o raza de lumina - ccdab.ro

Anul X Nr.98 Tiraj 1 1 martie 2011 – 1 aprilie 2011

Si lumina lumineaza in intuneric si intunericul nu a cuprins-o. Nu era elLumina, ci ca sa marturiseasca despre Lumina, ca toti sa creada prin el. (In. 1, 5-8). Pentru aceasta va scriu acestea, nefiind de fata, ca atunci, cand voi fi de fata,sa nu lucrez cu asprime, dupa puterea pe care mi-a dat-o Domnul spre zidire, iarnu spre daramare ( II Cor. 13, 10).

O RAZA DE LUMINAREVISTA DE CULTURA SI SPIRITUALITATE

IN ACEST NUMAR:

VANATORUL DE HIMENRE

CLASIFICAREA TEORIILOR

ISTORIE SI CIVILIZATIE

MARI DOMNITORI AI MOLDOVEI

SPIRITUALITATE

PARCURI NATIONALE

Pr. Prof. Hritac Gheorghe from our mailing list, pleas click here ISSN-L 1454-5101; ISSN 2069-2692Questions or comments ? E– mail us at [email protected] ISBN 978-606-576-658-7




IN ACEST NUMAR:





SPIRITUALITATE

PARCURI NATIONALE





IN ACEST NUMAR:





SPIRITUALITATE

PARCURI NATIONALE


2

O RAZA DE LUMINA – RUBRICA EDITORULUI

VANATORUL DE HIMERE

… Continuare din numarul trecut …Sunt unele momente cand iti vine sa te urci pepereti de incertitudine. Ca atunci cand astepti oveste importanta, care poate fi buna sau rea -asteptarea te omoara. Rezolutia, chiar dacavestea primita e cea proasta, relaxeaza cumva.Cand eram pusti asteptam in curtea liceuluiafisarea rezultatelor la examenele de treapta - mi-era o tirsa ingrozitoare, fiindca stiam ca alor meile pasa, si mi-era nu stiu cum sa ii dezamgesc.Cand venea tanti cu foile sa le lipeasca pe geamma muiam tot. Apoi incertitudinile referitoare laamoruri - in special pe vremea cind comunicarease rezuma la telefonul fix de-acasa care refuza cuostentatie sa mai sune, facandu-mi parca inciuda. Sau intilnirile ratate, cind ea nu maiaparea, din varii motive, si nu avea cum - saupoate nu vroia - sa ma anunte ca nu mai vine.Dintotdeauna m-a scos din minti sa astept ceva lapunct fix - am o senzatie de neliniste, tot timpulma uit in directia de unde cred ca ar trebui saapara acel cineva care intirzie. De asta evit pe catpot rendez-vous-urile la colt de strada. Maitarziu, cand te apropii de varsta intrebarilor decalibru greu apar alte incertitudini, mult maiprofunde si cu putine sanse de rezolvare. Oaream ales bine? Daca o luam inspre X in loc de Yar fi fost altfel? Am facut suficient pina la varstamea? Spre ce ma indrept? Cu cat inaintezi maimult in virsta, cu atat incertitudinile devin parcamai complexe si te baga mai abitir in ceata. Neplace sa credem in anume moment ca suntem incontrol asupra-ne, insa sentimentul asta nu efacut sa dureze prea mult. Odata ce te multumesticu un set de raspunsuri apare automat alt set deintrebari, si tot asa. E drept, altfel viata ar fi cruntde plictisitoare. Insa unele momente de liniste, deimpacare profunda si lumina pe chip suntbinevenite. In ceea ce ma priveste, sufar deserioase indoieli apropos de muzica pe care o

scriu. Deseori revin asupra ei, modific cite ceva,imi fac procese de constiinta ca nu mi-a venitideea completa de la inceput. Mai trec ani si iarma apuca modificarile, nu ma pot abtine. Poateca e rau sa fii in permanenta multumit de ceea cefaci, insa tare mi-ar placea sa-mi iasa toateperfect din prima. Dar nu, nu se intampla, si ma-ndoiesc ca se va intampla vreodata. Unii dintrenoi suntem parca condamnati pe viata laframantari de tot soiul, fara de care nimic nu s-arputea pune in miscare. Sculatul brusc in miezulnoptii din puterea unui gind care nu-ti da pace eceva destul de comun la mine. Nu vom stiniciodata cu siguranta ce va aduce ziua de miine- iar asta e tot farmecul, pina la urma. Mamultumesc sa traiesc pe limba mea, bucurandu-ma de toate tampeniile despre care cred ca-mi facbine. Fiindca daca sunt convins ca-mi fac bine,rau sigur n-or sa-mi faca. Hoinarim prin viatafara sa simtim, ca niste papusi fara viata. Da, neagatam de unii altii, asa numiti "stapani"... si neamagim ca nu vom "imbatrani" si vom ramanemereu aceeasi. Apoi vine o zi in care ne pierdem"stapanul", ne dam seama ca viata nu e doar otrecere a noastra... ne dam seama ca am ramasaceeasi si e foarte trist ca nu am evoluat, ne damseama ca nu ne putem descurca singuri, de faptne dam seama ca nu stim cine suntem pentru canu am facut niciodata cunostinta cu noi, pentruca nu am simtit niciodata iubirea.Suntem frumosi, Doamne ce frumosi suntem, siDoamne ce greu este sa vedem frumusetea dinnoi, o frumusete ascunsa sub o pojghita deminciuna, sub o nalucire a unui fals “eu”. Si vineun timp in care ne intrebam oare cand emomentul potrivit sa descoperim cine suntem, sasimtim frumusetea noastra interioara, sa simtimiubirea deplina. Daca il cauti nu vei stii ca emomentul potrivit, daca il simti, pentru ca ailasat usa deschisa a sufletului tau, vei stii.Azi uitandu-ma in sufletul unui om minunat sitrist, vazand o frumusete de nedescris, amrealizat cat de aproape sunt de mine si cat demult simt, traiesc si iubesc. Imi simt sufletulusor, traiesc bucurii dar si tristeti, iubesc viatadar si fiecare floare, fiecare gand, fiecare prieten,cerul … E o minune sa te trezesti si sa simti ca aipentru ce sa traiesti: pentru TINE, lipsit depojghita, curat, mandru si senin ca cerul deprimavara. E sigur, ne apropiem de noi doar priniubire. … Continuare in numarul viitor …

Pr.prof.. Hritac Gheorghe

3

O RAZA DE LUMINA – RUBRICA SPIRITUALA

DUMINICA AIII-A DIN POST( ,, DUMINICA MANGAIERII” )

Bine este cuvântatDumnezeu şi Tatăl Domnuluinostru Iisus Hristos,Părintele îndurărilor şiDumnezeul a toatămângâierea, Cel Ce nemângâie pe noi în totnecazul nostru, ca să putemmângâia şi noi pe cei care se

află în tot necazul prin mângâierea cu care noi înşinesuntem mângâiaţi de Dumnezeu (2 Cor. 1, 3-4).“<<Mângâiaţi, mângâiaţi pe poporul Meu>> (Is.40, 1). Aceste cuvinte ale străvechiului prorocIsaia sunt îndreptate în primul rând către noi,păstorii, fiindcă pe umerii noştri stă nu numaidatoria de a vă învăţa, de a vă arăta calea luiHristos, ci şi de a vă mângâia, de a vă arătadragoste şi grijă din adâncul inimii. Şi eu văiubesc pe voi, turma dată mie de Dumnezeu, cape oamenii cei mai apropiaţi mie. Şi oare eu nuştiu ce multe necazuri şi lacrimi aveţi voi?Oare nu sunt dator să vă mângâi? Şi mă voistrădui s-o fac în marea zi de astăzi a închinăriiCrucii lui Hristos. Când vă învăţăm calea luiHristos, totdeauna vă îndemnăm să văamintiţi spusele Lui despre faptul că strâmtăeste poarta şi îngustă este calea ce duce înîmpărăţia lui Dumnezeu (Mt. 7, 14), cănecazurile sunt partea tuturor creştinilor. Veţiîntreba: „Dar ce, numai creştinii au necazuri?Nu îndură necazuri, nenorociri şi amărăciuni şioamenii acestei lumi? Nu varsă lacrimi şi cei celeapădă calea lui Hristos?” Bineînţeles, denecazuri nu scapă nici aceştia, dar este maredeosebire între preţul pe care îl au înaintea luiDumnezeu necazurile şi lacrimile noastre şipreţul pe care îl au înaintea Lui necazurile şilacrimile celor care trăiesc fără Dumnezeu. Eiîşi rabdă necazurile nu de bunăvoie, ci numai

fiindcă nu pot scăpa deloc de ele; adeseoriblesteamă şi cârtesc, în timp ce noi, creştinii,suntem datori să ne ducem necazurile cu totulaltfel – pentru numele lui Hristos, cu maresupunere faţă de voia lui Dumnezeu, mulţumindlui Dumnezeu pentru tot ce ni se întâmplă: şipentru bucurii, şi pentru greutăţi, şi pentruamărăciuni, şi pentru toate nefericirile. Noi neducem necazurile de bunăvoie, căci dacă ne-am lepăda de Hristos am scăpa de cele maimulte necazuri – dar întrucât nu ne lepădăm,pentru pătimirile noastre Dumnezeu ne dăbinecuvântare. Oamenii lumeşti se străduiedin răsputeri să scape de necazuri: ei îşiîneacă amarul în vin şi vodcă, se ameţesc cututun şi chiar cu droguri, căutând mângâiere;negăsind-o, se străduie să uite de necazuri:caută distracţii, petrec, dansează, merg înospeţie şi flecăresc. Asta nu trebuie să seîntâmple cu creştinii, fiindcă ei sunt datori sănu înăbuşe glasul conştiinţei, ci, dimpotrivă,să îl asculte cu luare-aminte. Doarpătrunzându-vă de aceste gânduri şi simţăminte,privind la Crucea lui Hristos, veţi primisingura mângâiere adevărată. Nu sunt altemângâieri asemenea ei – şi la ce ne-ar facetrebuinţă ele dacă ne este dată Crucea, pe careputem nu numai s-o privim, ci şi s-o sărutăm?! Şioare nu ne adăpăm cu nesfârşită nădejde şi puteredin acest izvor? Plină de mângâiere sunt şiDumnezeieştile Scripturi, care istorisescpătimirea pe Cruce a lui Hristos. În orice necazsă ne întoarcem totdeauna luarea-aminte spreSfintele Scripturi şi spre Crucea lui Hristos.Adânciţi-vă în spusele apostolului Pavel: Bineeste cuvântat Dumnezeu şi Tatăl Domnuluinostru Iisus Hristos, Părintele îndurărilor şiDumnezeul a toată mângâierea, Cel Ce nemângâie pe noi în tot necazul nostru, ca săputem mângâia şi noi pe cei care se află în totnecazul prin mângâierea cu care noi înşinesuntem mângâiaţi de Dumnezeu (2 Cor. 1, 3-4).Cu mare bucurie vedem cât de mulţi oameninăzuiesc să vadă Crucea înălţându-se şi să audăcântarea: „Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne“.Dar ce putere ne atrage? De ce-i aşa de multălume în biserică? Ne atrage puterea nevăzută alui Dumnezeu, ce mângâie şi încălzeşte inimilenoastre.Dumnezeu însuşi să îndrepteze inimilevoastre întru dragostea lui Dumnezeu şi întrurăbdarea lui Hristos. Amin.”

pr.prof. Hritac Gheorghe

4

O RAZA D E LUMINA

PSIHOLOGIA PERSONALITATII

Clasificarea teoriilor:

Când se discută despre clasificarea teoriilorpersonalităţii, foarte des sunt luate în calculasumpţiile filosofice care stau la baza lor. Un primaspect este legat de controversa dintre voinţa liberă şideterminism. Deţinem controlul asupra destinului,putem să ne alegem direcţia gândurilor şicomportamentelor, sau suntem victimeleexperienţelor din trecut, ai factorilor biologici sau aiforţelor externe? Unele teorii tind să accentueze unadintre cele două direcţii, iar altele sunt mai ponderate,admiţând că există atât comportamente determinatede evenimente trecute, cât şi comportamentedesfăşurate spontan.

Dispute aprinse provoacă rolul eredităţii şial mediului în dezvoltarea personalităţii. Cine are maimultă influenţă în determinarea comportamentului?Este personalitatea noastră determinată numai depredispoziţiile şi abilităţile pe care le moştenim sausuntem mai degrabă modelaţi de mediul în caretrăim? Din nou, există teorii care favorizeazăpunctele de vedere extreme, dar şi teorii care, deşipun accentul pe mediu sau ereditate, acceptă roluldiferenţiat al acestora în determinarea personalităţii.

Rolul experienţelor din copilărie a suscitatnumeroase controverse, unele teorii susţinând căexperienţele copilăriei, până pe la vârsta de 5 ani,determină funcţionarea personalităţii adultului. Pepoziţii opuse se află teoriile care susţin căpersonalitatea este mai degrabă independentă detrecut, influenţată de condiţiile prezentului şi deaspiraţii.

Este personalitatea umană unică sauuniversală? Conform unora dintre teorii,personalitatea este „unică şi irepetabilă”, altele,dimpotrivă, acceptă unicitatea în cadrul unor tiparemai largi, în care fiecare comportament poate fi maimult sau mai puţin universal.

