greaca si inseamna"aratare", "descoperire". De ce aratare saudescoperire? Pentru ca in momentul in careHristos a fost botezat, cerurile s-au deschis,Duhul lui Dumnezeu S-a coborat in chip deporumbel si a stat peste El, iar Tatal a marturisit:"Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care ambinevoit!" (Matei 3, 17). In acest sens, SfantulIoan Gura de Aur spune: "Hristos n-a ajunscunoscut tuturor cand S-a nascut, ci cand S-abotezat".

Boboteaza - scurt istoric

Sarbatoarea Bobotezei este amintita din secolulal II lea, la Sfantul Clement Alexandrinul.Mentionam ca in primele secole, Boboteaza erasarbatorita impreuna cu Nasterea Domnului, pe 6ianuarie. Incepand cu secolul al IV lea, cele douasarbatori au fost despartite: 25 decembrie fiinddata stabilita pentru praznuirea Nasterii Domnuluisi 6 ianuarie pentru Botezul Domnului.

Boboteaza, ziua in care Hristos S-a descoperitlumiiAfara de cele graite de Iisus la varsta de 12 ani intemplu, Hristos nu a savarsit nicio minune si nu arostit niciun cuvant retinut de evanghelisti.Incepand cu Botezul Sau, Hristos iese din umbrasi incepe sa propovaduiasca. A primit botezul la30 de ani, varsta maturitatii la evrei. Iisus a venitla Ioan si i-a cerut sa-L boteze, nu pentru ca aveanevoie de curatire de pacate, caci eraDumnezeu-Omul, ci pentru a sfinti creatia. CaMantuitorul nu a venit sa primeasca iertare depacate de la Ioan, reiese si din faptul ca botezullui Ioan il ajuta pe om sa constientizeze stareapacatoasa, insa, nu oferea iertarea. De aceea se

si spune ca era "spre iertarea pacatelor" (Luca 3,3), pe care avea s-o aduca Hristos. El primestebotezul de la Ioan pentru a readuce Duhul Sfantin creatie. Prin caderea in pacat, omul Il pierdusepe Sfantul Duh, asa cum ne marturiseste SfantulChiril al Alexandriei. Botezul Mantuitoruluireprezinta momentul redeschiderii izvoarelorharului, care fusesera zavorate pentru om sipentru intreaga creatie. Prin cuvintele dinrugaciunea citita la Boboteaza: "Astazi fireaapelor se sfinteste...", nu trebuie sa intelegem caharul lui Dumnezeu se pogoara in timpul slujbeide sfintire a apei peste toata apa care exista indiverse locuri, ci doar peste apa pregatita dintimp pentru acest lucru.

In Botezul Domnului stau inceputul si temeiulSfintei Taine a Botezului crestin

Acceptand sa Se cufunde in Iordan, Hristos l-aingropat pe vechiul Adam si a inceput astfelzidirea unui om nou. Apele Iordanului primind peDumnezeu-Omul nu au avut ce sa curete, ci aufost ele insele purificate. Hristos a curatit princufundarea Sa in Iordan, creatia intinata decaderea omului in pacat si a inlaturat putereasatanei. Astfel, in clipa cand El S-a lasat botezatde Ioan, izvoarele harului s-au pogorat pestecreatie.In rugaciunea de sfintire a apei de laBotez, se cere venirea Duhului pentru curatireaapei de lucrarea puterilor demonice, pentru ca easa devina, prin pogorarea deplina a Duhului, local nasterii omului nou in Hristos.Astfel, ritualulBotezului crestin repeta aceste momente, caresemnifica trecerea dintr-o etapa existentiala inalta: el se deschide cu lepadarile, menite saalunge puterea satanei si se incheie cu primireadarului Sfantului Duh.Boboteaza - sfintirea apeiIn ajunul si in ziua de Boboteaza, in toatebisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfant, larugaciunile arhiereilor si preotilor se sfintesteAgheasma Mare.Crestinii ortodocsi gusta pe nemancate dinAgheasma Mare timp de opt zile, in perioada 5ianuarie- 14 ianuarie si la recomandareaduhovnicului. Agheasma Mare este folosita, inAjunul Bobotezei, la sfintirea casele credinciosilorsi locuitorii acestora. Tot cu ea se stropesc silucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite,cum ar fi: binecuvantarea si sfintirea prapurilor,sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselorsi vesmintelor liturgice, sfintirea icoanelor, abisericilor, a antimiselor si a Sfantului si MareluiMir.

pr.prof. Hritac Gheorghe

4

O RAZA D ELUMINA


… Continuare din numarul trecut ….

Atunci cand ne propunem sa studiemsistematic si intensiv indivizii in fapt noivrem sa stim ce sunt ei, de ce se comportaintr-un anumit fel, si cum au devenit ceea cesunt. Ca atare orice teorie asupra persoaneitrebuie sa fie in masura sa ofere raspunsurila aceste trei intrebari. Intrebarea “ce” serefera la caracteristicile persoanei si lamodul cum ea este organizata in relatiile cuceilalti. Intrebarea “de ce” se orienteaza spremotivele ce particularizeazacomportamentul individului. Raspunsurile laaceasta intrebare releva aspectelemotivationale ale persoanei; ex. de ce adecis sa se deplaseze si de ce tocmai in aceadirectie? De ce este o mamasupraprotectiva? - pentru ca acest mod de afi o face fericita, pentru ca ea cauta sa oferecopiilor sai ceea ce ei i-a lipsit in copilarie,sau doar pentru a evita manifestarea oricaruiresentiment din partea copiilor ?. O persoanaa dezvoltat depresia ca urmare a uneiumiliri, din cauza unei iubiri pierdute, saudintr-un sentiment de vinovatie ? Intrebarea“cum” se refera la factorii determinanti aipersonalitatii. In ce mod si in ce masurafortele genetice si cele ambientale auinteractionat pentru a determina structura sifunctionarea actuala a personalitatii.

Ca atare o teorie ne poate ajuta saintelegem in ce masura, spre exemplu,anxietate este o caracteristica personala, cumaceasta caracteristica de personalitate s-adezvoltat, de ce anxietatea se releva doar inanumite contexte si de ce individul adoptapreferential un anumit comportament atuncicand este anxios ?

Raspunsurile pe care le primim candadresam asemenea intrebari ne conduc la treiconcepte, deosebit de utile in intelegereapersonalitatii. Acestea sunt: structura,procesele si cresterea si dezvoltarea.Termenul de structura se refera la cele maistabile si mai trainice aspecte alepersonalitatii. Acestea reprezinta“caramizile” edificiului numit personalitate,ele sunt comparabile cu partile componenteale corpului uman sau cu ceea ce atomii simoleculele sunt in fizica si chimie. Conceptestructurale precum trasaturile, raspunsurile,obisnuintele, sinele, etc. au devenit foartepopulare si utile in incercarile de a raspundela intrebarea “ ce sunt oamenii”. Proceselese refera la conceptele dinamic-motivationale pe care le utilizam atunci candcautam explicatii pentru un anumitcomportament. Daca reiteram modelulcorpului uman atunci trebuie sa acceptam caacesta trebuie gandit nu doar in termeniiunei organizari, structurari a partilor ci si incei ai unor procese ce relationeaza acesteparti. Similar personalitate detine procese ceservesc dimensiunii functionale, ce initiazasi intretin comportamentele individuale.Sintagma crestere si dezvoltare este puternicrelationata cu cele doua concepte anterioare.O teorie privind cresterea si dezvoltaretrebuie sa ofere cele mai coerente argumenteprivitoare la modificarile structurale de lanastere la maturitate precum si pentruschimbarile corespunzatoare ale proceselorpersonalitatii, invocand de fiecare datafactorii determinanti. In acest sens diferiteleteorii accentueaza fie rolul factorilorgenetici fie al celor ambientali (cultura,clasa sociala, familie, etc.) ca principalideterminanti ai personalitatii.

In concluzie teoriile asuprapersonalitatii pot fi comparate prinintermediul conceptelor pe care acestea leutilizeaza atunci cand ofera raspunsuri laintrebarile, ce, de ce, si cum ?.

….Continuare in pag.5. …

5

O RAZA D ELUMINA

… Continuare din pag. 4…Teoria si cercetarea sunt strans

relationate. Teoria fara cercetare este osimpla speculatie, cercetarea fara teorie esteun fapt constatat, dar lipsit de semnificatie.Desi cercetatorii din domeniul personalitatiiimpart scopuri si valori comune, ei difera inalegerea strategiilor vizand calea cea maibuna spre aceste scopuri. In unele cazuri,diferentele intre strategiile de cercetare suntminore, in alte cazuri sunt majore si exprimao diferenta fundamentala de abordare. Uniipsihologi sunt interesati doar de aspecteleexterne ale comportamentului, de ceea cenoi spunem si facem ca raspuns la stimularispecifice. Altii sunt preocupati de evaluareasimtamintelor si experientelor noastreconstiente asa cum pot fi ele evaluate printeste si chestionare. De asemenea un numarsuficient de mare de personologi suntinteresati si incearca sa inteleaga putereafortelor inconstiente care ne motiveazaconduita. Optiunea pentru o metoda sau altaeste determinata de obiectivul urmarit. Ingeneral cele mai des utilizate strategii decercetare a personalitatii sunt: a. metodaclinica si studiul de caz; b. metodaexperimentala; c. tehnica chestionarelor si astudiului corelational. Desi diferite prinspecificul lor toate aceste trei metode poartaamprenta unei cerinte fundamentale acercetarii stiintifice si anume: obiectivitateaobservatiei.

1. Metoda clinica si studiul de caz

Cercetarea clinica presupune studiul siobservarea comportamentului si a relatarilorverbale ale individului declansate spontan in

situatii naturale. Una dintre cele maiutilizate metode clinice este studiul de caz.Studiile de caz prin observatiile loramanuntite facute de clinicieni asuprapacientilor au jucat un rol important indezvoltarea unor teorii majore asuprapersonalitatii. Materialele colectate deSigmund Freud sunt exemple ilustrative inacest sens. El s-a adancit in sondareatrecutului pacientilor sai insistand prioritarasupra copilariei, cautand sa evidentiezeacele experiente si conflicte care ar putea ficauza simptomatologiei nevrozelor dinprezent. Sa luam spre exemplu cazulKatharina, o fata in varsta de 18 ani cedezvolta des atacuri de panica reliefateindeosebi printr-o respiratie sacadata.Reconstruind toate acele experiente pe carele-a considerat relevante pentru copilaria eiFreud a identificat radacinile simptomelorsale intr-o serie de experiente sexualeneplacute incluzand si o tentativa deseductie din partea tatalui sau pe cand eaavea varsta de 14 ani. In baza rezultatelorunui numar mare de investigatii similareFreud a concluzionat ca etiologia nevrozelortrimite tocmai la aceste traume sexualetimpurii.

2. Metoda experimentala

Cercetarea experimentala implicacontrolul asupra variabilelor de interes sistabilirea unei relatii cauzale de tipul “daca-atunci”. In abordarea experimentala aanxietatii, spre exemplu, cercetatorul trebuiesa creeze conditii de anxietate ridicata,moderata si scazuta si sa observe efectelemodificarii gradului de anxietate asupraproceselor cognitive sau/si a relatiilorinterpersonale. Scopul urmarit este acela dea putea emite concluzii precise despre relatiacauzala; si anume, modificand o variabila(independenta) vom putea induce modificarila nivelul unei alte variabile (dependenta).

… Continuare in numarul viitor …

6

O RAZA DE LUMINA

APLICAREA TEORIEI INTELIGENTELORMULTIPLE IN PROCESUL INSTRUCTIVEDUCATIV ( partea aII-a )….

Am făcut în prima parte uncomentariu asupra acestui aspect (vezititlul); intrând mai mult în semanticaterminologiei de inteligenţe multiple.În această parte le vom enumera şi definiiîntr-un mod succint.

