O 6Nr, 8.

Biblioteca SemănătorulBibliotecă de popularizare literară şi ştiinţific

numărul 40 fileri.An apărut:

Nr. 1. Alexandru Ciura: Fraţii schiţe din răsboiNr. 2. Victor Stanciu: Cuib de rândunică şi al

schiţe de popularizare ştiinţifică.Nr. 3. Ion Agârbiceanu: Din vieaţa preoţeasi

schiţe.Nr. 4. Dr. Ioan Lupaş: Din trecutul ziaristic

româneşti.Nr. 5. Dr. Ion Mateiu: Şcoală şi educaţie pagi

ardeleneşti.Nr. 6. Al. S. Iorga: La chestiunea industriei no:

stre.Nr. 7. Ion Clopoţel: însemnări pe răboj.Nr. 8 Ion Barac: Pitelea Gâscariu sau Paradi]

ma leneşului, mult curioasă şi în stihuri ale; tuită.

Nr. 9—10. Mihail Gaşpar: Izrael, roman.

Pentru tot ce priveşte „Biblioteca Simănătorul" a se adresă Librăriei diec»zâne din Arad.

o PflRflDiGmfl fl istneşuhui

PIPOTA GĂSCflRIUmubt C U R IO A S Ă , în S U H U R l A liC Ă C U lC Ă

m flflist.: IRflnSlJfllOR fiii BRBŞODUIiUl in i înnuame 1829.

:u BiosRflfie De n. io r b b şi cuueaeRe Din sc ric r iu c iui îoan BARflC: - m tic o t De un cor şi cu b a r b a

cu r o r şi cei i r c i fR a ţi eneBOşi.

lO flil BflRflC

,B iB b io tK H T e m Ä n Ä tö R U b ‘ ‘ .eDiruRfi LiBRflRiei Diecezane b r b d .

1916.

6 2 0 6

Albina din floare miere

Suge după a sa plăcere,

Iar păianjenul venin;

Nu urmă lui şi nu face

Că păianjenul, de-ţi place

Să te îndulceşti deplin!

Io a n B a ra c

Nr. ALÚ

\

Pipelea Gâsfcariu.Pipelea şi mamă-sa.

Fost-a oarecând odată 0 văduvă cam ciudată,O bătrână rntr’un sat; însă unde nu ştiu bine,Că aminte nu-mi prea vine Şi de-atuncia mi-am uitat. Destul că eiâ o babă Şi un fecior nu de treabă, După muşte umblător, în cenuşe şezător.Destul îl mustra bătrâna Pe ceva să pună mâna,Lui nimica nu-i păsa.Ca mazărea pe părete Avea beţele pe spete Dela baba, mamă-sa.

- 3

Prea de tot să lenevi-se,Şi ca scoarţa să toci-se Trupul lui de mult şezut; Până când să sătura-se Şi el â* şedeâ acasă Cu atâta încrezut.

Şi dorind lumea să vază, Şi-acasă să nu mai şază Ca un leneş puturos,Se socotea cum să iasă Cu treabă cevaşi, de-acasă La lume mai bucuros?

Având bătrâna lui mumă Gâşte bune la o sumă, Vre-o douăzeci, şi-a gândit Să-şi vânză la târg din ele, Să-şi mai iacă cheltuiele,Şi de târguri s’a gătit.

De pe vatră dela oală Pipelea atunci se scoală (Căci Pipelea îl chema

4 —

După nume mamă-sa).Şi îşi spune al său gând:— „Mamă dragă în târg mă lasă, Să mai ies şi eu de-acasă; Gâştele le-oi vinde bine,Mai scumpe ca măcar cine.Bani acasă aducând“.

Iar mama lui îi răspunde:— „Acum să nu-ţi spuiu eu unde, Tu la târg, un puturos?!Tu gândeşti că tot de geaba Şi-acolo vorbeşti cu baba,Nu te vezi de urduros,Tu, cel învechit în lene,Nu-mi cureţi măcar la pene,Şi nimic nu mi-ai lucrat.Mânci o mămăligă seara De geaba, şi toată vara Nici un lemn nu mi-ai cărat!... Şezi aici şi priveghează,Apucă ceva şi lucrează,Şi nu umbla tot nimic Că nu mai eşti copil m ic!...“

— 5 -

Destul l-a mustrat bătrâna La târg cum că nu-i dă mâna, Că el tot s’a hotărît:Să meargă la târg să vânză Gâştile, să-şi pue pânză A nu mai fi ocărit.Şi-a răspuns: dacă s’a duce, Vrea de lucru să se-apuce,Şi că se va procopsi,Şi de lucru s’a speti.Şi a zis bătrâna: „bine!„Să fie Domnul cu tine!Să mă mai bucur şi eu Mişcă ceva si munceşte',Că cine să leneveşte Greşeşte lui Dumnezeu.“

Pipelea la târg.

Pipelea cu voie bună, Căpătându-şi împreună O măciucă şi-a luat.Şi o traistă părăsită,De după cuptor găsită,

Cu merinde a încărcat.I-a dat baba pâine, sare Şi un mălăiaş mai mare Brânză, ceapă, usturoiu...Şi punându-şi pe ureche Căciula cea roasă veche,Pe uscat şi prin noroiu Douăzeci de gâşte trasă, Hâşeindu-le de-acasă;Aşa la târg a plecat.

La un târg nu prea departe, Având bun noroc şi parte, Voios a încălecat.

Pe acest târg îl stăpâneşte Un boeriu, şi porunceşte Ca singur stăpânitor; fnsuşi ce voeşte poate, însuşi punea preţ la toate, Ca singur poruncitor.Cine puneâ preţ mai mare Pe marfa cea de vânzare, Pentru că a cutezat,

7 —

I-se luâ marfa îndată;Şi fără de judecată I-se vindea la mezat.

Iar Pipelea ca acasă........

Cu gâştile cum intrase în târg se făcuse greu,Şi nimica vrând să ştie Acui e acea moşie,Socotea: bine sunt eu, —Şi nici faţa nu şi-o schimbă, Când boieriul se tot plimbă Prin târg tot cu slujitori.Şi toţi îi dau cinste mare;Iar el nici o grije n’are Deşi l-a văz’t de multe ori.

Iar boieriul mai în urmă, Văzându-i aceasta turmă De gâşte, l-a întrebat:„Dar aicea cine vinde Gâştile, şi mai cuprinde Locul fără ştirea mea?“

— 8 —

Iară el sumeţ răspunde:— „Eu sunt! Eu! Şi ori şi unde îmi vând marfa cum voi vrea.“— „Tu mişel şi porc de câneVei vedea tu până mâne!__Dar părechea cum o d a i? ...“— „Cu doi lei şi jumătate;Mai jos nu vor fi luate;Şi de nu dai, nu le iai.“

Şi nedându-i omenie Se umpluse de mânie Boieriul, aşa zicând:— „Dar cu doi ? Porc de câne!..— „Ba! Nici astăzi, nice mâne Nici moşu-to, nice când.“

Potcovirea lui Pipelea.Atunci boieriul îndată A poruncit de-odată De l-au tras în curtea sa, Luându-i gâştile toate,La falangă cum îl scoate

- 9 -

Nepedepsit nu-1 lăsa,Ci din foişor priveşte Pân’ la tâlpi îl potcoveşte*Şi drumul aşa i-a dat.

Iară el dacă se scoală Bătut şi cu punga goală Boierului a strigat:— „Mulţumim de plată bună Şă ţâni minte, împreunăPână când vom mai grăi......Că-ţi voi da eu răsplătire întreită, după fire,Numai'dacă voiu trăi! —Să nu-ţi uiţi şi ţine minte Că de-acuma’înainte Bine voiu să-ţi răsplătesc,De trei ori să-ţi dau bătaie... Şi capul să mi-se taie Dacă nu ţi-o potrivesc!“

Atunci haiducii de spate Luându-1, din nou îl bate

*) L-a bătut la tălpi.