Care este scopul final al existenţei umane?Suntem mecanisme care funcţionează eficient câtă

vreme nevoile fiziologice sunt satisfăcute, la fel cumun roboţel funcţionează cu baterii? Trăim doar pentrua evita durerea şi a căuta plăcerea, într-un veşnicdezechilibru hedonic? Sau suntem interesaţi dedezvoltarea personală, de atingerea potenţialulmaxim, de armonia spirituală?În ce măsură ne modelează cultura în care trăim?Suntem capabili să ne ridicăm deasupra influenţeiculturale? La aceste întrebări încearcă să răspundăsusţinătorii determinismului cultural şi aitranscendenţei culturale. Încadrarea teoriilor într-ocategorie sau alta este relativ uşor de realizat, înfuncţie de răspunsul pe care îl oferă la întrebarea „Câteste de dificil să cunoşti pe cineva din altă cultură?”

O ultimă problemă majoră este aceea aoptimismului sau pesimismului naturii umane, uneleteorii împărtăşind o viziune mai optimistă asupraacesteia (descriind oamenii ca fiind altruişti, sociabilietc.), iar altele susţinând o perspectivă maiîntunecată.

SURSA:Bonchiș, E., Drugaș, M., Trip, S., Dindelegan, C.

(2009). Introducere în Psihologiapersonalității (ediţia a II-a). Oradea: EdituraUniversităţii din Oradea.

Temperamentul – definire şi caracterizaregenerală extras din Bonchiş, E., Drugaş, M., Trip, S.,Dindelegan, C. (2009). Introducere în Psihologia personalităţii(ediţia a doua). Oradea: Editura Universităţii din Oradea.

1.Definiţii care fac trimitere la tipologiileumane şi care au ca sursă cercetările realizate debiotipologi, aceştia încercând să demonstreze existenţaunor relaţii legice între constituţia corporală şitrăsăturile temperamentale. Astfel, Doron şi Parot(1999) definesc temperamentul ca o clasificare aconduitelor umane după tipuri, pe baza caracteristicilorbiologice. Craig şi Kermis (1995) considerătemperamentul ca fiind acele diferenţe constituţionale,care apar foarte devreme, fiind probabil înnăscute şicare sunt stabile, de-a lungul întregii vieţi. J. Santrock(2001) leagă temperamentul de stilul comportamentalal personalităţii, caracteristici ale modului deformulare a răspunsurilor. În literatura noastră despecialitate, Şchiopu (1997) consideră temperamentulca fiind sinonim cu tipurile, adică personalitateastructurată în jurul unor caracteristici dominante saucentrale structurate în formula genetică.

... Continuare in pag.5. ...

5

O RAZA D ELUMINA

… Continuare din pag. 4…

2.Definiţii ce accentuează dimensiuneadinamico-energetică a personalităţii. Începând cuRubinstein, care defineşte temperamentul ca laturadinamico-energetică a personalităţii, o serie depsihologi fac trimitere la aspecte ce ţin dedinamismul persoanei. Astfel, temperamentulcuprinde acele trăsături neurofiziologice ale uneipersoane care determină diferenţieri psihiceinterindividuale în ceea ce priveşte mai alescapacitatea energetică şi dinamicacomportamentală. Definirea temperamentului întermeni de activism şi energie îşi are originea înmodelul clasic al tipului de activitate nervoasăsuperioară constituit treptat prin descoperirea şitestarea însuşirilor de forţă sau energie, echilibruşi a corelaţiei dintre ele (Popescu-Neveanu, 1978).

3.Definiţii care subliniază sfera şi modul demanifestare ale temperamentului. Considerândtemperamentul ca „materia primă” din care estemodelată personalitatea, Allport (1981, p.46) oferăo definiţie completă şi complexă a acestuia „...sereferă la fenomenele caracteristice ale naturiiemoţionale a unui individ, incluzând sensibilitateafaţă de o stimulare emoţională, forţa şi viteza saobişnuită de răspuns, calitatea dispoziţiei salepredominante şi toate particularităţile fluctuaţiei şiintensitatea dispoziţiei, aceste fenomene fiindconsiderate ca dependente de construcţiaconstituţională şi deci în mare măsura ereditare, caorigine”. De la Allport încoace, majoritateapsihologilor au subliniat faptul că trăsăturile denatură temperamentală se manifestă cu pregnanţăîn sfera afectiv-motivaţională „elanul vital alinsului, vigoarea manifestărilor afective,posibilitatea de rezonanţă, vibraţie şi trăire,amplitudinea reacţiilor timice” (Popescu-Neveanu,1982, p.203). Cam în aceeaşi perioadă cu Allport,psihologul român N. Mărgineanu (1941, p. 137),preocupat de relaţiile dintre componentelepersonalităţii, spune despre temperament că se

referă la forma manifestărilor noastre. Trăsăturicum ar fi „iuţeala acţiunii şi deciziunii, oscilaţia,perseveraţia se referă mai mult la formele acţiunii,celelalte, emotivitatea, nervozitatea, predominareacalităţii plăcute-neplăcute a emoţiilor, mai mult laafectivitatea, care însoţeşte acţiunea, fiindoarecum formele afectivităţii”. Mărgineanu maiadaugă la acestea şi un aspect integral pe care îlnumeşte „fire” care determină direcţia, sensul deorientare al întregii activităţi umane.

În psihologia contemporană existăaproape o unanimitate în considerareatemperamentului ca „baza dispoziţiilor înnăscuteale unei persoane, care au o relativă consistenţă şicare sunt modulate de expresia activităţii,reactivităţii emoţionale şi sociabilităţii”(Goldsmith şi colab., 1987); temperamentul estebaza biologică a personalităţii, dimensiune aafectivităţii şi emoţiilor, jucând un rol importantde-a lungul întregii vieţi (Buss şi Plomin, 1984).

Dacă am înscrie pe o axă dimensiunile depersonalitate am putea constata că temperamentulexprimă forma acesteia, pe când trăsăturilecaracteriale şi aptitudinale exprimă conţinutul,temperamentul fiind latura generală şi maximalconstantă pe parcursul vieţii, legată de modul dereacţie al individului (Zlate, 2000). Prin urmaretemperamentul este un ansamblu de trăsăturiindividuale, care au o largă bază biologică şi seexprimă în activitate, comportament, sfera afectiv-motivaţională, sub aspectul intensităţii,persistenţei, mobilităţii, echilibrului şi rezonanţeiacestora. Temperamentul este considerat cea maigenerală şi constantă particularitate a personalităţiiumane, intrinsecă acesteia şi având deci cea maimare certitudine de invarianţă.

Limbajul trupului:Cercetările în domeniul limbajului

trupului au început abia după anii ’60. De atunci,cercetătorii au observat şi înregistrat peste unmilion de semne şi semnale nonverbale. Studiilearată că din totalul mesajelor aproximativ 7 lasută sunt verbale (numai cuvinte), 38 la sută suntvocale (incluzând tonalitatea vocii, inflexiunea şialte sunete guturale), iar 55 la sută sunt mesajenonverbale. Tot cercetările au arătat că prinlimbaj nonverbal se transmit atitudini şisentimente.

… Continuare in numarul viitor. …

6

O RAZA DE LUMINA

JOCUL DE IMPRIETENIRE

III

Locul : in incaperiDurata: cca 15 min.

Potrivit pentru :

Copii de 8 ani, adolescenti si adulti. Inlesnesteimprietenirea in grupe mici. Pentru grupe de 10-20 participanti.

Descrierea jocului: Dupa varsta si marimeagrupei se taie mai multe tablouri de format maimare in 4 sau mai multe parti. Fiecare parte seintroduce intr-un plic. Plicul contine si odescriere a tabloului. Fiecare participant primestecate un plic, se uita ce contine si incearca sa-sigaseasca partenerii care mai detin plicuri cuaceleasi parti al tabloului. Impreuna intocmesctabloul, discuta despre acesta si se pregatesc saprezinte o sceneta scurta a tabloului ( sa mimezetabloul ).

IV

Locul : de preferinta in incaperi.Durata: cca. 20 min.

Potrivit pentru :

Copii de 10 ani, adolescenti si adulti. Faciliteazaintr-un mod hazliu cunoasterea numeleparticipantilor. Pentru grupe mijlocii departicipanti intre 15 si 25.

Descrierea jocului:

Fiecare participant primeste cate un cartonas deaceiasi culoare. Pentru fiecare litera a numeluisau deseneaza un obiect identic cu litera de

inceput. Daca pe participanta o cheama, de ex. :Ruth, atunci deseneaza o rata, o umbrela, untractor si un hornar. Participantii pot sa decupezedinrevista obiectele sau tablourile respective si sale lipeasca pe cartonas. Cartonasele se amestecasi fiecare jucator trage cate unul. Acum trebuiesa gaseasca persoana potrivita. Cand persoana afost gasita, jucatorul trage un alt cartonas. Poatela sfarsitul jocului stiu participantii pe cine aucunoscut.

Înv.educ. Ioana Coza,cls.aIV-a A, C.S.E.I Alba Iulia

CALE

Padure de ziduricu ochiul de apa si oameni goi uneoride sufletdrumul spre sinele tau e prea lungca o cale fara intoarcere.

La prima poarta am statimpietrit hot de dragostela a douam-am rotit de moarte de inger luptatoria a treia abiaam intrat in istorieca in groapa cu lei balcanic-apuseniprin galeria bestiaruluiAm trecut prin Scylla si Caridbamagicienilormceluiasi cuvant vesnic( ce nu-si vorbea unii altora)si am ajuns la ultima poartaaceea spre nicaiericare-i mereu inchisa de la intunecareincoace.

Si am lasat-o asaca sa ies la larguri de viatamnde apa curge in susmereu in susca un sange de neam.

Ioan Hantulescu, vol. Anul cu sapte zile

7

O RAZA D ELUMINA

PERSONALITATI ISTORICE

BUDDHA (567-486 i.HR)

BUDDHA, pe numelesau real - Siddhartha, atrait intre anii 567-486i.Hr. si a creat o doctrinaorala, care propune omodalitate de eliberarela indemana oricui:trezirea. In lume totul

este suferinta, a carei origine este dorinta;eliminarea dorintei conduce la anulareasuferintei; atunci omul este pregatit sa se salvezede la conditia sa muritoare, urmand pe calea demijloc, adica evoluand de la existenta rationalaspre cea contemplativa, dincolo de care se aflanirvana (beatitudinea, domolirea, lumea dedincolo de realitate). Buddha a ramas inconstiinta colectiva, deoarece este singurulintemeietor al unei religii, care nu s-a declarattrimisul lui Dumnezeu si care respinge ideeaunui zeu suprem. El se autodenumeste iluminatul(buddha) si descopera singur sensul vietii.Intreaga esenta a budismului este exprimata inlegenda despre iluminarea lui Siddhartha: fiintaastrala a viitorului Buddha, dupa ce a traitexperienta a numeroase reincarnari, intelege cain urmatoarea sa coborare profana va traiexperienta trezirii. Isi alege locul si timpul incare sa se reinAcarneze, ca fiu al regeluiSudhhodana si al reginei Maya (nume careinseamna iluzie). Prevenit de astrologi ca printulva deveni Buddha pentru ca va cunoastebatranetea, bolile, moartea si ascetismul, regeleisi inchide fiul intr-un palat al placerilor. Darinevitabilul se produce; printul Siddhartha, dupace a cunoscut toate bucuriile marunte ale vietii,afla si de existenta nenorocirilor si pleaca inlume, unde invata ascetismul de la diferiti

maestri. Eliberat detoate dorintele lumesti,el se asaza sub unsmochin si se gandestela nirvana, la izbavire sila sensul vietii. In acesttimp, este atacat deMara (demonul

intunericului), dar loviturile demonului nu ajungla el, caci ascetul este eliberat de existentaomeneasca: el sta neclintit, in pozitia specificameditatiei budiste, si intre el si lume se ridica opavaza. Inainte de apusul soarelui, Mara esteinfrant, iar Siddhartha isi continua mediAtatia sidrumul spre nirvana de-a lungul intregii nopti. Inzorii zilei el a devenit Buddha (a ajuns innirvana).33 de Semne ale lui Buddha

Calcă cu toată talpa odată1.Gustul său este extrem de sensibil2. Tălpile îi sunt imprimate cu roți3. Are călcâie ascuțite4. Are degetele de la mâini și de la picioare lungi5. Are mâini și picioare fine și fragile6. Are membrane interdigitale la mâini șipicioare7. Are picioare arcuite8. Picioarele sale sunt ca cele ale unei antilope9. Când stă în picioare, mâinile îi ajung până lagenunchi10. Organul său masculin este acoperit cu o teacă11. Tenul lui are o strălucire aurie12. Pielea lui e atât de fină încât nici praful nu sepoate depune pe ea13. Fiecare fir de păr de pe pielea lui crește dintr-un singur por14. Părul de pe pielea lui este negru-albăstrui,creț și îndreptat spre dreapta15. Membrele sale sunt drepte ca cele ale unuizeu16. Există șapte suprafețe covexe pe suprafațacorpului său - patru îndărătul membrelor, douăîndărătul umerilor și una în spatele trunchiului17. Toracele său este ca acela al unui leu18. Ridul dintre umerii săi este absent19. Corpul său e perfect proporționat - anvergurarațelor este egală cu înălțimea20. Gâtul și umerii săi sunt echilibratproporționați.