Astfel, aceste inteligenţe sunt:Inteligenţa lingvistică, este definită ca fiindcapacitatea de a rezolva probleme şi de adezvolta produse cu ajutorul coduluilingvistic.Inteligenţa logico-matematică estecapacitatea de a opera cu modele, categorii,relaţii, de a grupa, ordona şi interpreta date.Inteligenţa spaţial vizuală reprezintăcapacitatea de a rezolva probleme şi de adezvolta produse cu ajutorul reprezentărilorspaţiale şi al imaginii.Inteligenţa muzical-ritmică; capacitatea dea rezolva probleme şi de a dezvolta produsecu ajutorul ritmului şi melodiei.Inteligenţa corporal-kinestezică cuprindecapacitatea de a rezolva probleme şi de adezvolta produse cu ajutorul mişcării.Inteligenţa naturalistă văzută ca ocapacitate de a rezolva probleme şi de adezvolta produse cu ajutorul clasificărilor şireprezentărilor din mediul înconjurător.Inteligenṭa interpersonalǎ – capacitatea dea rezolva probleme ṣi de a dezvolta produseprin cunoaṣterea de sine, dar ṣi princunoaṣterea ṣi interacṭiunea cu ceilalṭi.Inteligenṭa existenṭialǎ. Gardner spune cǎeste o modalitate de cunoaṣtere, dar nu a

stabilit localizarea pe creier. De aceeavorbeṣte despre aceasta ca fiind “o jumǎtate”de inteligenṭǎ.Din punct de vedere biologic, inteligenṭelesunt independente ȋn funcṭie de zonelecorticale care le “guverneazǎ”. La nivelindividual ele apar ȋn combinaṭii, fiecareindivid fiind de fapt “o colecṭie deinteligenṭe”.

Datoritǎ faptului cǎ indivizii auprofiluri de inteligenṭǎ diferite, ṣcoala aremenirea sǎ conceapǎ o educaṭie care sǎmaximalizeze potenṭialul intelectual alfiecǎruia.

Elementul esenṭial ȋn aplicareateoriei inteligenṭelor multiple la clasǎ, estecunoaṣterea profilului de inteligenṭǎ alelevilor. Ȋn acest sens aflarea punctelor“tari” ṣi “slabe”, este necesarǎ pentrustabilirea strategiilor de diferenṭiere ṣiindividualizare.

Ca argument a celor afirmate maisus, voi exemplifica cȃteva strategiididactice care stimuleazǎ dezvoltareainteligenṭelor multiple ale elevului ṣi carepermit aprofundarea unor concepte sauformarea/dezvoltarea de competenṭeprevǎzute ȋn aria curricularǎ dinȋnvǎṭǎmȃntul special.

... Continuarea ȋn numǎrul urmǎtor...Prof. Florea Lǎcrǎmioara

CENTRUL ṢCOLAR PENTRUEDUCAṬIE INCLUZIVᾸ ALBA IULIA

Dumnezeu, el a CREAT

Dumnezeu a facut cerulL-a facut asa frumosSi atat de luminos,Caci de-aici de unde suntCeru-mi pare cel mai sfant.

Dumnezeu ne-a dat pamantul.Un pamant bogat in roade si-n de toate:Dealuri, munti si blanzi campii,

… Continuare in pag.7. …

7

O RAZA D ELUMINA

… Continuare din pag.6. ….

Apele cele zglobii,Livezi, codri si paduri, roadele bune din vii,Animale, pasari mii, toate ni le-a dat, sa stii,Dumnezeu.

Prof. ed. ALBU LILIANA,Gradinita nr. 9, HUSI

PERSONALITATI ISTORICE

Nicolae Balcescu(Bucuresti, 1819 – 1852)

«Revoluţia de la 1821 a strigat dreptate şi avrut ca tot românul să fie liber si egal, castatul să se facă românesc. Ea fu o revoluţiedemocratică. Revoluţia de la 1848 a vrut caromânul sa fie nu numai liber, dar şiproprietar, fără care libertatea e mincinoasă.Pentru aceea adaugă la deviza sa cuvântulfrătiei, această condiţie de căpetenie aprogresului social.» N. Bălcescu NicolaeBălcescu, pictură de GheorgheTattarescuNicolae Bălcescu – un destinmarcat de uitare. Ion Ghica : „Predilecţiunea

lui Bălcescu era mai cu deosebire pentrustudiile istorice. Scria lesne, stilul său eralimpede, strâns, nervos şi elegant”.Jules Michelet : „Un erudit de primul rangşi totodată o minte practică foarte dreaptă şifoarte luminoasă, el ar fi fost marele istorical ţării sale şi fără nici o îndoială unul dinconducătorii cei mai înţelepţi.”Luna aceasta (n.r. iunie) s-au împlinit 190 deani de la naşterea fratelui Nicolae Bălcescu.Scriitor, istoric şi revoluţionar român,personalitate de marcă a României secoluluiXIX fratele Nicolae Bălcescu s-a nascut la29 iunie 1819 la Bucureşti într-o familie deboieri mărunţi, alegand sa preia numele defamilie al mamei sale originară din Bălceşti,Vâlcea în detrimentul celui al tatalui său,Petrescu. In 1832 devine elev al ColegiuluiSf. Sava, avându-l coleg pe fratele Ion Ghicaşi profesori pe fratele Ion Heliade Radulescusi pe Florin Aaron. La vârsta de 19 ani alegesa intre in armată fiind încadrat ca iuncher(cadet). În 1840, participând la mişcareacomplotistă Filipescu ce urmăreaîmproprietărirea clăcaşilor, este închis lamânastirea Mărgineni. Este eliberat în datade 21 februarie 1843 la plecareadomnitorului Ghica şi venirea lui Bibescu,după doi ani de detenţie grea care si-a pusamprenta pe sănătatea sa. După eliberare,împreună cu Ion Ghica, C. A. Rosetti şiChristian Tell, înfiinţeaza organizaţia Fraţiaşi călătoreşte prin toate teritoriile locuite deromâni: Ţara Românească, Moldova,Transilvania, Bucovina, precum şi prinFranţa şi Italia dedicându-se marii salepasiuni : studiile istorice. Este editor alăturide August Treboniu Laurian, la o revistăistorică numită Magazin istoric pentruDacia, care a apărut începând cu 1844.În Franţa fratele Bălcescu se implică activ inRevoluţia din februarie 1948 luptând pebaricadele pariziene. Însufleţit si inspirat derevolutia franceza el se întoarce la Bucureştiunde se implică în revoluţia paşoptistaromână ....

… Continuare in numarul viitor. …

8

O RAZA DE LUMINA

PARCURI NATIONALEMuntii Rodnei din Maramures

Parcul National Pietrosul Mare se gaseste incadrul Muntilor Rodnei, si este situata la oaltitudine de 1800 - 2200 m ocupand o suprafatatotala de 46.399 ha. Parcul National MuntiiRodnei este desemnat de catre UNESCO carezervatie a biosferei, mai exact o suprafata de3300 ha.Accesul se face in principal din DN 18, VatraDornei - Borsa. Din punct de vedereadministrativ parcul se intinde in judeteleMaramures, Bistrita-Nasaud si Suceava. Cutrenul se poate ajunge pe tronsoanele Salva-Viseu (in partea de vest a masivului) si Salva-Rodna (in sudul masivului), prin intermediullocalitatilor Telciu, Romului, Nasaud,Rebrisoara, Sangiorz-Bai, Anies si Rodna.Rezervatia este creeata pe baza unei fosterezervatii floristice si faunistice. Rezervatia arenumeroase circuri glaciare si lacuri ( Pietrosul,Buhaescu, Lala, Izvorul Bistritei), o parte dinlacuri fiind populate cu pastrav indigen.

Flora alpina este bine reprezentata, mai ales prinprezenta a numeroase specii endemice sau rare

cum ar fi: floarea de colt (Leontopodiumalpinum), gentiana galbena (gentiana lutea),anghelina (Primula longiflora), gusaporumbelului ( Silene nivalis), branca ursului(Heracleum carpaticum). Pe crestele subalpinecreste zimbrul si tisa, specii forestiere rare,precum si smirdarul si jneapanul, care ocupapeste 30 % din zona subalpina.

Fauna: capra neagra (Rupicapra Rupicapra) estebine reprezentata, ea fiind repopulata in acestimunti cu exemplare provenite din PiatraCraiului, Bucegi, Retezat si Tarcu, fiinddeasemeni o specie protejata. Mai sunt ocrotiteurmatoarele animale: ursul brun, cerbul carpatin,cocosul de mesteacan, cocosul de munte, acvila.Un alt animal ocrotit este marmota alpina,repopulata in 1972 in masiv.

Activitatile permise in parc sunt destul derestranse, fiind acceptate cele practicate decomunitatile locale in caz ca nu contravinlegislatiei parcului, ecoturismul, activitatilestintifice si turismul cu scop educativ.Descopera acum mai multe despre Romaniaturistica, Parcuri Nationale Romania siprincipalele atractii turistice.

9

O RAZA DE LUMINA

… Continuare din pag.8. …

PĂDUREA-IZVOR DE SĂNĂTATE

Motto:”Medicul trateaza însă naturavindecă”( Hippocrate)

În 1948 ,când s-a înfiinţat OrganizaţiaMondială a sănătăţii ca agenţie specializată aOrganizaţiei Naţiunilor Unite,s-a raportat că 80%din populaţia globului recurge la metode naturaleca prim ajutor sau tratament în caz deîmbolnăviri şi situaţia nu s-a schimbat prea multnici astăzi. Plantele medicinale sunt monumenteşi minuni ale naturii .Reîtoarcerea oamenilor spretratamente naturiste nu e nicidecum un moft , unrăsfăţ sau tradiţionalism cu orice preţ, ci onecesitate şi un incontestabil temei;care temei nupoate fi altul decât sănătatea ,în pace şi înarmonie cu natura. Plantele medicinale au secreteşi compuşi pe care noi oamenii nu le vomdescoperi niciodată în toată compexitatealor;medicamentele sunt făcute de mâna omului întimp ce plantele au harul divin.O diferenţa carespune totul şi încă ceva în plus :că nu existăm şică nu vom exista decât prin natură.Între hotarelemierii şi ale laptelui,între adânc de mare si vârfde munte,există o lume pe care trebuie desigur săne-o apropiem.Vorbim aici de lumea vegetală pecare este atât de necesar s-o întelegem şi pe caretrebuie s-o cercetăm pentru binele şi echilibrulnostru. Desigur beneficiile vor fi nepreţuite ,iarprezenta lucrare incearcă să deschidă o poartăspre miracolele de lânga noi cu precădere sprecele prezente in pădurile din Maramureş. Unsimbol al pădurilor Maramureşene este castanul,de aceea voi începe cu prezentarea efecteleorbenefice ale acestuia continuând apoi cu alţiarbori şi arbuşti din această zonă.

Castanul comestibil (Castanea sativa)

Castanul este un arbore întâlnit in starespontană în Maramureş şi Tismana fiindconsiderat un simbol al longevitaţii putând trăipână la 1000 de ani şi chiar mai mult .Fructele auo mare valoare nutritivă (200cal/100g produs)conţinând mult amidon (43%), proteine (3-4%),lipide (5%), săruri minerale ,vitamine-B, C,PP. Au acţiune energizantă, tonică antianemică,antiseptică si favorixează digestia.Se recomandăîn astenie, anemie, convalescenţă, persoanelorpredispuse la hemoroizi sau cu afecţiuni renale.Nu se recomandă obezilor şi diabeticilor. Seconsuma coapte,prjite,fierte sau sub formă depiure,budincă,compot, sufleu.