- 10 -

Cu palme peste obraz Pe poartă dându-l afară.

Dar Pipelea strigă iară Cătrănit şi cu năcaz:—* „Eu sunt Pipelea Gâscariu Ce-ţi va stoarce buzunariu De trei ori bătându-te.Şi nu-ţi va fi ţie moale Numai alţii să te scoale De jos bătucindu-te !“

Pipelea, dacă se câştigă, Târgul tot aceasta o strigă Bătut şi mult pedepsit.Iar târgul şi curtea toată îmi râdeâ de dânsul gloată, De gâşte fiind lipsit.

Pipelea pleacă în lume.Acum unde să apuce?Acasă nu se mai duce Pipelea la maică-sa.......

n —

Ci cu gândul rău porneşte De-acolo şi socoteşte,Că el nu se va lăsă.Şi s’a dus în lumea largă, Măcar capul să şi-1 spargă, Nu s’a mai fost odihnit,Ci cu gândul spre osândă Pornit, cu duh de izbândă. Mormăind, neştiind ce spune, A plecat, s’a dus în lume.Şi făcându-şi planul mare Şi-a pornit lucrarea tare Bani să-şi poată câştiga.Cu muncă şi slujbe grele Câştigându-şi bani pe ele Limbi învaţă şi strigă,Că toate vrea să asculte. Umblând ţări, oraşe multe,La toate s’a pedepsit:La mai multe meşteşuguri, Şiretlicuri, vicleşuguri,Până când s’a procopsit.Aşa căutându-şi cale

- 12 -

în nădejdea minţii şale Şi-a banilor s’a lăsat.Zicând: Acuma e vreme,Când boieriul nu se teme La moşia lui din sat,Să-l tragă la socoteală,Să nu rămâie greşeală La ce i-a făgăduit.Fiind că i-se schimbase Şi faţa cea de-acasă Şi în alta s’a premenit,— Aşa dară cu îndrăsneală — Ca să-i tragă socoteală Pân’ la poarta lui s’a dus,Unde mai întâiu când fuse Cu neplăcere zăcuse Sub falanga ce i-au pus.

Pipelea şi casa boieriului.Văzând casele stricate în locul celor surpate*)

*) în o altă copie: versul acesta este: Fost-au cele vechi aîumate.

- 13 -

Altele nouă făcând,Zidul se şi ridicase La boiereştile case Cu gust alte ridicând.Şi lemne îndestulate Zac pe jos nenumărate Să le facă coperiş.Pipelea să bage vină,Şi să găsească pricină, îşi face plan pe furiş —;Şi zicând aşa în sine:„Acum merge treaba bine, Nu-mi mai trebuie nimic!“Se făcu cam înţr’o parte,Tot acolea nu departe S’a arătat de voinic.

Pipelea să face lemnariu.Şi luându-şi o bărduţă,Şi un topor de mânuţă,Şi-un stânjin de buzunariu,Ca Italian s’arată — De meşter mare îndată — Şi necunoscut lemnariu.

14 —

Şi venind ca să privească,La curtea cea boierească Se arată priceput.Şi când pe la lemne vine, Măsurând cu ochii bine,A cârti a început.

Iară boieriul văzându-1,Şi îndată întrebându-1 Cine este şi ce vreâ,— „Nimica nu voiu“, îi zice „Ci,. . . trecând şi eu pe aice Mi s’a părut. . . şi nu prea .. Fiind că-mi este meşteşu gul. Cine nu-şi priveşte plugul.?! Şi acesta-i plugul meu ..Deci mă uit la el şi eu.

— Ce palaturi a-i croit! Zidurile prea sunt bune,Dar acoperişul îmi spune Că va fi nepotrivit.Tocmai cu aceste lemne Gândul să nu te îndemne

15 —

Aţi acoperi casele!Oricine te-a pus la cale Cu sfaturile sale,Zic mai bine lasă-le! —La Italia mai bineSă vezi— când să mergi cu mineCe case, palaturi sunt.. !Am făcut eu de acele Multe, cu mânile ale mele De când trăiesc pe pământ“ .

Boieriul atunci îi zice:„încă poate să se strice . . . De nu ies la măsurat..Iar el zice: „Ei! sunt bune La case mici a le pune;Dar nu aici! Spun curat!Vezi! Acestea sunt palaturi, De cari să nu te mai saturi Ce coperiş ar avea Când să-l faci cu rânduială.. Să priveşti apoi cu fală După cunoştinţa mea!“

16 -

Socotind stânginul afară Şi măsurându-le iară A zis: „Iată, că nu sunt!. .. Măcar de un cot să fie Mai lungi; apoi crede mie Că n’ar fi nici un cuvânt.— însă eu n’am nici o treabă, Ori cine ’nzădar mă întreabă ! . . . Ca ori car’ necunoscut,Nu mă amestesc prosteşte,La ce alţii au început."

Aşa vrând el să se ducă, Boieriul scurt îl apucă, îngădueşte, zicând:— „Vezi n’am nici o tocmeală, Cu nimenea socoteală,Eu poruncesc ori şi când.Ai umblat Ţara nemţească,Şi Ţara talienească?Te văd că eşti om umblat. Poftim, să grăim în casă,Să punem ceva pe masă Că doar’ astăzi n’ai mâncat.

17 -

De-mi va plăceâ ce vei face, Şi făcând precum îmi place, Ca mine nu mai găseşti Stăpân să te mulţămească,Şi mai bine să-ţi plătească Mult ca să te foloseşti.“

Unde Pipelea zicându-i Şi mult gustul lăudându-i:— „Iar lemne de s’ar găsi După această trebuinţă Apoi şi io-s în credinţă Că ruşine n’aşi păţi!“ —Ah! dară încă cine are Pe pământ pădure mare Ce dânsul, aşa-i zicea:— „Grija asta-i grija mea!“

Pipelea prânzeşte la boieriu şi se duce cu el în pădure.

De-acum Pipelea-i numai foc, Vedea şi el că e noroc . . . Voia întâiu ca să prânzască

- 18 —

Şi drumul s ă — şi întocmească. Deci îndată a poruncit,Să prinză caii, să meargă La pădurea cea mai largă,Şi la locul hotărît.Până când au pus pe masă Şi caii se înhămase.Tot satul a adunat După prânz, aşa plecară La pădure toţi, afară,Cum să merge la vânat. . .

Căutând pădurea toată Unde stau copacii roată El pe toţi i-a jinduit.Ce să taie? Ce să facă Ca boieriului să-i placă,Pe cum i-au oblăduit?

Şi pogorând în desime,Mai departe de mulţime,Cu boieriul amândoi,Să caute oare care Copaciu mai frumos şi mare

19

Să fie mai gros ca doi . . .Iată-1 bagă într’o vale Adâncă şi fără cale.Iar aicea pe-un copaciu Pune ochiu de cârpaciu Şi spune ce are în gând:„Eu cred că pe-acesta... Iată! Să-l măsurăm de-odată Toate altele lăsând.Şi de va fi spre plăcere,Precum trebuinţa cere:— Ca de un stângin de gros, — Ce-a fi bun de trebuinţă,Care pentru folosinţă L’aşi tăia prea bucuros“.

Pipelea leagă mânile boieriului.Şi vrând să-l îmbrăţişeze Ca să se încredinţeze Amândoi l-au măsurat.Atunci Pipelea cu o sfoară— Păstrată la sine doară — Mânile i-a apucat.

— 20 -

Strângându-i mânile foarte Ca la un gătit spre moarte Gura io-a astupat Zicând: „Nu sunt eu lemnariu Ci eu, Pipelea Gâscariu,Am venit ca să te bat.Mi-ai luat gâştile mele,Şi m’ai bătut cu nuele La tălpi şi m’ai pedepsit.Acum vii spre răsplătire,Şi să-ţi dau o mulţămire Precum ţi-am făgăduit.Şi ţi-am spus că nu odată Ci măsură împătrată

De trei ori voiu să te bat“.Deci luând o joardă bună,Care vâjâie şi sună.A şi început a dâ Dela cap pân’ la picioare De gândeai că îndată moare De şi nu mai încetă.Cum şi astupându-i gura îi zdrobiă carnea untura

— 21 —

Lăsându-1 mut amorţit.Şi din sân banii scoţându Preţul gâştilor, luându-i Pre eşire a fugit.