... Continuare in pag.8. ...

8

O RAZA DE LUMINA

… Continuare din pag.7. …

21. Gustul său este extrem de sensibil22. Maxilarele sale sunt ca cele ale unui leu23. Are 40 de dinți24. Dinții lui sunt la fel25. Nu are spații între dinți26. Dinții lui sunt albi și strălucitori27. Are o limbă lungă28. Are o voce divină29. Are ochii de un albastru intens30. Are genele lungi31. Are păr alb moale crescând între sprâncene32. Capul său are forma unui turban

Nume ale Buddha

În cele mai multe țări Theravada, există un obiceial Budiștilor să țină festivaluri complexe pentrua-i onora pe cei 28 de Buddha. În Cronici aleBuddha (Buddhavamsa), se face referire la doar24 de Buddha apăruți înaintea lui GautamaBuddha.

Următoarele sunt numele celor 28 de Buddha:

1. Tanhankara, 2. Medhankara, 3. Saranankara,4. Dipankara, 5. Kondnna, 6. Managala, 7.Sumana, 8. Revata, 9. Sobhita, 10. Anomadassi,11. Paduma, 12. Narada, 13. Padumuttara, 14.Sumedha, 15. Sujata, 16. Piyadassi, 17.Atthadassi, 18. Dhammadassi, 19. Siddhatta, 20.Tissa, 21. Pussa, 22. Vipassi, 23. Sikhi, 24.Vessabhu, 25. Kakusandha, 26. Konagamana,27. Kassapa, 28. Gautama

Surse:1.The Threefold Lotus Sutra (Kosei Publishing,Tokyo 1975), tr. by B. Kato, Y. Tamura, and K.Miyasaka, revised by W. Soothill, W. Schiffer,and P. Del Campana

2.The Mahayana Mahaparinirvana Sutra(Nirvana Publications, London, 1999-2000),tr. by K. Yamamoto, ed. and revised by Dr.Tony Page3.The Sovereign All-Creating Mind: TheMotherly Buddha (Sri Satguru Publications,Delhi 1992), tr. by E.K. Neumaier-DargyayBuddha - The Compassionate Teacher(2002), by K.M.M.Swe

PARCURI NATIONALE

Piatra Craiului din Muntenia

Piatra Craiului areo suprafata de 14800 ha, se intinde peraza judetelorBrasov si Arges sidetine cel maispectaculos peisaj decreasta calcaroasa

din tara, ce se desfasoara pe o lungime de 25 dekm. Limitele sale sunt: paraul Barsa (N-V), valeaDambovitei (S-V), paraul Dambovicioara (S-E),magurile Branului, satul Magura si pesteraSirnea (E). Alcatuire geologica: Piatra Craiuluise intinde de-a curmezisul liniei generale aCarpatilor Meridionali si este comparata adeseacu spinarea unui dinozaur. Aceasta figurazoomorfa, calcaroasa incepe din Piatra Mica(orasul Zarnesti), si sfarseste in Pietricica laconfluenta Dambovitei cu Dambovicioara. Dinpunct de vedere geologic Piatra Craiului estealcatuita dintr-o masa compacta de calcarerecifale, de varsta jurasica (175 milioane de ani)ce au favorizat aparitia a numeroase fenomenenaturale: Cheile Dambovicioarei si Brustureluluiintinse pe o lungime de 5 km, cu pereti inalti de200 m; Pestera Dambovicioarei, PrapastiileZarnestilor; arcadele de la Zaplaz; CeardaculStanciului si Pestera Stanciului; avenul dinFunduri si avenul de la Vladusca; Pestera cuLilieci. Roca alba de calcar a dat nastere unorveritabile rauri de grohotis, cum ar fi "MareleGrohotis", lung de 4 km. Specii ocrotite: dintreplantele ocrotite de lege la noi in tara, o parte seafla si in Piatra Craiului.

… Continuare in pag.9 ….

9

O RAZA DE LUMINA


Acestea ar fi: floarea decolt, ghintura galbena,bulbucii de munte,sangele voinicului,smirdalul, tisa, tilichina,iedera alba, garofitaPietrei Craiului. Dintreelementele de fauna

amintim: capra neagra, rasul, cocosul de munte,acvila si pastravul.Turistii beneficiaza de traseemarcate si refugii, de cazare la cabane, ingospodarii. Montaniarzii folosesc in specialorasul Zarnesti ca punct de plecare spre masivulPiatra Craiului. Alte puncte de plecare inascensiunile pe masiv ar fi: satul PoduDambovitei, comuna Moeciu de Jos si satulPestera. Fiind un masiv calcaros aici existaprobleme cu alimentarea cu apa pe creasta.Majoritatea traseelor sunt de creasta sau de

grohotis, de aceea serecomanda ca turisti safie bine pregatiti.Atentie la zona decreasta care are in mareparte doar latimea de 1m, este accidentata siplina de pietre.Descopera acum mai

multe despre Romania turistica, ParcuriNationale Romania si principalele atractiituristice.

Parcul National Semenic din BanatEste situat in sud-vestul Romaniei, centruljudetului Caras – Severin. Are o suprafata de36.214 ha cu altitudini cuprinse intre 200 si1447m (Vf. Gozna). Parcul national este situat peunitatile montane Anina si Semenic, are unpeisaj

caracteristic de zonacarstica si zonaimpadurita.Principalele atractiiCheile Carasuluiadanci de 200m, lungide 19 km din carevizitabili cca 10 km, cu

numerosi pereti calcarosi si vegetatie specifica.Cheile Garlistei adanci de 100 – 200m,vizitabile pe toata lungimea de 9 km.Cea mai mare suprafata de padure cvasivirginadin Europa de peste 5000 ha, cu arbori de peste350 ani.Avenul din Poiana Gropii, cel mai adanc avendin Banat cu o denivelare de - 236m care contineo succesiune de puturi cu marimi considerabile.

Pestera Comarnic cu untraseu turistic vizitabil de1750m unde pot fiobservate numeroaseformatiuni, galerii si salide marime impresionanta,un rau subteran, peisajesubterane de exceptie

oferind satisfactia „explorarii”.Cetatea medievala Grat din care s-au maipastrat zidurile si santurile de aparare.Evenimente si traditii populare in localitatileCarasova si Garana. Descopera acum mai multedespre Romania turistica, Parcuri NationaleRomania si principalele atractii turistice.

Parcul Cancicov din Banat

Parcul Cancicov se intindepe o suprafata de 25hectare. Aici se gasescbusturile ale marilorpersonalitati romaniprecum: Ion Creanga,Mihai Eminescu, CostacheNegri, A. Russo, Mihai

Kogalniceanu, M. Cancicov, C. Pintea si multialtii.

... Continuare in numarul viitor.

10

O RAZA DE LUMINA

Dovedeste ca esti un bun dezlegator alghicitorilor si completeaza rebusul de mai jos. Pecoloana A-B vei afla daca ai gasit raspunsurilecorecte.

1. Sus pe coama muntilor. Muntilorcaruntilor. Sta voinicul cel tepos.Vesnic verde si frumos.

2. Cu pernute la labute. Cine calca-ncetisor. Parca-ar merge pe covor?

3. Cine este urecheat si mereuincapatanat?

4. Clopotel, mititel. Scoate capul dinzapada. Primavara sa o vada.

5. Cand nu este zapada. Doarme in ograda.Dar cand ninge afara. Cu copiii zboara.

6. Cine, pe orice vreme. Cu voceasemeata. Vrednic ne da de veste. Caeste dimineata?.

7. Mica este si harnica. Dar nu-I delocdarnica.

8. De paza la poarta. Cercelus cu toarta.Agatat stingher. De urechi … de fier.

Prof. ed. Mihaela Bortes,C.S.E.I Alba Iulia

FAMILIA MUZICALAPoezie Daniela Ghigeanu

Sunt vioara gratioasa,Cu arcusul sunt atinsa,Am vocea melodioasa,De emotii sunt cuprinsa!.

Contrabasul cel sfatosSe inclina cu respect:Glasul meu e cel mai gros,Iar tonul mi-e intelept!.

Iata-l pe violoncel,Chiar acum se recomanda:Sunt voios si frumusel,Am statura eleganta!.

Viola, cu pasu-i grav,A facut o plecaciune:Am un glas dulce-amar,Seamana a rugaciune!.

Violina cea isteataSe inclina surazand:Eu am firea saltareataSi colind lumea cantand!.

Vine naiul pretios,Cu tuburile- mbinate:Sunt un leac miraculosInimilor intristate!.

Clarinetul cel vioiNe spune cu veselie:Cant cu drag, azi, pentru voi,O sarba de la campie !.

Serioasa, ordonata,A iesit trompeta-n fata:Sunt de baza in armata,Va trezesc de dimineata!.

Melancolic, visator,Saxofonul a graitPe un ton cuceritor:

La un blues eu va invit!.

11

O RAZA DE LUMINA

Floricica

Uite-acolo o floare mica,Si e tare frumusica.Cine oare a facut-o?Cine oare a crescut-o?

-Floricica, spune-mi tu,Draga, floricica mica!Dumnezeu, el m-a facut,Si el haina mi-a tesut.

El, mi-a dat din belsug ploaie,Atunci cand curgeau siroaie.El a spus: ,,Sa fi frumoasa,Sa cresti mandra, dragastoasa!''Si-am crescut.Prof. LILIANA ALBU,

GRADINITA NR.9,HUSI

MAGUL( Lui Alexandru Oprescu )

Magul trezorier striga orizontalCu bratele’naltate spre cer :“ Vino aici omenire ( eu nu sunt letal )Vino sa-ti dau picaturi de nemurireVino sa-ti dau stele si iubire in eprubete de hartieVino sa-ti dau adevar si frumosVino sa-ti dau lumina cot dupa cotUnde scrieTot.

Eu am aici un fior de diamant si parfumDin munti de gandireVino acumSa te infrunti omenire…

Cu tampla plecata pe trunchiul unui copaccioturosMagul asculta vioara cu sunet luciosNenascut inca.

Ieri inaltimile i-au pus cerului storPentru necredinta in icoana lorAzi nu mai sunt asasinii de litereSi nu mai starnesc uragane pe-aiciOfensate masini cu numere miciIar magul-risipitor imparte cu mainile-amandouaOdor dupa odorSi cateodata mai face sa ploa:“Vino omenire sa-ti dau de-acum soareDin maduva fiintei universale …Nu mai am mult si plecMamam-am saturat sa gandesc pe-ntuneric… aprinde-mi un bec !”.

Ioan Hantulescu, vol. Anul cu sapte zile.

SEMNE COMEMORATIVE

ÎNSEMNUL COMEMORATIV DEDICATLUI ONISIFOR ŞI OCTAVIAN GHIBU

Stela "Onisifor şiOctavian Ghibu", esteinaugurată la Chişinău înanul 1998. Este realizatăde sculptorul roman Gh.Adoc. Ovalul cu profilurilelui Onisifor şi OctavianGhibu este turnat în bronz,

restul monumentului este realizat în piatră albă.

INFORMAŢIA DIN CATALOG

Autor/CtitorSculptor: Gh. Adoc

Datare1998

LocalizareMunicipiul Chişinău: Chişinău, Strada Puşkin,în scuarul situat între Ambasada României şiMuzeul Naţional de Arte Plastice.

… Continuare in pag.12. ….

12

O RAZA D ELUMINA

SUPERSTITIILE ,Aprilie in superstitii si traditii romanesti

In traditia populararomaneasca , lunaaprilie este numitaPrier, Florariu sauTraista-n bat .Potrivitproverbului , " Prierprieste / Dara siJupuieste" , adica aprilne place si ne face binecand este cald si

frumos, dar ne si "jupuieste" cu vreme rece sizapada.Numele de Florariu vine , pur si simplu,de la faptul ca in aceasta luna apar cu vrednicieflorile pe pamant , iar cel de Traista-n bat estelegat de nestatornicia acestei vremi a anului , maiales atunci cand e geroasa si secetoasa , sivesteste timpuri de saracie.Solomon , vazut in cultura populara romaneascadrept un mag sau un vrajitor, a oranduit ca inaprilie sa fie si rece dar si cald , astfel incatoamenii sa poata merge la camp pentru asemana.Cu toate aceste luna flamanda a luiaprilie ne "minteste" uneori , caci aduce mult frigsi taranii nu mai pot semana.Tocmai de acea, estebine sa ai de-ale mancarii in hambar , caci se potprapadi vitele, cum i-a murit tiganului manzul.Daca zilele capricioase ale babelor se prelungescpeste douasprezece , se spunea ca aceste "babe"in plus sunt "zile imprumutate". Astfel de zileajung in unii ani pana in aprilie , ele fiindneprielnice pentru puii de animale si copaciiinfloriti .De aici vine vorba :"Prier prieste, multepiei de miel beleste" sau "April si prieste / Siparleste ./ April prieste / Si vaci jupuieste."1 aprilie ca zi a pacalelilor a intrat treptat si incultura populara romaneasca , se pare in decursulsecolului XIX.Asa se face ca de intai aprilie sefac glume , oamenii se amagesc unii pe altii si

spun minciuni cu care iiprind in plasa pe cei naiviVremea din aprilie insuperstitii si credinte

Conform traditiei populare, daca luna aprilie estecalduroasa si frumoasa , se

asteapta o luna mai rece si chiar cuingheturi.Daca in Prier e frig si ploaie , maiaduce caldura si cer senin. Negura din lunaaprilie la rasarit si miazazi este semn bun. Prierfara ploaie cheful romanului inmoaie.Martie uscat, prier ud, maiul potrivit, fericittaranul care a semanat. Prier frumos, mai viforos.Gandacii din aprilie (prematuri) ingheata in mai.De tuna in aprilie , nu te mai teme de ger.Vantulde aprilie e vant tanar , de mugur. Prier umedbinecuvantare aduce.

