o raza de lumina raza de lumina 40 februarie... · 2014-12-03 · informatie de la mai multi...

Anul X Nr.97 Tiraj 1 1 februarie 2011– 1 martie 2011

Si lumina lumineaza in intuneric si intunericul nu a cuprins-o. Nu era elLumina, ci ca sa marturiseasca despre Lumina, ca toti sa creada prin el. (In. 1, 5-8). Pentru aceasta va scriu acestea, nefiind de fata, ca atunci, cand voi fi de fata,sa nu lucrez cu asprime, dupa puterea pe care mi-a dat-o Domnul spre zidire, iarnu spre daramare ( II Cor. 13, 10).

O RAZA DE LUMINAREVISTA DE CULTURA SI SPIRITUALITATE

IN ACEST NUMAR:

VANATORUL DE HIMENRE

CLASIFICAREA TEORIILOR

ISTORIE SI CIVILIZATIE

MARI DOMNITORI AI MOLDOVEI

SPIRITUALITATE

PARCURI NATIONALE

Pr. Prof. Hritac Gheorghe from our mailing list, pleas click here ISSN-L 1454-5101; ISSN 2069-2692Questions or comments ? E– mail us at [email protected] ISBN 978-606-576-658-7

2

O RAZA DE LUMINA – RUBRICA EDITORULUI

VANATORUL DE HIMERE

… Continuare din numarul trecut …

Multă vreme am crezut că ar trebui să mă tem deoameni care iţi vor răul, de prieteni care pottrăda, de sentimente care pot provoca durere, degesturi tandre care pot părea ridicole… Nu erampregătit să pricep că indiferenţa poate fi mult maitraumatizantă şi demoralizantă decât toateacestea. “Să nu-ţi fie teamă de duşmanul tău; celmai rău lucru pe care ţi-l poate face este să teucidă. Să nu te temi nici de prietenul tău; cel mairau lucru pe care ţi-l poate face este să te trădeze.Teme-te însă de indiferenţa. Căci prin tăcereaei, prin consimţământul ei tacit, te ucide şi tetradează în acelaşi timp” (N. Mihalkov). Nedoare indiferenţa celorlalţi faţă de noi, mai alesatunci când vorbim de persoane apropiate. Daratunci când indiferenţa apare într-o relaţie deiubire? “Nu în puţine cazuri, femeia şibărbatul nu ştiu să se despartă la vreme.Aşteaptă să dispară tot ce i-a apropiat şi legat,până ajung să le fie silă de ei. În loc sătransforme despărţirea însăşi în ceva deosebit,de care să îşi aducă aminte cu duioşie maitărziu, târăsc un rest de dragoste ca un hoitcare miroase urât” Care este momentul cândcei doi ar trebui să conştientizeze că ar trebui săse despartă? Aş zice că atunci când indiferenţa sestrecoară subtil între ei, când ajung să seprivească în gol unul pe altul, fără să mai vadăstrălucirea din ochi care i-a apropiat şi secomplac în această stare. Nici măcar nu mai vorsă lupte pentru a schimba ceva, doar aşteaptă,fără să mai ştie nici ei ce anume. “Aşteptarea nedă iluzia că facem ceva aşteptând, când, defapt, nu facem altceva decât să murimsuportabil, puţin câte puţin” . Indiferenţacelorlaţi sau indiferenţa în iubire, ne pot duceîntr-o stare în care ajungem să devenimindiferenţi şi faţă de noi înşine. Şi, din păcate, nueste vorba de acea indiferenţă care să se

confunde cu iubirea Christică şi să implicesacrificul personal pentru binele altora. Preferămsă ne pierdem mai degraba într-o stare deamorţeală, de nepăsare, să ne autovictimizăm şisă ne înnegrim sufletul căutându-ne motive şiscuze în reacţile sau “nedreptăţile” celor din jur.Devenim indiferenţi faţă de ceea ce facem,

indiferenţi faţă de dorinţele şi visele noastre,indiferenţi faţă de destinul nostru. Nu vom facedecât să intrăm într-un cerc vicios, să reluăm unciclu traumatizant, pentru că “făra dragostesuntem orfani de toate, făra pasiune suntemca o moara de vânt spânzurată în vid!”.“Nimic durabil nu se poate întemeia peindiferenţă”.Stă în puterea noastră să vrem săieşim din starea apatie şi de aplatizare afectivă,să ne regăsim bucuria pentru lucrurile măruntedin jurul nostru şi pasiunea care ar trebui să fiemotorul oricărei activităţi pe care o întreprindem.“Dacă destinul nu depinde de tine, de tinedepinde ce faci cu ceea ce îţi dă destinul”. Uniioameni sunt indiferenti pentru ca asta vor. Altiisunt indiferenti fara sa-si dea seama. Altii...dinpura obisnuinta, pentru ca intr-un fel, indiferentaii salveaza de suferinta si de posibile probleme.Pe mine indiferenta persoanelor din jur m-a ranit.Mi-a provocat o rana care nu s-a vindecat delocpana acum. E mascata doar. Acum, la primulsemn de indiferenta, rana ma doare mai taredecat orice...si imi provoaca in acelasi timp sidureri fizice. Probabil psihicul meu transmitestarea de rau in tot corpul si din cauza asta,atunci cand sunt trist sau dezamagit, simt dureriputernice de stomac. Eu nu ofer indiferenta. Desipoate nu se observa, sunt destul de atent cuoricine are nevoie de mine. Nu ma feresc sa-miexprim sentimentele, sa arat ca imi pasa...nuvreau sa fiu indiferent doar pentru ca, pentru uniie " cool " sa fii asa. De ce sa nu arati ca iti pasa?E ceva rau in asta? Pierzi bani sau orice lucrumaterial? Poate doar putin timp, dar si asta ilpierzi cu folos, sigur ai ceva de invatat in timpulasta. Desigur, sunt persoane care nu merita da leacorzi un gram de atentie. Cel putin, asa se poatespune la prima vedere. Insa, nu se stie niciodatace se ascunde dupa aparente. Poate judecamgresit, poate, totusi, nu merita..insa...ce pierdemdaca incercam sa fim mai atenti cu cei din jurulnostru? Majoritatea oamenilor se multumesc cu ofalsa imagine asupra propriei persoane,

… Continuare in numarul viitor …Pr.prof.. Hritac Gheorghe

3

O RAZA DE LUMINA – RUBRICA SPIRITUALA

DUMINICA INFRICOSATOAREI JUDECATI

Pentru că noi toţi trebuie să ne înfăţişămînaintea Judecăţii lui Hristos,ca să ia fiecaredupă cele ce a făcut prin trup, ori bine, ori rău(II Corinteni 5, 10).

Astăzi am auzit toţi cei de faţă cuvinteleMîntuitorului nostru Iisus Hristos despre venireaSa la prea Înfricoşata Judecată de apoi. Să ştiţi cănici un lucru de la întemeierea lumii şi pînă lasfîrşitul veacurilor nu este mai înfricoşat cavenirea Domnului la Judecata de apoi. Niciîngerii nu pot să ne spună cu deamănuntul despreacea preaînfricoşată venire a Domnului, cînd vajudeca toate neamurile pămîntului de la Adam şipînă la sfîrşitul lumii. Noi, fiind preaneputincioşi şi nepricepuţi, nu vom putea vorbidespre acea negrăită spaimă şi înfricoşătoarevenire a Domnului. Dar din cele ce am auzitastăzi în Sfînta Evanghelie şi din cele ce aratădumnezeiasca Scriptură, precum şi dinînvăţăturile Sfinţilor Părinţi despre Judecata zileicelei mari, vom însemna aici cîteva învăţăturidupă a noastră slabă pricepere despre venireaDomnului la Judecata de apoi. Şi vom arăta maiîntîi cu mărturii din Sfînta Scriptură, în ce chipva veni Domnul şi care vor fi primele semne alevenirii Lui. Primele semne care vor vesti venireaDomnului la Judecată vor fi trîmbiţele celecereşti. Acest adevăr ni-l arată Mîntuitorul,zicînd: Şi va trimite pe îngerii Săi, cu sunet marede trîmbiţă (Matei 24, 31). De aceea şi SfîntulProoroc Sofonie a numit ziua Judecăţii de apoi"ziua trîmbiţei şi a strigării" (Sofonie 1, 16).Marele Apostol Pavel, despre învierea morţilor şiglasul trîmbiţei cereşti, zice: Deodată, într-oclipeală de ochi, la trîmbiţa cea de apoi; căcitrîmbiţa va suna şi morţii vor învia nestricăcioşi.Şi în alt loc, arătînd că trîmbiţele vor însoţi peDomnul la Judecată, zice că: Însuşi Domnul,

întru poruncă, la glasul arhanghelului şi întrutrîmbiţa lui Dumnezeu, se va pogorî din cer (ICorinteni 15, 52-53; I Tesaloniceni 4, 16).Sfîntul Ierarh Grigorie Teologul, arătînd tăriaglasului şi puterea acelor trîmbiţe care vor anunţavenirea Domnului, zice: "Înfricoşat este glasultrîmbiţelor, la care se supun stihiile, care despicăpietrele, care vor deschide mormintele, care vordescoperi cele mai dedesubt, care vor zdrobi şivor sfărîma porţi de aramă şi vor dezlega şi vorrisipi legăturile morţii". Al doilea semn, care seva arăta după sunarea cea cu mare strigare atrîmbiţelor, va fi învierea morţilor. Dar oare,fraţii mei, în ce fel vor fi trupurile drepţilor şi alepăcătoşilor la învierea cea de apoi? Oare vorînvia aşa cum le punem noi în sicrie şi înmorminte? Nu, căci mare deosebire vor aveatrupurile oamenilor la învierea cea de apoi detrupurile de acum. Trupurile drepţilor, în vremeaJudecăţii de apoi, vor fi împodobite cu patrudaruri alese: cu darul strălucirii, al uşurimii, alsubţirătăţii şi al nepătimirii. Deci fiecare trup alcelor drepţi, cu nemăsurată rază ca soarele vastrăluci, după cum şi Însuşi Stăpînul şiMîntuitorul nostru Iisus Hristos a zis: Atuncidrepţii vor străluci ca soarele întru ÎmpărăţiaTatălui lor (Matei 13, 43). Prea minunată va fiatunci acea uşurime şi lesne mişcare a trupurilordrepţilor încît să poată umbla în fiecare parte alumii după voia lor, fiindcă nici o întîrziere nu leva pricinui lor greutatea. Aceasta o arată şiînţeleptul Solomon care zice: Ca nişte scînteicare se lasă pe mirişte aşa vor fi (Înţelepciunealui Solomon 3, 7) căci scînteile cînd sunt purtatede vînt, pretutindeni cu mare uşurinţă serăspîndesc. Trupurile drepţilor vor avea şisubţirătate, încît cu toată lesnirea să poată treceprin celelalte materii. Aşa a trecut trupulStăpînului nostru Iisus Hristos după înviere, prinacea piatră mare care zăcea deasupramormîntului, fără a rupe peceţile şi a intrat prinuşile încuiate în casa în care erau ucenicii adunaţide frica iudeilor, ca un duh preasubţire care niciîn ziduri nu se ţine, nici în uşi nu se împiedică.Despre aceste patru daruri ale trupurilor înviate,Sfîntul Apostol Pavel zice: Se seamănă întrustricăciune, înviază întru nestricăciune (ICorinteni 15, 42). Iată darul nepătimirii. Seseamănă întru necinste, înviază întru slavă. Iatădarul strălucirii. Amin!.

pr.prof. Hritac Gheorghe

4

O RAZA D E LUMINA

PSIHOLOGIA PERSONALITATII

… Continuare din numarul trecut ….

Laboratorul constituie mediul cel mai adecvatpentru desfasurarea unor astfel de cercetarideoarece doar aici este posibil controlul rigurosal variabilelor.Cercetarea clinica si ceaexperimentala se diferentiaza sub diferiteaspecte. In timp ce clinicienii fac observatiiasupra unor situatii cat mai apropiate de viatareala, de mediul natural al subiectului, lasaevenimentele sa se desfasoare de la sine sistudiaza un numar restrans de indivizi,cercetarea experimentala de laborator presupunecontrolul strict al variabilelor si permite studiulsistematic a mai multor subiecti simultan.3. Chestionarele de personalitate si studiile de

corelatieChestionarele de personalitate si testele

sunt folosite ori de cate ori studiul intensiv alindivizilor nu este posibil sau dezirabil sibineinteles atunci cand nu avem posibilitatea dea aplica demersul experimental. Marele avantajal testelor si chestionarelor de personalitate esteacela ca permit obtinerea unei mari cantitati deinformatie de la mai multi subiecti in acelasitimp. Desi nici un individ nu poate fi studiat lafel de analitic precum permite studiul de caz,investigatorul are in schimb posibilitatea de astudia o serie de caracteristici ale personalitatiiin relatie cu indivizi diferiti. De asemenea, cutoate ca investigatorul nu poate avea controlulasupra tuturor variabilelor implicate precum inmetoda experimentala, aceasta modalitatecreeaza oportunitatea studierii variabilelor caresunt greu de reprodus in laborator. Utilizareatestelor si chestionarelor de personalitate a fostasociata cu preocuparea privitoare la diferenteledintre indivizi. De exemplu, exista interes in

ceea ce privesc diferentele individuale inanxietate, dominanta. De asemenea, existapreocupari spre a verifica daca indivizii caredifera sub aspectul unei caracteristici depersonalitate difera si sub aspectul unei altecaracteristici. De exemplu, indivizii care suntfoarte anxiosi sunt ei si mai putin creativi? Sausunt ei mai inhibati in comportamentulinterpersonal decat subiectii nonanxiosi?Cercetarile de acest tip sunt cunoscute subdenumirea de studii de corelatie. Prin metodacorelatiei, cercetatorul cauta identificarea uneicovariante intre doua sau mai multe variabilecare nu pot fi supuse unei manipulari sau controlexperimental. Este mult mai probabila stabilireaunei asociatii sau a unei corelatii intre diferitecaracteristici ale personalitatii decat a unei relatiicauza-efect. Datorita accentului pus pediferentele individuale si studiul concomitent amai multor variabile, chestionarele si studiile decorelatie au castigat o larga popularitate.