Afinul (Vaccinium myrtillus)

Subarbust din zona montană si subalpină,esteapreciat pentru fructele albastru-vineţii ce se cocla sfarşitul verii. Pentru uz medicinal se culegfrunzele şi fructele,din frunze se face infuzie,iardin fructe se prepară decoct sau se macerează.Afinele sunt bogate în vitamina A,C,B,PP,săruriminerale (Fe, Ca, P, Mg, Na, Cu, Zn, S, Cl, etc. )precum şi în taninuri şi substanţe proteice. Auacţiune astringentă, bactericidă, antidiabetică,antiscorbutică, antimicotică, antisclerotică.Afinul este totodată şi un activ agent antidiareic,diuretic, dezinfectant intern, antihemoragic.Specialiştii afirmă că ceaiul de afin contribuie lacreşterea acuităţii vizuale ,mai ales pe timp denoapte. Preparatele din această plantă au efectepozitive în enterocolite, gută, afecţiuni reumaticetulburări ale circulaţiei sângelui, coronarită,sechele de infarct, faringite, stomatite. S-auraportat efecte pozitive şi în utilizarea afinuluisub formă de unguent,în micoze. In condiţiilevieţii moderne, valoarea economică a afinelorcreşte fiind considerate un aliment ecologic.

10

O RAZA DE LUMINA

.... Continuare din pag.9. …

Cătina albă (Hippophae rhamnoides)

Cătina este un arbust spinos cunoscându-se douăvarietăţi-cătina albă şi cătina roşie. Importantpentru farmacia naturistă este fructul cătinii albe.Arbustul de cătină albă are frunze alungite,cenuşii–argintii-strălucitoare pe faţă, mate pespate.Înfloreşte în martie-aprilie.Florile sunt micişi galbene, iar fructul are o pronunţată tentă deportocaliu. Fructul de cătină este socotit opolivitamină naturală,remarcându-se vitamineleB1, B2, C, PP. Fructele sunt folosite pentrutratament în avitaminoze, reumatism, urticarie şideranjamente stomacale în tratamentulafecţiunilor ORL si pneumologice, au efect toniccardiac; uleiul de catină are efect hepatoprotectorşi hepatoregenator, efect antiseptic, cicatrizant şiepitelizant. Naturiştii îl consideră un tonifiantgeneral,se pare că are efect mai excitant decâtcafeaua putând-o înlocui.

Curpenul de pădure (Clematis vitalba)

Curpenul de pădure este o liană lemnoasă ,culungimi între 6 şi10 metri. Este o plantăperenă,se evidenţează printr-un rizom puternic ,florile sunt albe,iar fructul este o achenă.Curpenul de pădure înfloreste din iunie până inseptembrie .

Pentru uz medicinal se folosesc frunzeleşi florile.Sucul din frunze se foloseşte în bolilereumatice si în sciatică,în dureri intercostale,junghiuri sau chiar în dureri din zona capului.Ceva mai puternică ,infuzia de curpen sefoloseşte în tratamentul paraliziilor,dar şi înreglarea sistemului respirator.Folosită cu şampon,această infuzie contribuie la intărirea păruluistimulându-i creşterea.Preparatele din curpen depădure sunt eficiente şi în tratarea tusei.

Dracila (Berberis vulgaris)

Dracila este un arbust foarte spinos cuînălţime de pâna la trei metri. Dracila dezvoltănişte rădăcini foarte puternice de un galbenintens la interior şi galben –maro la nivelulcoajei. Tulpina este rămuroasă bine înarmată cuspini cafenii sau galbeni. Frunzele sunt alterne,florile, grupate în ciorchini , au culoare galbenă.Dracila înfloreşte la sfârşitul primăverii .şiînceputul verii. Fructul său este o bobiţăalungită, comestibilă, cu gust acru, astringent.Dracila este prezentă mai ales în zoneledeluroase,prin tufărişuri,la marginea pădurilor,pecamp în zonele accidentate. Pentru uz medicinalse folosesc fructele, frunzele, coaja, rădăcinile şiflorile din care se prepară infuzie tinctură,extracte, sirop. Majoritatea specialiştilor sunt deacord asupra faptului că preparatele pe bază dedracilă acţioneaza benefic în cazul afecţiunilorhepato-biliare.Extractele de dracilă sporesc dedouă-trei ori secreţia bilei ,sporind şi calitateaproduselor biliare.

Prof.Drăguş ClaudiaŞc.cu cls.I-VIII Satulung.jud Maramureş

.... Continuare in numarul viitor. ...

11

O RAZA DE LUMINA

SEMNE COMEMORATIVE

MONUMENTUL LUI POTIOMKINDIN TAURIDA

Monumentul lui Potiomkin din Tauridareprezintă un obelisc cu înălţimea de 13,7 maşezat pe un postament în formă de cub. Esteexecutat în a doua jumătate a sec. XIX, înapropierea satului Rădenii Vechi, judeţulUngheni.

INFORMAŢIA DIN CATALOG

DatareA 2-a jumatate a sec. XIX

LocalizareJudeţul Ungheni: Rădenii Vechi

Descriere succintăMonumentul reprezintă un obelisc cuînalţimea de 13,7 m aşezat pe un postament înformă de cub. Obeliscul a fost înălţat pe loculunde pe data de 5 octombrie 1791 a decedatGrigori Potiomkin, mare demnitar rus de petimpurile împaratesei Ecaterina II. Alături deobelisc se mai află un monolit de piatră cuinscripţie comemorativă.

Tehnici de construcţiePiatră de calcar cochilifer prelucrată şisfredelităSemnificaţie patrimonialăLocală, Istorică

Stare de conservareParţial deteriorată

InscripţiiPe monolitul de piatră este gravată urmatoareainscripţie (în limba rusa): "Sem mestomprestavilsea kneazi Grigorii Aleksandrovici;Potiomkin-Tavriceskii" ("Aici a decedatkneazul Grigori Aleksandrovici Potiomkin deTaurida").

Bibliografie- Enciclopedia "Literatura şi arta Moldovei",vol. 2, p. 150, Chisinau, 1986- Д. Гоберман, По Молдавии. Ленинград,1975, стр. 122

- Тарас Я., Памятники архитектуры Молдавии(XIV - начало XX века). Кишинев, 1986.

BASORELIEFUL LUI A. BERNADAZZI DEPE BISERICA SF. TEODORA DE LASIHLA

INFORMAŢIA DIN CATALOGAutor/Ctitor

Sculptor: N. GorionîşevArhitect: V. Mednek

Datare1983

LocalizareMunicipiul Chişinău: Chişinău, pe peretelenordic al Bisericii Sf. Teodora de la Sihla dinor. Chişinău (fosta clădire a CapeleiGimanziului de Fete din Chişinău)

Descriere succintăPlaca memorială este dedicată arhitectuluiprincipal al Chişinăului în anii 1856-1878Alexandru Iosif Bernardazzi (1831-1907),autor al clădirii fostei capele a liceului de fete(1895). Compoziţia monumentală estealcătuită din două plăci de marmură cu texteîn limbile română şi rusă.

12

O RAZA D ELUMINA

SUPERSTITIILE ,în funcţie de zodie

Pisica neagră, luna plină sau sareacare se varsă pe masă te fac să te gândeşti lalucruri rele care urmează să se întâmple? Astrelepot să dezvăluie care sunt cele mai supersiţioasezodii, în funcţie de caracteristicile fiecăreia!Vărsător (21 ianuarie - 18 februarie) Dincauza modului negativist de a gândi, eştisensibilă la anumite superstiţii din popor, care nutrec pe lângă tine fără să-şi facă loc în imaginaţiata şi să născocească tot felul de scenarii sumbrecare urmează să se desfăşoare. Nu mai finegativistă şi priveşte lucrurile raţional.

Peşti (19 februarie - 20 martie)Felul tău contemplativ poate să dăuneze gravatunci când vine vorba despre superstiţii. Nu maista pe gânduri şi nu despica firul în patru atuncicând presimţi că se va întâmpla ceva rău! Dacătrecea pisica albă prin faţa ta, oare nu e la fel deposibil să aducă ghinion? Stai şi meditează laacest lucru.

Berbec (21 martie - 20 aprilie)Eşti tot timpul în "priză", iar după cum bine ştii,graba strică treaba. Acesta este şi motivul pentrucare ai uneori senzaţia că eşti urmărită de ghinionşi crezi cu tărie că superstiţiile tale şi-au băgatcoada, încurcându-ţi socotelile.

Taur (21 aprilie - 21 mai)Eşti încăpăţânarea întruchipată, iar dacă ai avut osuperstiţie care s-a adeverit nu te poate convingenimeni că nu se va întâmpla şi a doua oară.Încearcă să priveşti lucrurile la rece şi să nuatragi singură ghinionul.

Gemeni (22 mai - 21 iunie)Ai vărsat sare pe masă şi acum ştii că urmează oceartă... Nu crezi ca este puţin exagerat şi că veicăuta involuntar motiv de ceartă ca să seîmplinească profeţia? E mai uşor să dai vina pesare, decât să recunoşti că doar tu eştiresponsabilă pentru ceea ce se întâmplă în viaţata.

Rac (22 iunie - 21 iulie)Îţi este uşor să dai vina pe pisica neagră care ţi-atăiat ieri calea, lucru care s-a perpetuat dinbătrâni ca fiind un semn care aduce ghinion. Şiacum îţi faci cruce în cerul gurii ca să eviţi unposibil ghinion.

Leu (23 iulie - 22 august)Ai avut un coşmar noaptea trecută sau ţi se zbateun ochi? E clar, vine apocalipsa şi nu îţi scoţiacest lucru din cap până ce nu se va întâmpla uneveniment negativ pe care să-l legi imediat desuperstiţiile tale.

Fecioară (23 august – 22septembrie) Nu ai nicio treabă cu superstiţiile, tuştii cel mai bine că situaţiile negative sunt oconsecinţă a unor evenimente prost gândite sauorganizate. … Continuare in pag.13. …

13

O RAZA DE LUMINA

… Continuare din pag. 12. …

Balanţă (23 septembrie - 22octombrie) Nu fluiera prin casă, pentru căademeneşti pustiul şi nu ignora săracii care îţi cero bucată de pâine. Tu pui totul în balanţă atuncicând vine vorba despre superstiţii: ai crede, darparcă totuşi nu ai da crezare acestor credinţe dinpopor care ţi-au fost transmise încă de mică dinfamilie.

Scorpion (23 octombrie - 21noiembrie) Dacă este cineva care crede din totsufletul în noroc, ghinion, superstiţii, aceea eştitu. Pentru tine totul se reduce la destin şi la ceeace îţi rezervă acesta şi ai senzaţia că uneorighinionul este inevitabil. Când îţi iese în drum opersoană cu o găleată goală, e clar că o să aighinion pentru că aşa ai asociat aceste două ideide mică.

Săgetător (22 noiembrie - 21decembrie) Pentru tine, ghinionul este unul maimult închipuit, aşa că fie că ai superstiţii, fie căîncerci să nu ţii cont de ele, tot nu scapi degândurile negativiste la care lucrezi de zor.

Capricorn (22 decembrie - 20ianuarie) Nu vrei să asculţi sfaturile nimănui şicând ţi se întâmplă ceva rău, dai vina pe ghinion.La tine este cât se poate de clar că dacă îţi trece o

pisică neagră prin faţă, vei avea o zi proastă.Crezi asta cu tărie şi ce să vezi, chiar vei avea ozi proastă pentru că te vei îngriji tu de parteaaceasta.

OAMENI CELEBRIIMaria Sa, Birlic- 24 ianuarie 1904,

Duminică, 24 ianuarie, nu a fost aniversată doarUnirea de la 1859, a fost şi ziua în care s-auîmplinit 105 ani de la naşterea actorului GrigoreVasiliu Birlic. Născut pe 24 ianuarie 1905, laFălticeni, Birlic este un nume arhicunoscut înpanteonul marilor actori de comedie ai lumii.Pentru a marca momentul naşterii marelui actor,postul de televiziune TVR 3 a pregătit un filmdocumentar, „Măria Sa, Birlic”, care va fi difuzatpe post în această seară, de la ora 17.30. Filmulreflectă ipostaze mai puţin cunoscute din viaţaactorului: Birlic era pasionat de maşini, dar şi unom foarte generos, care îi ajuta pe colegii maitineri.