Simbolurile luniiaprilie

Numele lunii aprilieprovine etimologic dinverbul latin "aperire"(a deschide) , si

semnifica"deschiderea" florilor si frunzelor care are loc incea de-a doua luna a primaverii.Intr-o altavarianta , se presupune ca denumirea de aprilie aravea la baza numele grecesc al zeitei Afrodita ,"Aphros " , sau cel etrusc , Apru , cu atat maimult cu cat luna aprilie era dedicata in Romaantica zeitatii frumusetii , al carui festival(Festum Veneris et Fortunae Virilis) se desfasurain cea dintai zi a acestei luni.In traditia populararomaneasca , aprilie este intitulat "Prier" ,intrucat zilele calduroase ale acestei luni erauconsiderate "prielnice" inceperii noului anagricol.

Surse :

- Elena Niculita-Voronca - Datinile sicredintele poporului roman- Irina Nicolau - Credinte si superstitiiromanesti

13

O RAZA DE LUMINA

OAMENI CELEBRIIRoald Amundsen

(1872-1928)Roald EngelbregtGravningAmundsen

(n.16 iulie 1872 - d.18iunie, 1928) a fost unexplorator norvegian alzonelor polare. El a fostșeful expediției antarctice

din 1911-1912 și primul om care a ajuns la PolulSud.

Biografie :Amundsen s-a născutîntr-o familie de căpitaniși proprietari de vasenorvegiene. El a fost alcincilea copil alarmatorului de vase JensAmundsen și al soțieisale, Gustava Sahlquist.Tatăl său s-a îmbogățit

mai ales prin anii 1850 de pe urma comerțului cusclavi făcut între China și America Centrală.Fratele cel mai mare al lui Roald s-a născut înChina (1866), părinții întorcânduse în Norvegiași cumpărând o casă în Hvidsten, care se află la50 de km sud de Kristiania (azi Oslo). A devenitexplorator inspirat fiind de expediția înGroenlanda a lui Fridtjof Nansen. În aniiurmători, 1868 și 1870, se vor naște următoriidoi fii, Gustav și Leon. Roald se va naște în anul1872, numele lui de botez în dialectul nordicvechi înseamnând „vestitul”.TinerețeaDupă nașterea lui Roald, părinții lui se mută laKristiania într-o vilă mare, iar tatăl va lucra laMinisterul Comerțului. Deja de mic copil Roaldse interesează pentru știrile polare, fiind captivat

de povestirile de călătorie a cercetătorului polarbritanic John Franklin (1786 - 1847), care amurit încercând să descopere „pasajul maritim denord”, care trecea prin Oceanul Arctic(arhipeleagul canadian) și lega Atlanticul deNord cu Pacificul. Prin interesul său deosebitpentru călătoriile polare, va neglija învățatul îngimnaziul „Otto Andersen“. În anul 1886 moaretatăl său, care era plecat în Anglia. Mama lui vafi nevoită să preia toate sarcinile de întreținere afamiliei. Tânărul Roald nu este prea afectat demoartea tatălui, pentru că nu avuse contacte preastrânse cu el, el fiind plecat de acasă cu afaceriaproape tot timpul. Roald fiind preocupat tot maimult de idea călătoriilor polare, începe să seantreneze în scopul unei astfel de expediții, ceace contribuie la faptul că primește în anul 1890numai nota 4 la examenul de bacalaureat.

StudiuMama lui Roald privește cu neîncredere interesulfiului său pentru expedițiile polare, și până lamoarte căută să-și convingă fiul să renunțe lacălătorii spre poli. În pofida dorinței mamei,Roald începe să se ocupe în timpul liber custudiul intens al cărților care descriau călătoriipolare neglijând studiul zoologiei, filozofiei șilimbilor franceze, germane și latine, predate la"Universitatea regală Frederic" din Kristiania.Inițial dorea să studieze medicina, lucru care însăn-a fost posibil din cauza rezultatelor sale slabela învățătură. La data de 9 septembrie 1893moare mama, iar tânărul student Roald va părăsibăncile facultății și va lucra între anii 1894 și1896 ca matroz pe diferite corăbii. În anul 1895primește brevetul de cârmaci, cutreierând lumeași urcându-se pe câțiva ghețari.CălătoriiRoald Amundsen a fost primul care a străbătutPasajul de Nord-Vest, din Insula Groenlandapână în Alaska, descoperind astfel caleamaritimă care permite trecerea din OceanulAtlantic în Oceanul Pacific, prin arhipelagularctic Canadian.Pornește spre cucerirea Polului Sud, pe care îlatinge la 14 decembrie 1911, cu o lună înainteaexploratorului britanic Robert Falcon Scott.Dispare în regiunea Polului Nord, încercând săsalveze echipajul dirijabilului „Italia”, condus deUmberto Nobile.

14

O RAZA DE LUMINA

PROBLEME DE LOGICĂŞI PERSPICACITATE

1. Doi vânători merg pe un drum demunte spre o cabană de vânătoare. La unmoment dat unul din ei, care nu mai fusese prinacele locuri, îl întrebă pe celălalt:

- Prietene, mai avem mult de mers?- Păi, acum 1 km în urmă eram la

jumătatea drumului, iar dacă am mai face 1 km,am mai avea de mers un sfert din drum, răspunsecelălalt.

Câţi km are drumul şi cât parcurseserăîn acel moment vânătorii?

2. Doi fraţi sunt întrebaţi de cineva cevârstă au. Fratele mai mare răspunde:

- Dacă aş mai avea 20 de ani pe lângăanii pe care îi am, aş fi de două ori mai în vârstădecât fratele meu, iar dacă aş avea cu 20 ani maipuţin, aş fi cu 10 ani mai tânăr ca el.

Câţi ani are fiecare din fraţi?

3. O parte dintr-un stol de porumbei cevine în zbor se aşază să se odihnească într-uncopac, iar cealaltă parte pe acoperişul unei casedin apropiere. Dacă şase porumbei s-ar muta peacoperiş, atunci în copac ar rămâne un sfert dinnumărul porumbeilor din stol, iar dacă 14porumbei s-ar muta în copac, atunci pe acoperişar rămâne un sfert din numărul porumbeilor dinstol.

Câţi porumbei sunt în copac şi câţi peacoperiş?

PROF. PENTRU ÎNV. PRIMARBUSTAN DELIA ELENA, C.S.E.I Alba Iulia

Intinde-te jos pe podea si joaca-te cucopilul tau

Cand a fost ultima datacand te-ai jucat impreunacu copilul tau ? Cateodataesti chiar foarteocupat:serviciu, treburicasnice, vizita la mediculde familie si multe alte

lucruri care sunt necesare si importante. Cuadevarat important este insa faptul sa te joci cucopilul tau.Ar trebui sa-ti organizezi timpul inasa fel incat sa gasesti macar o ora pe zi in caresa nu fii preocupata de plata facturilor sau de altegriji casnice si pur si simplu sa te joci cu copilultau.Invata sa fii spontan(a), copiilor le placsurprizele.

Iata cateva idei pentru jocuri spontane pentrucopii si parinti :1.Jucati-va de-a prinsa. Copii adora sa fieurmariti, mai ales daca scoti si sunete in tim cealergati: poti face ca un leu, urs, sau chiar untrenulet sau locomotiva. Puteti beneficia din plinde aceasta activitate, pentru ca va solicita foartemult (echivalent cu o ora la sala de sport)2.Organizeaza o "bataie cu perne" - asigura-te capernele sunt usoare si micute.Stabileste si catevareguli: ca de exemplu: sunt interzise loviturilepeste fata si cand cineva spune "STOP" - seopreste imediat jocul.3.Cate sarituri poti face cu un singur picior? Unjoc care implica activitate fizica mai intensa. Esteun joc ideal pentru a invata copilul notiuni ca :stanga -dreapta , fata-spate.4.Imita animalele. Incearca sa faci copilul saghiceasca ce animal imiti dupa anumite sunete.Copii adora sa imite animalele de la varste foartefragede.Aceste activitati va ocupa doar putin timp insabeneficiul este foarte mare atat pentru copil cat sipentru dumneavoastra- pentru ca interactionaticu copilul, pentru ca implica multa distractie side asemenea ii dau de inteles copilului ca vaplace sa va petreceti timpul impreuna.Acestejocuri pentru copii mamici si tatici vor crea olegatura de prietenie intre copii si parintii lor.

15

O RAZA DE LUMINA

OUL DE SMARALD

Povestiri Daniela Ghigeanu

O zi de varaSoricelul alb se ghemuise sub gramada

de lemne din curte. Nu se vedeau decat douabilute mici si negre, ochisorii lui inspaimantati lavederea dihaniei imblanite cu ghearele pregatitesa-l inhate. Soricelul negru, bietul de el,neascultator cum era, tasni chia pe sub botulmotanului. Acesta nu a reusit sa-l prinda si acumtremura nervos, maraind amenintator si racaindintrunacu labele pe sub scanduri. Cei doi soricei,regasiti de-acum, rasuflau usurati.-Negrutule, de ce nu ma asculti? Doamne, cenecaz era sa vina peste noi !!! … Si eu, ce-Ispuneam mamei? De cand au pierit fratioriisisurioarele noastre mama este mereu ingrijorata,saraca!. Vezi si tu ce greu este sa gasim hrana,gainile infuleca repede tot ce arunca stapanii,cainii ne alearga de colo- colo, iar motanul, ce samai vorbim … Este asa de nesuferit! Uf, canimic nu mai poti sterpeli din curte, din camara,s-au terminat proviziile de iarna, nu tu branza,nici sunca sau alte bunatati!. Noroc cu sacii degrau, ca mai roadem si noi cate ceva fratioare!.

Negrutul il privea perplex, parea ca nuintelege pericolulprin care tocmai trecuse. Seaseza langa soricelul alb. Blanita lui era murdarade noroi si uda, pe deasupra. Incepu sa tremuredin toate incheieturile lui de soricel, zburlindu-simustatile, care aratau ca niste fire subtiri desarma. Motanul, in acest timp, se resemna, isiscutura bina blana sbarlita, isi infoie impunatorcoada vargata, in semn de victorie si pleca sa-siserveasca micul dejun delicios: un bol plin ochicu lapte dulce de capra si cu fulgi de porumb,care-I facea cu ochiul. Era rasfatatul intregiifamilii acest motan. Se simtea stapan in curte, ilrespectau si cei trei caini care pazeau sura, iarconfratii lui de pe ulita nu prea indrazneau sa-linfrute. Sorbi zgomotos din lapte de cateva ori,

apoi se intinse pe labele din fata si cascazgomotos, se cocota pe bancuta din fata verandeisi adormi imediat, multumit de paturica de lanauitata acolo de stapana.Luna se apropie cu pasi furisati de bancuta, seridica usor pe labutele din fata, si dupa ce seconvinse ca motanul viseaza, se duse glont labolul lui cu lapte, ca de obicei, si incepu sasoarba incantata de aroma placuta a acestui micdejun gratuit … Era o pisica din vecini, cu caremotanul avusese cateva altercatii. Numele-ivenea de la albul imaculat al blanitei. Era tacutasi venea totdeauna cand nu te asteptai, nu se ladamangaiata de nimeni. Luna fura pe rupte dincurte a motaului tot ce-I iesea in cale dar reuseamereu sa scape.

Bietul motan, murea de necaz, mai alesatunci cand se trezea fara bucatica lui de carne depui, d emulte ori i-o lua chiar de sub nas !. Iesisoarele. Incepura sa se evapore si baltoacele dincurte. Datranul stapan iesi din casa veche. De-abia tara dupa ele un maturoi din nuiele cat toatezilele. Incepu sa fluiere o doine din vremearazboiului. Incerca si el sa se faca util, dartotdeauna incurca treburile, mai ales cand eraperioada aratului si semanatului, tinea mortis safie prezent, la cei 92 de ani ai sai, pe tarla.Ceilalti colocatari ai casei erau toleranti cu el.Stiau ca batranul se simte inutil si dorea sa aiba oocupatie.

Copilul cel istet

A fost odata un om bogat, caruia ii murise sotia.El nu mai avea nici un neam, nici macar vreunvar mai indepartat sau vreun unchi. Din aceastapricina era tare mahnit si nu stia cum sa-si facarost de o ruda, ca de insurat a doua oara nu maivroia, pentru ca si-a iubit foarte mult nevasta.Intr-o zi i-a venit o idee trasnita, sa umble dedimineata prin cetate si prima fiinta ce-i va iesiin cale, sa-i fie copil de suflet. Mergand asa faratinta a intalnit un sarpe micut. Omul l-a intrebatpe sarpe daca vrea sa-i fie copil de suflet, ca-i vada tot ce isi va dori, iar cand va muri ii va lasaintreaga avere. Sarpele a raspuns ca vrea, numaisa se invoiasca.- Cum adica sa ne invoim -a intrebat omul.- Nu iti cer nimic mai mult, decat sa ma portiintotdeauna in carca -zise sarpele.