Teoria social cognitiva a personalitatii

1. Caracteristici generale

Din perspectiva invatarii social-cognitive oriceincercare de a descrie comportamentul uman fara aacorda atentia cuvenita proceselor mentale nu poateoferi un model adecvat in explicitarea personalitatii.Behaviorismul neluand in considerare variabilelecognitive risca sa neglijeze tocmai dimensiuneaumana a individului. A studia, spre exemplu, doaraspectele fiziologice ale emotiei omitand aspectelecognitive (toate acele ganduri ce preced si determinaemotia), nu poate conduce la o deplina intelegerea apersonalitatii umane. Teoria social-cognitiva puneaccent pe originile sociale ale comportamentului si peimportanta proceselor cognitive in toate aspectelefunctionarii umane: motivatie, emotie si actiune.Paradigma isi are originile in teoriile invatarii, motivpentru care initial a fost denumita teoria invatariisociale. Teoreticienii acestei orientari incearca sadepaseasca diviziunea clasica asupra persoanei incare perspectiva behaviorista este contrapusa celeiumaniste. Teoria social cognitiva are catevacaracteristici care o particularizeaza in raport cucelelalte abordari.

….Continuare in pag.5. …

5

O RAZA D ELUMINA

… Continuare din pag. 4…In cadrul comunitatii academice perspectivasocial-cognitiva este probabil cea mai populara sise pare ca ea castiga serios teren si in randurileclinicienilor.

Teoria este reflectata cel mai evident inopera a doi psihologi: Albert Bandura siWalter Mischel.

2. Reprezentanti

Albert Bandura (1925 -)

Bandura fost preocupat initial deaplicatiile teoriei invatarii la fenomenele clinice.Preocupare lui era de a conceptualiza fenomeneleclinice intr-un mod care sa permita testarea lorexperimentala. Ulterior a studiat proceseleinteractive in psihoterapie si pattern-urilefamiliale care determina agresivitatea la copii.Studiile privind determinantele familiale aleagresivitatii au stat in spatele tezelor sale privindrolul central al modelarii (invatarea prinobservarea altora) in dezvoltarea personalitatii.Aceste studii s-au concretizat in doua lucrari:“Agresiunea in adolescenta” (1959) si “invatareasociala si dezvoltarea personalitatii” (1963). Inlucrarea intitulata “Bazele sociale ale gandirii siactiunii” (1986) Bandura a incercat sa clarificeaspecte ale capacitatilor umane aflate in relatiecu dezvoltarea personalitatii. Cele mai recentelucrari ale sale se centreaza asupra motivatieiumane si a implicatiilor autoeficacitatii(competentei personale) asupra sentimentului deconfort fizic si psihic (well-being).

Walter Mischel (1930 -)

S-a nascut la Viena dar familia sa aemigrat in Statele Unite in anul 1939. A lucratinitial ca asistent social cu delincventii juvenili,experienta care prezinta un interes particular dincel putin doua motive: in primul rand, aceastaactivitate este relationata cu preocuparile de

durata al lui Mischel privind mecanismelepsihologice care sustin amanarea gratificarii siautocontrolul, si in al doilea rand pentru ca existao asemanare cu activitatea lui Bandura, prinaceea ca ambii au lucrat la inceputurile activitatiilor clinice cu adolescenti agresivi. Pe parcursulstudiilor postuniversitare la Ohio StateUniversity a fost influentat de George Kelly siJulian Rotter, mai ales de contributiile lor in ceeace priveste accentul pe individ ca actor siconstructor al realitatii sociale, aflat ininteractiune permanenta cu vicisitudinilemediului si incercand sa confere vietii coerentain ciuda tuturor inconsistentelor.

3. Conceptia asupra persoaneiAtat Bandura cat si Mischel au recunoscut

relatia reciproca si iterativa dintre conceptiaasupra persoanei, programul de cercetare siteoria asupra personalitatii.Teoria social-cognitiva curenta pune accent pe o conceptieconform careia persoana este activa si isiutilizeaza procesele cognitive pentru a-sireprezenta evenimente, pentru a anticipa viitorul,pentru a alege intre mai multe alternative deactiune si pentru a comunica cu altii. Suntrespinse conceptii alternative asupra persoanei,care considera individul ca fiind o victima pasivaa impulsurilor inconstiente si a trecutului sau unrespondent pasiv la evenimentele mediului.Teoriile personalitatii care accentueazaimportanta factorilor interni pana la excluderearolului mediului sunt respinse datorita faptului caele trec cu vederea responsivitatea individuala ladiferitele situatii. In acelasi timp sunt excluseteoriile care accentueaza rolul factorilor externipana la excluderea factorilor interni, datoritaneputintei lor de a lua in considerare rolulfunctionarii cognitive in comportament.Respingand atat conceptia ca indivizii suntexclusiv condusi de forte interne, cat si ceaconform careia ei sunt antrenati de stimulii dinmediu, teoria social-cognitiva sugereaza ca uncomportament poate fi explicat in termenii uneiinteractiuni intre persoana si mediu, un proces pecare Bandura l-a denumit determinism reciproc.Indivizii sunt influentati de fortele din mediu, darin acelasi timp ei au libertatea de a alege cum sase comporte.

… Continuare in numarul viitor. …

6

O RAZA DE LUMINA

APLICAREA TEORIEI INTELIGENTELORMULTIPLE IN PROCESUL INSTRUCTIVEDUCATIV ( partea aIII-a )….

... Continuare din numǎrul trecut...

Astfel, în cadrul orei de matematică amidentificat, aplicativ exersând următoarele(Recapitularea operaţiilor matematice înconcentrul 0 – 10 000); În ce priveşte inteligenţaverbal - lingvistică, se cere elevilor să rezolve şisă conştientizeze problema conform anexeiurmătoare.

Eşti isteţ, mai ai un pas până la nota 10!SUCCES!Din produsul numerelor 1594 şi 5, scade câtulnumerelor 8244 şi 4, apoi adună rezultatulobţinut cu 4091. Scrie rezultatul obţinut cu litere.

Inteligenţa logico - matematică se cere elevilorsă scrie problema expusă sub forma unui singurexerciţiu matematic.Inteligenţa spaţial - vizuală se cere elevilor sărezolve următoarea fişă de lucru.

Fişă de lucru

De câte ori găseşti combinaţia 321 îngrila de mai jos? (Numai de la stânga la dreaptasau de sus în jos)

2 1 3 2 3 3 1 3 2 1 32 2 2 1 2 2 3 1 3 2 1

3 3 1 3 2 1 2 3 2 1 3

2 2 3 2 2 1 3 2 1 2 3

1 3 2 1 1 3 2 1 2 3 1

3 2 1 2 3 1 1 2 1 3 2

De …………ori de la stânga la dreapta.De................ori de sus în jos.

Inteligenţa muzical ritmică; într-o ambianţămuzicală adecvată elevii rezolvă problema dinanexa 1.

... Continuare in pag.7. ...

Dacă ai calculatcorect, vei priminota obţinutătăind ultimele 3zerouri dinrezultat.

7

O RAZA D ELUMINA

… Continuare din pag.6. ….

Anexa 1

Ana, Nina şi Irina,Magdalena şi Adina,Văzând ca nu prea sunt nori,Au mers să culeagă flori.Fiecare a culesCâte zece apoi au mersDe-au dus florile acasăŞi le-au aşezat pe masă.Mama mult s-a bucurat,Apoi şapte flori a luatSă le dea unei vecineCu care se-mpacă bine.Şi-n vază le-a aşezat.Câte sunt voi aţi aflat?

Inteligenţa corporal – kinestezică.Elevii realizează un joc de mimă folosindu-se detextul din anexa 1.

Inteligenţa naturalistă. Copiiiapreciază şi decid ambiental forme şi unităţi demărime prin evaluare după natură ( ex. spaţiul încare învaţă).

Inteligenţa interpersonală. Elevii vorlucra în echipe stimulându-se rezultatul înfuncţiie de prestaţia celorlalţi, acest lucruinducând concomitent spiritul de întrecere şiîntrajutorare.

Inteligenţa intrapersonală. La sfârşitulorei elevii se autoevaluează prin figura care credei că-i reprezintă, conform anexei 2.

SfârşitProf. Florea Lǎcrǎmioara

CENTRUL ṢCOLAR PENTRUEDUCAṬIE INCLUZIVᾸ ALBA IULIA

PERSONALITATI ISTORICE

GUSTAV AL III-LEA, REGELE SUEDIEI(1746 - 1792)

PE 16 MARTIE 1792, un fastuos bal mascat eraprogramat in saloanele operei regale dinStockholm. Edificiul operei, care se afla si astaziin centrul capitalei suedeze, fata in fata cu palatulregal, fusese construit dupa planurile arhitectuluisuedez Carl Frederick Adelcranz si inaugurat cuzece ani inainte, dupa vointa regelui Gustav III.Aceasta nu era insa singurul teatru de opera pecare il construise Gustav III, pentru ca elamenajase de asemenea salile din castelele delaGripsholm si Drottningholm, monumenteartistice care ne-au parvenit intacte si care suntastazi doua marturii inegalate ale tehnicii teatraledin secolul XVIII.Gustav III, pasionat om dearta, visa sa creeze un stil al operei suedeze pecare o considera ca cel mai potrivit vector invederea valorizarii maretiei istoriei nationale. Elinsusi scria piese de teatru, alegand ca eroi pepredecesorii sai, Gustav Vasa, liberatorulSuediei, si Gustav II Adolf marele regeconciliator. Era de altfel, rolul pe care Gustav IIIvisa sa’l joace, un fel de Henric al IV-lea asacum fusese prezentrat de Voltaire, si imaginea pecare dorea s’o lase in istorie. Numai ca, inpractica, aceasta cursa nestavilita spre maretie l-a facut sa provoace razboaie cu puternicii saivecini, Rusia si Danemarca, dela care spera sarecupereze noi teritorii, precum Carelia si Viborgsau Norvegia. Ceea ce nu l-a impiedicat in cei 22ani de domnie sa lege si sa dezlege aliante cumarile puteri europene, chiar si cu cele carora,mai devreme sau mai tarziu urma sa le declarerazboi.Toate aceste activitati politice, ca siautoritarismul cu care domnea peste nobilimeasuedeza,

… Continuare in numarul viitor. …

8

O RAZA DE LUMINA

LEGENDA PAMANTULUI

Inainte dragii mei,Cat vedeai cu ochiiEra apa, numai apaDe mergeai mereu cu barca.

Intr-o zi, Domnul cel SfantCand pe broasca a vazutEl, asa o sfatui:-Broasca, iute tu inoataSi-mi adu raspuns degraba:Ce este–n adancul apei?

Broasca-ndata sa-nchinatSi in apa a intrat.N-a durat prea mult, copii,Caci broscuta si sosiIn gura pamant aveaSi pe noi ne bucura.

Atunci, Domnul Sfant vorbi:-Apelor, suratelor,Dati-va voi la oparte,De pamant sa avem parte.

Apele au ascultatSi pamant ne-a aratat.

Iar noi, toti ne bucuram,Caci Pamantul il calcam.

Prof. LILIANA ALBU,GRADINITA NR.9,HUSI

PARCURI NATIONALEDelta Dunării

IstoricI.Asezare, intindere

Dunarea, izvorand din Germania,adunand afluentii din zece tari sitraversand patru capitale, dupa un traseude 2860 Km, formeaza la varsarea sa inMarea Neagra o delta.

Raportata la Romania, Delta Dunarii este situatain SE tarii, avand forma lirma literei grecesti "A"(delta) si fiind limitata la SV de pod. Dobrogei,la N trece peste granita cu Ucraina, iar la E cuMarea Neagra. Delta Dunarii este traversata deparalela de 45° lat N si de maridianul de 29°long. E

Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunarRasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Kmapartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are osuprafata de 2540 Km, suprafata ce creste annualcu 40m, datorita celor 67 milioane tone dealuviuni depuse de catre fluviu.

II.Geneza, evolutie, prezent si viitor

Formarea Deltei, a inceput in cuaternar inglaciatia vurniana avand doua faze distincte:- o faza continentala cauzata de regresiunea

marina cand tarmul era mult retras si brateleDunarii au lasat canioane vizibile in actualaplatforma continentala- o faza de golf care a urmat unei transgresiuni.

Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa sicontinuata de V. P. Zencovici, admite prezentaunui golf, barat de catre cusentii marini pringrinduri transversale si transformat in liman.Dunarea a adunat acest spatiu, in conditiile uneimare reduse de ~70 cm. Calmatarea continua adus la actualul aspect.

... Continuyare in pag.9. ....

9

O RAZA DE LUMINA

… Continuare din pag.8. …

"Locul unde se plamadeste un nou uscat"

Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunariiapare ca o intindere de verdeata strabatuta desuvite argintii.Delta Dunarii este o campie informare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuitadin: relief pozitiv (grinduri, ostroave si ) si reliefnegative: bratele Dunarii, canalele, garlele,mlastinile, baltile si lacurile.

Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata sieste reprezentat prin:-grinduri fluviatile, care insotesc bratele Dunariisi sunt orientate pe directia vest-est, avandaltitudini de 0,5-5m-grinduri maritime orientate pe directia nord-sud,remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 124m -altitudine maxima pentru delta, Caraorman,Saraturile, Ivancea, Dranov, etc.-grinduri continentale ce reprezinta resturi dinuscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.

Cantitatea de aluviuni adusa annual de catreDunare, la care se adauga resturile organismelormoarte, praful eolian, etc., vor face ca procentuluscatului sa creasca, in detrimentului reliefuluinegative.

III. Atestari istorico-geograficePrima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a

lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei" caredescrie intrarea flotei persane a lui Darius prin

Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr),Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie unspatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau bratecu apa, Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intrecare se aflau insule, idée reluata si de Pliniu celBatran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zoneiexista din sec.I iHr- al II-lea dHr.

In sec. XV, Tara Romaneasca si Moldova pierdgurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiindcucerite de Imperiul turcesc si astfel pana lajumatatea sec. al XIX-lea, Delta era o "terraincognito". Studii detaliate despre Delta au fostprezentate de catre geografii George Vaslan,Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa,etc.

Clima

Delta Dunarii se încadreaza în spatiul cu climattemperat semiarid specific stepelor pontice.Spatiile acvatice plane si foarte întinse, acoperiteîn diferite grade cu vegetatie, întrerupte deinsulele nisipoase ale câmpurile marine,alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei silagunelor adiacente, cu totul diferita de cea astepelor pontice.

Aceasta suprafata activa reactioneaza fata deradiatia totala receptionata si de circulatiagenerala a atmosferei rezultând un mozaic demicroclimate. Radiatia totala variaza între unminim de 3,5 Kcal/cmp înregistrat în lunile deiarna si un maxim de 17 Kcl./cmp, in luna iulie.

... Continuare in numarul viitor. ...

10

O RAZA DE LUMINA

.... Continuare din numarul trecut ....

Dracila(Berberis vulgaris)

Dracila este un agent de regularizare aactivităţii gastro-intestinale fiind un bun laxativşi un diuretic eficient.Alte utilizări în terapiimedicinale: în cazuri dehepatită, icter, gută,reumatism,varice ,hemoroizi, scorbut.În prezenteste tot mai acreditată ideea potrivit căreia unconsum moderat şi cvasipermanent de preparatede dracilă ar acţiona în mod preventiv impotrivaunor cancere.

Mesteacănul(Betula verrucosa)

Mesteacănul este un arbore înalt(pâna la30 de metri), cu coaja albă,netedă, se poatedesprinde în fâşii circulare. Frunzele lucioase şisubţiri sunt romboidale sau triunghiulare, iarflorile au formă de amenţi (mâţişori).Mesteacănul înfloreşte în lunile aprilie –mai.Importanţă medicinală au mugurii, seva,coaja şi mai ales frunzele tinere. Aria de utilizărimedicinale ale mesteacănului este foarte largă.Una dintre cele mai eficiente utilizări ale infuzieide frunze de mesteacăn este în tratareahipercolesterolemiei, în tratarea reumatismului

articular, a edemelor cardiace sau renale,anefritei cronice şi a gutei. De remarcat şiacţiunea benefică a infuziei în bolile de inimă,întratarea hipertensiunii arteriale. Totodatăcunoscătorii susţin că tratamentul cu decoct dinfrunze ajută ca depurative ,ducând la înnoireaorganismului, curăţând sângele.

Seva de mesteacăn este indicată întratamentul artrozelor,în eliminarea pietrelor dela rinichi, a acidului uric şi ureei fiind un diureticputernic. Mugurii de mesteacăn care se culeg înfebruarie - sunt recomandaţi, sub formă dedecoct,în dizolvarea calculilor renali. Decoctulde muguri se foloseşte şi în tratamentulreumatismului şi a gutei. Gudronul, obţinut prindistilarea scoarţei de mesteacăn este un remediuîn bolile de piele.Ceva mai nou,cu infuzia defrunze de mesteacăn se intervine şi în rezolvareauneia dintre problemele oamenilor din timpurilemoderne-tratamentul şi îngrijirea părului. Dealtfel,preparatele de mesteacăn sunt folosite şi înaplicaţii cosmetice, în special în tratarea acneei,precum şi în industria cosmetică.

Păducelul(Craetaegus onogyna)

Păducelul este un arbust rămuros,ghimpos, cu frunze mici şi flori albe.Înfloreşte înlunile aprilie-mai, iar fructele au culoare roşie.Culegătorii de plante medicinale culeg de lapăducel florile, vârfurile cu frunze şi flori,fructele şi uneori coaja ramurilor tinere.

Material cules din:Bujor Ovidiu, Popescu Octavian -Fitoterapietradiţională şi modernă, Editura Fiat Lux, Bucureşti,2005;Ghişa Petru, Deheleanu Iulica-Natura şi turismul,Editura Fundaţiei CDIMM Maramureş, Baia Mare,2004Dicţionarul plantelor de leac, EdituraCălin,bucureşti, 2008.

Prof.Drăguş ClaudiaŞc.cu cls.I-VIII Satulung.jud Maramureş

11

O RAZA DE LUMINA

SEMNE COMEMORATIVE

MORMÂNTUL PRINCIPESEINATALIA DADIANI

INFORMATIA DIN CATALOG

Autor/CtitorSculptori: Atelierul De Vechi

Datare1903

LocalizareMunicipiul Chişinău: Chişinău, CimitirulOrtodox Central

Descriere succintăPrincipesa Natalia Dadiani (1865-1903) acondus iniţial gimnaziul particular de fete înnumele lui "B. Narodostavskaia" dinChişinău. Ulterior, această instituţie a fosttransformată în gimnaziul de opt clase,subordonat Ministerului ÎnvăţământuluiPublic şi numit "Gimnaziul de fete nr. 2 dinChişinău" (după 1919 - Liceul de fete"Principesa N. Dadiani"). Actualmente, înclădirea acestui liceu (str. 31 August 1989, nr.15) este situat Muzeul Naţional de ArtePlastice din Republica Moldova. Monumentulfunerar a fruntaşei învăţământului basarabean- principesei Natalia Dadiani, - a fost executat

în marmură albă, cu textul incizat şi fotografiadefunctei traspuse în piatră.

Tehnici de construcţieMarmură albă, texte incizate şi aurite

Semnificaţie patrimonialăNaţională, Istorică

Stare de conservareSatisfăcătoare

InscripţiiTextul de pe monument este ortografiat înlimba rusă: "Neutomimoi trujeniţe v delejenskogo obrazovania, nezabvennoi kniaghineN. G. Dadiani ot soslujivţev i druzei"("Neobositei truditoare pe tărâmulînvăţământului feminin, neuitatei principeseN. G. Dadiani de la colaboratori şi prieteni")

Bibliografie- Enciclopedia: "Femei din Moldova",Chişinău, 2000, Ed. "Museum", p. 92

MUZEUL NAŢIONAL DE ARTEPLASTIC

INFORMATIA DIN CATALOG

Autor/CtitorArhitect: Bernardazzi AlexanderCtitor: principesa Natalia Dadiani

Datare1901

LocalizareMunicipiul Chişinău: Chişinău, str. 31 August1989 nr.115Descriere succintă

Muzeul ocupă clădirea fostului gimnaziupentru fete, fondat de principesa NataliaDadiani. Destinat pentru instruirea fetelor dinfamiliile nobile.

12

O RAZA D ELUMINA

SUPERSTITIILE ,

Incerci in fiecare dimineata sa pasesti cu dreptulcand iesi din casa? Refuzi sa te intorci din drumchiar daca ai uitat ceva important? Nu e nimicrau in a avea cateva "reguli" pe care sa lerespecti, dar cel mai rau e sa crezi in consecintelede orice natura. A accepta superstitiile esteechivalent cu a accepta orice mijloc de acunoaste viitorul: de la tarot pana la ghicitul incafea. Nu exista mijloace de a cunoaste sau de aschimba viitorul, dar il poti controla, acesta fiindurmarea directa a actiunilor tale din prezent.Nu exista conexiuni intre ceea ce ti se intamplatie personal si celelalte lucruri: nu vei aveaghinion daca intalnesti un preot, daca iti taiecalea o pisica neagra sau daca te intorci dindrum. In schimb, exista coincidente mai mult saumai putin fericite.

Exista o explicatie

Chiar daca superstitiile sunt ilogice, credinta inele este explicabila.In momentul in care ai unesec incepi sa cauti vinovati. Si, cum de actiuniletale numai tu poti fi vinovata, in loc sa acceptisituatia gasesti o explicatie in superstitii ("amlasat cutitul cu lama in sus" sau "mireasa pe caream vazut-o saptamana trecuta"). E mult maisimplu sa accepti ca ai fost concediata dupa ce,cu o zi inainte, ai dus gunoiul seara sau daca astati se intampla intr-o zi de marti. In felul acesta te-

ai absolvit de o vina care nu poate fi decat a ta.Incazul unei reusite nu vei spune niciodata catrifoiul cu patru foi, cosarul sau femeiainsarcinata au vreun merit. Marele merit itiapartine in totalitate! Teama de a-ti asumavinovatia si teama de a nu ti se recunoastemeritele sunt principalele motive pentru careapelezi la superstitii. Sunt persoane la care semanifesta si teama de a nu crede, acesta venindtot dintr-o superstitie conform careia atunci candnu crezi ti se vor intampla intocmai. Asadar,superstitiile nu iti altereaza sub nici un chipviitorul si nu ajuta cu nimic: sunt doar unamestec de frica si credinta in ceva ireal care,uneori, te influenteaza negativ. Daca mergi peprincipiul ca ziua de marti si data de 13 iti voraduce ghinion atunci, cu siguranta, vei aveaneplaceri. Gandeste optimist si vei fenta toatesuperstitiile! Desigur, superstitiile le dispretuimsi le combatem. Pentru ca ele nu au nimic de-aface cu credinta, care e legata de iubirea luiDumnezeu (care e „bun si iubitor de oameni”) sia semenilor („Sa va iubiti unii pe altii precum Euv-am iubit pe voi”). Din contra, superstitiile suntlegate de frica si de frici, si de imaginarulindividual si popular pe care aceste frici ilgenereaza, foarte diferit de la un loc la altul. Deexemplu: la români „pisica neagra” e un fel deimagine populara a „celui rau” - in Egipt ea esteadmirata. Bestiarul (adica viziunea personificataasupra animalelor) variaza mult de la o regiune laalta, si aceasta dovedeste ca ne aflam in plinimaginar colectiv, si care trebuie tratat ca atare,oricat de puternic ar fi el intr-o anumita societatela un anumit moment. La fel, cele mai multe dinsuperstitiile legate de morti sunt reziduuri alevechilor credinta pagâne de altadata, care ausupravietuit pâna azi sub aceasta forma (ca si invrajitorie).Inca o data: aceste lucruri nu au, decele mai multe ori, nimic de-a face cu credintacrestina! Deci aceste superstitii sunt intotdeaunade dispretuit. Ceea ce nu este de dispretuitniciodata, este omul! Pentru diferit motive (slabacredinta, nestiinta etc.) multi oameni „cred” unorsuperstitii. Iar noi nu trebuie sa-i dispretuim, cisa-i ajutam, cu tact, sa inteleaga ca acelesuperstitii nu le folosesc la nimic. Uneoriargumentele noastre nu sunt vorbele, ci faptele,actiunile sau atitudinile noastre detasate fata deaceste lucruri…

13

O RAZA DE LUMINA

OAMENI CELEBRII

Gabriela Adameșteanu(n. 2 aprilie 1942,Târgu Ocna, județul Bacău)

Gabriela Adameșteanu (n. 2 aprilie 1942,Târgu Ocna, județul Bacău) este o scriitoare,jurnalistă și traducătoare româncă. A fostredactor-șef al revistei de analiză politică 22 șieste în prezent redactor șef al suplimentului"Bucureștiul cultural" și membru marcant alGrupului pentru dialog social.

Biografie

Gabriela Adameșteanu este fiica lui MirceaAdameșteanu, profesor de istorie și a Elenei. Aurmat cursurile liceale la Pitești (1956-1960) șiale Facultății de Limbă și Literatură Română aUniversității din București (1960-1965). A fostredactor la editura Enciclopedică, devenităulterior Științifică și Enciclopedică și apoi laeditura Cartea Românească. După Revoluția din1989, a fost redactor-șef la revista 22. S-aimplicat în zona jurnalismului cultural și politic,chiar dacă acest patos civic i-a afectat cariera descriitoare, având mai puțin timp la dispozițiepentru a se consacra scrisului. În ultimii ani aavut o revenire spectaculoasă în lumea literară.