Boieriul nu se mai arată.Acum toţi îşi isprăviră Lucrul, şi se odichniră în pădure de tăiat;Dar boieriul niciodată La ei nu se mai arată,De care toţi s’au mirat. Zăcea pădurea tăiată Mai toată jos atârnată, Pustiită s’arătâ.

Şi văzând că seara vine, Socotind că nu e bine, începură a-1 căută.Căută cu mic cu mare Prin pădure cu mirare Şi glas nu se auziă. Atunci întreaga mulţime

— 22 —

S’a coborît în desime,Dar nimic nu mirosiâ;Pân’a auzit de-odată,O horcăire ciudată,Ca de un gligan puşcat.

Şi când s’au apropiat Aşa legat îl aflară Unde limba şi-a muşcat.Şi s’au spăriat văzându-1 Şi fără de graiu găsindu-1, Căci neputând, n’a strigat: Sângele-i curgeâ din gură, — Sânge negru şi închegat, Deslegându-1 din strânsură, Vai de el ce au aflat!: Hainele lui spintecate,Pielea ruptă de pe spate, încât fără de cuvinte,Fără graiu şi fără minte Căzu jos amar gemând,Şi numai sânge scuipând.

- 2 3 -

întrebându-1: Ce priicină? Şi cine fără de vină Aşa rău la chinuit?

Dară, Dumnezeu ferească! De abia gura şi-o cască într’un târziu, când a grăit: „Ah duceţi-mă acasă!Că mor, sufletul îmi iasă !“

Şi aşa l’au ridicat, în haine învăluindu-1,Şi în căruţă puindu-1,Cătră casă au plecat,Unde o moaşe spălându-1, Şi cu rachiu săpunindu-1 Toată noaptea l’au păzit,

\ Căci aşa nevoie mare,Şi durere cu oftare încă nu l-au mai găsit.

- 24

Pipelea se găteşte pentru a doua bătaie.

Iar’ Pipelea oare unde Umblă acuma şi s’ascunde? Pân’ la Beci*) l-au căutat; însă el tiptil se duce,Ca de alta să se-apuce,De care nu şi-a uitat:Ca pe boieriul să-l spaie Cu o a doua bătaie Precum i-a făgăduit,Tot la asta se gândeşte,Chip şi formă se găteşte,Pân’ lucrul şi-a rânduit.

El întru a sa mult’ umblare Slujise la oare-şi-care Doftor, bătrân, ostăşesc.Şi slujindu-1 cu dreptate Vru la el a se abate Spre cele ce-i trebuiesc.Şi dacă la el soseşte*) Viena.

25

Iarăşi slugă se tocmeşte Fără plată a-1 sluji:Numai spre învăţătură,Şi cu bună legătură,Precum că nu va fugi. Numai pentru să-i arate Numele cele ciudate Ale doftoriilor,Doftorii de toată rana,Cum să vindecă cătana, Numele ierburilor, în ce chip tămădueşte.Şi în ce chip unelteşte Lăsat de sânge, apoi clistir, Băi, unsori şi legătură La rane şi umflătură,Şi câte feluri de i r ? !Şi afându-şi acea cale Să-i dea şi hainele sale Păroaca* şi calul lui,Sabia şi celelalte Practizăluiri înalte

*) Păruca.

— 26 —

De ale doftorului,Şi nu zălog să-l înveţe A doftoriei frumseţe,— Căci apoi îl va sluji încă o vară întreagă.Ca zălog aşa să leagă Precum că nu va fugi.

întru acest chip să învoieşte Doftorul şi se tocmeşte Cu el foarte bucuros.

Pipelea fură meşteşugul dofto ricesc.

Şi Pipelea înainte,— Având o uşoară minte, — învaţă bine vârtos;Două săptămâni nu trece, Pipelea mai mult de zece- Mii de nume doftoreşti A învăţat latineşte A-le numi, şi greceşte,Boalele cele lumeşti,

- 27 —

— După cum atunci în lume, Să numiâ cu multe nume; — Şi cum se tămăduiesc.Şi ştia cum să se poarte Ca când scoate dela moarte Pe toţi ceia ce bolesc.

Aşa dară se îmbracă Ca doftor, plecând să-şi facă Cheful cel făgăduit,Şi la boeriul soseşte;(Cel ce încă tot boleşte Nu s’a mai tămăduit).Aici află, că încă zace La pat, şi foarte rău face Chinuit şi rău bătut.

Pipelea cu frunza în buză Mergeâ tot cu călăuză Ca strein şi priceput.Şi acolo cât soseşte în sat, îndată pofteşte O călăuză să-i dea,Că la generalul merge,

- 28 -

Şi caută să alerge,Până când îl va vedea;Că l-a zdrobit calul foarte Şi zace acum pe moarte,Şi merge să-l vindece.

Cum aude pârcăbalul,Ştiind că boieriul slabul Zace acum pe pântece,A alergat cu o veste:Că iată un doftor este Aici, de pe drum venit.Şi fiindcă prea doreşte Doftor bun şi nu găseşte, îndată s’a pomenit,Că ori cine, ori ce babă îl învaţă, cât de slabă,Pe toate le ascultă;Fie-fost strigoiu de iepe, Doftor de cai, şi pricepe Ori şi cum a descântă,Nu ştiă cum să-i cinstească, Numai ca să-l folosească; Aşa se rugă şi-acum

- 29 -

De acest doftor să vie,— Plata bună i-să ştie —- Să-l vindece oare-cum.

Doftorul Pipelea la boieriul.După rugăciune multă, Pipelea de-abia’l ascultă Făcându-se prefăcut:Ca şi când mai mult de silă Se duce, fiindu-i milă,Ce de el i-s’a făcut.

Pipelea obrazu-şi schimbă, Grăind schimbat şi pe limbă Nu-1 cunoaşte nimenea.

Boieriul de bucurie Ce să facă nu mai ştie. (Bătutul cu grindina!) Vânătările pe spate Şalele cele umflate încă tot îl ustură;Pe doftorul cum îl vede

- 30 -

Să roagă; şi mult îl crede Prin el a se bucură.Iar Pipelea pipăindu-1, în dureri grele găsindu-1,Şi cu sângele stricat,Zice, că-i trebuie baie Şi de glumă să nu-i paie Că-i spre moarte aplecat. De grab’ cu băile bune Că sângele i-se pune Pe inimă, şi apoi Nu poate să-i mai ajute;Ci să poruncească iute Gonind răul de ’napoi!

Bolnavul să roagă iară Din durerea cea amară, Pentru toţi Sfinţii din raiu, Cu ce va şti să nu-1 lase Din vieaţă ca să iasă, - Ci să-şi mai vină la traiu.Aşa Pipelea se aşează La masă şi îşi lucrează

- 31 —

Planumul aşa zicând:— „De grab’ baie să se facă Tot omul să se întreacă Ierburile aducând.“Şi numindu-le anume,Multe mii ce sunt în lume,De păduri şi de livezi,. . . „Să meargă cu mic cu mare Să strângă în grabă mare !Să priveşti la toţi să-i vezi! Căminariu, stolnic să saie, Logofeţi să nu se spaie Arnăuţi şi bucătariu,Vizitiu slugile toate,Muieri, fete cum se poate Străji, babe şi grădinariu,Şi uncheşi cu barbe sure Toţi sä fugă la pădure,Şi la câmp şi la livezi!“

i

Toţi se duc de grab’ ca unul, Par’că îi slobozi cu tunul,Nici unul nu poţi să vezi.Numai doftorul la masă

- 32 —

Şi cu boieriul în casă,Rămân numai amândoi Căldarea pe foc lăsându-o, Numai în zadar arzând’o.