… Continuare in pag. 16. …

16

O RAZA DE LUMINA


Omul s-a invoit bucuros si sarpele i s-a incolacitin jurul gatului. De atunci au fost nedespartiti.Toate le faceau impreuna, mancau impreuna,dormeau impreuna si erau multumiti unul decelalalt. Omul i-a dat sarpelui tot ce si-a dorit sil-a iubit ca pe propriul copil. Numai ca omul aimbatranit, iar sarpele a crescut. Omul nu il maiputea cara in carca de garbov ce era pe sarpe,care de atata bine crescuse foarte mult. Degeabal-a tot rugat omul pe copilul sau de suflet sa sedea jos, macar cateva ore, sa mai poata respira siel in voie, sarpele era de neclintit in hotararea sade a respecta vechea invoiala. Disperat omul s-adus la judecator si l-a rugat sa-i faca dreptate.- Ajutati-ma, domnule judecator, pentru ca numai rabd aceasta povara! Dar dupa ce sarpele apovestit cum le-a fost invoiala, judecatorul a zisca nu are ce sa faca. Sarpele si-a tinut fagaduiala,fiindu-i copil, atunci si omul trebuie sa-l poartela gat pana va muri. Omul a plecat de lajudecator si mai necajit decat a fost inainte,pierzand orice speranta. In drum spre casa avazut niste copii cara se jucau si s-a apropiat deei. Kamill Maximilian statea pe un bustean, elera imparatul, iar langa el pe un bustean mai mic,Maria-Alexandra in chip de imparateasa.Ceilalticopii se inghesuiau in jurul lor, ascultandporuncile. Omul a intrebat copiii daca nu ii potface si lui judecata. Ei au raspuns foarte seriosi,ca se poate. Atunci omul si-a povestit necazul.Cand a vrut sa zica sarpele ceva, KamillMaximilian a strigat la el:- Cum indraznesti sa ii vorbesti de acolo de susimparatului. Nu stii ca impricinatii trebuie sa steala judecata jos la pamant. Cand sarpele a coboratKamill a zis:- Acest copil, caruia nu ii este mila de parintii lui,nu merita sa vada lumina soarelui. Pe el copii,aruncati cu pietre! Iar copii au aruncat cu pietre

pana au strivit sarpele. Omul a plecat acasamantuit de judecata unui copil.

Ingerasii lui Mihai

Intr-un mic orasel traia un baietel foarte rau carenu asculta de nimeni. Intr-o zi rece de iarna sejuca cu prieteni lui care era mai cuminti decatel.acesta lua un bulgare si-l dadu in fataprietenului sau ,Bogdan.El incepu sa planga dedurere dar nu se razbuna cum ar fi facut copilulcel rau ci pleca suparat in casa.Ajuns acasaparintii il intreba:-Mihai, ce ai facut ,ti-ai lovit prietenul?-Nu am facut nimic, spuse el trandind usa dupa elcand se ducea in camera lui.Baiatul se cai mult iiparu foarte rau .Nu putu sa adoarma si cand putuadormi in vis se facea ca 3 ingerasi micutiimbracati in alb cu aripi ii spuneau cu blandete:-Ai facut o fapta rea si te vei cai toata viata dacanu-ti ceri iertare.Du-te de dimineata la Bogdan sispune-i ca ai gresit!Baiatul se trezi de dimineata si se duse spre casaprietenului sausi ii spuse:-Imi pare rau , nu am vrut ! Te-am lovit dingreseala!Acesta accepta scuzele lui Mihai si se impaca.Din aceea noapte Mihai nu mai facu nici un felde fapta rea caci stia ca ingerasii il pazesc si vadtoate faptele pe care el le face.Daca va face faptebune intotdeauna acestia il vor proteja si-l voravea in paza lor tot timpul Copii nu faceti fapterele caci ingerasii va pazesc!

Cum l-a pacalit Broscuta pe Leu

A fost odata un Leu care domnea peste o paduremare.Leul era mare si fioros, si toate celelalteanimale se temeau de el. In fiecare dimineata eletrebuiau sa mearga sa gaseasca de mancarepentru Leu. Apoi trebuiau sa o duca la grota luila timp pentru micul dejun. Intr-o dimineataBroscuta s-a trezit foarte tarziu. "Vai de mine,"isi spuse ea. "Nu am nimic de mancare pentruLeu si deja a trecut de micul dejun. Ce ma fac?"Broscuta s-a gandit si s-a gandit. Stia ca trebuiesa mearga la grota Leului. Dar daca se ducea faramancare, el ar fi inghitit-o pe ea in loc. Intr-unfinal i-a venit o idee. "Stiu," si-a zis ea.

… Continuare in numarul viitor …

17

O RAZA DE LUMINA

Nunta Regala: Marea Britanie sepregateste pentru evenimentul anului

Trasura regalabritanica estepregatita atentpentru evenimentulmonden al anuluidin Marea Britanie,casatoria PrintuluiWilliam cu KateMiddleton, pe 29

aprilie 2011.

La fel ca si parintii lui William, Printul Charles siPrintesa Diana, cuplul regal va strabate in trasuracapitala Angliei, Londra, in cazul in care vremeava fi favorabila, precizeaza Xinhuanet.

Dave Evans esterestauratorul calestiiregale, ocupandu-se detoate mijloacele detransport ale familieiregale, pentru caacestea sa arateimpecabil la dataevenimentului.

Rolls-Royce-ul incare vor calatoriPrintul Clarles alMarii Britanii,Camilla si ducesa deCornwall poate fiadmirat la RoyalMews, la Londra.

Caleasca regala este si ea pregatita in cazul unorconditii meteo nefavorabile.

Harnasamentele carevor fi folosite sunt atentcuratate si pregatitepentru eveniment.Casa Regala britanica adezvaluit deja uneledetalii referitoare laceremonialul casatoriei

Printului William cu Kate Middleton, pe 29aprilie 2011.

Ceremonia va incepe laora 11, urmand catinerii casatoriti satraverseze Londra incaleasca regala, asacum au facut-o siprintul Charles siprintesa Diana, in ziua

nuntii lor, in 1981.Intregul alai va putea fi admirat pe parcursulintregului traseu, avand ca obiective CatedralaWestminster, Parlamentul si PalatulBuckingham, unde mirii vor fi primiti de reginaElizabeth a II-a, care va organiza o receptie inonoarea lor.Peste 2000 de invitaţi vor participa la ceremonie

– capete încoronate,şefi de stat, vedete şireprezentanţi ai unororganizaţii caritabile.În plus, se estimeazăcă aproximativ unmilion de persoane sevor alinia pe traseul deaproximativ 2,4 kmlungime dintre

Westminster Abbey şi Buckingham Palace, întimp ce mai bine de un miliard vor urmări nuntala televizor, în toată lumea. 400 de milioane deinternauti vor urmari in direct nunta regala. 5500de petreceri vor avea loc pe strazile din MareaBritanie si aproape 2000 de invitati vor lua partela nunta. Printul William are 28 de ani, KateMiddleton are 29. 2 miliarde de telespectatorivor urmari nunta in direct. Dintre cele 80.000 depersoane, 5000 de politisti, 8000 de jurnalisti sipeste 100 de angajati ai posturilor britanice deteleviziune.

… Continuare in pag.18. ….

18

O RAZA DE LUMINA

Vremea dezamagirilor

La noi, nicio minune nu mai tine, ca odinioara,trei zile. Mai mult, pentru a acoperi ceea cetrebuie acoperit: mizeriile, hotiile si vanitatileputerii etc., ar fi necesare chiar mai multe minuniintr-o zi, caci imaginatia specialistilor indiversiuni pare sa aiba totusi limite. S-a vazut capâna si marile dezvaluiri de colaborationisti si deasa-zisi turnatori nu mai au niciun ecou, ba chiarsi anticomunistii au dat faliment. Deocamdata,cam multe catuse si prea numeroase sentinte datela televizor de catre cei ce nu au niciun drept sinici o calificare pentru a face acest lucru. Ne-amobisnuit cu un zbor foarte jos si cu o orbecaialaspirituala din care nimeni nu intelege nimic. Intrecatuse si divorturi ce ar fi de ales? Cu aproape unveac si jumatate in urma, Ioan Slavici eraconvins ca soarele românilor la Bucuresti rasaresi, cum se stie, marele scriitor nu si-a schimbatparerea nici dupa ce „regatenii“ lui l-au tinut ininchisoare pentru faptul ca era consecvent cusine. Atât de consecvent incât a cerut aprobare saramâna in continuare in celula sa si dupa ce iiexpirase condamnarea, dat fiindca trebuia sa-sitermine o nuvela. Dar nimic nu mai e cum a fost,nici oamenii, nici inchisorile si nici justitia!Acum, daca am fi obligati sa spunem adevaruluipe nume, mult mai corect ar fi sa sustinem caastrul pomenit apune tot la Bucuresti! Si-apoi,indiferent daca ne convine sau nu, in absentamarelui Licurici, lumina vine deseori dinspreCovasna. Din apropierea polului friguluiromânesc, din când in când, presedintele neaduce la cunostinta observatiile sale gândite larece, asupra poporului român care, din nefericire,pe zi ce trece, il dezamageste tot mai mult. Caci,trebuie sa fie foarte trist sa te afli in fruntea unuipopor cu „performante limitate“, un popor betivsi lenes care, la urma urmei, nu te merita! Câtipot intelege insa profunzimea si dimensiunile

unei asemenea drame: ca niste conducatoriperformanti sa fie pusi in situatia de a conduce omultime oarecare prostita de alcool si delene? Democratia noastra a ajuns la o asemeneaperfectiune incât incepând cu Constitutia, oricese poate infiinta sau desfiinta la un simplu gest.Mai ales acum când suntem la ora modernizariisi a reformelor, adevar pe care nu numai betiviisi lenesii pomeniti nu au reusit sa-l inteleaga, cichiar si cei mai iuti de minte care nu si-au batutjoc de carte, ba dimpotriva, si-au dobândit osolida experienta pe la marile universitati alelumii. Dar, cum spunea Oscar Wilde, „ungentleman nu se amesteca in propriile saleafaceri“. Cu alte cuvinte, nu este treabaspecialistilor sa-si spuna parerea asupradomeniului lor de competenta in care au obtinutrezultate deosebite. Sau pot sa vorbeasca, darnu-i asculta nimeni deoarece in clipa in careopiniile acestora ar avea greutatea necesara,activistii diletanti sau, mai exact, smecherii carene conduc de aproape sapte decenii, si-ar pierderostul, ar deveni ridicoli si inutili. De aceea,nimic nu trebuie lasat in seama competentilor,nicio reforma, nicio lege, pentru ca nu cumva sane reuseasca ceva! Cât despre intelectuali,majoritatea dintre ei au devenit propagandisti aiunei capetenii politice sau ai câtorva partide cuputere economica ori s-au specializat indenigrarea celor foarte putini care au realizatceva.Tara pare a se afla in asteptarea uneicatastrofe: cei ce n-au vârsta sau curajul sa plecein lume, asa cum sunt indemnati, se tem sa nu-sipiarda locul de munca in conditiile in careguvernul este incapabil sa ofere altceva in afarade taxe, reduceri, impozite, amenintari si proiectenerealiste. Vechea obsesie a reformarii claseipolitice a dus la aparitia unor mutanti, incâtvazându-i ramâi uimit ca unii au glas articulat sica au reusit sa se indeparteze de copacii din carepar abia coborâti. Pentru ca, in realitate,reformatorii nu au dorit in diverse functii tineriinteligenti, in pas cu vremea, cu scoli adevarate,ci fiinte care sa compromita ideea de om politic,de parlamentar si de partid. Scolile mutilate,prostia ridicata pe piedestalele care odinioaraapartinusera culturii si educatiei, impreuna cusaracia mai brutala decât in cele mai negre zileale Raposatului te obliga sa te intrebi daca toateacestea se fac tocmai la intâmplare. Distrugi totulfara sa pui ceva in loc?! „Ce va mirati? Importante ca merge treaba!“

19

O RAZA D ELUMINA

EVENIMENTE CULTURALELUNA MARTIE

David Livingstone( 1813-1873 )