Nuvele

Dăruiește-ți o zi de vacanță (nuvele,1979)

Vară-primăvară, nuvele (1989)

Romane

Drumul egal al fiecărei zile (1975),ediția a cincea (2008)

Dimineață pierdută (1983), ediția apatra (2003)

Întâlnirea (2003), ediția a doua (2007) Provizorat (2010)

Eseuri

Obsesia politicii (interviuri, 1995) Cele două Românii (publicistică, 2000)

Traduceri

A tradus: Guy de Maupassant, Pierre și Jean(1978) și Hector Bianciotti, Fără îndurarea luiChristos, 2001

Volume publicate în alte limbiDimineață pierdută:

Une matinée perdue, Gallimard, Franța2005

Kaotatud hommik, Eesti Raamat,Estonia 1991

Boker avud, Nymrod Books, Israel2007

Balkani, Bulgaria 2007

Întâlnirea:

Пресрещане, Panorama, Bulgaria 2005 Palamart, Ungaria 2007

Dăruiește-ți o zi de vacanță: Подари себе день каникулы, Raduga

1989Drumul egal al fiecărei zile: Balkani, Bulgaria 2007 Gallimard, Franța 2009

14

O RAZA DE LUMINA

CITIREBiblioteca din munti si paduriA scris-o geniul, fila cu fila,Si nu noi oameni cu vorbele voastre tipariteSau invatate pederostVa puteti lauda de-acoloVa hraniti intelepciunea.

Inteleptul citeste din carte inainteDe a fi scrisaCand abia e copac sau suflet inverzitCiteste din muguri, vanturi, pietre si noriunde-i scris totulsi nu-i scris inca nimic.

El vede in oameni pana in sangeAcolo unde nimeni nu poate citiDecat cei simpli, curati si puterniciCarora li-i scris asa pe destin:.Sa citeasca.

Si nimeni sa nu- creada vreodata.Ioan Hantulescu,

vol.Anul cu sapte zile.

“O COMOARA PIERDUTA “

O “comoara” a fost pierduta. Cineva a ascuns-osi n-o va da inapoi decat aceluia ce se va dovediistet si cu multe cunostinte. Asa ar putea fianuntat acest joc-concurs. Organizarea jocului.Un anumit obiect este ascuns intr-un anumit loc(chiar in afara jocului unde se desfasoaraconcursul).Pentru a-l descoperi participantii vortrebui sa dezlege un numar de probleme, cuvinteincrucisate, ghicitori, etc., care se gasesc si eleascunse in anumite locuri. Dezlegand una dintre

probleme, afli unde se gaseste urmatoarea iarultima indica unde se gaseste “ comoara “.Primul care descopaera si dezleaga toateproblemele castiga “comoara”. Cei care vorpregati si organiza acest concurs vor tine seamade varsta elevilor.

Prof.ed. Mihaela Bortes, C.S.E.I Alba Iulia.

CITATE DESPRE PRIETENIE

Nu rupe firul unei prietenii, căci, chiar daca îllegi din nou, nodul rămâne.Nimeni nu poate trăi fără prieteni, chiar dacăstăpâneşte toate bunurile lumii.Prietenii mei nu sunt mulţi, dar sunt nenumăraţi.Plăcerea adevărată este de a sta cu cineva lamasă.Ospitalitatea, curtoazia şi prietenia sunt întâlniriale omului în om.Nimic, niciodată, nu va înlocui pe camaradulpierdut. Căci nu pot fi creaţi vechi camarazi.Un prieten este cineva care are aceeaşi duşmanica si tine.Îmi place să ştiu totul despre noii mei prieteni,dar nimic despre cei vechi.Prietenia înseamnă a fi frate şi soră, două sufletece se ating fără să se confunde, doua degete aleaceleiaşi mâini.Prietenia este închisoarea sufletului de bună voieîn trup străin.E mai ruşinos să nu ai încredere într-un prietendecât să fii înşelat de el.E bine sa te înduioşezi de nenorocirea prietenilortai, dar mai bine este să le vii in ajutor.Acordul felului de a gândi naşte prietenia. –DemocritusFrecventarea prietenilor să-ţi fie ca o şcoală şiconvorbirea cu ei, învăţătura. Fă-ti din prietenultău un învăţător şi uneşte prin el foloaseleinstrucţiei cu plăcerea conversaţiei. BaltasarGracianPrietenia îndoieşte bucuriile şi înjumătăţeştenecazurile. – Francis BaconPrietenia înseamnă un suflet în două trupuri. –Aristotel

PROF. ÎNV PRIMAR BUSTAN DELIAELENA

15

O RAZA DE LUMINA

... Continuare din numarul trecut. ...

VESTE – POVESTEZANA MUNTILOR,

de Petre Ispirescu

Acesta porunci la nişte credincioşi ai săi ca săaibă pregătit la îndemână câteva cazane cusmoală, să le fiarbă în ziua nunţii şi când va fiînde seară să aştearnă pe drum smoală. După cepuse la cale toate astea, se duse la nuntă.De cumîncepu hora, fata cea frumoasă şi necunoscutăveni ca din senin, şi iară se prinse lângă dânsul.De astă dată era gătită şi mai frumos, avea niştehaine de la soare te puteai uita, dar la dânsa, ba.Juca feciorul de împărat şi se uita la dânsa ca laun cireş copt. Şi de astă dată o întrebă şi ea îi totrăspunse cam în doi peri. Îi făgădui şi acum că seva lăsa să o ducă acasă. Când fu înde seară lahora cea mai din urmă, pieri ca o măiastră delângă dânsul. Nu se poate spune cât de mult semâhni el; căzu la pat şi zăcea, fără să-i poatăajuta cineva. Tată-său ar fi dat nu ştiu cât aceluiace ar fi putut să-i tămăduiască copilul. Când iatăcredincioşii lui veniră cu un condur. Măiastra,daca se nomoli în smoală, mai bine lăsă condurulacolo decât să întârzie. Atunci [feciorul]împăratul[ui] trimise pe credincioşii lui să umbledin casă în casă, şi să puie pe toate femeile să seîncalţe cu acel condur, şi la care s-o potrivi,aceea să fie soţia lui. Tată-său se învoi şi el laaceastă otărâre. Se duseră deci, credincioşii lui,ocoliră toată împărăţia, cercară toate femeilecondurul, şi la nici una nu se potrivi.Auzindfeciorul de împărat una ca aceasta se îmbolnăvişi mai rău. Apoi porunci ca să încerce şi femeiledin curtea împărătească. La nici una nu se

potrivi. Nu mai rămase decât găinăreasa, pe careo uitaseră; dară împărăteasa, aducându-şi amintede dânsa, îi porunci să se încalţe şi ea cucondurul. Când îl trase la călcâi, pare că fu deacolo. Era turnat pe piciorul ei. Ea începu a sevăicăra şi a tăgădui că nu era condurul ei.Feciorul de împărat cum auzi, porunci să i-oaducă, şi cum o văzu strigă:– Asta este, mamă.Ea, deşi tagăduia, dar înteţită de rugăciunileîmpăratului, ale împărătesei şi ale fiului lor, încele din urmă mărturisi că ea este stăpânacondurului. După ce îi povesti că este zânămăiastră, că îl îndrăgostise de când îl văzuse lavânat, că el rănise o turturică, şi că acea turturicăera ea, şi daca nu s-a arătat lui aşa cum este a fostcă, de va lua de bărbat un om de pe pământ, toatăputerea ei piere. Mai spuse că, spre a-l puteavedea mai adesea, intrase găinăreasă la dânşii şică tot ce ea făcuse era numai pentru dragostealui. După aceea ieşi la scară, bătu de trei ori înpalme, şi iată o cărucioară, fără să fie trasă decai, veni; ea îşi luă zestrea numai de scumpeturidintr-însa, apoi, curgându-i şiroaie de lacrămi dinochi se întoarse şi zise feciorului de împărat:– Iată, pentru dragostea ta, mă lepăd de putereamea cea măiastră, numai şi tu să mă iubeşti,precum te iubesc şi eu. Dete drumul cărucioareişi rămase lângă fiul împăratului, carele în scurttimp se făcu sănătos. Apoi făcu o nuntă d-aleîmpărăteştile şi după moartea tatălui său,rămaseră ei în scaunul împărăţiei, şi domnesc şiastăzi daca nu vor fi murit.Încălecai p-o şea etc. Sfarsit.

Povestea anotimpului uitat

A fost odata ca niciodata, a fost odata dragicopii, intr-o vreme indepartata, cind pamintul eraplin de animale care nu se mincau intre ele, deoameni care nu se dusmaneau...a fost odata... unimparat. El stapinea tot pamintul si era bun siblind, darnic si intelegator. Pe atunci, in timpulanului, nu erau patru anotimpuri, ci unul singur,in care le intilneai pe toate patru, dupa cum itiera dorinta. Si nu numai pe cele patru pe care lecunoastem acum, ci si multe altele, azinecunoscute noua, nici macar din auzite.

… Continuare in pag. 16. …

16

O RAZA DE LUMINA


Aceste multe stari ale vremii erau toate copiiiimparatului, care se numea...Imparatul Timp.Traiau in buna intelegere, fara suparare saucearta, fiecare cu domeniul lui. Soarele straluceaneobosit, raspindind peste intreaga natura olumina calduta, care ii facea pe toti sa fie mereubine dispusi. Gaseai alaturi, fara sa ti se paranimic neobisnuit in asta, copaci in floare sicimpii acoperite de zapada, ploi torentiale, livezicoapte si furtuni de praf.Intr-o dupa-masa, Imparatul, care dormea –vedeti bine ca era un imparat cuminte, caredormea in fiecare dupa-masa, stiind ca trebuie sacreasca mare – deci, intr-o dupa-masa Imparatulavu un vis ciudat. Se facea ca cerul vesnicluminat al imparatiei sale s-a intunecat brusc. Erao noapte neagra, nici macar vreun licurici nu sezarea prin intunecimea grea ca de smoala. Nu semai vedea nimic in jur, dar in aer se simtea frigulpatrunzator, din ce in ce mai patrunzator.Plantele si animalele au inceput atunci sainghete, incetul cu incetul. Speriat, ImparatulTimp si-a chemat copiii in ajutor. Primii au venitbaietii cei mari care, cu rasuflarea lor proaspata,au dezghetat pamintul. Iar Soarele s-a itit printrenori si lumina a inceput sa patrunda printrecrengile copacilor. Pe urma au venit fetele celefrumoase ale Imparatului, care au adus Soarelede-a binelea pe cer si au incalzit lumea.Apoi au venit din nou baietii – mai mici – careau facut pamintul sa rodeasca. La sfirsit, cu maregreu, au aparut fetele lenese si adormite, care aucufundat imparatia intr-un somn binefacator si auacoperit-o cu o haina alba de zapada. Trezit dinsomn, Imparatul isi privi imparatia si cazu peginduri. Imaginile pe care le visase nu-i maiieseau din minte. Se uita cu atentie la copaci sianimale si observa ca erau cu totii foarte obositi.Ca pareau foarte plictisiti. Traiau de prea multavreme in acelasi anotimp. Leii napirlisera si nu

mai aveau colti, fiindca de multa vreme nu maiaveau ce sfisia. Pestii stateau pe fundul apelor sinu se mai distrau deloc strabatind marile sioceanele, vinturile de la miazazi si miazanoaptedormeau si doar sforaitul lor mai stirnea uneorinisipul desertului.Pina si albastrul cerului parea lipsit de sens,decolorat si palid. Si atunci, Imparatul lua ohotarire: avea sa faca asa dupa cum visase.Chemindu-si copiii, ii imparti in patru grupuri. -Voi, le spuse el celor mai mari, veti fi Primavara.Tu vei fi Boarea, tu vei fi Inmugurirea, tu –Ploaia Calda. Voi – Vara. Tu vei fi Arsita, tu-Furtuna, iar tu – Mirosul Adormitor al Noptilorde Vara. Si tot asa, isi numi copiii pe rind:Rodnicia, Imbelsugarea, Crivatul, Zapada. Lasfirsit, luindu-si ramas bun de la ei, dupa ce iiinvesti pe fiecare cu cite o haina aleasa,Imparatul Timp se cufunda in vise.Mai doarme inca si azi, iar copiii lui au luat instapinire lumea. Ei sint Cele Patru Anotimpuri.De atunci Primavara ne intimpina cu bucurie,trezindu-ne din Iarna grea, Boarea alungazapezile, Inmugurirea trezeste pomii, iar PloaiaCalda dezgheata apele si cheama animalele afara,in lumina si caldura. Apoi vine Vara: Arsita fugedespletita pe cimpii si zoreste plantele sa creasca,le mingiie tulpinile verzi si le cinta despre sosireafratelui ei, Rodnicia.Furtuna face oamenii sa rida si sa plinga, iarCerul Instelat alunga norii in noptile senine siaduce cu el mirosul proaspat al florilor. Rouamarunta cuprinde Pamintul si improspateazarasuflarea celor arsi de sete. Toamna e adusa dePrintesa Imbelsugare si Printul Rodnicie, iar soralor mai batrina, Burnita, ii ajunge din urma.Febrili, toti se pregatesc sa primeasca alaiulsfirsitului de An.In sfirsit, vajnicii vestitori ai Iernii gonescberzele spre alte tari si le aduc in saniile lor grelepe fetele adormite ale Imparatului Timp, careingheata aerul cu privirea lor rece de pe altalume. Plutesc deasupra oraselor, muntilor sicimpiilor si dezleaga baierile Cerului cu bratelelor albe, scuturindu-si pletele de fulgii usori denea. Dar stapinul si tatal lor a ramas si astazi totImparatul Timp.