Să vezi ce va fi apoi!

Doftoria lui Pipelea.Iar Pipelea pipăeşte Pe boeriu şi-l netezeşte La tâmple cu un peşchir,Ca când să-i-se dea uşurare Pân’ la vreme de băiare Ca când să-l ungă cu ir;Până i-a astupat gura Strângându-1 cu legătura,Cu mânile îndărăt Şi i-a zis aşa cuvinte:— „Dar mai aduci-ţi aminte? Acuma voiu să-ţi arăt!Nu sunt doftor şi Gâscariu,

. Eu sunt acela, lemnariu,Carele te-am mai bătut.

— 33 - 2

Eu sunt Pipelea bătutul,Cel cu gâştile, ştiutul, Luându-i tut ce-a avut.Mi-ai luat gâştile mele,Acum să-ţi mai dau pe piele, Precum ţi-am făgăduit.Până şi a treia oară Nu scapi nici odinioară Căci aşa ne-am rânduit“.

Aşa s’apucă şi-l bate Pre pântece şi pre spate, Peste bătaia dintâiu,Bătaie peste bătaie;I-au făcut aşa o baie!— Să-şi pună la căpătâiu. —

De supt căpătâiu luându-i Cheile şi descuindu-i Lada cea cu gălbiori,Preţul gâştilor lui iară Şi l-a apucat afară,■— Vândute de două ori. —

— 34 -

Şi ziua bună luându-şi Şi calul încălecându-şi Sănătos s’a cam mai dus.Şi ca un fecior de babă Căutându-şi a sa treabă Nimănuia n’a mai spus.

Deci cu mânile încărcate Cu ierburile-adunate Toţi curtezanii venind,După ce în casă intrară Rau se mai înspăimântară:Cu mari ţipete răcnind Văzând pe boieriul iară Mut şi lemnat, îi strigară:Cine iar l-a chinuit?Şi doftorul unde este?— (Nimenea n’a prins de veste Cum s’a fost închipuit.) —

Cu mânile încleştate,Şi cu multă văetate,Cu grabă l’au deslegat,Apoi destupându-i gura,

— 35 - 2*

Mai mort cu răsuflătura De sângele închegat,Fălcile le folfăeşte Şi pe Pipelea numeşte,Că iară l-a chinuit.(El ce, ca să-şi izbândească Şi vorba să-şi împlinească Doftor s’a închipuit.)

Aşa toţi încălecară Şi să-l caute plecară . . .Unde l-ar putea găsi ?—însă numai urma rece,Dar pe dânsul să-l mai frece Altul nu se va prăsi,Că dânsul cu bucurie S’a întors cu fire vie La doftorul cel bătrân,Pe carele să-l slujească Şi vremea să-şi împlinească Ca la vechiul său stăpân.

Iară boieriul slab de moarte Slăbit de cumplită soarte

— 36

Mai mari doftori a chemat.Că eră gata să moară De bătut a doua oară.Cât abia s’a întremat.

Teama boieriului de Pipelea.Trimis-a boieriul iară Un curir mare prin ţară Pe Pipelea căutând. Oareşi-cum, numai să-l prindă Şi la dânsul să-l întindă,Tot chipul lui arătând.Dar fiindcă el se schimbă Tot în alt chip, şi să plimbă, Numai numele lui eră Cunoscut iarăşi prin ţară însă dânsul pe afară îşi râdea şi fluerâ.

Boieriul acuma dară Sănătos eşind pe-afară,Dacă s’a tămăduit,Atâta se îngrijeşte,

Şi mai tare se păzeşte De restul făgăduit.Frica Pipelii luându-şi Şi în sine închipuindu-şi De tot s’a înfricoşat,Cât a dat să poruncească,De grab’ să se prăpădească Toate gâştile din sat;Ca de gâscă nici o peană Să nu mai vază aleană;Nice de numele lor,Mai mult să nu se mai auză, Pomenit de nici o buză,De numele gâştelor.

Douăzeci de străji puindu-şi Capul şi noapte păzindu-şi Singur nu se mai lăsă Nu eşiâ făr’ pază bună Nici pe soare nici pe lună De frica care-i păsa.Acum nici de-alui moşie Nici de el, oricin’ să fie Mai mult nu se mai putea

- 38 -

Nici cu mâna, nici cu gurâ Nice cu învăţătură A se mai apropia.

Pipelea se găteşte pentru a treia bătaie.

Iară Pipelea tot gândeşte Cu iscoade îşi găseşte Drum, pe carele avea: —Şi boieriul ce lucrează Ce face, ce priveghează,Toate bine le ştia;Că având iscoade bune Tot planul la cale-şi pune Până la numita zi,Când să meargă de acasă Cu căruţa să mai iasă,Unde mulţi îl vor păzi Cu străji, bine înarmate.Cine să-l mai poate bate ? !însă Pipelea gândiâ:Măcar să crepe pământul

- 39 -

Să-şi împlinească cuvântul După cum va şi vedea.Eşind boieriul afară La câmp, la un târg de ţară, Iată Pipelea şi el:Schimbat la chip şi călare Nici o cunoştinţă n’are De ştiut şi de mişel.

Pipelea şi geambaşul.Pipelea planuri făcându-şi, Prin târg călare umblându-şi Tot în sus şi iară în jos,Şi după cum se încrede,La un alt ca dânsul vede Un cal bun, foarte frumos, Pentru care pe plăcere O sută de galbini cere, Geambaşul cel întrebat.

Iar Pipelea zice: — „Frate! Cu atâţiâ bani la sate Şapte cai am cumpărat“.

— 40

Iar el zice: — „Fie, fie,Dar să-mi sară ochii mie Aşa cal să mai găseşti:Că cu fuga să-l întreacă Sau ori în ce chip să facă în ţările împărăteşti“.Atunci Pipelea ^pofteşte, Zicându-i — „îmi dovedeşte Fuga lui, să-l cumpăi eu,Căci alţii atâta sumă Nu-ţi vor da numai în glumă Că te-a ferite Dumnzeu!"

Si chemândul la o parte Să-i vorbească, — nu departe I-a zis: „Vezi acel boieriu? Pizmă pe Pipelea are Fiind boieriu aşa mare Ca un domn şi vistieriu,Şi nu sufere în lume,Să audă de-acel nume, Precum vei fi auzit.Când va fi în drum pe cale, Păzit de străjiie sale,

41 -

Cu alaiu bine păzit,Colo lângă crâng să meargă, Tu păn’ acolo aleargă Şi îi zi acest cuvânt:— „Şti pe Pipelea Gâscariu Ce ţi-a golit buzunariu?Iată că aicea sunt!“Iar apoi aşa te cară Din ’naintea lui afară Cu calul cel fugător,Că de te va prinde, Drace! Vai de capul tău, sărace, Ne-având la fugă spor!Şi iată că-ţi dau arvună, Zece galbini împreună,Şi apoi să mă găseşti în cutare loc pe mine Şi scăpând, vino cu bine Toţi banii să ţi-i primeşti!“

Geambaşul se învoieşte,Şi bucijroş se tocmeşte, Calului nădăjduind,Şi aştepta, ca să meargă

42 -

Boieriul în calea largă Spre pădure întinzând,Care în curând porneşte în caleasă boiereşte Şi cu zece călăreţi.Geambaşul însă se duce După el, se pune cruce Tuturora mai măreţiu, Slobosindu-se în pricină Cu calul cel fără splină Pán’ la dânsul i-a grăit:— „Eu sunt Pipelea Gâscariu Ce ţi-am golit buzunariu Precum ţi-am făgăduit*.Şi boieriu îndată strigă Să-l prindă şi să-l ucigă După cum i-au rânduit, însă înzadar aleargă,Capetele ca să-şi spargă,Ca să-l ajungă nu pot. Călăreţii cu fugarii Viziti cu telegarii Şi cu logofeţi cu tot.