David Livingstone (n. 19 martie 1813 - d. 1 mai1873) a fost un medic scoțian, misionarprotestant și explorator al Africii Centrale și deEst, a devenit celebru datorită eforturilordeosebite din timpul vieții și a luptei saleîmpotriva sclaviei.ViațaProvenind dintr-o familie săracă, DavidLivingstone lucrează într-o țesătorie de la vârstade zece ani, urmând paralel și cursuri serale, deșiziua de lucru era de 14 ore.După studii de medicină și teologie la Glasgoweste trimis de către Societatea de misionari dinLondra ca medic și misionar în Africa de Sud.Stabilindu-se la o misiune din ținutul muntosKuruman din sudul "țării" Beciuana (1841),învață limba băștinașilor și se căsătorește cu fiicamisionarului local Robert Moffat.Traversând de la sud la nord deșertul Kalaharidescoperă și explorează (1 august 1849) LaculNgami situat la 21° latitudine sudică. Doi ani maitârziu , în 1851 înaintează spre nord est de LaculNgami, traversează fluviul Zambezi,organizându-și în așezarea Seshéké, o bazăpentru călătoria ce plănuia să o întreprindă.Prima sa mare călătorie o începe în 1853, urcândîn amonte pe fluviul Zambezi fiind însoțit de 160negri în 33 de bărci. Înaintează până la 12°latitudine sudică, pătrunde pe un afluent vestic și,la 11° latitudine sudică, depășind un iterfluviu

puțin înalt, intră în bazinul fluviului Congo,continundu-și drumulpână pe țărmul OcenuluiAtlantic la Luanda (31mai 1854). După un scurtpopas navighează laamonte pe râul Bengopână la izvoarele sale,trece în bazinul luiZambezi și coborând pe

marele fluviu, descoperă cascada Victoria(1855), atingând țărmul Oceanului Indian laQuelimane și încheind astfel traversareacontinentului african la 20 mai 1856. Călătoria saa dovedit că Africa Centrală tropicală la sud deparalela 8° latitudine sudică este un platou înaltpuțin coborât în centru.După ce se întoarce cu familia sa în patrie(decembrie 1856), este numit consul laQuelimane și revine pe pământul Africiiîmpreună cu soția, fiul și fratele său Charles (mai1858).În cursul celei de a doua călătorii, explorează(1859) cursul inferior al fluviului Zambezi șiafluentul său nordic Shire, descoperind cascadaMurchison. Cartografiază pentru prima oară laculShirwa și cercetează mare lac Nyassa, căruia îiîntocmește prima hartă exactă (1861). Dupămoartea soției sale pe fluviul Zambezi în ianuarie1862, își continuă călătoria explorând încontinuare Lacul Nyasa. După ce pleacă laLondra, revine în Africa orientală în 1866.Urcând pe râul Ruwuma până la izvoare,traversând munții care îi poartă numele, ocoleștelacul Nyassa pe la sud și vest și pătrunde înregiunea puțin explorată a lacului Mweru. Deșibolnav, explorează regiunea din Vest șisud vestulLacului Tanganyika (1868), descoperind LaculBangweulu și râul Lualaba, care era socotit, just,ca fiind cursul superior al fluviului Congo.Împreună cu H.M. Stanley, explorează (1871-1872) țărmul nordic al lacului Tanganyika,convingându-se că nu are nici o legătură cuNilul. Cercetează din nou țărmul de sud est allacului Tanganyika (1873) și se îndreaptă spreLacul Bangweulu, pe țărmul căruia se stinge dinviață. El a murit în Zambia iar inima sa a fostîngropată sub un arbore mvula, aproape de loculmorții, iar trupul și jurnalele sale de călătorie aufost transportate pe brațe mii de kilometri, dinZambia până în Anglia, de câțiva dintre oameniisăi credincioși.

20

O RAZA DE LUMINA

JURNAL DE IDEI

O fi bine in Rai, dar cele maiinteresante persoane nuajung acolo. (Nietzsche)

In viata nu conteaza dacapierzi sau castigi. Conteazadaca pierd sau castig eu...(Winston Churchill)

Statisticile sunt precumcostumele de baie: iti aratace stie toata lumea si itiascund exact ceea ce ai fivrut sa afli. (Georges Vedel)

Culmea lenei este sa tescoli la sase dimineata casa ai mai mult timp destat degeaba. (TristanBernard)

Idei de jocuri pentru copii

Cartile :

Nici o casa nu are suficientecarti. Asigurati-va ca aveti inbiblioteca atat carti SF cat sinon-SF(science fiction). Unmix intre cele 2 este foarteimportant. In majoritatea

bibliotecilor exista un deficit de carti non-fiction.Pe langa cartile cu Harry Potter si Narniaaveti cumva si alte carti ? Asa ca asigurati-va caaveti si carti de stiinta, arta, pictura etc. Copiitrebuie sa citeasca si sa invete din aceste carti,mai ales ca le vor fi de mare ajutor la scoala.

Blocurile de construit siLEGO - Copii se pot juca orein sir construind turnuri, poduri,orase, iar in plus aceste jucariiinspira creativitatea siindemanarea fizica.

Articole pentru lucru manual:

Cumparati-i copilului, creioane, foarfeca, lipici,hartie colorata, ata colorata de cusut,panza degoblen,ace de tricotat(pentru fetite mai mari) siinvatati-l sa le foloseasca apoi indemnati-l sacreeze singur ceva.Totusi supravegheati-vacopilul indeaproape pentru ca nu este de dorit sase raneasca cu foarfeca sau alte obiecte ascutite.

Papusi de carpa:

Incercati impreuna cu copilul sa creati papusi dindiferite materiale: ciorapi mai vechi, pungi dehartie, lana, bete de la acadele. puteti improvizade asemenea si o scena si sa organizatiun teatru de papusi. Daca aveti cumva o camerade filmat, cu siguranta aceste momente veti dorisa le imortalizati.

21

O RAZA DE LUMINA

ABECEDAR NATURIST

Păpădia revigorează organismul

Odată cu venireaprimăverii, careuşor-uşor începe să-şi intre în drepturi,vom începe, mai alesla sfârşit desăptămână, să ieşimla iarbă verde. Nu

cea de acasă, că la bloc nu prea o avem de atâteagaraje construite fără aprobare, ci cea din parcurisau din zonele verzi din jurul localităţii. Scopuleste dublu: primul este de a ne aerisi plămâniiîmbâcsiţi vreme de o iarnă întreagă şi al doilea -pus în practică de cei avizaţi (din care cred căfaceţi parte şi dv.) - de a culege acele primedaruri pe care mama noastră natura ni le pune ladispoziţie cu atâta generozitate.Unul din ingredientele naturale pe care le puteminclude în cura de crudităţi de primăvară estepăpădia. Binecunoscută de toată lumea, păpădiaoferă tuturor celor interesaţi frunzele ei tinerecare se pot consuma sub formă de salate, asortatecu ulei, oţet sau zeamă de lămâie. Frunzeletrebuie culese de la plantele neînflorite deoarecedupă înflorire frunzele capătă un gust amărui.Cu salata de păpădie împuşcaţi doi iepuri: înprimul rând că nu daţi foarte mulţi bani şi în celde-al doilea că beneficiaţi de o multitudine devitamine şi oligoelemente.Pe lângă aceasta,păpădia are şi nenumărate calităţi vindecătoarepentru organism. Denumirea populară în limbafranceză a păpădiei este "pissenlit", cuvânt ce întraducere înseamnă "urinează în pat". Într-unlimbaj de specialitate acest lucru dovedeşte căîncă din timpuri îndepărtate principalul domeniude aplicare al plantei este stimularea funcţiilorrinichilor. O altă dovadă este aceea că

nenumărate medicamente destinate reglăriifuncţiei renale şi eliminării pietrelor (calculilor)din rinichi şi căile urinare conţin păpădie.Alte calităţi ale păpădiei mai sunt efectuldepurativ (de curăţare a sângelui de grăsimi şi dealte substanţe nedorite) şi efectul drenor hepaticşi biliar (curăţă vezica biliară şi ajută ficatul înrolul lui de detoxifiere a organismului).Cura cu păpădieAtunci când păpădia este înflorită se poate urmao cură de 2 săptămâni cu tulpini fragede deplantă. Astfel, se adună zilnic 10 tulpini cu floaregalbenă, se spală, se taie şi se mestecă lent înstare crudă. Persoanele obosite, care suferă deastenie, vor simţi încă din primele zile o senzaţiede revigorare, vitalitatea lor sporind de la o zi laalta.Ceaiul de păpădie obţinut din rădăcină şiplantă are efect diuretic, depurativ, tonic şistimulativ pentru organism. Se mai poate preparaşi o infuzie din 1-2 linguriţe dintr-un amestec defrunze, tulpini şi rădăcini uscate de păpădie la ocană cu apă clocotită. Se lasă 15 minute dupăfierbere. Consumaţi în fiecare zi câte o canădimineaţa şi seara, timp de 4-6 săptămâni.

Numeroase superstitii se leaga deflorile papadiilorPapadiile au, de asemenea, un rol important insuperstitii si folclor.- Se zice ca daca o papadie ramine deschisa toatanoaptea, a doua zi va ploua.- Daca mirosind o papadie vi se ingalbenestenasul, cineva e indragostit de dumneavoastra,daca nu se ingalbeneste, nu e nimeni care sa vaiubeasca.- Se crede ca adaugind buchetului de nunta doua,trei papadii veti avea noroc, casatoria va vaaduce prosperitate, sanatate, iar copiii vor fifrumosi.

Precautii utile pentru anumiteafectiuniIn cazurile de ulcer si gastrita, papadia este binesa fie folosita cu precautie deoarece poate cauzao supraproductie de acid gastric.Sucul care se gaseste in tulpini poate provocacelor sensibili alergii.Cei care au probleme de retentie de apa trebuiesa consulte un medic inainte de a utiliza aceastaplanta pentru a verifica nivelul de potasiu.

... Dr. Marina Curut. ... C.S.E.I Alba Iulia

22

O RAZA DE LUMINA

Din memoriile unui Trubadur... Continuare din numarul trecut. ...

Și dormeai azvârlit pe iarbă. Ești un "trubadur"nesuferit. Spune-mii: ce ai? Mi-ai făgăduit...— Când n-oi mai fi, ți-oi spune.— Eu vreau acum.— Și eu nu vreau.— Uf!— Uf! Când o văzui că pleacă mâniată, o strigai,căindu-mă de răutatea mea, căci era violentăgeneroasa și buna mea prietenă.— Stai, c-am să-ți spun tot, deși bine nu știu ce...Și e mult, mult, nesfârșit de mult...— Spune-mi, răspunse ea, întorcându-semulțumită.— Nu acum; mi-e foame și mi-e sete. Mă luă debraț și, fără a-mi spune vreo vorbă, mă duseacasă. Ea îmi puse masa. Ea îmi turnă vin și apăîntr-un pahar mare și subțire. Ea îmi detecafeaua. Ea mi-aduse o țigară. Îmi venea să râd.Cu câtă bunătate mă servea ea, căreia i s-ar ficuvenit zece servitori ca mine. Îmi venea să râdcu hohote, gândindu-mă că cine știe la cedestăinuiri se aștepta, pe când eu nu aveam să-ispun aproape nimic.Ne-am așezat pe treptele pridvorului din curte.Soarele scăpăta, întinzând pe cer brâul roșu alapusului. Câinii se goneau. Puii de curcă piuiau aculcare. Și în depărtare se-auzeau clopotelevitelor, care porniseră spre vatra satului.— Acum trebuie să-mi spui ce ai. Ți s-a urât cunoi? Ți-e dor de București?— Nu mi-e dor de nimeni. Nu pot suferi orașele.N-am nimic. Sunt trist. Dacă n-ai nimic, cum deești trist?— Când ți-ar tăia cineva un deget, când ți-arfrânge un picior, te-ar durea și ai ști unde tedoare; când ai pierde punga cu bani, ți-ar finecaz; când nici nu te doare, nici ți-e necaz, dar

te părăsește vreun gând plăcut, ori te înșeală vreocredință ascunsă de până mai ieri, atunci eștitrist; când o durere se învechește și își pierdetăișul material, rămânând din ea numai unsentiment de amintire, atunci ești trist; cândpărăsești vatra unde ai crescut, și din ea nu-ți mairămâne decât imaginea ei, atunci ești trist; cândai iubit pe cineva, demult, demult, și ți sereîntoarce în minte numai un chip șters cu obraji,și gură, și ochi, și păr în aceeași culoare fumurie,atunci ești trist; când, după ce ți-ai îngropatiluziile, rând pe rând, una după alta, și vremea ți-a îngroșat inima, ți-amintești cum era de frumosînainte de primul doliu, iarăși ești trist; când, fărăsă ai nimic, deodată, o mișcare melancolică dinnatură îți deșteaptă umbrele trecutului, întocmaicum un copil care plânge face să zbârnâiecoardele unui clavir, atunci ești trist. Nu trebuiesă ți se întâmple nimic în prezent ca să fii trist, ede ajuns să-ți reamintești cele din trecut. Numaidobitoacele suferă, le doare, se întristează acum,acum, când văd carne ori fân și vor să mănânce,fără a se mai gândi la bătaia și nedreptățile deieri. Și unii oameni simt tocmai ca dobitoacele;sunt astăzi triști nu pentru că le-a murit muma lorieri, ci pentru că n-au ce bea astăzi. Nu pricep.Ești un copil răsfățat.— Da, sunt. M-a răsfățat durerea; m-au răsfățatlacrimile. Întristarea se duce, și rămâne îndoiala.— Trebuia să mai găsești ceva.— Îndoiala e o luptă neîmpăcată și nesfârșită aomului cu el însuși. Lumea minte. Să minți și tu?Lumea înșeală. Să înșeli ori nu? Dacă înșeli, eștio bestie necinstită, dacă nu înșeli, mori sărac șinebăgat în seamă. Ce-o fi mai bine: să fiinecinstit, încărcat de onoruri, ori să mori sărac șicurat? Lumea fură, lumea e rea, lumea eintrigantă, lumea e indiferentă. Ce-o fi mai bine:cum s-ar cădea omului să fie, ori cum suntceilalți? Când la fiece pas te-ai mâhnit, te-aiscârbit, te-ai înșelat, când în toate părțile vezi unobraz ș-o inimă prefăcută, un prost ridicat laceruri, un hoț vânturând banii publici, o secăturăînșelând mulțimea, un dascăl care nu știe săcitească, și măgarii schimbați în lei, și cărbuneleîn luceafăr, și tonții în cugetători, și copiii înbătrâni, și bătrânii în nebuni, și cartoforii înminiștri, și când de toate îți dai seama bine, bine,până în fundul lor, îndoiala te cuprinde în brațeleei cu solzi reci, și sfârșești prin a nu ști ce-ar fimai bine: măgar cu samarul ...