*** Cronica de Fălticeni prezintă o parte dinviaţa maestrului, păstrată în materialele deţinutede Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni

Un maestru al comediei:Grigore Vasiliu-Birlic

Un om scund, mergînd cu paşi foarte mari şifăcînd gesturi largi, surîzînd mai tot timpul şiprivind la lume cu ochii mari, rotunzi; intra înscenă şi, înainte de a rosti un cuvînt, eraîntîmpinat cu un potop de aplauze şi un hohotgeneral. ... Continuare in pag.14. ...

14

O RAZA DE LUMINA

... Continuare din pag.13. ...

Se născuse pentru comedie; obţinea comiculdintr-o propoziţiune anodină, dintr-o mişcare acapului, dintr-o grimasă. Ştia să şi tacă în chipcomic, ceea ce e destul de rar. Dar mai ales săpotenţeze la maximum umorul oricărui textdramatic, fie că era o piesă celebră, sau o farsăanodină.

Cînd s-a născut, în orăşelul moldoveanFălticeni, la 24 ianuarie 1904, a a fostînregistrat ca Vasiliu Grigore. Porecla deBirlic a căpătat-o dupoă succesulconsiderabil obţinut cu rolul principaldintr-o piesetă veselă ce purta acest titlu.Studiile elementare şi liceale le-a făcutîn urbea natală. La Bucureşti s-a înscrisla facultatea de Drept şi la Conservatorulde muzică şi declamaţie. A debutat pescena Teatrului Naţional din Cernăuţi cafigurant. I-au remarcat însă harul,imediat, doi dintre cei mai importanţiregizori ai vremii: Victor Ion Popa şiAurel Ion Maican. Ambii l-au susţinut şistimulat, astfel că, în numai doi ani, adevenit o figură populară, un actorpreţuit. Văzîndu-l şi examinîndu-l cuatenţie, actorul bucureştean de seamă

Ion Iancovescu, totodată întreprinzător ctitor decompanii teatrale particulare, şi regizorulbucureştean Sică Alexandrescu – şi el director deformaţii şi proprietar de săli – i-au oferit uncontract în Capitală. (…) În scurtă vreme actoruls-a impus, însă, prin mască, atitudine, aplomb,prin veşnica sa mirare circonflexă şi calda-ibonomie, izbutind să cîştige adeziuneapublicului. (…)A jucat teatru dramatic. S-a manifestat şi laOperetă; şi la Revistă. Şi-a întemeiat, la unmoment dat, o companie proprie. (…) În 1946, înnoile condiţii de organizare a vieţii teatraleromâneşti, scriitorul Zaharia Stancu, directorulteatrului Naţional din Bucureşti, l-a invitat săfacă parte din ilustra trupă. Actorul a acceptat şiastfel a început cea mai glorioasă şi mai fecundăepocă din viaţa sa, adevărata-i carieră naţionalăşi internaţională, ca actor de teatru, film şiteleviziune. La Naţional l-a jucat pe SpiracheNecşulescu, eroul freneticei comedii a lui TudorMuşatescu Titanic Vals.A creat nemuritoarele personaje caragialeneDandanache în O scrisoare pierdută,, Efimiţa (întravesti) în Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea, s-aaflat, cu proeminenţă, în distribuţia marilorspectacole Mielul turbat de Aurel Baranga,Revizorul de Gogol, Bădăranii de Goldoni, EgorBulîciov şi alţii de Gorki, Oameni care tac de Al.Voitin, Căsătoria silită de Moliere, Steaua fărănume de Mihail Sebastian. Ştia să valorificeumorul volubil, cel liric, cel amar, izbutea săîmbine savant comicul cu tragicul, să joace cudistincţie comedia refexivă şi să dea miez farsei.(…)A apărut într-un număr relativ redus depelicule de calităţi varii. Dar cînd a lucrat curegizori importanţi, ca Jean Georgescu, VictorIliu, Ion Popescu-Gopo – aşa cum în teatru l-aucălăuzit Sică Alexandrescu, Al. Finţi, MoniGhelerter – a dobîndit biruinţi memorabile.Vizita, după Caragiale, directorul nostru,telegrame, Mofturi 1900, Nu agrea interviurile,confesiunile. Cînd se antrena însă în discuţii,interlocutorul descoperea un om preocupat deartă, cu bună informare, cultivat, o inteligenţăvie, scormonitoare, un observator perspicace, unins spiritual, fără afectare. (…)A murit la bucureşti, la 14 februarie 1970.Numele lui a rămas ca un simbol alhistrionismului comic pe scena română. Unnume ce nu poate fi uitat.

15

O RAZA DE LUMINA

VESTE – POVESTE... Continuare din numarul trecut. ...

ZANA MUNTILOR

Fiul împăratului auzind atâtea vorbe frumoasedespre găinăreasă, voi să o vază şi el. Într-o zi,când împărăteasa se duse să cerceteze găinile şisă vază de coteţe, merse şi fiul său cu dânsa.Găinăreasa, cum văzu pe fiul de împărat, îşiaruncă ochii asupră-i cu o căutătură aşa demângâioasă şi aşa de plină de dragoste, dară cusmerenie, încât feciorul de împărat se fâstâcioarecum, dară îşi ţinu firea. Simţi că obrajii îiarde, o sudoare rece îl trecu, şi inima începu să-itâcâiască, de părea că o să-i spargă pieptul. Elînsuşi nuşi putea da seama ca ce poate să fieistoria asta. Plecă ochii în jos, nu zise nici cârc, şise întoarse acasă. Toată curtea împărătească luaîn nume de bine pe această găinăreasă, pentruvrednicia şi curăţenia ei. Ea se purta cu toateslugile cu bunăcuviinţă, şi nimeni nu cuteza să-izică nici dă-te mai încolo, pentru că ea nu le daprilej de glumă. Într-acestea un fiu al unuiîmpărat vecin, însurându-se, a fost poftit la nuntăşi pe acest împărat cu toată curtea lui. Împăratulplin de bucurie merse la acea nuntă şi luă cudânsul şi pe împărăteasă şi pe fiul său. În ziuaaceea, când era cununia fiului de împărat, lanunta căruia merse acest împărat cu feciorul său,găinăreasa se ceru şi ea de la vătaf să o lase şi pedânsa să se ducă la preumblare. Vătaful, camrâzând, îi zise: "Ce-i trebuie chelului? Tichie demărgăritar". Apoi o lăsă. Iară ea, înghiţindînfruntarea, nu zise nimic şi plecă. Împăratul eravesel peste măsură văzând că din atâţi feciori deîmpăraţi şi domni al său se deosebea prin

isteţimea, boiul şi înţelepciunea lui. Toate fetelede împărat ar fi voit să joace lângă el în horă.Când, deodată, vine la nuntă o fată îmbrăcată înnişte haine cum nici una din fetele de împărat nuavea. Cosiţele ei împletite cu meşteşug şi date pespate îi atingeau pulpele şi ea era aşa de binefăcută, încât ochii tuturor rămase la dânsa. Eacum veni, nici una, nici alta, se prinse lângăfeciorul de împărat şi numai lângă dânsul jucapână către seară. Vorbiră, râseră, îşi povestiră felde fel de lucruri, dară cam pe sub mână, fiindcă-iera ruşine feciorului de împărat să râză şi săvorbească aşa înaintea tătâne-său şi apoi toţi fiiide împăraţi îşi dau coate, căci băgaseră de seamăcă necunoscuta tot lângă el juca. Feciorul deîmpărat nu mai era al său. Se mira însuşi deschimbarea ce simţea într-însul, dară nu cutezasă spuie nimănui. El îşi pusese în gând ca, lahora din urmă ce va juca, să întrebe pe aceastănecunoscută cine era, de unde venea, de este fatăori măritată, şi se gândea că de n-ar avea bărbatsă o ceară de nevastă. Când, pieri ca o nălucă.Feciorul de împărat rămase ca un zăpăcit. Seîntoarse acasă, dară cu gândul era tot la dânsa.Tată-său, văzându-l tot pe gânduri şi trist, nu ştiace să-i mai facă să-l înveselească oarecum. Cândiată că-l poftesc la altă nuntă de împărat, unde seşi duse cu împărăteasa şi cu fiul său. Ca şi lacealaltă nuntă feciorul de împărat jucă cu fatacea necunoscută şi frumoasă, care venise şi laaceastă nuntă şi se prinse în horă lângă dânsul.După multe întrebări, află de la dânsa că şedeatocmai înspre partea aceea, încotro era împărăţiatatălui său, doară căci nu-i zisese că şade chiar ladânsul. Atunci fiul de împărat îi făgădui să oducă acasă, daca era singură, şi ea priimi. Însătocmai când era să se spargă nunta, ea pieri delângă dânsul din horă. Se întoarseră deci acasăîmpăratul şi cu ai lui, însă fiul lor se topea d-a-n-picioarele şi nimeni nu ştia din ce pricină. Deşise făcuse vâlvă că feciorul de împărat esteîndrăgostit cu o zână, el însă se apăra înainteatatălui său că nu ştie la sufletul său nimic. Toţivracii şi cititorii de stele se aduseră şi nimeni nuştiu să-i ghicească răul de care suferă. Unuldintr-înşii zise că e teamă să nu dobândeascălipici. Într-aceasta împăratul fu poftit la o altănuntă de împărat, unde nu voi să se ducă, fiindcăinima lui nu era de veselii, ci se îngrija mai multde fiul său. Dară daca văzu că fiul său atâtastăruieşte, îi făcu voia.

… Continuare in numarul viitor …

16

O RAZA DE LUMINA

MATEMATICA DISTRACTIVAPROBLEME DE LOGICĂ ŞI

PERSPICACITATE

1.Mihai întâlneşte pe Ionuţ jucându-se cu soralui Elena şi-l întreabă, câţi fraţi sunt.Ionuţ răspunde:- Eu am atâţia fraţi cât şi surori.Elena zice:- Eu am de două ori mai mulţi fraţi decât surori.Câţi fraţi erau în total?2. În ce clasă, sunteţi voi, măi băieţi?- Toţi suntem în clasa I, în afară de 12; toţisuntem în clasa a II-a, în afară de 12; toţisuntem în clasa a III- în afară de 12; toţi suntemîn clasa a IV-a în afară de 12.Câţi elevi sunt în total?3. Mădălina întreabă:- Câţi pomi ai în grădină?- Dacă aş avea cu trei mai puţin, atunci jumătatedin acest număr ar fi cu doi mai mare decâtsfertul lui.Câţi pomi erau?4. Îndoitul unui număr mărit cu 3 a fost înmulţitcu 4. Produsul obţinut micşorat cu 5 a fostîmpărţit la 9 şi s-a obţinut 15.Care a fost numărul iniţial?

PROF. BUSTAN DELIA ELENAC.S.E.I Alba Iulia

Transformarea educaţiei în resursă debază a modernizării şi dezvoltăriidurabile a României – formarea şidezvoltarea identităţii şi conştiinţeieuropene... Continuare din numarul trecut...

Identitatea este o realitate care influenţează înmod direct şi pe termen lung conştiinţa. Fie că nereferim la conştiinţa individuală sau la cea a

grupurilor sociale ( gen: organizaţie, regiune,ţară), trebuie să admitem: 1. conştiinţa esteinfluenţată direct de identitatea construită depersoană sau de grupul social respectiv; 2.identitatea este o formă primară a deveniriiumane, pe când conştiinţa este o formăsuperioară, elaborată, a ontologicului; 3. ambelerealităţi sunt importante în dezvoltarea persoaneiprin intermediul educaţiei ( în orice demerseducativ punctul de plecare îl constituie şiidentitatea celui vizat, iar printre obiectivele cugrad ridicat de generalizare se regăseştepermanent şi cel al formării şi dezvoltăriiconştiinţei şi conduitei individuale). Nupresupunem că avem între cele două realităţidoar un raport de subordonare, ci şi unul deintercondiţionare şi de interrelaţionare.