- 43 -

Boieriui singur rămase Şi’n picioare se sculase Cu ochii pe drum sgâiţi Tot după ei, din caleasă,Să-l prinză, să-l pedepească Prin ai săi cai osteniţi.

Pipelea şi boieriui la a treia ră­fuială.Iar atunci Pipelea iasă Din pădurea cea mai deasă Cătră boieriui zicând:— „Ce te miră aşa firea?Nu-i Pipelea nicăirea? . . .El a scăpat nefugând.Nu-i acela nu-i fugariu Ci eu, Pipelea Gâscariu,Eu sunt care mi-ai luat Gâştele fără de plată Şi să te mai bat odată Cum înainte ţi-am dat“. jAtunci boieriui văzându-1,Părea că l-au detunat.

— 44

Din caleasă il pogoară, Bătându-1 a treia oară,De trei ori a leşinat.Şi luându-i banii iară Preţul gâştelor afară,I-a zis: „Rămâi sănătos!Că eu nu te voiu mai bate“. Şi s’a dus cu sănătate.Tot fluerând şi voios.

Deci sosind alergătorii, Străjile şi fugătorii,Cu caii plini de sudori,Cu năcaz apoi se miră De boieriu, că-1 găsiră Bătut acum de trei ori.Iar boieriul cu oftare Şi cu multă lăcrimare Le-au grăit aşa cuvânt:Că Dumnezeu porunceşte, Judecă şi pedepseşte Pe tirani de pe pământ.Şi mergând apoi acasă,La o vieaţă aleasă,

- 45 —

Atâta s’a îmblânzit,Cât pe nimenea cu pieptul, Sau sumeţiu, şi cu nedreptul Mai mult nu-a mai asuprit, Ci trăind vieaţă blândă, Ferindu-se de osândă,Prea mult s’a cuvioşit;Şi cu bună fericire Cu cea din lume eşire Aşa şi-a luat

sfârşit.

— 46 -

E p i l o g .Câteva lămuriri.

de: V. St.

E b i n e , c a s ă s p u i l a t i m p u l s ă u c e i a -

c e a i d e s p u s !

I o a n B a r a c , f o s t t r a n s l a t o r a l m a g i ­

s t r a t u l u i B r a ş o v , a v e a m u l t e d e t r a n s l a t a t

ş i d e s p u s c o n t i m p o r a n i l o r s ă i ş i a s c r i s

m i i d e v e r s u r i ş i m u l t ă p r o z ă , d a r d i n t r e

a c e s t e a a b i a c â t e v a ( „ I s t o r i a d e s p r e A r g h i r

c e l f r u m o s ş i E l e n a c e a f r u m o a s ă “ , „ R i s i ­

p i r e a c e a d e p e u r m ă a I e r u s a l i m u l u i “ , „ P i -

t i c o t d e u n c o t ş i c u b a r b ă c u t o t “ , „ C e i

t r e i f r a ţ i g h e l o ş i “ ş i „ O m i e ş i u n a n o p ţ i “ ) a u v ă z u t l u m i n a t i p a r u l u i . A s t ă z i c â n d s e

t i p ă r e ş t e u n a d i n t r e l u c r ă r i l e Iu i, — n e c u ­

n o s c u t ă p â n ă a c u m , — v e d e m , c ă n o u ă n u

n e m a i s p u n e c e a r fi p u t u t s p u n e b u n i c i ­

l o r d e p e l a 1 8 3 0 , c ă c i a s t ă z i a u d i s p ă r u t

- 47 -

„ b o i e r i i c a r i s t ă p â n e a u t â r g u r i l e c a s i n g u r i

p o r u n c i t o r i “ , „ p o t c o v i r i l e l a t ă l p i “ , „ d o f t o ­

r i i “ c u i e r b u r i l e lo r , „ c ă m i n a r i i “ , „ s t o l n i c i i “ ,

„ l o g o f e ţ i i “ , „ a r n ă u ţ i i “ e tc . , i a r p ă c a l a d e

P i p e l e a p ă c ă l e ş t e a s t ă z i o l u m e c a r e n u

m a i e s t e . A c e a s t a o p e r ă a lu i B a r a c a r e

î n s ă d a r u l s ă n e d e s v ă l e a s c ă u n c o l ţ d i n

l u m e a v r e m e i lu i ş i a ş a e s t e v r e d n i c ă s ă

f i e t i p ă r i t ă î n a c e a s t a b i b l i o t e c ă ş i s ă f i e

c e t i t ă ş i a s t ă z i .

î n t o c m a i c a ş i c e l e l a l t e l u c r ă r i a l e

t r a n s l a t o r u l u i , P i p e l e a G â s c a r i u l î n c ă e s t e o

t r a d u c e r e d i n u n g u r e ş t e d u p ă p o e t u l ş i b o ­

t a n i s t u l m a g h i a r Farkas Mihály, c a r e a t i ­

p ă r i t l a 1 8 1 5 p o e m a p o p o r a l ă a t â t d e r ă s ­

p â n d i t ă : Ludas Matyi. P i p e l e a lu i B a r a c î n s ă

e s t e m a i m u l t o p r e l u c r a r e , p r e c u m s e v e d e

ş i d i n v e r s u l c u r g ă t o r , u n e - o r i c h i a r a v â n t a t ,

a l a c e s t e i l u c r ă r i .

B a r a c a v e a p e P i p e l e a g a t a î n 1 8 2 9

ş i l - a a ş e z a t î n s e r t a r u l m e s e i lu i d e s c r i s

l â n g ă c e l e l a l t e o p e r e p o e t i c e . î n a n u l u r~

- 48 -

m ă t o r a c ă l ă t o r i t l a A r a d * ) ş i a l ă s a t m a i

m u l t e d i n t r e s c r i e r i l e s a l e „ p r o f e s o r u l u i r e -

g h i u p e d a g o g h i e s c “ A l e x a n d r u G a v r a d i n

A r a d , „ p r e c o g n i t e l e c a b i n e t u l u i M u z e l o r r o ­

m â n e ş t i ş i a l A t h e n e u l u i r o m â n “ . P r o f e s o ­

r u l G a v r a s e o c u p ă c u g â n d u l s ă f a c ă o

b i b l i o t e c ă r o m â n e a s c ă , o „ o r t ă c i e “ c a r e s ă

d e a d o u ă v o l u m e p e a n , c ă c i z i c e a e l**)

„ a c e a s t a a r f i o n e g u s t o r i e f o a r t e r o d i t o a r e ,

în c a r e n i c i d e c u m p o a t e o m u l s ă p ă g u b e a s c ă ,

m a d i n p o t r i v ă , c u b u n ă s e a m ă p o a t e n ă d ă j d u i

c ă î m p r u m u t a ţ i i s ă i b a n i n u v o r fi n i c i î n t r ’o

p r i m e j d i e ş i c ă f o a r t e b u n c â ş t i g î i v o r

a d u c e “ . î n a c e a s t a b i b l i o t e c ă v o i a e l s ă t i ­

p ă r e a s c ă : „ U l i s e , c o r ă b i e r u l c e l d i n t â i u , Pi- pelea, L u c r e ţ i a M a r m o n t e l , F r a c m e n t u r i d e l a

O b a g i e , S t a r e a R o m â n i l o r d i n U n g a r i a d e l a

î n t o a r c e r e a P r e p a r a n d i e i , G e o g r a f i e , P a l i d

c e l v e r d e d i n V e n e ţ i a , A r ă t a r e a n a ş t e r i i lu i

H u n i a d i ş i A r i t m e t i c ă m e m i o r e a l ă “ . A c e a s t a

„ o r t ă c i e “ ( s o c i e t a t e d e e d i t a r e ) n u s ’a f ă c u t

*) N. iorga: istoria literaturii rom. în sec al XVIII-lca II. 475 si sec. al XIX-lea I. 313.