... Continuare in pag.23. ....

23

O RAZA DE LUMINA


.... în spinare, ori om cu creierul în stomac? Dacății prea mult la viață, nu poți dori să simți și săînțelegi lumea pe deplin.— Ce-ți pasă de lume?— Îi pasă ei de tine. Nu e om cât de mic, cât denecunoscut, care, dacă ar cerca să-și trăiascăzilele mai altfel decât ea, să nu fie arătat cudegetul și clevetit de toți nerozii.— De oraș ești departe, nici fumul lui nu teatinge; în mijlocul naturii, pe care o admiri așade mult când n-o vezi, pentru ce te gândești laatâtea prostii?— Și natura e rea. M-a dezgustat cu fățărnicia ei.Aceleași vicii și crime în sânul ei ca și printreoameni. La rădăcina unei sulfine un furt, sub ocicoare un omor, și pretutindeni, sub velințele eiînflorite, ură neîmpăcată pe veci. După îndoială,dezgustul vine fără să-l cauți. Și e veninul celmai amar din câte-ți rod inima. Să vezi pe alțiilăcomind să ajungă mari și tu să rămâi rece latoate boldurile vanității, rece la toate plăcerile șislăbiciunile vieții, și să nu sfâșii giulgiuldezgustului decât numai pentru plăceri sălbatice:pentru o călărie în goană întinsă, pentru călătoriinesfârșite și primejdioase, pentru nopți devegheri... Oh! dezgustul te înmormântează deviu! Nimic nu vezi înaintea ochilor decâtîntunericul care te înghite.Stelele și-aprindeau clipirile lor strălucitoare.Calea robilor alburea pe cerul liniștit. Vântul adiaușurel. Înmărmurisem, fără a mă gândi la nimic.Mi se părea că plutesc pe deasupra unei prăpăstii.Răsuflarea mi-o simțeam caldă, și în spate îmișerpuiau firicele reci, care mă făceau să măscutur din când în când.— Ție nu ți-e bine, îmi zise blând prietena mea.Îmi pare rău că nu părăsești acele închipuiritorturante, care ți-au răpit sângele din obraji șiviața din ochi.

— Nu sunt închipuiri. Văd, simt, înțelegmicimile lumii mai bine decât aș vedea, simți șiînțelege un fir de iarbă.— Păcat...— Omul nu mai e decât un instrument orb alurâtului și al răului.— Păcat, păcat de tine!... Și așa de adânc simțiiaceste cuvinte din urmă, încât, pe neașteptate,vederea mi se întunecă și boabe mari de lacrimimi se rostogoliră de-a lungul obrajilor.Toate nemulțumirile și impresiile dezgustătoareale unui om trist, descurajat și sceptic colcăiră încreierul meu necumpănit. Buna mea prietenă măprivea și, în privirea și tăcerea ei, ascundeabunătatea limpede și genială a străbunilor săi.Mi-era frig și picam de oboseală și de somn. Cen-aș fi dat să fiu lungit în pat! Ochii mi seînchiseră. Simțurile mi se topiră, învălmășindu-se într-o piroteală aiurită. Mâinile îmi căzură petreptele de piatră ale scării. Capul mi se plecă pegenunchi. Realitatea mi se stinse, ca un ochi demort care se închide.A doua zi, moleșit, ca și cum atunci mănăscusem, eram întins în pat.Lângă pat, pe trei scaune, ei ședeau de vorbă șise uitau la mine îngrijorați.Boala e un bine, căci micșorează dezgustul, lezisei eu, și mă cutremurai când apropiai mâinilede trup. Multe zile am să fiu vesel până mi s-oîntrema creierul meu, slăbit de friguri.— Ai putea să sfârșești cu chinurile tale dacă nute hotărăști să fii om ca toți oamenii, îmirăspunse unul din ei cu un glas supărat, darmângâietor.— Ce bine ar fi ca omul să fie liber, cel puțin săaibă libertatea de-a trăi ori nu. Credeți voi că înmine nu e robia specei? Acea lașitate, acel dor detrai, de care natura are trebuință în jocurile ei șipe care le-a semănat în toate speciile de vietăți,le-a împlântat în fiece individ. Dacă oricine arputea să își puie capăt zilelor, lumea, cu toatedobitociile ei, s-ar duce pe copcă. Dar nu, în fațamorții simțim suma lașității semenilor noștri.Voința ta nu mai e nimic pe lângă o voințăinconștientă și stupidă și care, desigur, e în noi șinu e a noastră, este a tuturor, a lumii întregi, anaturii, care te leagă de viață cât timp are nevoiede tine în planurile ei. Eu nu mint când vă spuncă mi s-a urât cu viața, dar nu i s-a urât ei cumine, marii canalii, naturii!

… Continuare in numarul viitor.. …

23

O RAZA DE LUMINA





23

O RAZA DE LUMINA





24

O RAZA DE LUMINA

MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ

Probleme glume

Problema 1Vom considera, convenţional,că dacă omul numănâncă 7 zile (o zi – 24 de ore) sau nu doarme7 zile, atunci el va muri. Fie că un om osăptămână n-a mâncat şi n-a dormit. Ce eltrebuie să facă în primul rând către sfârşitul a 7-ei zile: să mănânce sau să doarme, ca să rămânăviu?(Deşi problema poartă un caracter glumeţ, ea are osoluţie strictă şi unică).Soluţia Problemei 1:Omul nu poate simultan şidormi şi mânca. De aceea termen de 7 zile după somnşi după mâncare vine în timp diferit. Deci, omultrebuie să facă fix aceea, ce el făcea o săptămână înurmă: a dormit sau a mâncat.

Problema 2Au fost adunate împreună 7 stoguleţe de fân şiîncă 11 stoguleţe. Câte stoguleţe de fân s-auobţinut?Soluţia Problemei 2S-a obţinut un stog mare.

Problema 3Fiecare din cele 5 bile trebuie de mişcat numaicu un pătrăţel, ca în rezultat în fiecare rând,coloană şi pe diagonale să se afle numai o bilă.

Soluţia Problemei 3

Ziua Internationala aCopiilor StraziiPe data de 21 martie se sarbatoreste in toatalumea, incepand din 1998, Ziua Internationala a

Copiilor Strazii, care afost instituita prinrezolutia ForumuluiInternational "Prieteniicopiilor strazii"desfasurat la Varsovia.Potrivit unui raport pe2005 al AmnestyInternational, la nivel

global, copiii strazii sunt in numar de 100 demilioane (150 de milioane, potrivit OrganizatieiInternationale a Muncii). La nivelul fiecarei tari,autoritatile competente fac eforturi deosebitepentru integrarea copiilor strazii in centre deplasament sau in familii care-si pot asumacresterea si educarea lor.Dupa 1990, primul pas facut in acest sens deRomania a fost semnarea ConventieiInternationale privind Drepturile Copilului. In1993 aparea prima autoritate nationala pentruprotectia drepturilor copilului. Pe parcursulanului 2005, in baza unei colaborari cu PolitiaComunitara si Comandamentul de JandarmiSuceava, toti copiii strazii depistati de acestia aufost adusi la Centrul de Primire a minorilor inregim de urgenta. Pentru toti acesti minori,precum si pentru familiile lor s-au oferit serviciide informare si consiliere de catre specialistii dincadrul Complexului de Servicii Comunitare, iarpentru sase dintre ei s-a instituit masuraplasamentului.

… Continuare in pag.25. …

25

O RAZA DE LUMINA

… Continuare din pag.24. ….

Acest tip de actiuni continua prin intermediulPolitiei Comunitare, care incearca samonitorizeze fenomenul si sesizeaza autoritatilecompetente complementare, respectiv primariilesi DGASPC. Anterior exista un protocol de

colaborare vizandproblematica copiilorstrazii cu Inspectoratul dePolitie Judetean.Toateprotocoalele amintite audrept scop colaborarea invederea eradicariifenomenului "copiii

strazii" la nivelul judetului. Conform acestorprotocoale, primariile au obligatia sa acordecopiilor strazii si familiilor acestora toate tipurilede asistenta specifica, iar DGASPC are rolul de acoordona aceasta activitate si de a lua masurilede protectie speciala, daca acestea se impun.Inajunul zilei de 21 martie a fost organizata oactiune comuna impreuna cu Serviciul deAsistenta Sociala din cadrul Primariei si Politiacomunitara. Actiunea a avut loc pe razamunicipiului si a avut un scop informativ-educativ, vizand parintii care folosesc minoriipentru a apela la mila publicului. S-au distribuitbuletine informative si au fost explicateobligatiile pe care le au ca parinti.Aceste actiunivor capata un caracter de permanenta inprogramul DGASPC care, impreuna cu factoriico-interesati din institutiile publice sau societateacivila vor incerca gasirea de noi solutii siaccesarea unor programe in acest spinosdomeniu. Chiar daca strazile municipiuluiresedinta de judet sunt pline de grupuri depuradei zdrentarosi si nespalati, care incearca sa-

si procure o bucata de paine cersind sau spalandparbrizele masinilor, autoritatile nu le recunoscstatutul social."Au familii si pot fi reintegrati,

numai ca sunt trimisila cersit zilnic de catreparinti", au declaratAgentiei Rompressurse din cadrulPrimariei. Familiilerespective de rromidin cartier, care isiplaseaza minorii lacersit pe strazile

orasului, au ramas fara ajutor social si masagratuita de la cantina, tocmai din acest motiv. Oalta categorie de minori care ingroasa randurilecopiilor strazii provine din randul familiilordezorganizate si cu multi copii. Majoritateadintre acestia recurg la celebrele "pungi cuperlandez", care le dau o stare euforica sisenzatia ca nu mai sunt flamanzi. Organele depolitie ii aduna si ii interogheaza ori de cate oriare loc o spargere de chiosc sau de boxe, dar,dupa scurt timp, revin din nou pe strazi fiindcanu au unde sa-i cazeze. Centrul de primire aminorilor este de domeniul trecutului, fiinddesfiintat, iar autoritatile nu s-au mai ocupat dedeschiderea altui centru social. Nu se pune

problema lipseispatiului adecvatdeoarece o scoalacu multe clasedintr-un cartier seafla in conservaredupa ce a fost

dezafectata. Exista si numeroase facilitati definantare externa a unor proiecte similarecomunitare, numai ca nu a existat preocupare dinpartea factorilor locali abilitati pentru intocmireaproiectelor. Tot intr-un imobil din centrulorasului, pe tevile din subsol, isi duc traiul maimulti tineri aflati la varsta majoratului. Nu auunde sa locuiasca si nici unde munci, majoritateaprovenind de la casele de copii dupa ce auterminat scoala. Primaria este dispusa sa-iangajeze temporar pentru intretinerea spatiilorverzi, iar o masa la cantina sociala nu poate fiacordata daca nu beneficiaza si de ajutor social,pentru ca trebuie sa presteze zile de munca infolosul comunitatii.

26

O RAZA DE LUMINA

GLUME

Doi ardeleni in gara, la ghiseul de bilete:- Domnisoara, doua bilete.- Da, sigur, pana unde?- Gheo, ii spunem?- Nu.- Domnisoara, doua bilete, va rog.- Sigur, dar daca nu-mi spuneti unde mergeti, nustiu cat sa va cer.- Gheo, ii spunem?- Apai, spune-i.- No, domnisoara draga, noi mer'em la o nunta!

Doi ardeleni la oras, cazati intr-un hotel, la etajul20. Liftulnu functioneaza. Se apuca ei sa urce pe scari. Pela etajul 5, Ioncatre Gheorghe:- Gheo, am sa iti zic ceva...- Lasa-ma in amaraciunea mea, imi zici candajungem sus.Dupa inca vreo 7 etaje, Ion:- Gheo, trebe sa-ti zic ceva...- Lasa-ma, Ioane, imi zici cand ajungem. Acu'lasa-ma in pace!In fata usii, Gheorghe catre Ion:- Ia zi acum ce voiai sa-mi zici.- Am uitat cheia la receptie!Se apuca ei sa coboare. Dupa vreo 5 etaje, Ionvrea sa zica ceva.- Lasa-ma in pace. Imi zici jos!Dupa alte 7 etaje, Ion vrea sa spuna ceva,Gheorghe enervat ilopreste. Ajung sleiti la receptie, Ion:- Mai, Gheo, tu chiar nu stii de gluma???!!