În discutarea temei amintite, esteimportant să aducem în discuţie şi problemapoliticilor educaţionale şi culturale. Aceastăsintagmă vizează un set de acte decizionale şilegislative care conturează şi oferă pârghiilenecesare dezvoltării sociale a unei naţiuni. În cemăsură există în România actuală o astfel depolitici? Lipsa unui cadru coerent şi unitar în cepriveşte politicile educaţionale şi culturale aleţării noastre, diletantismul în aceste domenii nucontribuie la modernizarea şi dezvoltareadurabilă a ţării noastre, ci dimpotrivă. Pentrucontracararea acestor blocaje se impune oviziune unitară, pe termen mediu şi lung asupraeducaţiei şi culturii (văzute ca principalemijloace de dezvoltare socială), dar şi odinamizare a societăţii civile româneşti în aceastădirecţie.

Formarea identităţii şi conştiinţeieuropene

Fiecare persoană dispune de anumiteparticularităţi care o definesc drept identitate,dar această modalitate de abordare este valabilăşi în cazul grupurilor sociale (comunitate locală,regiune, ţară) prin analogie. Prin urmare,specificităţile care alcătuiesc identitatea uneipersoane, determină în cazul grupurilor cetăţenia.Aceasta din urmă se constituie din multitudineaidentităţilor membrilor grupului respectiv înrelaţie cu mediul social larg şi cu obiectiveleacelui grup. Identitatea colectivă de tip naţional.

Prof. pentru învăţământ primar ŢÂRĂUDIANA MARIA C.S.E.I Aalba Iulia

... Continuare in numarul viitor. ....

17

O RAZA DE LUMINA

“ O COMOARA PIERDUTA “

O “comoara” a fost pierduta. Cineva a ascuns-osi n-o va da inapoi decat aceluia ce se va dovediistet si cu multe cunostinte. Asa ar putea fianuntat acest joc-concurs. Organizarea jocului.Un anumit obiect este ascuns intr-un anumit loc(chiar in afara jocului unde se desfasoaraconcursul).Pentru a-l descoperi participantii vortrebui sa dezlege un numar de probleme, cuvinteincrucisate, ghicitori, etc., care se gasesc si eleascunse in anumite locuri. Dezlegand una dintreprobleme, afli unde se gaseste urmatoarea iarultima indica unde se gaseste “ comoara “.Primul care descopaera si dezleaga toateproblemele castiga “comoara”. Cei care vorpregati si organiza acest concurs vor tine seamade varsta elevilor.

Prof.ed. Mihaela Bortes,C.S.E.I Alba Iulia.

DE VORBA CU POEZIAION MINULESCU

( 1881-1944 )

Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București -d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet șiprozator român, reprezentant important alSimbolismului românesc. Ion Minulescu estenumit director general al artelor în 1922.

Biografie

Născut la București, a copilărit la Slatina, deunde este originară mama sa. A urmat școalaprimară și gimnaziul la Pitești; a făcutbacalaureat în 1899 la un pension particular dinBucurești, "Brânză și Arghirescu". În 1897, subpseudominul (I. M.) Nirvan apar primeleproducții poetice ale lui Ion Minulescu, atunciîncă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei".În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan,tânărul poet publică în "Foaia pentru toți", doiani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru astudia dreptul. Poeții francezi îi schimbă însădorințele și, captivat de scrierile acestora, uită destudiile sale juridice. După numai 4 ani seintoarce in tara, unde compune poezie si proza,in 1905 va publica unele poeme unele fragmentede proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista"Viața nouă" a lui Ovid Densusianu, unul dinorganele cele mai însemnate ale mișcăriisimboliste. În 1906, Ion Minulescu începe săpublice o parte din versurile ce vor compune"Romanțele pentru mai târziu" in revista "ViataLiterară si artistică" a lui Ilarie Chendi. Tot inacest an incepe prietenia cu Dimitrie Anghel, cucare va traduce în colaborare versuri din AlbertSamain, Charles Guérin, H. Bataille, H. deRégnier, publicate in "Sămănătorul". Iarna 1906- 1907 cei doi prieteni o petrec la Constanța,ecourile acestei șederi pe țărmurile Mării Negreregăsindu-se în versurile lor, în minulescianele"Romante pentru mai târziu" (1908) și în"Fantaziile" lui D. Anghel (1909). În anul 1914,la 11 aprilie, se celebrează căsătoria lui IonMinulescu cu Claudia Millian (1887 - 1961),poetă simbolistă, autoarea volumelor de versuri"Garoafe rosii" (1914), "Cântări pentru pasăreaalbastră" (1923), "Întregire" (1936), precum și aunor piese de teatru, între care drama "Vreau sătrăiesc" (1937). Ion Minulescu si Claudia Millianau avut o fiică, pe Mioara Minulescu, artistăplastică inzestrată, care s-a consacrat cudevoțiune filială păstrării memoriei părinților ei.Urmează anii razboiului, 1916 - 1918 când soțiiMinulescu se refugiază la Iași. După acest episodapare un nou volum de proză al lui Minulescu:"Măști de bronz și lampioane de porțelan"(1920).

18

O RAZA DE LUMINA

EVENIMENTE CULTURALELUNA IANUARIE

Pierre-Joseph Proudhon( 1809 – 1895 )

Pierre-Joseph Proudhon (* 15 ianuarie 1809,Besançon - † 19 ianuarie 1865, Passy, Paris),economist, sociolog francez, teoretician alsocialismului, considerat părintele anarhismului.În 1840 publică lucrarea sa de căpetenie, Ce eproprietatea?, întrebare la care răspunde:"Proprietatea e furt!". Aceasta va suscita atențiaautorităților judiciare, precum și a lui Karl Marx,care va începe să corespondeze cu Proudhon.Legătura dintre Proudhon și Marx s-a terminatprin neînțelegerea ulterioară între cei doi.Proudhon denunță intoleranța lui Marx și"religiunea rațiunii" (materialismul dialectic) puspe picioare de Marx. Această scrisoaremarchează opoziția istorică dintre anarhiști șimarxiști. În urma cărții "Filosofia mizeriei" a luiProudhon, Marx a ripostat prin lucrarea "Mizeriafilosofiei".

Citate"Ce e proprietatea? Proprietatea e furt!""Monarhia universală e în politică ceea ce ecvadratura cercului sau mișcarea perpetuă înmatematică.""Zilnic ni se vorbește de granițe naturale. Întretimp explic ceea ce înțeleg prin aceste două

cuvinte: granițele naturale, eu aș zice că cea maibună, cea mai sigură, cea mai naturală dintregranițe e cea care garantează populațiunilor - pecare le desparte - libertatea cea mai desăvîrșită,autoguvernarea cea mai absolută. Tocmai deaceea protestez împotriva marilor unități politice,care-mi par a nu fi altceva decât confiscări alenaționalităților.""Ceea ce e adevărat despre state, e întocmaiadevărat despre orașele și județele unui statanume: federalismul e forma politică a omenirii.""Vechea lege a unității și a nedespărțirii eabrogată. În virtutea acordului de unire - celpuțin presupus - între diferite părți ale statului,centrul politic e pretutindeni, iar circumferințanicăieri. Fiecare grup sau soi de populațiune,fiecare rasă, fiecare limbă e stăpâna teritoriuluipropriu. Fiecare cetate, apărată de către cetățilevecine, e regină în pe locul pe care-l ocupă."

"Federațiune, de la latinescul «fœdus», genitiv«fœderis», adică pact, contract, tratat,convențiune, legămînt, etc... e o înțelegere princare unul sau mai mulâi capi de familie, una saumai multe comune, unu sau mai multe grupuri decomune sau state, se obligă recipric și unele fațăde altele, în vederea unuia sau mai multorobiective specifice.""Cine zice mutualitate,presupune împărțirea pămîntului, diviziuneaproprietăților; independența muncii, separareaindustriilor, a specialității funcțiunilor,răspundere individuală și colectivă, potrivitmuncii individuale sau în grup, reducerea taxelorgenerale la minimum, suprimarea parazitismuluiși a mizeriei ... " "Deoarece religiunea de stat eînseamnă violarea conștiinței, centralizareaadministrativă înseamnă castrarea libertății.Instituțiuni funebre, purcese dintr-una și aceeașipatimă a oprimării și intoleranței, a cărei roadeotrăvitoare arată bine analogia! Religiunea destat a dat naștere inchizițiunii; administrațiuneade stat a dat naștere poliției." "Secretul ecuațieiîntre cetățean și stat, precum a celei între enoriașși preot, între avocat și judecător.

19

O RAZA D ELUMINA

24 ianuarie 1859-Unirea principatelor

Oficial si in spiritul celor mai frumoasetraditii istorice romanesti, prima Unire aPrincipatelor Moldovei si Munteniei a avut loc la24 ianuarie 1859, actul solemn al acestuieveniment crucial fiind marcat la Bucuresti,odata cu sosirea domnitorului Alexandru IoanCuza in capitala Dimboviteana...

Daca, insa, ne amintim ca prima intregire acelor trei provincii istorice romanesti - Muntenia,Ardealul si Moldova - a faurit-o cu spadaVoievodul Mihai Viteazul la 1600 si a fostsarbatorita cu mult alai la Alba-Iulia, rezulta cala 24 ianuarie 1859 se realiza, de fapt, a douaUnire a romanilor, de data aceasta, insa, faraTransilvania si Basarabia, care aveau sa sufere incontinuare jugul austro-ungar si tarist pina la 1decembrie 1918, cind prin jertfa de singe aostenilor romani, in timpul primului razboimondial, se implinea visul milenar "De la Nistrupina la Tisa", dupa cum ne-a testat pentrueternitate Poetul...

Primii pasi catre unire s-au facut odata cuevenimentele revolutiei de la 1848, care - desi afost inabusita - a demonstrat in mod categoricdorinta de independenta si de unitate a romanilor.

Din pacate, netinand cont de interesele poporuluiroman, Imperiul Otoman si Rusia Tarista auincheiat la Balta Liman (cartier inConstantinopol), in primavara anului 1849, oconventie valabila sapte ani, care afecta gravsuveranitatea Principatelor. Prin acea conventiese stabilea ca domnitorii celor doua tariromanesti sa fie considerati inalti functionari aiImperiului Otoman si sa fie numiti direct desultan, cu acordul Rusiei Tariste.

In cursul anului 1853, s-a declansat RazboiulCrimeii, ca urmare a neintelegerilor dintreputerile acelor vremuri, iar infrangerea Rusiei apermis ca prin tratatul de pace incheiat la Paris in1856, Principatele Romane sa treaca subprotectia puterilor semnatare si capatau dreptulde a face propuneri de reorganizare, care sa seinfaptuiasca tinand cont de dorintele romanilor.Dupa anul 1853 pasoptistii moldoveni simunteni, reintorsi masiv in tara, au organizato formatiune politica numita "PartidaNationala" si au format Comitete ale Unirii.Lucrarile Adunarii Ad-hoc s-au deschis inseptembrie 1857, atunci cand - pentru primaoara - au fost prezenti si deputati tarani, iarfortele sociale si politice erau chemate sa sepronunte in legatura cu aceasta problema atat deimportanta. Luna urmatoare a anului a adus siprimele rezolutii, votate cu un continutasemanator in Adunarile Ad-hoc ale Moldovei siTarii Romanesti, prin care se exprima clar vointade unire.

In Tara Romaneasca Adunarea Electiva -intr-o sedinta secreta datorata agitatieivremurilor- deputatul Vasile Boerescu apropus, la 24 ianuarie 1859, alegerea luiAlexandru Ioan Cuza - propunere acceptatain unanimitate.

20

O RAZA DE LUMINA

JURNAL DE IDEI

Dragostea si muzica sunt cele doua aripi alesufletului.

( Hector Berlioz )

In curand oamenii se vor imparti in douacategorii: oameni batrani si oameni care stiu salucreze pe calculator.