**) N. lorga Ist. lit. rom. sec XIX. I. 314.

- 49 -

ş i n i c i P i p e l e a lu i B a r a c n i c i c e l e l a l t e s c r i e r i

n u s ’a u t i p ă r i t . D a r „ p r o f e s o r u l p e d a g o g h i -

c e s c , G a v r a , v a fi d a t s c r i e r i l e lu i B a r a c în

m a n i l e e l e v i l o r s ă i ş i p r o b a b i l , c ă P i p e l e a

s e v a f i c e t i t î n m a n u s c r i s ş i v a fi f o s t c o ­

p i a t d e v r e - u n „ p e d a g o g “ . O a s t f e l d e c o ­

p i e , g ă s i t ă î n u n s a t d e l â n g ă A r a d , m i - a s e r ­

v i t l a t r a n s c r i e r e a l u c r ă r i i d e f a ţ ă .

„Biblioteca Semănătorul“ d e ş i n u e s t e

n i c i „ o r t ă c i a “ n i c i „ n e g u s t o r i a f o a r t e r o d i ­

t o a r e “ v i s a t ă d e G a v r a î m p l i n e ş t e d o r i n ţ a

a c e s t u i a , c â n d t i p ă r e ş t e p e „ P i p e l e a G â s -

c a r i u l “ a i c ă r u i f r a ţ i „ P i t i c o t d e u n c o t ş i

c u b a r b ă c u t o t “ , C e i t r e i f r a ţ i g h e b o ş i “ ş i

t r a d u c e r e a p o v e ş t i l o r „ O m i e ş i u n a n o p ţ i “ s e

c e t e s c ş i a s t ă z i c u m u l t ă p l ă c e r e î n t r a n ­

ş e e ş i l a z a r e t e ş i s e v o r c e t i ş i î n v i i t o r ,

c ă c i — c u m z i c e î n s u ş i B a r a c î n i n t r o d u ­

c e r e a lu i P i p e l e a G â s c a r i u — c e t i t o r i i v o r

c u l e g e d i n a c e s t e o p e r e c e e a c e f r u m o s ş i b u n .

„ A l b i n a d i n f l o a r e m i e r e

S u g e d u p ă - a s a p l ă c e r e ,

- 50 -

I a r p ă i a n j e n u l v e n i n ;

N u u r m a lu i ş i n u f a c e

C ă p ă j a n j e n u l , d e - ţ i p l a c e

S ă t e î n d u l c e ş t i d e p l i n “ .

- 51

Io a n B a r a c(din Istoria literaturii române în

secolul al XVIlI-lea*).d e : N. Iorga.

I o a n B a r a c s a u B ă r a c , c u m s e s c r i e

î n P r e f a ţ a p o e m e i A r g h i r ş i E l e n a e r ă u n

f iu d e p r e o t , ş i s e n ă s c u s e î n c a s a p a ­

r o h i a l ă d i n A l a m o r , î n c o m i t a t u l B ă l g r a d u -

l u i - d e - j o s l a 1 7 7 6 . A î n v ă ţ a t î n t â i u l a ş c o a l a r e f o r m a t ă d i n A i u d ş i a p o i l a C l u j , d r e p ­

t u l . D e l a 1 8 0 2 î n n a i n t e , c â n d V . A r o n î n ­

c e p u s e a l u c r ă c â n t e c e l e - i p e n t r u p o p o r , ( în

S i b i i u ) e l s e a ş e a z ă î n c e l l a l t m a r e c e n t r u

r o m â u e s c a l A r d e a l u l u i , î n c e l l a l t f o c a r d e

*) Preferim, să dăm biografia, înşirarea lu­crărilor şi apreciarea poetului Ioan Barac cum se găseşte în aceasta clasică carte a savantului pro­

fesor, cu toate că se vede că este un fragment smuls dintr’un întreg. Dar, de ce am cercă să falsifi­căm vinul amestecnâdu-1 cu apă?l

— 52 -

l u m i n ă a l N e u n i ţ i l o r , l a B r a ş o v . C a „ d a s ­

c ă l m o r a l i c e s c n e u n i t “ ş i c a p r o c u r a t o r , p e ­

t r e c u t r e i a n i , ş i p e u r m ă d o b â n d i l o c u l d e

„ t r a n s l a t o r a l m a g h i s t r a t u l u i “ , p e c a r e - 1

o c u p ă p â n ă l a m o a r t e a s a , î n t â m p l a t ă în

I u l i e 1 8 4 8 . F u î n g r o p a t l a 1 2 a l e l u n i i , l a b i s e ­

r i c a d i n Ş c h e i . N i s e m e n ţ i o n e a z ă c a p r i e ­

t e n i a i l u i f r u n t a ş i i i n t e l i g e n ţ i i r o m â n e ş t i

p r i n t r e N e u n i ţ i : G h e o r g h e L a z ă r , A r o n p o e ­

t u l ş i d o c t o r u l V a s i l e P o p p , c a r e - i p o m e ­

n e ş t e c e l e d o u ă l u c r ă r i d e c ă p e t e n i e î n P r e ­

f a ţ a l a P s a l t i r e a l u i P r a l e a . S o ţ i a lu i e r ă

f a t a lu i R a d u T e m p e a .

î n c ă d e l a 1 8 0 2 , c a o o p e r ă d e t i n e -

r e ţ ă , t e r m i n a s e B a r a c , a t u n c i s t u d e n t , „ I s t o ­

r i a d e s p r e A r g h i r c e l f r u m o s ş i E l e n a c e a

f r u m o a s ă “ , c e a m a i b i n e c u n o s c u t ă d i n t o a t e

p r o d u c ţ i i l e s a l e . P o v e s t i r e a e r ă p o a t e d e

o r i g i n e a p u s e a n ă , d a r B a r a c n u o c u n o ş t e a

d e c â t d u p ă p r e l u c r a r e a u n g u r e a s c ă a lu i

A l b e r t G e r g e i .

L u c r a r e a s c r i s ă c u m a i m u l t a v â n t

d e c â t p o e m e l e lu i V a s i l e A a r o n , e o p o v e ­

s t i r e f ă r ă p r e t e n ţ i e , d e ş i n u e l i p s i t ă d e i n ­

- 53 -

t e n ţ i i l e p a t r i o t i c e , d e s i m b o l i s m u l n a ţ i o n a l ,

p r i n c a r e v e d e î n f a b u l a p o e m e i c u c e r i r e a

A r d e a l u l u i p r i n R o m a n i . D e a l t m i n t r e l e a ,

n o t a „ d a c o - r o m a n ă “ , c a r e s e î n t â l n e ş t e î n

p r e f a ţ a E n e i d e i lu i A a r o n , n u s e g ă s e ş t e

n i c i o d a t ă î n s c r i e r i l e t r a n s l a t o r u l u i b r a ş o ­

v e a n . î n c e a m a i î n s e m n a t ă d i n p r e f e ţ e l e

s a l e . a c e a d e l a „ C o n s t a n t i n a “ , r e d a c t a t ă l a

2 0 S e p t e m b r e 1 8 4 2 , e l n u m a i v o r b e ş t e d e ­

c â t d e s p r e a d e v ă r , d e s p r e p o e z i e , d e s p r e

v e r s u r i l e c e a s c r i s ş i n o r o c u l c e â u a v u t e le .

P â n ă l a 1 8 4 2 , a f l ă m d e l a d â n s u l , c ă

n u m a i d o u ă o p e r e i - s e t i p ă r i s e . A d e c ă , a f a r ă

d e Arghir şi Elena, — c a r e c u t o a t ă p o ­

p u l a r i t a t e a e i , n ’a v ü a l t e e d i ţ i i , c a l u c r ă r i l e

l u i A a r o n ; — Risipirea cea de pe urmă a Ierusalimului, p e c a r e , c u a j u t o r u l lu i L a z ă r

p o a t e , o t i p ă r i l a B u c u r e ş t i , î n 1 8 2 1 . E ş i

a c e a s t ă p o e m ă în n o u ă c â n t u r i , v e r s i f i c a r e a

î n b u n e ş i c u r g ă t o a r e v e r s u r i s c u r t e , a s e ­

m e n e a , a f a r ă d e v e r i e t a t e a ş i f a r m e c u l r i t ­

m u l u i , c u a l e p o e z i e i p o p u l a r e , — a u n e i

p o v e s t i r i î n p r o z ă , p r o b a b i l n e m ţ e ş t i , d e ş i

s e c i t e a z ă I o z e p h u s . C ă c i d i n n e m ţ e ş t e , ş i

- 54 —

u n e - o r i u n g u r e ş t e , p a r e a fi l u a t t o t d e a u n a

B a r a c s t o f a p o v e s t i r i l o r s a l e r i m a t e .