17

O RAZA DE LUMINA

“JOCUL PERSONAJELOR “

Sarcina didactica consta in a le cere copiilor saalcatuiasca scenarii cuprinzand personaje dinpovestiri, filme, sau lecturi diferite cunoscute deei. Jocul urmareste dezvoltarea capacitatilor desinteza, a capacitatilor de asamblare si combinarecu conditia de baza ca activitatea initiala sa fiebine cunoscuta. De exemplu, putem solicitacopiii pe tema: “ Scufita Rosie ii salveaza pe ceitrei iezi de lup “ cu conditia ca aceste povestiri safie bine cunoscute, iar linia combinatorica sarespecte caracteristicile personajelor, fapteleacestora, deci, reperele actionale si psihologiceale personajelor fiind pastrate.Tentatia copiilor va fi aceea de a complicalucrurile, situatiile, dar ei trebuie ajutati saramana la scenarii clare. Aceste jocuri se vordesfasura mai ales in plan oral si mai putin in plaactional cu exceptia teatrului de papusi. Eficientaar fi mai mare daca se apeleaza la mini teatre depapusi, sau teatrul cu masti care poate schimbaatributele personajelor dupa preferinta actorilor.

Prof. ed. Mihaela Bortes,C.S.E.I Alba Iulia

POETUL ŞI POEZIA CA STRIGĂT ÎNÎNTUNERIC - LUCIAN BLAGA VS.GEORG TRAKL

Poezia reprezintă calea de cunoaştere aAbsolutului, calea de cunoaştere a Divinităţii, aLui Dumnezeu. Dumnezeu este Lumină. Luminalui Hristos luminează tuturor. Lumina este unsimbol universal pentru toate popoarele şitradiţiile religioase şi pentru toate curentele degândire: simbol al fiinţei, al cunoaşterii, al trăirii.De fapt, face referinţă la soare, care este sursa

vizibilă a luminii pentru omenire. Chipul luiHristos străluceşte precum soarele pe munteleTabor, iar cine îl urmează, „nu va umbla înîntuneric, ci va avea lumina vieţii” (In 8,12).

„Dumnezeu este Lumină şi în El nu esteîntuneric” (1In 1,5). Când lumina Tatălui a venitsă strălucească în lume, întunericul nu arecunoscut-o şi nu a primit-o. Când Fiul răstignitpe cruce, înalţă spre Dumnezeu strigătulaclamator şi îşi dă ultima suflare, pare căîntunericul cuprinde pământul, iar soarele seîntunecă. Dar, de fapt, apusul luminii înadâncurile întunericului înseamnă răsăritulsoarelui, iar zorile învierii revelează omuluimisterul iubirii treimice. Lumina nu se opune, eapătrunde în întunericul care locuieşte în inimaomului şi în zbuciumul istoriei, se coboarăînăuntru, întru totul, pentru a învinge întunericulşi a-l alunga dinlăuntru.

Europa este Occident, pământulapusului. S-ar putea spune că în ea răsăritul şiapusul sunt destinate să se întâlnească încă de pecând Sfântul Apostol Pavel, ascultând rugabărbatului macedonian, ce i-a apărut în vis, apornit să vestească Evanghelia în Europa şi, deaici, în întreaga lume. Europa a cunoscut, astfel,zorile unei noi civilizaţii care, respirând cu ambiisăi plămâni, a dat umanităţii nenumărate şiminunate roade. Dar, a cunoscut mai apoi şiîntunericul înserării: diviziunea dintre creştini,războaiele dintre fraţi, exploatarea altor popoare,experienţa Shoah-ului, ateismul, pierderea şirătăcirea omului. Dar şi acest întuneric a fostînvins de Hristos, „lumina adevărată care îlluminează pe orice om” (In 1,9), şi a parcursîntunericul crucii. Iar această înserare estedestinată prin el, la un nou răsărit, dacă uceniciisăi vor şti „să iasă din tabără, pentru a mergespre el”, transformându-se prin el în „totul pentrutoţi”. Un nou curcubeu de pace, de dreptate şi defraternitate care leagă cerul de pământ, „semn allegământului” pe care Dumnezeu îl pune între Elşi oameni, şi între oameni şi orice fiinţă viepentru toate generaţiile ce vor urma. Legământuleste creaţia care prin acel „fiat” al Mariei,primeşte „fiat-ul” Creatorului. „Maria – scrieAnton de Padova de sărbătoarea Bunei Vestiri –a fost „curcubeul strălucitor” în zămislirea Fiuluilui Dumnezeu. (...)

… Continuare in pag.18. ….

18

O RAZA DE LUMINA


În această zi Fiul lui Dumnezeu, soareledreptăţii, a intrat în nor, adică în sânulFecioarei glorioase, iar ea a devenitaproape un curcubeu, semn al alianţei, alpăcii şi al reconcilierii.”În curcubeu, încare lumina iubirii se răsfrânge în şapteculori şi nenumărate nuanţe, fiecareculoare proclamă un mod de exprimareşi de concretizare a iubirii, care estelumină, în diferitele forme aleexperienţei personale şi sociale,spirituale şi culturale, în relaţia dintrebărbat şi femeie, în relaţiile dintrepopoare, dintre civilizaţii, omenire şicreaţie. Oare nu acest lucru îl doreşteEuropa şi lumea întreagă de la Hristos,„lumina adevărată care luminează pe totomul, care vine în lume”? Astfel apareun nou mod de a percepe, de a gusta, dea povesti, de a trăi şi de a gândi:Dumnezeu şi omul, Dumnezeu şi creaţia,care se unesc în Hristos cel răstignit şiînviat, care este transformat şi caretransformă orice trup în Duhul Sfânt.Apare un mod de gândire şi un mod de acrea artistic şi tehnic, un mod de aacţiona etic şi social, care îşi aflăîmplinirea într-o relaţie vie cu ceilalţi, culucrurile, cu Dumnezeu, cu sine. Poezialui Lucian Blaga reprezintă, dacăexceptăm contribuţia românească lainiţierea mişcării dadaiste, primul

moment de sincronizare evidentă şiradicală cu literatura europeană. Operalui Lucian Blaga prezintă o situaţieaparte în cadrul expresionismuluiromânesc. Se vorbeşte, în critica literarăromână, despre faptul că Blaga practicăîn opera sa un expresionism îmblânzit,plasticizat, estetizat, cauzele acestuiafiind puse pe seama autohtonizăriipoeziilor. Şi Şt. Aug. Doinaş vorbeştedespre o îndepărtare a poetului demodelele culturale germane: Fără cacelelalte elemente – Goethe şiExpresionismul – să-şi înceteze acţiunea,are loc un proces de auto-delimitare faţăde ele, iar această maturizare agânditorului, independenţa lui crescândăfaţă de izvoarele culturale care l-auhrănit, se răsfrâng în universul poeziei.A vorbi despre expresionismul germanimplică şi a aminti, cel puţin, pe Trakl,poet austriac hipersensibil, maladiv.Acesta este considerat un reprezentat alexpresionismului „neîmblânzit” – poezialui este puternică, abruptă, încărcată deimagini sumbre şi motive ale morţii, acărei univers poetic rămâne populat deimagini dure, morbide. Una dintreimaginile centrale ale acestei poezii estesingurătatea, însă nu una rodnică saurevelatoare de mistere, ci o singurătateapăsătoare, născută, cel mai adesea, dincatastrofele războiului, singurătate pecare oamenii ar vrea să o depăşească fărăsă poată. Raportându-ne la motivele dureale poeziei lui Trakl, trebui sămenţionăm şi Allerseelen, în careşochează imaginea unei mame ceputrezeşte alături de copilul ei.Atitudinea omului faţă de moarte, prinaşezarea unor flori viu colorate pemorminte. Prof. înv. primar

TÂRĂU DIANA MARIA

19

O RAZA D ELUMINA

EVENIMENTE CULTURALELUNA FEBRUARIE

Melchisedec Ștefănescu( 1823 – 1892 )

Melchisedec Ștefănescu (Mihail, n. 15 februarie1823, Gârcina, județul Neamț — d. 16 mai 1892,Roman, Neamț) a fost un episcop și istoricromân, membru titular (1870) al AcademieiRomâne.

BiografieA studiat la Seminarul de la Socola (1834 - 1841și 1842/43), apoi la Academia duhovnicească dinKiev (1848 - 1851), unde a obținut titlul de"magistru în teologie și litere". Învățător înȘerbești - Neamț (1841-1842), profesorsuplinitor la Seminarul de la Socola (1843-1848)din nou profesor la același Seminar (1851 -1856). Profesor și director la Seminarul din Huși(1856- 1861); călugărit cu numele Melchisedec(1843), hirotonit ierodiacon (1844) la Socola,apoi ieronionah în Lavra Pecerska din Kiev(1851), protosinghel (1952) și arhimandrit(1853). Locțiitor de episcop la Huși (1861 -1864), fiind hirotonit arhiereu cu titlul"Tripoleos" în 1862, locțiitor (1864), apoiepiscop eparhiot - numit prin decret semnat deAl.I. Cuza - al noii eparhii a Dunării de Jos, cureședința în Ismail (1865 - 1879); la 22 febr.1879 ales episcop al Romanului, unde a păstoritpână la moarte. Însuflețit patriot, a luptat pentruunirea Principatelor, fiind ales membru înDivanul Ad-Hoc (1857), a sprijinit reformele lui

Al.I. Cuza și Războiul de Independență, a fostministru al Cultelor (1860), membru de drept înSenatul României și i se încredințează o misiunepolitică în Rusia (1868). Precursor alecumenismului, a fost delegat de Sf. Sinod laConferința vechilor catolici de la Bonn (1875).Ca membru al Sf. Sinod, a prezentat o serie dememorii pentru prosperarea vieții bisericești,ameliorarea stării materiale a clerului, dar maiales în legătură cu recunoașterea autocefaliei. Atrimis tineri la studii în Rusia (GavriilMusicescu, Silvestru Bălănești, ConstantinNazarie ș.a.). Prin testament, creează o fundațiedin care să se acorde burse de studii la Academiaduhovnicească din Kiev; biblioteca și colecția sanumismatică le-a dăruit Academiei Române.Episcopul Melchisedec Ștefănescu a avut seriede realizări gospodărești la cele trei eparhii pecare le-a cârmuit.

Manuale

Manual de Liturgică, Iași, 1853, X +132 p. (ed. a II-a București, 1862, XII +185 p., prelucrare după Ivan Scvortev);

Manual de tipic, Iași, 1854, 100 p.; Teologia dogmatică a Bisericii

Ortodoxe catolice de Răsărit, Iași, 1855,VIII + 419 p.;

Scurtă introducere în cursul științelorteologice, Iași, 1846, VI + 168 p.;

Catehismul ortodox, Iași, 1857, VIII +206 p. (trad. după Filaret al Moscovei);

Introducere în sfințitele cărți aleVechiului și Noului Testament, 2 vol.,Iași, 1860, 230 + 223 p.;

Teologia Pastorală, parte tradusă, parteprelucrată, București, 1862, 280 p.;

Alte manuale au rămas în manuscris.

Lucrări

Cronica Hușilor și a Episcopiei cuaseminea numire, București 1869, IX +463 + 175 p. + 3 foi;

Cronica Romanului și a Episcopiei deRoman, 2 vol., București, 1874-1875,IV + 352 p. (I) + VI + 239 p. (II); etc.

Inscripția de la Mânăstirea Războieni,București, 1882, 48 p.;

20

O RAZA DE LUMINA

JURNAL DE IDEI

Un om este suma actelor sale :a ceea ce a facut si aceea ce ar fi putut face (Andre Malraux)

Unii oameni sunt ca si sticlele : nu au valoaredecat prin ceea ce se pune in ei.