(Grigore Moisil)

Un om nehotarat ajunge la fiecare pas pepragul unei alternative, adica in situatia de avedea ca este intr-adevar o fiinta libera. Unom hotarat este lipsit de acest neajuns.

(Lucian Blaga)

26 ianuarie, ziua “tovarăşului”Nicolae Ceauşescu

Nu am fost un fan al luiNicolae Ceauşescu, şi nusunt un înrăit anti-ceauşist.A fost o epocă, cu relele şicu binele ei. Rău pentrupersoanele cu iniţiativă, darşi pentru hoţi, bine pentru

persoanele comode, dar şi pentru oportunişti.Totul trebuia nivelat, cu excepţia susţinătorilorregimului care puteau ridica puţin capul şi sebucurau de unele favoruri speciale. O epocăspecifică dictaturilor. Nicolae Ceauşescu s-anăscut la 26 ianuarie 1918, într-o familie deţărani, la Scorniceşti, şi a murit executat la 25decembrie 1989, la Târgovişte. A fostconducătorul Republicii Socialiste România din1965 şi până la căderea regimului comunist, la22 decembrie 1989.După absolvirea şcoliiprimare, Ceauşescu pleacă la Bucureşti, unde seangajează ca ucenic cizmar.În 1932 devinemembru al Partidului Comunist Român. În 1933este arestat pentru prima oară, pentru agitaţiecomunistă în timpul unei greve. În 1934 urmeazăîncă trei arestări – pentru colectare de semnăturiîn sprijinul eliberării unor muncitori feroviariacuzaţi de activitate comunistă şi pentru alteacţiuni similare. În urma acestor arestări, esteetichetat de autorităţile vremii drept „agitatorcomunist periculos”, precum şi „distribuitor activde material de propagandă comunistă şiantifascistă”. În 1936 este din nou arestat, dedata aceasta fiind condamnat la doi ani deînchisoare şi încarcerat la Închisoarea Doftana.În1939 o întâlneşte pe Elena Petrescu, cu care secăsătoreşte în 1945 – aceasta va avea o influenţăcrescândă asupra carierei sale politice peparcursul următoarelor câteva decenii şi va fiexecutată alături de el în 1989. Ceauşescu earestat şi condamnat din nou în 1940, iar în 1943este transferat la închisoarea de la Târgu Jiu,unde împarte celula de detenţie cu GheorgheGheorghiu-Dej, în scurt timp devenind protejatulacestuia.La trei zile de la moartea lui Gheorghiu-Dej, în martie 1965, Ceauşescu preia funcţia desecretar general al Partidului MuncitorescRomân (acesta era numele Partidului ComunistRomân la acea vreme, după asimilarea forţată, în1948, a unei aripi a Partidului Social Democrat).

21

O RAZA DE LUMINA

ABECEDAR NATURIST

Cum sa-mi mentin greutatea

Mentinerea greutatii corporale se refera ladezvoltarea unor obiceiuri alimentare si deactivitate fizica stabile si sanatoase. Inainte deorice, mentinerea greutatii inseamna adoptareaunei noi atitudini fata de propria persoana, fatade greutatea corporala si fata de actul dealimentatie in sine.

Exista o serie de strategii de mentinere si controla greutatii:1. Consumarea micului dejun cu regularitate;2. Monitorizarea saptamanala a greutatiicorporale;3. Practicarea zilnica a unui tip de activitatefizica, cum ar fi o ora de mers pe jos;4. Urmarea unei diete sarace in grasimi atuncicand se consuma carbohidrati complecsi(sanatosi);5. Mentinerea numarului de calorii consumatezilnic in jur de 1500.

Motivatia este un factor esential in mentinereagreutatii corporale. Abaterea de la programulalimentar reprezinta cel mai periculos dusman almotivatiei si deci pentru a putea avea rezultate petermen lung trebuie sa reducem numarul acestorabateri cat mai mult cu putinta.

1. Evitarea notiunilor de genul "niciodata":"Niciodata n-o sa mai manac cartofi prajiti".Bineinteles ca ii vei mai manca sau macar gustasi altadata.2. Pregatirea din timp a ocaziilor sociale careimplica si consum alimentar: cu 2-3 zile inaintede eveniment trebuie adoptata o dieta mai saracain calorii si astfel se va preintampina vreomodificare pe cantar.

3. Evitarea obiceiului de a lasa farfuria curata;mai bine sa se arunce la gunoi excesul demancare decat sa fie purtat pe coapse sau inarterele coronariene.4. Controlarea tentatiei de a manca mai multdecat necesar. Exercitiul fizic este cea mai bunametoda de a controla pofta de mancareexacerbata si a mentine greutatea ponderala.5. Urmarea principiului alimentatiei sanatoase:putin si des; acesta ajuta la stabilizarea niveluluiglucozei sanguine si la mentinerea unuimetabolism eficient al organismului.6. Informatia este putere. Cu cat se stiu maimulte date privind elementele nutritiei sanatoase,cu atat obiectivul de mentinere a greutatii va fimai usor de atins. Inscrierea pe un forum peaceasta tema, citirea unui newsletter saptamanalsau gasirea unui grup cu preocupari in acest senssunt cateva elemente valoroase de motivatiepentru mentinerea greutatii corporale.

Riscul pastilelor de slabit

Medicamentele de slabit aparute pe piata sedescriu ca si consumatori de grasime, insa acesteproduse pot contine efedrina si pseudo-efedrina,care au potentiale efecte negative asuprasistemului nervos central si a celui cardiac.Aceste suplimente nu reduc greutatea intr-unmod sanatos, nu sunt o metoda sigura si eficientade mentinere a greutatii si pot provoca chiarcresteri in greutate. Ca si efecte secundare aleadministrarii fara prescriptie medicala a unormedicamente de sinteza antiadipoase se potaminti: aritmii, cresterea tensiunii arteriale,depresie, nervozitate, atac de panica, etc.

Parerea medicului este singura in masura sarecomande sau nu administrarea acestui tip demedicatie. Este stiut faptul ca dietele fade,neechilibrate, suplimentele nerecomandatemedical si alte metode de pierdere a greutatii peperioade scurte sunt de evitat. Cea mai bunametoda de pierdere a excesului ponderal si dementinere a unei greutati sanatoase este aceea dea urma o dieta echilibrata, controlata, care saimprime si imbunatatirea obiceiurilor alimentare,precum si exercitiul fizic zilnic.

... Dr. Marina Curut. ... C.S.E.I Alba Iulia

22

O RAZA DE LUMINA

Din memoriile unui Trubadur

S-a dus greutatea întunericului care învăluiatoată încăperea lumii. Parcă vântul a desfundat ş-a risipit negura din reţeaua copacilor. Soarele şi-a deschis la răsărit apărătoarea sa năprasnică,roşie ca para focului, aurie, violetă, albastră şi,pe la mijlocul cerului, ca o jumătate de roatăverzurie. Desfăşuraţi pe cer, cu închipuirea, ocoadă de păun, înfiptă cu rădăcina în pământ, şiprelungiţi-i penele cu lumini metalice până laînălţimea amiezii, şi totuşi n-o să simţiţi aceafrumuseţe fără de pereche a unui răsărit de soare.Nu vă rămâne decât să vă scuturaţi trupul detrândăvia încropită a patului, să crăpaţi ochiivoştri cârpiţi de somn şi, deşteptându-văsimţurile greoaie cu apă proaspătă şi rece, săpriviţi fără a vă sătura ceea ce omul nu poate nicidescrie, nici zugrăvi cu feţe mincinoase pe opânză moartă. Arta împuţinează natura. Arta enăscocită pentru cei ce aud şi văd pe sfert dincâte natura le desfăşură înaintea lor. Tot cecreează omul e o sărăcie vicleană a realităţii.Câteva însuşiri mari ale unei pajişti, ale unuisuflet, ale unui trup scos din marmură, câtevaînsuşiri care domnesc pe deasupra celorlalte şi pecare artiştii le schilodesc mărindu-le şi lemorfolesc potrivindu-le cu puterea simţurilororicărui nesimţitor. Iacă arta. Marile genii ausimţit în toată viaţa lor o durere fără repaos înfaţa naturii. Ei, care pătrund adânc taineleculorilor, ale sunetelor, ale formelor şi alesimţirilor şi rămân departe de ceea ce vor să seapropie, de câte ori n-au reînceput iarăşi şi iarăşiacelaşi subiect, aceeaşi inimă muncită, aceiaşiochi vii, feluriţi în clipire, în lumină, în umbră şiîn expresie, acelaşi trup perfect ale cărui linii,moi şi pătimaşe, se împletesc cu atâta noroc şicumpănire, că marmura nu le poate fura decât pe

sfert de sfert din adevărata lor căldură! De câteori n-au rupt volume întregi, n-au spart pânzeenorme şi n-au aruncat cu dalta în faţa Venereilor, albă, netedă şi moartă! Cine-ar putea să puiepe pânză toată gama verdelui care începe cu notasură a spicului când bate în galben, apoi seschimbă în curatul verde de smarald al creţuluiproaspăt de stejar şi sfârşeşte cu verdele sever şisănătos al nucului? Cine poate să păteze, norocosca natura, o privelişte, cu umbrele norilor, cuapele închise pe care le aruncă foaie pe foaie?Cine poate da toată adâncimea unei perspective?Cine poate să-şi scalde un copaci măcar în atâtaaer în care îl creşte, îl înverzeşte, îl înfloreşte şi-lîncarcă cu rod nevăzutele puteri ale naturii? Cinepoate să puie sub pieliţa străvezie a unui truptânăr acel rumen al sângelui, care tremură,licăreşte, aleargă şi se schimbă după cum veiridica perdeaua de la geamurile camerei tale?Cine poate săpa în piatră un muşchi încât să veziîntr-însul o forţă care se odihneşte? Ferice deacela care se îmbată de mărimea şi frumuseţeaacelor ce veşnic trăiesc şi se răsfaţă în aplauzelemulţimii, fără a simţi depărtarea de la ceea ce afăcut până la ceea ce vroia şi trebuia să facă. Ah!dar ce nenorocire blândă pentru mine, care,înfiorat de soartă de-a nu fi înţeles de lume, maigăsesc prieteni buni şi drepţi ca să mă smulgădin lumina îngustă, zgomotoasă şi spălăcită aoraşelor! Acele case mari, greoaie, încărcate şischiloade, care împeticează albastrul cerului,acele uliţe strâmte, gloduroase şi murdare, careîţi împuie urechile cu uruiala şi-ţi îngreţoşeazănasul cu duhoarea, acele cârduri de oameni ce-ţiameţesc capul şi-ţi scârbesc sufletul cu acelaşispirit trezit, cu aceeaşi goliciune de minte, aupierit în afundişul poştiilor. Capitala mi-apare caun tablou prost, pe care-l pot întoarce, după plac,cu faţa la perete. Aici cerul e limpede, străveziu,cald: o jumătate de sferă, fără pic de nori, pe acărei rază poţi să-ţi plimbi gândul o eternitate.Soarele, din creştetul cerului, îşi revarsă pulbereastrălucitoare; inundă văzduhul cu o lumină careîşi roteşte fâşiile în jurul unei tipsii de foc, şi sealbeşte, şi se îmbunează când se împrăştie penetezişul câmpiilor. Cât de bine e să mergi înneştirea pasului! Într-o fâneaţă ca aceasta, moale,înaltă şi cernută pe deasupra cu flori denenumărate feţe, aş colinda o viaţă întreagă, fărăa mai odihni. Ce miros plăcut, care îţi umplepieptul! ... Continuare in pag.23. ...