L a 1 8 2 7 , V a s i l e P o p p m e n ţ i o n e a z ă

p r i n t r e l u c r ă r i l e i n e d i t e a l e lu i B a r a c „ p e

O d i s e v s ş i L u c r e ţ i a , d o u ă p o e m e p r e a f r u ­

m o a s e “ O d i s e i a v a fi f o s t p r e f ă c u t ă p e r o ­

m â n e ş t e d u p ă v e r s i u n e a lu i V o s s . D e s p r e

o r i g i n a l u l ş i c u p r i n s u l „ L u c r e ţ i e i “ , c a r e s e

m e n ţ i o n e a z ă ş i a i u r e a , n ’a v e m n i c i o id e e .

C u p r i l e j u l u n e i c ă l ă t o r i i l a A r a d , în

1 8 3 0 , B a r a c l ă s ă l a p r o f e s o r u l l o c a l A l e x a n ­

d r u G a v r a , u n i u b i t o r d e l i t e r a t u r ă , a f a r ă

d e „ I s t o r i a l u i O d i s e f s “ ş i „ L u c r e ţ i a “ , a l t e p r e l u c r ă r i î n c ă , p e c a r e l e e n u m e r ă î n s u ş i , î n P r e f a ţ a Constantinei: „ L o r e t i “ , „Pipelea“, „ C o r ă b i e r u l c e l n o u “ p r e c u m ş i „ n i ş t e f r a g ­m e n t e , d i n t r e c a r e c u n o a ş t e m u n u l : „ D e u - c a l i o n ş i P i r a “ . î n a c e l a ş a n , e l d e p l â n ­g e a , f i i n d î n c ă î n A r a d , m o a r t e a e p i s c o p u ­lu i d e a c o l o , î n „ J e a l e a f a m e l i i r ă m a s e la m o a r t e a p r e a o s f i n ţ i t u l u i d o m n N e s t o r I o a n o - v i c i , e p i s c o p u l e p a r h i e i d e ţ e z a n ă n e u n i t e a A r a d u l u i “ . H o l e r a d i n 1 8 3 1 î i î n s p i r ă „ j a l ­n i c e m o r a l i m e t u r i p e n t r u b o a l a c e a î n f r i c o ­ş a t ă H o l e r a “ .

- 55 -

M a i p o a r t ă d a t ă u r m ă t o a r e l e r o m a n e

r i m a t e , t o a t e i n e d i t e : „ B u n ă t a t e a ş i î n a l t a

m i l o s t i v i r e a c r a i u l u i C h i r u a l P e r ş i l o r “ ,

d i n 1 8 3 8 , „ M i r e l e c e l u m b l a t ş i p r o c o p s i t “

ş i „ C o n s t a n t i n a “ d i n 1 8 4 2 — î n c a r e a n

a p ă r ă „ P i t i c o t d e u n c o t ş i c u b a r b ă c u

t o t “ , — „ P a t i m i l e m a d a m o i z e l l e i C a r t i g a n “ ,

d i n 1 8 4 5 , „ A d e l a i d a “ d i n 1 8 4 7 , d u p ă f r a n ­

ţ u z e ş t e , d a r , d e s i g u r , p r i n n e m ţ e ş t e , c u m

s e v e d e d i n a c e s t e v e r s u r i :

O c e t a t e ’m p o d o b i t ă .

H a t e a u - T i r r i ( C h â t e a u - T h i e r r y ) n u m i t ă .

F ă r ă d a t ă s u n t o s u m ă d e a l t e m a n u s c r i p t e

p o e t i c e , c a : „ S a m s o n “ . V i c l e ş u g u l f e m e e s c “ ,

t r a g e d i a „ A t a l a “ , „ R e g e l e d e l a P o r t u g a l i a “ ,

„ V â n ă t o r u l d e l a M a t r a “ , „ A b r a d a t ş i P a n -

t e a “ , „ C a z i m i r ş i L e o n o r a “ , „ L a m i e z u l

n o p ţ i i “ .

î n s f â r ş i t t r e b u i e s ă s e a d a u g e c ă e l

a m a i t i p ă r i t , l a 1 8 4 4 , „ C e i t r e i f r a ţ i g h e -

b o ş i “ , l a 1 8 4 6 Samson ş i a e d i t a t Foaia Duminecii, î n c a r e a p ă r u r ă , l a 1 8 3 7 , v e r s i ­

u n i , a n e c d o t e , c ă l ă t o r i i , e t c . p e n t r u p o p o r .

- 56 -

C a s ă s e v a d ă c ă ş i a s t ă z i s e p o t

g u s t ă v e r s u r i l e s a v a n t e , a r m o n i o a s e ş i p u ­

t e r n i c e a l e lu i B a r a c , r e p r o d u c e m d e s c r i e ­

r e a f u r t u n i i d i n Constantina, l u c r a t ă d u p ă o

n a r a ţ i e g e r m a n ă î n p r o z ă , p u b l i c a t ă î n 1 7 0 4 :

î n c o r a b i e o f r i c ă ,

S p a i m ă m a r e s ă r i d i c ă

L a a t â t e a s u f l e t e , —

V ă z â n d c ă v a s ă - i r ă s t o a r n e

V â n t u l c a c u n i ş t e c o a r n e ,

î n f u l g e r c u s u n e t e .

S ă r a c i o a m e n i , c ă d e f r i c ă

N ’a u c u v i n t e c a s ă z i c ă

î n t r ’a t â t e a r e p e g i u n i

C i , m â n i l e î n t i n z â n d u - ş i

C ă t r ă c e r i u s t r i g ă v ă z â n d u - ş i

F e r b i n ţ i l e r u g ă c i u n i .

C u m i n ţ i l e z ă p ă c i t e ,

D e l a n ă d e j d e r ă p i t e ,

î n t o t c e a s u l a ş t e p t ă ,

A c u ş , a c u ş c a s ă c a z ă

î n a d â n c ş i s ă s e v a z ă

D e t o t a s e a f u n d ă . . .

- 57 -

B a r a c s p e r ă c ă G a v r a - i v a e d i t â la

B u d a o p e r e l e l ă s a t e d e el . S p e r a n ţ a i - a f o s t

z ă d a r n i c ă . E v i d e n t c ă a s t ă z i n ’a r fi p o t r i v i t

a s e d a l u m i n ă m i i l e d e v e r s u r i i e ş i t e d i n

r o d i t o r u l c o n d e i u a l t r a n s l a t o r u l u i . D a r o

a l e g e r e s ’a r p u t e a f a c e : a r f i ş i u n a c t d e

d r e p t a t e ş i r e c u n o ş t i n ţ ă f a ţ ă d e a c e s t v e -

c h i u s c r i i t o r c u m e r i t e r e a l e , c a r e l u c r ă

f ă r ă s p e r a n ţ a t i p ă r i r i i ş i f ă r ă m â n g â i e r e a

r e p u t a ţ i e i .

- 58 -

Din alte scrieri ale lüi Ioan Barac,

Pftico t de i cot oi cn barba cu to t.D u p ă c e p o v e s t e ş t e c u m a u f o s t a d u ş i

o p ă r e c h e d e p i t i c i d i n ţ a r a Liliputi, c u m a c e ­

s t o r a l i - s ’a n ă s c u t u n b ă i a t , c a r e p e n t r u m i ­

c i m e a lu i l - a u n u m i t o a m e n i i Piticot de un cot cu barbă cu tot ş i c u m s e p r ă p ă ­

d e s c p ă r i n ţ i i lu i P i t i c o t ş i r ă m â n e s i n g u r

î n l u m e , c o n t i n u ă a s t f e l :

P l â n g e a ş i p i e t r i l e c u s a t u l d e m i l ă

A c u m c e v a f a c e s ă r a c u l c i u r i l ă ?