(Alexandre Dumas - fiul )

Omul rezonabil se adapteaza mediului; cel care nuse multumeste cu ce i se da, insista in a adaptalumea propriei persoane. De aceea progresuldepinde de oamenii care nu se multumesc cu ce au.(George Bernard Shaw )

Joc de imprietenire

ILocul: in incaperi mai mari, este posibil siin aer liber.Durata: cca. 45 min.Potrivit pentru :Copii de 10 ani, adolescenti si adulti. Inlesnesteimprietenirea copiilor prin joc. Ii ajuta pe copiisa memoreze copiilor din grupa. Pentru grupeintre 12 si 25 de participanti.Vamuire:Pentru inceput isi face fiecare participare cate un“ pasaport “ in care se include: numele, varsta,hobby si alte interese, trasaturi de caracter,simpatii si antipatii ( si ce ar mai fi de adaugat lafiecare 2 sau 3 participanti sunt fotografii care lefac pe loc fiecare participant in parte cate ofotografie. Fotografia vine lipita “ pasaport “. Cuajutorul “ pasaportului “, participantii trebuie saincerce sa ajunga in “tara jocurilor“. La “ granita“ stau “ vamesi “ si “ caini “ de paza care daufiecarui participant cate o sarcina de rezolvat. Iardaca participantul a trecut cu bine “ sarcina “data, ii este permis sa treaca.IILocul: in incaperi mai spatioase.Durata: cca. 15 min.Potrivit pentru :Copii de 10 ani, adolescenti si adulti. Mai estepotrivit pentru a cunoaste intr-un mod hazliunumele participantilor. Atmosfera devine destulde lejera. Pentru grupe intre 10-30 departicipanti.Dansul baloanelor:Descrierea jocului: Fiecare participant primestecate un balon, il umfla si isi scrie numele pe el.Toti participantii sunt invitati sa vina pe ringulde dans cu balonul. In timpul dansului, baloanelese arunca in sus. Participantii trebuie sa mentinabaloanele pe cat posibil in aer. Cand se intrerupemuzica, fiecare participant trebuie sa aiba grijasa prinda cate un balon si sa-l gaseasca pedetinator al carui sta scris pe balon. Se faceschimb de baloane si se cauta mai departe panaisi tine fiecare balonul cu numele lui in mana.Jocul se termina cand majoritatea este obosita siplictisita. Înv.educ. Ioana Coza, cls.aIV-a A,

C.S.E.I Alba Iulia

21

O RAZA DE LUMINA

ABECEDAR NATURIST

Alergiile de primăvară, tratamente naturiste

Care sunt cauzele uneialergii ?

Responsabili deproducerea alergiilor suntpolenul florilor şi praful.Se disting 3 tipuri de

alergii sezoniere:- alergia de primăvară cauzată de polenulpomilor şi arbustilor – debutează la jumătatealunii martie şi se sfârşeşte in iunie;- alergia de vară cauzată de polenul graminatelor(gazon, fân, secară, porumb);- alergia de la sfârşitul verii cauzată de polenulerbaceelor.Cum se manifestă alergiile ?Aşa cum am enumerat şi în introducerea acestuiarticol, semnele alergiei pot fi ochii iritaţi şiînlăcrimaţi, strănuturi, congestia şi curgerilenazale şi gâtul inflamat. Congestia mucoaselorrespiratorii superioare favorizează infecţiilelocale, ceea ce poate produce sinuzite purulente,rinite sau bronşite. Pentru pacienţii predispuşi,această alergie sezonieră se termină deseori princrize acute de astm. În general, afecţiuneadebutează în copilărie sau la începutul vârsteiadulte şi poate dispărea o dată cu îmbătrânirea.Studiile au arătat că există şi o predispoziţiegenetică ereditară, astfel că o persoană care areunul dintre părinţi cu o boală alergică prezintăriscuri mari de a dezvolta ea însăşi o asemeneamaladie.Să explicăm în câteva cuvinte careeste mecanismul de producere al unei alergii.La o persoană sănătoasă sistemul imunitar aresarcina de a apăra organismul contra corpurilorstrăine precum bacteriile, viruşii sau toxinele. Lapersoanele predispuse la alergii acest sistem de

protecţie este însă prea eficient şi percepe dreptpericuloase substanţele comune precum polenulflorilor sau mucegaiul. La contactul cu unalergen, organismul unei persoane alergiceproduce o mare cantitate de anticorpi (proteinecare apără organismul împotriva bolii) care sefixează pe anumite celule din ţesut şi din sânge şieliberează puternici agenţi chimici care,circulând prin organism, declanşează simptomelealergiei.Cum putem trata alergiile ?În primul rând, pentru a reduce pe cât posibilapariţia alergiilor trebuie să identificăm factorulresponsabil de producerea alergiei (se realizeazăcu ajutorul testelor cutanate sau timbrelor patch-test) şi să evităm contactul cu acesta. Evitaţifumatul şi orice alte lucruri agresive faţă de căilerespiratorii: praful, acarienii sau părul deanimale. Dacă este vorba despre acarieni trebuiesă aveţi grijă să curăţaţi mochetele şi perdelele,să utilizaţi lenjerii specifice, să evitaţi pluşurile şisă aerisiţi locuinţa. În privinţa pisicilor, câinilorsau hamsterilor cel mai bun lucru este separareade acestea. Cel mai dificil este de evitat polenul.Vă recomandăm să nu mai mergeţi la ţară şi săpreferaţi ţărmul mării. Următorul pas esteînceperea tratamentului. Medicul vă poaterecomanda o serie de medicamente numiteantihistaminice care blochează receptoriihistaminei, o substanţă produsă de corp în caz dealergie sau vă poate face un tratament dedesensibilizare la alergenul la care sunteţisensibili. Dacă sunteţi un pacient cu alergiesezonieră, medicul poate eventual să văadministreze o injecţie cu cortizon, însă acesttratament are o serie de dezavantaje: poatescădea imunitatea, poate duce la retenţie de apă,decalcifiere sau creştere în greutate.Consultaţi medicul dacă prezentaţi semne aleunei alergii. Consultul medical cuprindeexaminarea detaliată a nasului şi gâtului,depistarea semnelor alergiei care pot apărea pecorp (roşeaţă, eczeme, mâncărimi etc.),depistarea şi eliminarea posibilelor cauze ale a Încontinuare ne vom concentra la descrierea unortratamente naturiste care pot ajuta la vindecareaalergiilor şi a manifestărilor acesteia.- Strănutul este una din cele mai întâlnitemanifestări dacă suferiţi de o alergie. Acestapoate fi tratat cu ajutorul medicinei

... Dr. Marina Curut. ... C.S.E.I Alba Iulia

22

O RAZA DE LUMINA

Din memoriile unui TrubadurAceste partide, ori aceste noroade, se mişcă, seaţâţă, se-nşeală, se ucid şi-şi duc viaţa într-oluptă egoistă şi înţestată. Şi când şarpele, aprinsde focul soarelui, se repede fâşâind şi culcând lapământ paiele de fân, vietăţile se împrăştie capuii de potârniche, şi multe din ele îşi dausufletul de spaimă. Trece cel mare, cel brutal, celprost, dar cel mai tare... Cum n-o să înspăimântepe-atâţia laşi, slăbănogi şi fără de caracter? Câtăasemănare între oameni şi micile dobitoace! Şicât de ipocrit nu-şi ascunde natura, sub velinţe deflori, nemerniciile şi crimele ei! Aceste gândurimă obosesc. Culorile vii şi fermecătoare,mirosurile fără de seamăn de plăcute sunt nişteneruşinate momeli cu care natura atrage şiazvârle în luptă turmele de vietăţi pătimaşe şiproaste. Să caut liniştea sub pluta bătrână. Laumbra acestei namile, asurzit de orăcăitulbroaştelor din mlaştină, să-mi aud numai gândul,să uit această poftă nestăpânită de bine şi dearmonie universală. Nebunii pe care cel sătul legăseşte fără a le căuta, iar cel flămând le cautăfără a le găsi. Aşa e. E atât de bine şi de aromitorpe iarbă verde, la umbră deasă. Vântul carefâşâie, basm vechi şi lung, prin frunzişultremurător al plutei, te pune pe gânduri şi tedezmiardă, parcă ar fi o bătrână care te leagănăşi-ţi cântă, şi-ţi şterge broboanele de pe frunte, şite apără de zăduf şi de singurătate. Lungit cu faţala cer, cuprins de liniştea senină de sus, gândurileîncep să-mi tresară în creier şi se înmulţesc, seînşiruie ca un cârd înalt de cocori şi se duc, pealte tărâmuri, peste nouă mări şi nouă ţări. Deunde-or fi venind toate câte au venit? Şi unde orfi curgând ca să se întoarcă iarăşi cu alte chipuri,dar cu aceeaşi materie? Puterea nevăzută, careseamănă dragoste şi ură printre firimiturile ce se

unesc şi se prigonesc pentru a face şi a desfaceviaţa, o fi ştiind ea de ea, cine e şi cât poate?Ideile sunt copilăreşti, zadarnice şi urâte. De câteori nu râd de mine cei doi fraţi, bunii meiprieteni, şi mai ales sora lor, când mă prind cuasemenea gânduri! Şi-apoi de ce atâta mânie?Câte jucării frumoase nu face natura; câte luptenobile nu aţâţă; ba uneori pregăteşte izbândă şitriumf chiar şi binelui. Pentru ce i-aş cere maimult? Urât şi murdar e pământul când plouă; şinatura e atât de meşteră, încât cerne, frământă,dospeşte şi plămădeşte şi toarnă ce era urât şimurdar într-un calâp frumos şi curat. Din noroi— floare. Când, văzând o adevărată femeie,frumoasă, blândă, caldă în mângâieri şi care sănu creadă că un obraz frumos şi un creier tâmpitfac mai mult decât o minte înaltă ş-o faţă urâtă...cine a văzut o astfel de minune şi n-a iertat totoarbei naturi? Ah! dacă eu aş fi întâlnit în caleamea pustie pe aceea care să nu râdă când euoftez, care să nu se strâmbe când eu visez, caresă mă întrebe ce am când lacrimile mi serostogolesc pe obraji... cine ştie, poate că şi eu aşfi izbutit să am o viaţă mai omenească, să fiu unom mai cu dorinţă şi înţeles de viaţă. Dacă ea, alcărei păr ar cădea în inele de fum pe umerii săiplăpânzi şi albi, ai cărei ochi ar fi ca cicoarea dealbaştri şi de miraţi, a cărei mână mică şi moalemi-ar mângâia mâna mea aspră, al cărei glas mi-ar răsuna în fundul creierului ca o muzică cântatănumai mie, dacă ea, a cărei fiinţă n-o cunosc şi alcărei nume nu-l ştiu, ar fi aci, lângă mine, aş uitapoate toată durerea, aş înfrânge toată revolta şiascuţimea nervilor mei şi aş adormi fără alt visdecât chipul ei, fără alt dor decât, curând, curând,curând, să mă deştept ca iarăşi s-o văd, şi iarăşis-o mângâi, şi iarăşi s-o îmbrăţişez... Ar sta acipe iarbă... m-ar privi şi, fără să mă uit la dânsa,aş simţi pe mine două mărgele albastre şi caldecare mi-ar furnica tot trupul... Şi când aş plecacapul pe genunchiul ei cu miros de muşeţel, cebine i-aş vorbi şi ce ciudat şi dulce mi-arrăspunde...

Vântul şuieră, şi ea parcă-mi vorbeşte.— Iubita mea, tu eşti lângă mine.— Te legăn, ca s-adormi.— Iubita mea, a ta e mâna pe care o sărut şi numă satur?— Te mângâi, ca să nu visezi de rău.

... Continuare in pag.23. ....

23

O RAZA DE LUMINA

… Continuare din pag. 22. …

— Iubita mea, fânul şi-a plecat florile cumirosurile lor pe faţa mea, ori vântul ţi-a adiatinelele uşurele ale părului tău?— Mă plecai spre tine; credeam că dormi; voiamsă te sărut.— Iubita mea, tu, când vorbeşti, îmi cânţi; cândmă atingi, tresar, şi când tresar, simt o căldurăfericită care se revarsă în mine; tu, când măpriveşti, îmi luminezi mintea şi-mi aprinzi inima;tu, când mă cerţi, mă mângâi; tu, când mă săruţi,mă faci să cred în vise. Iubita mea, vorbeşte-mi,dă-mi mâna, priveşte-mă, ceartă-mă şi sărută-mătotdeauna.— Adormi, adormi, căci până ce voi avea sângecald în buzele mele şi lumini vii în ochii mei,ochii şi buzele sunt ale tale.Aşa de puternică fu această închipuire şi eu aşade lacom şi de prost! Pentru ce dorii să-i strângmâna moale şi să-i sorb buzele ei atât de bune?De ce mi se stinse închipuirea de o clipă?Şi m-am trezit cu iarbă-n mâini şi cu pământ pebuze. O clipă de fericire mincinoasă, stinsă într-oclipă, e o nefericire cu mult mai mare şi maiadâncă ca toate durerile văicărite în gura mare pela răspântii.Vai! cât pierde omul într-o iluzie!Pentru ce atâtea intrigi, atâtea scrisori pierdute,atâtea taine dezvelite, atâta gimnastică de fălci,când adevărata tragedie sufletul cel mare opoartă în el, deştept şi dormind, şi pe care cu câto poartă mai liniştit în pustiul lumii, cu atât seucide mai încet, mai dureros şi mai sigur.M-am deşteptat. Aud iarăşi marele concert alnaturii. Câmpul ei, cu pânze urzite în verde şiplouate cu flori albe, galbene, roşii şi albastre,iarăşi mi se desfăşură în valuri mişcătoare. Darmi-e silă de această natură, care nu se primeneştedecât prin lupte şi prin crime. Dacă aş adormi,m-aş întrema.