23

O RAZA DE LUMINA


Din ce în ce, mai colo, mai colo, mai departe,florile îmi par şi mai frumoase. Floarea-Paşteluistrăluceşte ca o pajeră de alamă lustruită.Bursuceii fumurii şi împufaţi, gramineleleorbotate pe firişoare ca acele, lăpuşul, ochirotund cu genele galbene, sângele-voinicului,roşu-foc, se amestecă cu sulfina naltă, fragedă şimirositoare, cu pupezelele mărunte şi conabii, cuochiul-şarpelui ca o pâlnie civită, cu măselariinăutii, cu jaleşul aspru şi stânjeniu, şi cu drăgaicastufoasă, fără foaie, parc-ar fi un pămătuf muiatîn gălbenuş de ou. Nesfârşita simfonie avietăţilor pe cine n-ar descânta a bine, cuglasurile ei, aci glumeţe, aci triste, când repezi,când prelungi, şi piuitoare, şi grave, şi migălite,şi otova? Acum, o clipă, au tăcut cu toatele. Unmaestru nevăzut ţine deasupra lor vergeauaneclintită. O pitpalacă şi-a repezit glasul de douăori. Un vuiet a mii de instrumente dezleagăsomnul tăcerii. Deasupra bâzâitului întins — oceartă veselă, o ciripeală ascuţită, dedesubtul lui— o bombăneală melancolică, şi în acest "trio",plin şi statornic, privighetorile, ca nişte piculine,îşi piruie, la timp, melodia lor întreită defluieratul gros al filomelelor şi de chirâitul uscatal greierilor de câmp. Ce felurimi de glasuri şi defraze, ce deosebiri de simţire şi de expresie, ceveselie şi ce jale, ce instrumente vii şi bizare, şitotuşi, în acest haos simfonic, ce frumoasă şi ceprofundă legendă nu-şi cântă veşnica natură!Această simfonie, blândă şi măreaţă, s-a speriatde un ţipăt dureros, ascuţit, disperat: ţipătul vieţiicare se stinge. Desigur, şarpele, lacom şinemilos, suge din vreo nefericită de broascămoale şi motoloagă. Păsările zboară încotroapucă. Doar surdele lăcuste mai bâzâie. Înadevăr, visele mele şi-aici sunt chinuite. Nicăierinu pot să-mi adorm dezgustul. Pretutindeni e

aceeaşi luptă vicleană, neîndurată, sângeroasă, încare numai forţa oarbă a fălcilor izbuteşte. Înpletele acestui fân mătăsos, se muncesc aceleaşipatimi, mici şi crude ca şi în omenire, aceleaşivicii, aceeaşi dobitocie nesimţitoare, aceleaşivirtuţi înfrânte, aceeaşi dragoste şi ură, aceeaşinecinste triumfătoare, aceeaşi sărăcie artistică,aceeaşi burghezie grasă, voinică şi bogată. Marişi mici, cinstiţi şi necinstiţi, răi şi buni, pasionaţişi indiferenţi, voinici şi plăpânzi, darnici şizgârciţi, târâtori şi mândri, înşelători şi sinceri,de tot felul, de toată mâna, se găsesc în acestparadis amăgitor. Turturica şi privighetoarea,patimă caldă şi artă rece, curată, pompoasă şidivină; furnicile strâng, economisesc ca băcanii,bob cu bob, firimitură cu firimitură; greierii,lăutari făr' de talent, îngheaţă de frig şi desărăcie; brotăceii se sparg la cântec ca nişte poeţizgomotoşi şi fără minte; lăcustele, cobzari decârciumă; pitpalacul, hoinar cosmopolit; broascase reazemă pe picioarele-i strâmbe şi-şi răsfrângeguşa şi burta cleioasă şi, privind dobitoceşte, cuochii pe jumătate închişi, seamănă cu un moşiergros, cu ceafa şi cu pântecele revărsate; şoareciisunt nişte hoţi fricoşi; boii-popii, popor tihnit,peste care toată lumea calcă; sobolul, dobitocliniştit, nu vrea să ştie de ce se petrece dincolo demuşuroiul lui; şerpii se târăsc, farmecă cuprivirea şi sug cu o sete nepotolită sângele altora;fluturii, nişte secături cochete care, fără a iubi penimenea, zboară cotiş din floare în floare;găinuşele şi licuricii, craidoni de noapte, îşicolindă felinarele şi serenadele lor vechi şinevinovate. Şi în aceste popoare — atât defericite după aparenţă — câte lupte, câtenedreptăţi, câtă durere şi câte pungăşii, ziua, lalumina soarelui, sub ochii tuturora nu seîntâmplă, fără ca vreo fiinţă veşnică şi sfântă săpuie capăt răului care izbuteşte! Se furăîmbucătura din gura celui slab, se stricăcuiburile, se mănâncă ouăle şi puii, se bat până lasânge, se robesc, şi nelegiuirile şi crimele sepetrec fără frică de lege şi de Dumnezeu. Unguşter face douăzeci de omoruri pe zi; o furnicăfură şi robeşte pe bieţii purici de iarbă; o vulpestriveşte la fiece pas trei-patru gângănii. Şi câtesoţii nu sunt părăsite într-un chip ruşinos! Câţinevinovaţi înşelaţi! Câte zavistii! Câtă ură! Câtetalente ucise! Şi câţi neghiobi în frunteabucatelor! ... Continuare in numarul viitor ....

23

O RAZA DE LUMINA




23

O RAZA DE LUMINA




24

O RAZA DE LUMINA

MAXIME SI CUGETARI DESPRECARACTER

Caracterul consta in taria hotararii cu carecineva vrea sa faca ceva si pune acel ceva inexecutie. (Immanuel Kant)

Caracterul nu e un dar, ci o suma de deprinderitari, dobandite din munca. (Simion Mehedinti)Puterea caracterului sta in dragoste. (SimionMehedinti)

Caracterul fara inteligenta poate mult, darintelegenta fara caracter nu valoreaza nimic.(Cicero)

Nu cunosti un om decat dupa ce ai umblat 3 luniin mocasinii sai. (Proverb indian)Apele linistite sunt cele mai periculoase!Egoismul este pur si simplu un alt nume datvointei. (Jerome K. Jerome)

Femeile vicioase au putine vicii. (Jerome K.Jerome)

Copiii unici devin barbati si femei rele. (JeromeK. Jerome)

Nu am reusit sa ne ducem la indeplinireprogramul in totalitatea lui, pentru motivulbinecuvantat ca realizarile omului ramanintotdeauna de caruta fata de intentiile sale.(Jerome K. Jerome)

Palavragim despre civilizatia si omenia noastra,insa acei dintre noi care nu duc ipocrizia pana laautoinselare stiu ca dedesubtul camasilor noastrescrobite pandeste salbaticul, cu toate instinctelelui salbatice intacte. (Jerome K. Jerome)

Un om isi poate bate joc de vedeniile altora ca

fiind scornituri ale unor minti bolnave, dar, cande vorba de ale lui proprii, el stie ca suntadevarate. (Jerome K. Jerome)

GLUME

Timpul copiatului- Eu copiez, tu copiezi, el copiaza. Ce timp este

Bulisor?- Timpul tezelor domnu` profesor!

Inspectie la ore

Un tigan statea in penultima banca din clasa.Intr-o zi, vine o inspectie mare, de la Bucuresti.Inspectorii se aseaza in spatele lui, in ultimabanca.Profesoara pune intrebari, tiganul tot cu mana pesus. Intr-un sfarsit, il pune si pe el sa raspunda.- Ia raspunde si tu Praleo!- Doamna, sa mor io ce picioare si tatze mistoaveti!- Nesimtitule, cum iti permiti? Ai nota 2 si iesiafara magarule!In timp ce se ridica din banca, Pralea se intoarcela inspectori:- Ba, astia cu inspectia, nu mai soptiti minca-v-as, daca nu stiti!

Masurarea inaltimii unei cladiri cubarometrul Intrebare la un examen de fizica launiversitatea din Copenhaga:Cum se poate masura inaltimea unei cladiri cu unbarometru?Raspuns 1Se masoara lungimea barometrului, se leagabarometrul cu o sfoara si se coboara de peacoperisul cladirii; inaltimea cladirii = lungimeabarometrului + lungimea sforii.Studentul a fost dat afara de la examen. Acesta adepus o contestatie care a fost acceptata pentruca s-a considerat ca intrebarea nu impunea oanumita solutie. Dar cum raspunsul sau nu puteaedifica examinatorul asupra cunostintelor defizica dobandite la cursul respectiv, o nouaexaminare a avut loc.Raspuns 2Se arunca barometrul de pe ...

25

O RAZA DE LUMINA

CURIOZITATI GEORGAFICE

Trovantii din Oltenia

Localnicii au parerile lor in privintatrovantilor, pe care ii numesc si „pietre vii”.Unii sustin cu tarie ca dupa o ploaie mai lungadin nisipul umed rasar mici trovanti, iar pietrelede dimensiuni mai mari efectiv cresc. Specialistiinu au confirmat acest mit: „In lumea minerala,numai cristalele cresc. Trovantii sunt, practic, oadunatura de pietricele de diferite marimi, de lasubmilimetrice, pana la centimetrice, legate intreele printr-un ciment carbonatic. Adica, o gresiesau un conglomerat, in functie de dimensiunilepietricelelor”, sustine drd. Florin Stoican, inopinia caruia „povestea cu cresterea e nerealista.Putem spune, chiar, ca trovantii se micsoreaza,din cauza proceselor naturale de eroziune”.

Un fenomen care fascineaza o lume intreaga

Din Romania si pana in Noua Zeelanda, dinAntarctica si pana in Groenlanda, trovantiistarnesc uimire si admiratie. Desi sunt usor derecunoscut chiar si de nespecialisti, ei difera multca marime, culoare ori consistenta si pot aveaforme dintre cele mai diverse, de pilda sfera,disc, cilidru... Interesante sunt pietrele sfericerosii din Parcul National Theodore Roosevelt,situat in Dakota de Nord, SUA, colorate astfel

datorita faptului ca au in compozitia lor fier. Desiating pana la 3 metri diametru, concretiunile deaici pot fi considerate pitice pe langa cele dindepresiunea Faiyum, din Egipt, care ajung panala 9 metri si par a fi cele mai mari din lume.

Focul Viu din Muntenia

Zona, cunoscuta sub denumirea de Focul Viu afost declarata rezervatie geologica in anul 1995,mai apoi primind in aria declarata protejata siniste superafete de padure ce protejeazaalunecarile de teren din zona.Rezervatia se afla pe o terasa a raului Milcov, inapropierea satului Andreiasu de Jos, localitatesituata la 37 km de Focsani.Ceea ce determina aparitia "focului viu" suntdepozitele de hidrocarburi care ies la suprafata.Depozitele de terasa contribuie la aprindereagazelor. Datorita faptului ca lipsesc marnele, aicinu se formeaza vulcani noroiosi. Numarulacestor focuri este variabil, flacarile avandinaltimi de la 10 cm pana la 50 cm.Cand ploua flacarile se sting insa se vede cumapa bolboroseste in locurile pe unde gazulcontinua sa iasa.

Rapa Rosie din TransilvaniaRapa Rosie este situata in apropierea orasuluiSebes (la 3 km). Ea este vizibila de pe soseauaDeva - Sebes. Pentru a ajunge la ea din Sebeseste recomandat a se intreba localnicii, pentru aindica directia de mers.

… Continuare in pag.26….

26

O RAZA DE LUMINA

Legende

Dracula din Transilvania

Povestea contelui Dracula din Romania , maiexact Transilvania (fost domnitor al tariiromanesti) a fascinat si continua sa fascinezeintreaga lume. Viata sa plina de neprevazut,precum si asprimea pedepselor sale tin deja dedomeniul legendei. Narata intai in romaneste siin slava veche, apoi in germana, cu exagerarilede rigoare prezente in aceasta din urma versiune,legenda Dracula a ajuns sa fie cunoscuta inintreaga Europa.Nu putini au fost scriitorii care si-au incercatpana povestind despre viata contelui Draculadin Romania si despre incredibilele sale fapte.Astfel a luat nastere o adevarata moda Dracula,voievodul vampir, cu mare trecere. Povestea sa afost difuzata in milioane de exemplare. Subiectuli-a cucerit furtunos si pe realizatorii de film (s-aurealizat mai mult de 100 de pelicule). Iubitorii defilm au fost de asemenea foarte atrasi. Actiuneacartilor si filmelor narand despre conteleDracula se petrece in Transilvania. Dupapublicarea in 1897 de catre Bram Stoker (1847-1912), un irlandez din Dublin, a romanului sau"Dracula", numele domnitorului muntean, dejastiut, a devenit si mai faimos. Bram Stoker era unregizor de teatru din Dublin, membru alAsociatiei parapsihologice "Golden Dawn" dinLondra, un avid scormonitor al vampirismului deobarsie irlandeza si hindusa.