Doctorul intra in dormitor, lasandu-l pe sotulfoarte agitat sa astepte afara. Peste doua minute,doctorul iese din dormitor si cere un cutit de

bucatarie. Sotul se executa si doctorul disparedin nou in dormitor. Peste putin timp iese dinnou, de data asta cerand un ciocan si-o dalta.Sotul da fuga pana jos si se intoarce cu un ciocansi o dalta. Acum bietul om era intr-o groaznicastare de agitatie. Doctorul reintra in dormitor,reapare din nou dupa vreo cinci minute.- Imi pare rau, spune el. Ma tem ca am nevoie deo ranga.- O ranga?! Tipa sotul cu glasul sugrumat? Ceare? spuneti-mi si mie- N-am avut cum sa constat, a spus doctorul.Incerc de atunci sa-mi deschid trusa

CURIOZITATI GEORGAFICE

Curiozităţi şi superlative din Australia

* Este situat în ntregime în emisfera sudică (sauaustrală) de unde şi denumirea. Numele

continentuluiAustralia a fostpropus pentruprima dată în1815 de

navigatorulenglez Mathew

Filnders,înlocuind vechiul

nume de Noua Olandă, dat în secole XVII-XVIII deolandezi.* Este cel mai mic continent al Pământului (7 692 030km2).* Este continentul cu cea mai mică altitudinemedie, de circa 210 m, 95% din teritoriu fiind sub600 m altitudine.* Este cel mai arid dintre continente.* Deţine cea mai mare pondere de pe Glob a zoneiendoreice din suprafaţa continentului: două treimidin continent nu prezintă o scurgere directă spre mareşi nici permanentă;* La sudul oraşului Esperance, oraş aflat în sud-vestulAustraliei, se află cel mai adânc canion submarin (1800 m); lăţimea sa este de 32 km.* Lacul Eyre, care se află la marginea DeşertuluiSimpson, are cele mai mari variaţii ale suprafeţei,reducându-si suprafaţa cu circa 75% în decurs de unan.

27

O RAZA DE LUMINA

Legende

Legenda Oltului si a Muresului

In vremurile de demult, cand se nascoceaupovestile fermecatoare, pe varful unui

munte din CarpatiiRasariteni se vedeao cetate cu douaturnuri. Craiul sicraiasa aveau doifii gemeni, caresemanau ca douapicaturi de apa.

Feciorii erau asemanatori la infatisare, daraveau firi cu totul diferite. Una-doua seluau la cearta si se bateau pana la sange, derai ce erau. Asa-i lasase Dumnezeu!

Cand crescusera mari, craiul iesi dincetate cu oastea si se duse la razboi,de unden-a mai venit. Craiasa a trimis calareti spretoate zarile, in cauterea sotului ei, dar soliinu l-au gasit pe stapan nicaieri. Murisecraiul departe, intr-o batalie sangeroasa.Dar craiasa nu stia taina asta. ,,Ce-am sa mafac eu,cu feciorii mei naravasi?" seframanta craiasa ,,Se tot bat fara astampar.Le-am facut doua turnuri aparte. In turnulde miazanoapte locuieste Mures, iar inturnul de miazazi sta Olt. Uite, sunt printibuni de insuratoare, si tot nu se inteleg."

-Frate Oltule, zise Muresul, care era maicumpatat. Mama plange intruna dupatata,craiul.Ce facem?

-Eu zic, frate Mures,sa lasam ciondanealacopilareasca dintre noi si sa

plecam in cautarea craiului.Poate e undevaintr-o temnita,si are nevoie de ajutorulnostru,sa-l eliberam. Oltul si Muresul s-au

dus la mamalor,craiasa si i-au vorbit dehotararea lorde a-si cautatatal.Auzind cespun,mama lora varsat lacrimide durere,dar

si de fericire. De fericire pentru ca fecioriiei erau vrednicisi indarjiti,si de durerepentru ca se despartea de ei si-i era frica sanu-i piarda.-Bine,baietii mei! se indupleca pana la

urma craiasa. Plecati in cautarea craiului.Muresule si tu,Oltule!Va sfatuiesc sa statimereu impreuna, precum caii la trasura, sinedezlipiti unul de altul!Si au plecat printii.Dar de indata ce au iesitdin cetate, au pornit sa se certe pe ce calesa apuce. Caci, cum v-am zis, erau diferitila fire si la ganduri.-Sa plecam spre miazanoapte!a propusMuresul.-Ba nu!S-o luam spre miazazi!a racnitOltul. Si,ca in copilarie,au inceput sa-si carela pumni cu nemiluita.Pana la urma,n-auascultat sfatul mamei si-au vorbit astfel-Eu am crescut in turnul de miazanoaptesi plec indata intr-acolo! zise Muresul.-Iar eu am crescut in turnul de miazazi,

si plec intr-acolo! tipa Oltul. S-audespartit.Muresul cel intunecat la fire apornit-o spre nord, iar Oltul cel iute dinfire s-a repezit bolborosind spre sud. Dupao vreme,pe Mures l-a razbit dorul dupafratele sau:-Ne ciondanim noi,si-a zis Muresul,dartinem unul la altul. Mama ne-a rugat sanu ne despartim.Ce-ar fi sa ma intorc dindrum,ca sa-l caut pe fratele Olt? Pe o vale,Muresul s-a intors spre miazazi,dar nu l-amai gasit pe Olt.S-a ratacit si-a luat-o spreapus,prin campii asa defrumoase,incat si-auitat fratele geaman. In cetatea descaun,craiasa primi vesti de la solii ei:

27

O RAZA DE LUMINA

Legende













27

O RAZA DE LUMINA

Legende













28

O RAZA DE LUMINA

In ROMANIA

Groapa Ruginoasa din Banat

Groapa Ruginoasaeste o ravena lata de450 metri si adanca de100 metri – infatisare astructurii geologice azonei – sapata incuartite dure de culoare

rosie, roz si violacee – numeroase creste(muchii) converg spre centrul ei (un valcel –obarsia Vaii Seci) impartind-o in sectoare.

Piatra Teiului din Banat

Piatra Teiului estesituata in cuveta actualaa lacului de acumulareIzvoru Muntelui, incapatul dinspre amonteal acestuia, langalocalitatea Poiana

Teiului.Accesul catre ea se poate face pe soseauaPiatra Neamt - Bicaz - Borsec (Vatra Dornei).Piatra Teiului a fost declarata monument alnaturii in anul 1951. Piatra Teiului este o stancaizolata formata din calcar, pe ea putandu-sestudia procesul de sedimentare din trecutulgeologic al acestei zone.Ea se gaseste laaltitudinea de 508 m. In cea mai mare parte aanului ea este inconjurata de apele lacului deacumulare, cel mai bine putand fi observata depe viaductul ce traverseaza lacul. Stanca are oinaltime de 23 m. S-a constatat la o analiza maiatenta ca in compozitia rocii intra o bogata faunafosila sarmatica.Initial stanca a fost denumitaPiatra Dracului, denumirea actuala capatand-o

dupa ce pe ea a crescut un tei. In legatura cuaceasta stanca circula numeroase legende.

Piramidele de la Goranu din Oltenia

Piramidele de pamantde la Goranu reprezintao rezervatie geologicadeosebit despectaculoasa, cu osuprafata de 12 ha,situata in apropierea

municipiului Ramnicu Valcea, pe valea parauluiStancioi.Aici apa de ploaie, rezultata de pe urmaploilor si a topiri zapezilor a creat adevaratepiramide de pamant, turnuri de 80 m inaltime,precum si zone cu adancituri de pste 10 m inversantul vaii. Morfologia acestei zone seaseamana cu mai cunoscutele Rapa Rosie (dinapropiere de Sebes) si Groapa Ruginoasa (MuntiiBihor)

Gradina Zmeilor din Crisana

Acest fenomen naturaldeosebit de spectaculosse afla situat pe teritoriulMuntelui Meses, masivce face parte din lantulCarpatilor Occidentali,langa localitatea Galgaul

Almasului din judetul Salaj.Aici se poate ajungecu ajutorul trenului pana in halta Var de pa liniaDej - Jibou - Baia Mare, apoi inca 4 km spre sud.Gradina Zmeilor reprezinta o rezervatiegeologica compusa din numeroase stanci uriase,asezate intr-o mare dezordine (blocuri, turnuri,stalpi, ciuperci, stanci cu forme de animale).Formele spectaculoase ale acestor formatiuni seexplica prin alunecarea stratelor de conglomeratesi gresii. Apa a avut un rol semnificativ lamodelarea acestor roci. Datorita alunecarilor deteren formele acestor elemente naturale se potmodifica de la an la an. Cele mai impresionantesunt doua stanci in forma de prisma numitesugestiv "Zmeul" si "Zmeoaica". Alte blocuri depiatra au fost denumite sugestiv "Mosu", "Eva"si "Dorobantu".

29

O RAZA DE LUMINA

Blestemul uriasei din munti

Unul dintre cele mai raspindite mituri in MuntiiApuseni este celalluriasilor. Se spune din batrinica Decebal a fost de acord sa-i lase sa traiasca inApuseni, linistiti, cu conditia ca acestia sa- Ipazeasca comorile. Mitul uriasilor parea ingropato data cu batrinii care dispareau de pe aceastalume unul dupa celalalt. El a reinviat in urmaunei intimplari petrecute in zona satuluihunedorean Ardeu, cu 30 de ani in urma.O seara de vara a anului 1974. La cariera decalcar de linga Ardeu,toata lumea-si terminasetreaba, mai putin doi barbati vigurosi carecontinuau sa sape la 100 de metri distanta decariera efectiva, pe coasta dealului pe care esteasezata si acum ruina unei cetatui dacice.Unul dintre ei,Aurel Florea si are acum 74 deani(tinand cont ca suntem in 2007): Am tot datcu crampu' (tirnacopul - n.r.) pina cind amajuns la aproape un metru adincime.Apoi am datsa mai scoatem pamintul cu lopetile. Ne-amvazut de treaba linistiti cind am dat de ceva tarecu lopata. Am crezut c-o fi o oala cu griu de pevreme dacilor, ori cu bani, ca s-or mai gasit atiteaoale si cioburi pe Dealul Cetatuii. Apoiam curatat pamintul cu grija. N-o mai trecut multsi, in loc sa scoatem la suprafata oala, am vazutca era vorba de un craniu de om mare rau detot, cit un bostan sanatos. Ne-am speriatrau de tot si l-am ingropat la loc, dupa care amsapat groapa mai incolo,la doi metri. AurelFlorea si colegul sau s-au speriat pentru ca, incopilarie, au auzit de blestemul uriasilor ce vacadea asupra celor care nu le vor lasa copilulmort sa se odihneasca in pace: Sa nu mai aibahodina in trup si liniste in suflet, cum n-or maiavut cit or trait mama, tata si fratii copilului deuriasi, dupa ce al mai mic dintre ei o muritotravit de oamenii. Batrinii din Ardeu spun ca

familia de uriasi din muntii de linga Ardeu a fostinsarcinata de Decebal sa pazeasca un plug deaur in marime naturala,la care erau legati doi boi,tot din aur, si tot din marime naturala, piese lacare capetenia dacilor tinea tare mult si pe carele-a ascuns intr-o pestera, a carei intrare a fostapoi zidita. Povestea fiind transmisa din tata-nfiu, nescrisa insa niciodata,nu se mai pastreazaprea multe amanunte legate de perioada istorica aintimplarii, ci doar fapte. Mosnegii spun ca,aflind de comoara de sute de kilograme de aur,un grup de flacai ce doreau sa devina bogatipeste noapte s-au incumetat in munti. Si-au luatcu ei sabii, coase, furci si tirnacoape,plus trei carute trase de boi, ca sa aiba cu ce-sicara inapoi prada.Pestera era pazita, cu rindul,detatal si fiul cel mare din familia uriasilor.In ziua in care grupul de pradatori a ajuns inaproape de pestera,de paza era fiul cel mare aluriasilor.

SATIRA

Vino acum de față și stai la judecată,Tu care le faci astea, duh, ființă ciudată,Ce vrei să joci o rolă în lumea trecătoare:De ce treabă-mi ești bună, putere gânditoare,Când nu pot la nimica să mă ajut cu tine,Când nu te-ai deprins încă nici vistul să-l jocibine? Nu mai ești tu acela care-n copilărieȘtiai pe dinafară vestit- Alexăndrie,Și viața ciudată a unui crai cuminte,Care lăsa pe dracu fără încălțăminte?Tu, care mai în urmă, râzând de-acestea toate,De rost puteai a spune tragedii însemnate,Meropa, Atalia și altele mai multe,Declamându-le toate cui vrea să te asculte?Negreșit îmi vei zice, țin minte ce îmi place,Dar cărțile cu mine e greu să se împace.Mai lesne pot a spune hoțiile urmateLa zece tribunaluri sub nume de dreptate,Mai lesne pot să număr pe degetele meleCâți sfinți avem pe lună și câte versuri rele,Decât să bag de seamă ce carte nu e dată,A cui este mai mică și cine o să bată.Când sunt în adunare, n-am altă mulțumireDecât să se deschidă sujeturi de vorbire:Atunci sunt gata, slobod, ascult, și cu plăcere

30

...Degeaba reciti poezia :"Vai, ce fericit sunt!!!".Nu convingi pe nimeni. Dincolo de vorbe nu edecat amintirea! Dar cat e de valoroasa! Eu nuas putea trai fara amintiri. vii s-a intamplatvreodata sa va doriti din tot sufletul ceva ce vaface doar rau? sa ramai langa cineva dintr-oincapatanare prosteasca care nu iti face decat tierau, care nu iti ofera nimic in schimb? sa renuntila tot ce aveai inainte ... ? Stii cum e ...

ISSN-L 1454-5101

ISSN 2069-2692

ISBN 978-606-576-658-7

30


ISSN-L 1454-5101

ISSN 2069-2692

ISBN 978-606-576-658-7

30


ISSN-L 1454-5101

ISSN 2069-2692

ISBN 978-606-576-658-7

o raza de lumina - ccdab.ro

Documents