Ziua, închizând ochii, te afunzi într-o noapteroşie, care joacă împrejurul tău şi îşi scânteiazăbuchetele de artificii violete şi albastre.Câteodată te înspăimânţi văzându-ţi ochii afarădin tine, ca două cercuri vinete în două inelegalbene. Dacă învârteşti ochii pe sub pleoape,către rădăcina nasului, simţi un fel de apăsaresub frunte, o greutate între sprâncene şi un curentameţitor în tot capul. Obrajii ţi se liniştesc asomn. Mâinile amorţesc; trupul cade în piroteală.Gândurile se împuţinează; se reduc la câtevanoţiuni; dau să se limpezească iarăşi, şi mai răuse tulbură. Negura care a îmbrobodit vederea sevarsă în creier. Cel din urmă gând e ca flacăraunei feştile fără untdelemn: zvâcneşte, se ridică,se îneacă şi se stinge... Unde-oi fi? Mi se pare cădorm la umbra plutei. Mi-e frică să mă deştept.Mi-e frică să crăp ochii. Mi se pare că cineva măţine de mână. Inima mi se bate. Cine e lângămine? Mâna aceasta care m-atinge e caldă,moale şi parfumată. Nu pot să mai rabd aceastănouă glumă, pe care n-o văd, dar o simt cu multmai bine decât pe cea dintâi.— Cine eşti? Mă deşteptai; sărisem în genunchi;şi obrajii mi-ardeau de ruşine. Sora amicilor meiera lângă mine. Mi-era ciudă ca să mă vadăsperiat, aşa, în neştire, mie, căruia de nimic nu-mi este frică cu adevărat.— Îmi pare rău că n-am putut să te deştept maibinişor. Te-ai speriat? Mi-era milă de tine.Desigur că visai ceva trist, căci plângeai în somnşi buzele îţi tremurau.— Nu visam nimic.— Nu se poate. De ce plângeai?— Mă mir şi eu.— Nu se poate... Era o fată bună, dintr-o familiemare. Era brună, cu părul lustruit şi creţ ca opiele de astrahan, cu ochii mici şi pătrunzători,parcă înfigea în tine două vergele aprinse când teprivea. Ne certam necontenit, şi totuşi,necontenit rămâneam buni şi adevăraţi prieteni.— Nu se poate, repetă ea, te-ai gândit la cevaînainte de-a adormi.— La nimic, îngânai eu, aruncându-mi privireaobosită pe deasupra clădăriei de flori.— Nu se poate. Te-am căutat cu toţii în toatepărţile. Te-ai făcut nevăzut din revărsatul zorilor.Nici apă, nici mâncare până acum, la patruceasuri.

... Continuare in numarul viitor ....

23

O RAZA DE LUMINA





23

O RAZA DE LUMINA





24

O RAZA DE LUMINA

MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ

1.Mihai întâlneşte pe Ionuţ jucându-se cu sora luiElena şi-l întreabă, câţi fraţi sunt.Ionuţ răspunde:- Eu am atâţia fraţi cât şi surori.Elena zice:- Eu am de două ori mai mulţi fraţi decât surori.Câţi fraţi erau în total?

2. - În ce clasă, sunteţi voi, măi băieţi?- Toţi suntem în clasa I, în afară de 12; toţisuntem în clasa a II-a, în afară de 12; toţi suntemîn clasa a III- în afară de 12; toţi suntem în clasaa IV-a în afară de 12.Câţi elevi sunt în total?

3. Mădălina întreabă:- Câţi pomi ai în grădină?- Dacă aş avea cu trei mai puţin, atunci jumătatedin acest număr ar fi cu doi mai mare decâtsfertul lui.Câţi pomi erau?

4. Îndoitul unui număr mărit cu 3 a fost înmulţitcu 4. Produsul obţinut micşorat cu 5 a fostîmpărţit la 9 şi s-a obţinut 15.Care a fost numărul iniţial?

Prof.pt.inv.primar BUSTAN DELIA ELENAC.S.E.I Alba Iulia

ZIUA URSULUI IN TRANSILVANIA PE2 FEBRUARIE:

Dupa Muma si Fata padurii, cele mai cunoscutereprezentari mitice in Calendarul popular suntursul si lupul. La atitudinea geografica aRomaniei ursii se imperecheaza la sfarsitul veriisi inceputul toamnei, perioada cand aduc pagube

insemnate turmelor de oi, livezilor si prisacilor.Acest timp este marcat in Calendarul popular deziua de 1 august. Prin tara Hategului ursului i sepunea acum o pulpa de vitel si i se spunea cuvoce tare: „– Na Ursule!”. Mos Marin, importantzeu al Panteonului carpatic, mai este sarbatorit laMartinii de Iarna (1–3 februarie), cand fata, laZiua Ursului (2 februarie) si in Sambata Ursului(o saptamana inainte de Mosii de Florii). Primeletrei zile ale lunii februarie sunt dedicateMartinilor de Iarna, patroni ai ursilor. Cel maiputernic si mai periculos dintre ei, Martinul celMare, este sarbatorit in ziua de 2 februarie, laStretenie sau Ziua Ursului.Conform traditiei, ursul ar iesi in aceasta zi dinbarlog sa-si priveasca umbra pe zapada. Dacaeste frig, ceata si nu-si vede umbra, isi daramabarlogul, trage un joc, merge la rau, bea o gurade apa si isi vede de treburi prin padure. Dincontra, daca timpul este frumos, e soare si isivede umbra pe zapada intra din nou in barlogpentru ca iarna va mai dura 40 de zile. incredintele, basmele si legendele populare, ursuleste o fiinta ciudata a padurii: fata puii iarna, intimp ce alte vietati asteapta anotimpul calduros;daca timpul e frumos, intra in adapost, daca esteurat, isi reia activitatea prin padure; cand gasestepunte peste rau o strica, cand n-o gaseste daramaun copac si pune punte etc. Oamenii asociazaacest comportament al ursului cu timpulcapricios de la sfarsitul iernii si inceputulprimaverii. Ursul, numit in zilele lui desarbatoare Mos Martin, ar fi fost om, morar saupastor in satul sau. Dupa ce s-a metamorfozat inurs, acesta ar fi pastrat sentimente si preocupariumane: iubeste o femeie pe care o fura si o ducela casa lui (barlogul) din padure, isi construiesteadapost pentru iarna, prevesteste vremeafriguroasa sau calduroasa a anului etc. Un singurlucru a uitat sa faca: aprinderea focului. intraditiile populare ursul este mai degrabafolositor decat daunator: influenteaza in bine.Ursitoarele la nasterea copilului; pruncii unsi cuuntura lui cresc voinici si sanatosi; copilulbolnav de sperietoare se vindeca daca se afumacu par de urs; barbatul calcat de ursul dresat incadrul obiciului Calcatul Ursului, nu-l mai dureaspatele peste vara. La inmormantarea oamenilor,in noptile de priveghi, si la moartea si renastereaanului (Anul Nou) apareau fantastice spiriteascunse sub mastile de urs. Adesea, dintiimosului erau purtati de oameni ca talismane.

… Continuare in pag.25. …

25

O RAZA DE LUMINA


ZIUA ZONELOR UMEDEPe data de 4 februarie se sarbatoreste ziuazonelor umede.Dunarea este o zona umeda, darfoarte draga mie.Este un fluviu european si-lconsideram un paradis romanesc.Are 2858 km.lungime si se situeaza printre fluviile Terrei pelocul 15 ca si km.Pe cursul Dunarii sunt 45 debaraje care formeaza tot atatea lacuri deacumulare., cel mai mare fiind Portile deFier[140 km.]- Portile de Fier I si Portile de FierII.Datorită faptului că traversează o multitudine deregiuni naturale, cursul inferior este împărtit în 5sectoare (Ujvari, 1972):Defileul carpatic (144 km)Sectorul sud-pontic (566 km)Sectorul pontic oriental cu bălti (195 km)Sectorul predobrogean (80 km)Sectorul deltaic (90 km)Dunărea colectează majoritatea râurilor dinRomânia cu exceptia celor din Dobrogea,transportând anual circa 60 de milioane de tonede aluviuni si 200 de miliarde m³ de apă. Deasemenea, prezintă importantă deosebită pentru:navigatie, hidroelectricitate, piscicultură,furnizând apă pentru industrie, agricultură,populatie.În Lunca Dunării se află multe asezări printrecare 18 orase, (Moldova Nouă, Orsova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, TurnuMăgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita, Călărasi,Fetesti, Cernavodă, Hârsova, Brăila, Galati,Isaccea, Tulcea si Sulina), fiind traversată decinci sosele si două căi ferate.În anii socialismului, s-au făcut desecări de-alungul Dunării, ocazie cu care lacuri, precumPotelu, Greaca, Nedeia, au dispărut. Acestelacuri retineau apa în timpul inundatiilor si erau

o sursă importantă de peste. În prezent, lipsaacestor lacuri duce la consecinte catastrofale înperioadele de inundatii. Poarta de intrare în DeltaDunării este reprezentată de Parcul NaturalLunca Joasă a Prutului Inferior, arie naturalăprotejată cu triplu statut de protecţie: parcnatural, arie de protecţie specială avifaunistică şisit de importanţă comunitară. Importanţaecologică a Parcului Natural Lunca Joasă aPrutului Inferior este recunoscută la nivelinternaţional. Astfel, ca urmare a studiuluiregional finanţat de Biroul RAMSAR în periada1999 – 2001, Prutul Inferior a fost propus pentrua fi inclus în programul Coridorul Verde alDunării de Jos. Zonă naturală de o mare valoareştiinţifică, Parcul Natural Lunca Joasă a PrutuluiInferior prezintă habitate şi caracteristici de zonăumedă. Aici se regăsesc 4925 ha zone umede,2627 ha păduri şi pajişti umede precum şi altehabitate naturale. Parcul Natural Lunca Joasă aPrutului Inferior include patru rezervaţii naturale:Balta Vlăşcuţa, Balta Pochina, Ostrovul Prut şiBalta Maţa Rădeanu.

Prof. ed. ALBU LILIANA,Gradinita nr. 9, HUSI

MAXIME SI CUGETARI DESPREADEVAR

Sa ne mintim pe noi insine ne este mai adancinradacinat decat sa-i mintim pe ceilalti!(Dostoievski)Daca vrei odihna, crede. Daca vrei adevarul,cauta si sufera. (Frederich Nietzsche)Cine invata nu inseamna ca si ajunge la adevar.Cine ajunge la adevar, nu-i inca in stare sa-lintareasca. Cine-l intareste nu inseamna ca si stiesa-l intareasca. (Confucius)A detine adevarul este calea celesta. A cautaadevarul este calea omului. (Confucius)“Adevarul nu se confrunta intotdeauna cudreptatea!” “Unde ai citit asta ?” “In toate cartilebune.” (William Faulkner)Adversarul care iti este o obsesie a devenit oparte din tine. (Lucian Blaga)Sinceritatea absoluta e ceva tot atat deneconfortabil ca si minciuna perpetua. (TudorOctavian)Adevarul este rareori invaluit in romantism.(Agatha Christie)

26

O RAZA DE LUMINA

GLUME

— In blocul nostru peretii sunt atat de subtiri,incat aud de fiecare data cînd vecinul isi schimbacamasa.— La mine e si mai groaznic. Aud pîna si cîndvecina isi schimba ideile. Noroc ca asta seîntimpla numai o data pe saptamana.

Junele e in vizita la logodnica lui. Cum seapropie miezul noptii, iar parintii fetei vor sa seculce, tatal intra în salonul unde stau cei doiîndragostiti si spune:— As vrea sa te previn tinere, ca la noi, lamiezul noptii stingem lumina in toata casa.— Foarte dragut din partea dumneavoastra,domnule; nu îndrazneam sa va rog.— Doctore, vreau sa va multumesc pentrumedicamentul prescris.— Te-a ajutat, vad, nu-i asa?— Da, m-a ajutat de minune...— Cit ai luat din el, cate sticlute?— Nici una. Unchiul meu a baut una si eu ammostenit o casa de toata frumusetea!

— Buna! Ce mai faci? Ce-i cu tine?— Pai, ma însor, dar am probleme. N-amapartament.— Nu-i nimic... N-ai decat sa locuiesti cusocrul!— A! Nu se poate... El locuieste la soacra-sa!

Intr-o zi Groucho Marx este întrebat de oziarista:— Nu va deranjeaza ca sunteti bunic?— Nu, raspunse el. Ceea ce însa ma deranjeazaeste faptul ca sunt casatorit cu o bunica!

Un bancher invita la vila lui un expert în tablourisi-i arata colectia sa de mari maestri ai renasteriiitaliene.

— Nu incape nici o îndoiala, spune expertuldupa ce a examinat atent fiecare pînza. Toatesunt absolut autentice, de valori incontestabile.Un singur lucru ma intriga. Toate pînzele suntiscalite Sarah!— O, nu va nelinistiti, spune bancherul. Este unsfat pe care mi l-a dat avocatul meu, mi-aspus sa pun totul pe numele nevesti-mi.

CURIOZITATI GEORGAFICE

Dunarea - Fluviul carestrabate cele mai multe tari(10 ): Germania, Austria,Slovacia,Ungaria, Croatia, Serbia,Bulgaria, Romania,

Republica Moldova si Ucraina. Trece prin patrucapitale: Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad.Ein Bokek - este localitatea aflata la cea maijoasa altitudine, se afla situata pe tarmul MariiMoarte, la 360 m sub nivelul marii.El Alto - aeroportul international situat la ceamai mare altitudine ( 4 150 m ). Este construitintr-o suburbie a capitalei Boliviei.Etna - vulcanul activ cu cea mai lunga perioadade activitate ( 6000 ani ), se afla situat in Sicilia.Fundy Bay - locul unde se inregistreaza cea maiinalta maree ( 16,30 m ) . Portiunea unde s-ainregistrat acest nivel se numeste Burncoat Headsi se afla in partea de E a Golfului Fundy.Gange-Brahmaputra - cea mai mare delta de pe

glob, situata in partea deS a continentului asiatic,formata de cele douafluvii ale caror nume lepoarte, la varsarea inGolful Bengal. Geysir -cel mai cunoscur

gheizer, situat in partea central-sudica a Islandei.In perioada izbucnirilor arunca jetul de apa sivapori pana la 48-54 m inaltime.