Personajul principal al romanului sau, tiparit inmilioane de exemplare, este un vampir, ConteleSzekler, poreclit contele Dracula din Romania.Actiunea romanului se desfasoara in tinutulTransilvaniei, despre care autorul afirmaurmatoarele: "Am citit ca toate superstitiileacestei lumi sunt adunate pe copita Carpatilor, casi cum acolo ar fi centrul unui anume adancimaginativ".Descopera acum mai multe despre Romaniaturistica, Legende Romania si principaleleatractii turistice.

Podul Minciunilor din Transilvania

Podul Minciunilor este unul din cele maiimportante atractii turistice din Sibiu, fiindprimul pod de fonta din sud-estul Europei decare se leaga trei legende. PodulMinciunilor, construit in 1859, leaga celedoua sectoare ale pietei mici si face trecereadintre orasul de sus si cel de jos. Batraniilocului spuneau despre Podul Minciunilor caincepe sa scartaie amenintator, dandimpresia ca o sa cada daca cel care il strabatspun minciuni in acel moment. O altalegenda despre Podul Minciuniloreste legata de negotul din pietele de langaacesta. Negustorii prinsi cu ocaua mica eraudusi pe pod si aruncati de pe el, sperand caacestia sa se invete minte si sa nu maipacaleasca clientii. Cea mai picanta legendadespre pod tine de curatenia trupeasca atinerelor fete care isi dadeau intalnire cubaietii. Aici se punea la cale viitorultinerilor, se faceau planuri de casatorie, iardaca fetele minteau, sustinand ca suntneprihanite, erau aruncate de pe PodulMinciunilor.Descopera acum mai multedespre Romania turistica, LegendeRomania si principalele atractii turistice.

27

O RAZA DE LUMINA

Moş Ion Roată şi Unirea

La 1857, pe când seferbea Unirea în Iaşi,boierii moldoveniliberali, ca de-aldeCostache Hurmuzachi,M. Kogălniceanu şi alţii,au găsit cu cale să chemela Adunare şi câţivaţărani fruntaşi, câte unul

din fiecare judeţ, spre a lua şi ei parte la facereaacestui măreţ şi nobil act naţional. Cum au ajunsţăranii în Iaşi, boierii au pus mână de la mână, dei-au ferchezuit frumos şi i-au îmbrăcat la fel, cucheburi albe şi cuşme nouă, de se mirau ţăraniice berechet i-a găsit. Apoi, se zice că i-ar fi datpe sama unuia dintre boieri să le ţie cuvânt, casă-i facă a înţelege scopul chemării lor la Iaşi.— Oameni buni, ştiţi pentru ce sunteţi chemaţiaici, între noi? zise boierul cu blândeţă.— Vom şti, cucoane, dacă ni-ţi spune, răspunsecu sfială un ţăran mai bătrân, scărpinându-se încap.

Apoi, iaca ce, oamenibuni: de sute de ani,două ţări surori,creştine şi megieşe,Moldova noastră şiValahia sau ŢaraMuntenească, de carepoate-ţi fi auzitvorbindu-se, se sfâşie şi

se mănâncă între dânsele, spre cumplita urgie şipeire a neamului românesc. Ţări surori şicreştine, am zis, oameni buni; căci, precum neînchinăm noi, moldovenii, aşa se închină şi fraţiinoştri din Valahia. Statura, vorba, hrana,îmbrăcămintea şi toate obiceiurile câte le avem

noi le au întocmai şi fraţii noştri munteni. Ţărimegieşe, am zis, oameni buni; căci numaipârăuaşul Milcov, ce trece pe la Focşani, ledesparte. "Să-l secăm dar dintr-o sorbire" şi săfacem sfânta Unire, adică înfrăţirea dorită destrămoşii noştri, pe care ei n-au putut s-o facă înîmprejurările grele de pe atunci. Iaca, oamenibuni, ce treabă creştinească şi frumoasă avem defăcut. Numai Dumnezeu să ne-ajute! Înţeles-aţi,vă rog, oameni buni, pentru ce v-am chemat? Şidacă aveţi ceva de zis, nu vă sfiiţi; spuneţi verde,moldoveneşte, ca la nişte fraţi ce vă suntem; căde-aceea ne-am adunat aici, ca să ne luminămunii pe alţii şi Dumnezeu să ne lumineze pe toţicum a şti el mai bine!— Înţelegem, cucoane, aşa a fi, răspunseră câţivaţărani mai ruşinoşi; că, dă, nu-ţi şti dumnevoastrăce-i pe lume, noi, ţărănimea de la coarneleplugului, avem să ştim ce-i bine şi ce-i rău?...— Ba eu, drept să vă spun, cucoane, n-amînţeles! cică zise cu îndrăzneală unul dintreţărani, anume Ion Roată. Ş-apoi, chiar dacă ne-am pricepe şi noi la câte ceva, cine se mai uită îngura noastră? Vorba ceea, cucoane: "Ţăranul,când merge, tropăieşte, şi când vorbeşte,hodorogeşte", să ierte cinstită faţă dumnevoastră.Eu socot că treaba asta se putea face şi fără denoi; că, dă, noi ştim a învârti sapa, coasa şisecera, dar dumnevoastră învârtiţi condeiul şi,când vreţi, ştiţi a face din alb negru şi din negrualb... Dumnezeu v-a dăruit cu minte ca să nepovăţuiţi şi pe noi, prostimea...— Ba nu, oameni buni; s-a trecut vremea aceea,pe când numai boierii făceau totul în ţara aceastaş-o storceau după plac. Astăzi toţi, de la vlădicăpână la opincă, trebuie să luăm parte la nevoile şila fericirea ţării. Muncă şi câştig, datorii şidrepturi pentru toţi deopotrivă.Le spuse boierul apoi despre originea românilor,cum şi de cine au fost ei aduşi pe aceste locuri;despre suferinţele lor şi cum au ajuns a fidezbinaţi şi împrăştiaţi prin alte ţări. Le dă elpilde câte şi mai multe: cu smocul de nuiele, cutaurii învrăjbiţi şi, în sfârşit, se sileşte bietulcreştin din răsputeri a-i face să înţeleagă caresunt roadele binefăcătoare ale Unirii, aducându-le aminte că tot "pentru unirea tuturor" se roagăşi sfânta biserică, în toate zilele, mai bine de1.850 de ani.

… Continuare in pag.28. ….

28

O RAZA DE LUMINA

… Continuare din pag.27. ….

— Ei, oameni buni, cred că acuma aţi priceput!— Priceput, cucoane, cât se poate de bine,răspunseră mai toţi. Dumnezeu să vă ajute la celebune!— Ba eu tot nu, cucoane, răspunse moşul IonRoată.— Dumnezeu să mă ierte, moş Ioane, dardumneta, cum văd, eşti cam greu de cap; iahaidem în grădină, să vă fac a înţelege şi maibine. Moş Ioane, vezi colo, în ogradă la mine,bolovanul cel mare?— Îl vedem, cucoane.— Ia fă bine şi adă-l ici, lângă mine, zise boierul,care şedea acum pe un jilţ în mijlocul ţăranilor.— S-avem iertare, cucoane, n-om putea, că doaracolo-i greutate, nu şagă.— Ia cearcă şi vezi.

Moş Roată se duce şivrea să ridice bolovanul,dar nu poate.— Ia du-te şi dumnetamoş Vasile, şi dumneta,bade Ilie, şi dumneta,bade Pandelachi.În sfârşit, se duc ei vrotrei-patru ţărani, urnescbolovanul din loc, îl

ridică pe umere şi-l aduc lângă boier.— Ei, oameni buni, vedeţi? S-a dus moş Ion şi n-a putut face treaba singur; dar când v-aţi mai duscâţiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu uşurinţă,greutatea n-a mai fost aceeaşi. Povesteacântecului:Unde-i unul nu-i putere,La nevoi şi la durere;Unde-s mulţi, puterea creşte,Şi duşmanul nu sporeşte.Aşa şi cu Unirea, oameni buni! Credeţidumnevoastră că, de-a ajuta Dumnezeu a se uni

Moldova cu Valahia avem să fim numai atâţia?Fraţii noştri din Transilvania, Bucovina,Basarabia şi cei de peste Dunărea, dinMacedonia şi de prin alte părţi ale lumii, numaisă ne vadă că trăim bine, şi ei se vor bucura şi nevor iubi, de n-or mai îndrăzni duşmanii, în veciivecilor, a se lega de români. D-apoi fraţii noştride sânge: franţujii, italienii, spaniolii şiportughezii, ce aşteapt? La orice întâmplare,Doamne fereşte, stau gata să-şi verse sângelepentru noi... Unirea face puterea, oameni buni.Ei, acum cred c-aţi înţeles şi răsînţeles.— Ba eu unul, să iertaţi dumnevoastră, cucoane,încă tot n-am înţeles, răspunde moş Roată.— Cum se face asta, moş Ioane? Mai bine ce v-am tălmăcit, şi un copil putea să înţeleagă.— Mai aşa, cucoane, răspunseră ceilalţi.— Moş Ioane, zise acum boierul, cam tulburat demultă oboseală, ia spune dumneta, în legeadumitale, cum ai înţeles, cum n-ai înţeles, decând se face atâta vorbă; să auzim şi noi! ……

SATIRA

Trageti toti câte o carte: domnule, esti cumine.Sezi, ma rog, împotriva, si vezi de joaca bine!

Dar ti-am spus, coconita, ca eu, dinîntâmplareNici bine, nici nebine nu pot sa fac cercare;Am cuvintele mele: aste jocuri placute,Cu voia dumitale, îmi sunt necunoscute.

Nebun cine te-o crede; vrei sa te rugam,poateAstazi chiar si copii stiu jocurile toate,Veacul înainteaza: Caro; vezi ca ti-e rândul;Dar ce facusi acolo, unde îti este gândul?Când eu am dat pe riga, bati cu alta maimare?Astfel de nestiinta e lucru de mirare!Asa-mi zicea deunazi, cu totul suparata,O dama ce la jocuri e foarte învatata,Apoi soptind pe taina cu câteva vecine:Vedeti, zise, ce soarta, si ce pacat pe mine?

Doua greseli ca asta, zau, sufletul mi-l scot,A! ce nenorocire! ma chere, ce idiot!

29

... Degeaba reciti poezia :"Vai, ce fericitsunt!!!". Nu convingi pe nimeni. Dincolo devorbe nu e decat amintirea! Dar cat e devaloroasa! Eu nu as putea trai fara amintiri. viis-a intamplat vreodata sa va doriti din tot sufletulceva ce va face doar rau? sa ramai langa cinevadintr-o incapatanare prosteasca care nu iti facedecat tie rau, care nu iti ofera nimic in schimb? sarenunti la tot ce aveai inainte ... ? Stii cum e ...

ISSN-L 1454-5101

ISSN 2069-2692

ISBN 978-606-576-658-7

29


ISSN-L 1454-5101

ISSN 2069-2692

ISBN 978-606-576-658-7

29


ISSN-L 1454-5101

ISSN 2069-2692

ISBN 978-606-576-658-7

o raza de lumina - ccdab.ro raza de lumina 39 ianuarie februarie 2011.pdf · 3 o raza de lumina –...

Documents