27

O RAZA DE LUMINA

Legende

- Se spune ca pemuntele Ceahlau ar fitrait cindva un neamde uriasi, popor deoameni grozav deinalti si de tari. Si-au

adus cu dinsii niste vite, un soi de bouri, cucoarne scurte, si-i pasunau toata vara pe plaiurilemuntelui, pina da omatul. Atunci coborauoamenii cu vitele lor, catre apus si miaza-zi, spreValea Jitanului, care de atunci si pina acum asa îispune. Dar într-o iarna, a dat în ei o molima de s-au prapadit batrini si tineri si bouri. Ar mai fiscapat doi, o fata si un baiat. Acestia, luindputinii bouri ce erau feriti de crunta boala, s-auurcat sus în plaiul muntelui. Si numai ce le-atrecut prin gind celor doi tineri: sa ridice acolosus fiecare cite un turn, doar i-o vedea si oameniidinspre soare rasare. Si asa au tot carat lespezi sistinci; baiatul a ridicat un turn mai mare si mailat, iar fata unul mai mic, dupa puterile ei.Oamenii din vai priveau mirati cum se ridica zide zi aceste piscuri prea marete. Numai ca înziua în care îsi schimba codrul fata verde, ziua deProbajini, numai ce trasni în peretii muntelui,nori de zloata si de gheata s-au prabusit curmindorice viata pe tot cuprinsul muntelui. Si pesteceasuri, cind mindrul soare si vinturile limpezirahaul, cu-n stinjen se saltase Ceahlaul...Dupa ce s-au scurs puhoaiele, oamenii din valenemaivazind pe cei doi tineri uriasi si nici omiscare în munte, s-au urcat pe culme si i-aucautat. Într-un tirziu au dat de ei turtiti subgreutatea ghetii. Le-au zidit mormint de piatra,acolo unde-i aflara. În anul celalalt au venit iaroamenii, tot de Probajini, si au adus o toaca pecare au întepenit-o acolo sus, pe virful cel mai

înalt. Si de atunci, în fiecare an, de ziua aceea,poporul de prin vai si lunci, barbaþi, femeisi copii, fac o slujba în sobor, cinstind mormintulacelor uriasi. Si iaca asa, de atunci, turnului maimare îi zice Toaca, iar celuilalt îi spunePanaghia. De sub Toaca, printre turnuri în jos,acolo unde lumina-i fara spor, îi jgheabul istafioros de-i spunem noi Jgheabul Uriesilor…

URIASII DIN SCAIENIScaieni este o asezarestraveche situata in muntiiBu zaului, atestata caobste mosnaneasca pe la1600. Satenii spun ca, invremuri de demult, pe

cand zmeii se bateau prin fundaturile padurilor,acolo fusese o „asezare tatarasca“, adica locuitade uriasi. Necropola acelui sat pierdut in neguratimpului este plina de schelete umane ce masoarain jur de 2,40 m. In Romania, exista nenumaratemarturii despre o civilizatie a uriasilor. Practic,fiecare zona a tarii are povesti despre eroi destaturi formidabile, novaci, cum li se spune inunele locuri. Dar nu numai legendele noastrevorbesc despre acestia.

MOSNENII DIN SCAIENI

Mosnenii constituie o populatie foarte veche,organizata mai intai pe familii, apoi in obsti,care, in timp, a dat cele mai vechi familii denobili autohtoni. De mosnenii stabiliti in parteasuperioara a raului Buzau pomenesc si cronicariiantici. Pliniu ii numea mossyni, Strabo le ziceamossynoeci si-i localiza langa tinutul colchilor (astazi Colti, in vecinatatea tinutului vechilormosneni). Locuintele lor de lemn aveau oparticularitate anume. Erau foarte inalte si aveauforma de turn, denumite astazi „cule“. Ele erauconstruite din trunchiuri intregi de copaci, taiatila o margine de padure. „Talpa“ turnului saufundatia era formata din primii patru copacidoborati - carora din taiere li se dadea directia decadere - sub care se asezau pietre mari. Si astazisatenii din Scaieni pastreaza acelasi mod deconstructie a temeliei, fara sa se respectecanoanele stravechi, pentru care era nevoie de oforta deosebita, pe care numai uriasii o aveau.Familiile de mosneni au dat cei mai buni capitanilui Negru Voda.

27

O RAZA DE LUMINA

Legende








27

O RAZA DE LUMINA

Legende








28

O RAZA DE LUMINA

Calul si magarul, poveste populara

Se spune că un ţăran avea îngospodăria sa un măgar şi uncal. Ţăranul era tare harnic,aşa că în fiecare zi mergea orila câmp, ori la pădure, ori larâu, pe unde avea treburi defăcut. Ba mai lucra şi pe la

vecini. Calul şi măgarul îl însoţeau pretutindeni.Împreună cărau lemnele, piatra din râu sau araucâmpul. De la un timp, măgarul se simţea tareobosit. Aşa că într-una din zile îi zise tovarăşuluisău:- Calule, tu eşti mai voinic şi mai în putere, terog, ia-mi ceva din spinare, ca să-mi uşurezpovara, că tare îmi este greu, simt că mă sfârşesc.Dar calul i-a întors spatele şi nu a vrut să-l ajute.Bietul măgar, răsufla din ce în ce mai greu şislăbea văzând cu ochii. Şi într-o zi căzu mort subgreutatea poverii lui.Tare s-a necăjit ţăranul, dar acum era prea târziu,nu a avut ce să mai facă. Aşa că luă povara de pespinarea măgarului şi o puse pe spinarea calului.Acum calul ducea şi povara lui şi pe a măgarului.Ba mai mult, ţăranul jupui pielea măgarului dupăobiceiul locului şi o aruncă şi pe aceasta pespinarea calului.Calul, apăsat de greutatea poverilor, îşi zicea:- Vai mie, aşa îmi trebuie, căci nu vrusei să iaupuţină povară de pe spinarea tovarăşului meu. Ela murit din pricina asta, iar eu trebuie să ducacum şi povara lui toată, ba încă stăpânul îmipuse în spate şi pielea lui! Invăţătura:Se cuvine ca cei ce pot să ajute şi să sprijineascăpe cei neputinciosi,Pentru ca şi lor să le fie bine şi spre folos.

Ajutându-i pe alţii, te ajuţi pe tine însuţi.

Cuza - Voda si santinela, povestirepopulara

Se ştie că domnitorul Cuzaobişnuia să umble noapteaschimbat prin oraş şi intra învorbă cu cine se nimerea,întreband şi iscodind să aflecare sunt nevoile oamenilor,cum se poartă cu ei slujbaşii

şi dacă poporul vorbeşte de bine sau de răudespre domnitor. Într-o sară, trecând pe langa osantinelă ce era la un post oarecare, vede pesoldat că stă rezămat de gheretă, cu arma proptităde braţ, iar într-o mână ţinând un codru demămăligă şi într-alta o ridiche din care îmbucacu poftă. Domnitorului îi veni să râda când îlvazu şi-l intrebă pe un ton glumeţ:

- Ce mănânci acolo, măi camarade ?Soldatul, care nu-l cunostea, zise:- Ia, ghici !Atunci, domnitorul, prefăcându-se că nu ştie cemănâncă soldatul, începu să-l întrebe:- Îi fi mâncand mămăliga cu slănină?- N-ai ghicit.-Îi fi mâncand mămăligă cu praz ?- N-ai ghicit.- Îi fi mâncând mămăligă cu ceapa ?- N-ai ghicit.- Îi fi mâncând mămăligă cu ridiche, leat ?- Vezi ca ghicişi ?Domnitorul râse de soldat, dar acesta nu-i dădupas şi-l întrebă:- Dar tu cine eşti de mă întrebi ?- Ia ghici, răspunse Cuza, în felul soldatului.- Îi fi don’căprar cutare ?- N-ai ghicit.- Îi fi don’sergent cutare ?- N-ai ghicit.- Ii fi don’căpitan cutare?- N-ai ghicit.Soldatul, atunci, scos din sărite, zise cam rastit,cam cu sfială:- Că doar n-ai să fii măria-sa Vodă Cuza ?- Ei, vezi că ghicişi!- Aoleo, strigă soldatul fâstâcit, ţine tu ridichea şimămăliga, să prezint arma !

29

O RAZA DE LUMINA


A doua zi dimineata sosi la regiment un ordin almăriei-sale domnitorului, că soldatul care a fostde santinelă la cutare ceas în postul cutare să fietrimis numaidecât la palat, cu arma.Soldatul, când auzi despre ce e vorba, i se facuinima cât un purice, de frică, văzând că omul dinseara trecută era chiar Voda Cuza, dar ştiind cămaria-sa e om bun la suflet, îşi luă curajul şi seduse fără teamă. Ce se întâmplase ?Domnitorul, întorcandu-se în seara trecuta lapalat, povestise doamnei toată întâmplarea cusantinela şi doamnei îi plăcu atât de mult, încâtceru să vadă şi măria-sa pe soldatul cu pricina.De aceea, cand sosi omul nostru la palat,domnitorul îl puse să repete scena din ajun, spremarea veselie a doamnei, care râse din toatainima. Măria-sa doamna întreba apoi pe soldat deunde e, cum îl cheamă, dacă e însurat şi cemeserie învârteşte şi aflând că era plugar însuratşi că n-avea stare mai de loc, îi dete o sumă debani si stărui pe lânga domnitor a-l libera dinoştire, şi-l trimise la vatra lui.

CURIOZITATI

Cuibul cu ventilator

Deşertul reprezintă un locpuţin prietenos, care nu oferăcondiţii prielnice de viaţăplantelor şi animalelor. Cutoate acestea, multevieţuitoare trăiesc încondiţiile aspre de seceta şi

căldură. Pentru a rezista, acestea s-au adaptatmediului ostil, dând dovadă uneori de o abilitatedeosebită.

Pasarea Emu

Este originara din Australia.Cu ani în urmă, pe teritoriulcuprins între Australia şiTasmania se pare că au maitrăit încă doua specii depasari emu, dar de dedimensiuni mult mai mici

decât emu australian actual. Emu este una dintrecele mai mari păsări nezburătoare, atingând oînalţime de 180-190 cm şi o greutate de 55- 60kg. O întrece doar strutul african (Struthiocamelus). Aripile păsării emu sunt reduse mult,aparand ca nişte rudimente vizibile numai peschelet. Lipsa posibilităţii de a zbura esteînlocuită de calitatea de alergător, atingandviteza de 50 km/ora. Penajul este alcatuit dinpene duble, lungi si moi, care dau aspectul deblana. Ele sunt mai închise la culoare pe spate şipe cap şi mai deschise pe părţile inferioare. Pecap si gat culoarea este gri-albastruie.Atâtmasculul cât şi femela sunt la fel de colorate.

SATIRAUn sultan dintre aceia ce domnesc peste vrolimba,Ce cu-a turmelor pasune, a ei patrie s-o schimba,La pamânt dormea tinându-si capatâi mâna ceadreapta;Dara ochiu-nchis afara, înlauntru se desteapta.Vede cum din ceruri luna luneca si se coboaraSi s-apropie de dânsul preschimbata în fecioara.Inflorea cararea ca de pasul blândei primaveri;Ochii ei sunt plini de umbra tainuitelor dureri;Codrii se înfioreaza de atâta frumusete,Apele-ncretesc în tremur straveziile lor fete,Pulbere de diamante cade fina ca o bura,Scânteind plutea prin aer si pe toate din naturaSi prin mândra fermecare sun-o muzica desoapte,Iar pe ceruri se înalta curcubeele de noapte...Ea, sezând cu el alaturi, mâna fina i-o întinde,Parul ei cel negru-n valuri de matasa sedesprinde:Si durerea mea cea dulce cu durerea ta alin-o...Scris în cartea vietii este si de veacuri si de steleEu sa fiu a ta stapâna, tu stapân vietii mele.

30

...Degeaba reciti poezia :"Vai, ce fericit sunt!!!".Nu convingi pe nimeni. Dincolo de vorbe nu edecat amintirea! Dar cat e de valoroasa! Eu nuas putea trai fara amintiri. vii s-a intamplatvreodata sa va doriti din tot sufletul ceva ce vaface doar rau? sa ramai langa cineva dintr-oincapatanare prosteasca care nu iti face decat tierau, care nu iti ofera nimic in schimb? sa renuntila tot ce aveai inainte ... ? Stii cum e ...

ISSN-L 1454-5101

ISSN 2069-2692

ISBN 978-606-576-658-7

30


ISSN-L 1454-5101

ISSN 2069-2692

ISBN 978-606-576-658-7

30


ISSN-L 1454-5101

ISSN 2069-2692

ISBN 978-606-576-658-7

o raza de lumina raza de lumina 40 februarie... · 2014-12-03 · informatie de la mai multi...

Documents