L - a u l u a t s ă - l ţ i e t o t p e r â n d s ă t e n i i

C ă lu i I v a n n u i - a m a i r ă m a s n i c i c o c e n i i .

Ş i î n t â i u l - a l u a t î n c a s a s a t u l u i

A r ă n d a ş u l a fi s t ă p â n b ă i a t u l u i

C ă - i z i c e a : J u p â n e ! I a - m ă t u p e m i n e ,

C ă - ţ i v o i f i d e s l u j b ă , ş i - ţ i v o i p r i n d e b i n e .

— 59 -

„ O t u p ă p u ş i c ă ! c e s ă - m i s l u j e ş t i m i e ?

S u p t m ă t u r ă ? ş ’a p o i . . . c e s ă - ţ i d a u s i m b r i e ? “

Ş i a z i s P i t i c o t : „ E u c u m u ş t e r i i

î ţ i v o i f a c e t o a t ă z i u a b u c u r i i ,

S ă - m i d a i n u m a i h a i n e , b e r e ş i m â n c a r e ,

Ş i t e v o i u s l u j i e u c a ş i m ă c a r c a r e “ .

— „ P r e a b i n e , ş i a s t ă z i î ţ i f a c h a i n e n o u ă

Ş i t e î n c a l ţ c u c i s m e s ă c a l c i c a p e o a u ă “ .

Ş i c u r â s s e f ă c î i d i n a d i n s t o c m e a l ă

C o n t r a c t î n f r i c o ş a t d e c h i v e r n i s e a l ă .

G a z d a e r ă v ă d u v ş i a v e a o f a t ă

C u c a i e v i n d e a b e u t u r a t o a t ă .

P i t i c o t a c u m a î m b r ă c a t p r e a b i n e

C a o m a i m u ţ ă u ş u r e l l a v i n e

C u c o m e d i i l e a d u n ă o l u m e

D e s ă u m p l e a c r â ş m a p e n t r u a l e lu i g l u m e ,

î n t r ’o s e a r ă v e n i m a i t â r z i u o c e a t ă ,

S ă j o a c e c ă r ţ i l e p e n t r u n o a p t e a t o a t ă .

C e r e a v i n ş i b e r e , r a c h i u b ă u t u r ă

C a r e c u m le v e n i ă l o r p o f t a l a g u r ă .

P i p a s a u c i u b u c u l , t ă b a c i a s ă t r a g ă ,

A ş a s ă le t r e a c ă n o a p t e a l o r î n t r e a g ă .

- 60 -

G a z d a * s o m n u r o s u l , n ’a v r u t t ă i p ă z e a s c ă

Ş i a f a r ă n u p u t e a î n c ă s ă - i g o n e a s c ă .

D a r z i s e P i t i c o t : „ c u l c ă - t e m a i b i n e ,

C ’a i c i v o i u p ă z i e u , l a s ă - m ă p e m i n e ! “

— „ B i n e ! z i s e g a z d a : f ă c e v a b ă i e t e !

S ă t e v ă d a c u m a , c e a i î n b u r e t e !“

A p o i v a m a i e ş i c e v a — ş i s e d u s e

G a z d a s ă s e c u l c e ş i î n p a t s e p u s e .

D e c i ş e z â n d P i t i c o t î n t r ’u n u n g h i u a s c u l t ă ,

T o a t ă g â l c e a v a l o r c e a l u n g ă ş i m u l t ă .

P â n ’ l a m i e z u l n o p ţ i i t o t g â l c e v i n d u - s e

Ş i u n i i p e a l ţ i i b a t j o c u r i n d u - s e

U n d e c â t e u n u l z i c e â : s ă - l i a d r a c u l

C ă ş ’a p e r d u t b a n i i , p i p a ş i t a b a c u l .

Ş i e l n u p l ă t e ş t e n i m i c a r e f e n e a u a D r a c u l s ă - i p l ă t e a s c ă s ă - i s t i n g ă l u l e a u a !

A l t u l z i c e a , ş i e l , n i c i e l n u p l ă t e ş t e :

C ă ş ’a u p u s ş i p u n g a ş i n u m a i c h e l t u e ş t e .

A l t u l z i c e a i a t ă b a n i i m e i p e m a s ă ,

P l ă t i ţ i v o i a c u m a , c ă m i e n u - m i p a s ă ,

A t u n c i â P i t i c o t d i n v a t r ă s e s c o a l ă ,

Ş i d e s b r ă c â n d u - s e g o l , î n p i e l e a g o a l ă ,

- 61 -

Ş i c u f u i n g i n e n e a g r ă u n g â n d u - s e ,

A u z i â p r e u n u l i a r ă j u r â n d u - s e ,

C u m - c ă s ă - l i a d r a c u l , d a c ă v a m a i s c o a t e

B a n i , m ă c a r s ă - i d u c ă c ă r ţ i l e lu i t o a t e .

A t u n c i â P i t i c o t a s t r i g a t o d a t ă :

— „ A i c i s u n t , p e c a r e s ă - l r i d i c î n d a t ă ! ? “

Ş i u n d e s ă r i ă e l , t o ţ i s ă s p ă i m â n t a r ă

î n c â t l ă s â n d b a n i i a u f u g i t a f a r ă .

V e n i n d a p o i s l u g a î n l a r m a f ă c u t ă ,

S ă g ă s e a s c ă d o a r ă î n c a s ă o s u t ă ,

V ă z u p e P i t i c o t g o l n e g r u c a c a d r a c u l

P e m a s ă l â n g ă b a n i , v a i d e e l s ă r a c u l !

D e f r i c ă ş ’a u t r â n t i t v a s e l e d i n m â n ă

Ş i f u g a p e u ş ă p â n ’ î n g r ă d i n ă .

I a r ’ P i t i c o t d e r â s e r ă s ă p l e s n e a s c ă ,

A p o i s p ă l â n d u - s e s ă s e c u r ă ţ e a s c ă

A v ă z u t c ă s l u g a n u m a i v i n e ’n c a s ă

A ş a a s t r â n s ş i e l b a n i i d e p e m a s ă .

M a i t â r z i u î n s ă v e n i n d ş i s l u g a s ă s e c u l c e

A î n c e p u t ş i d e e l c u o m i ş e l i e s ă s ’a p u c e ,

Ş i u n t a l e r d e l e m n a l u a t c u s i n e

L a e l , a u z i n d u - 1 c u m d o a r m e d e b i n e

- 62 -

P u i n d s u p t e l n i ş t e m a z ă r e , ’l p u s e

P e p r a g , a p o i i a r ă ş i a f a r ă s ă d u s e .

i n t r â n d u n d e d o a r m e s t ă p â n u l î n c a s ă ,

P â n ’ a t u n c i d i n c o l o s l u g a s e s c u l a s e ,

Ş i c ă l c â n d p e t a l e r a s b u r a t c a v â n t u l ,

L - a u d u s p i c i o a r e l e d u d u i n d p ă m â n t u l

P e t r e p t e d e v a l e m a i p r ă v ă l i n d u - s e

Ş i t o c m a i în c a s a g a z d e i o p r i n d u - s e .

C a r e l e a u z in d a s ă r i t î n l a r m ă

G â n d i n d c ă d o a r ă e l î i v in e c u a r m ă .

I a r s l u g a s ă r a c u l d e s p a i m a c e a m a r e -

R u g â n d , cţL s ă n u - i d e a g a z d a p e s p i n a r e ,

A b ia s ’a a ş e z a t , i a r P i t i c o t c r e a p ă

D e r â s , d a r î n f u n d a t c a s ă n u p r i c e a p ă .

A p o i c u l c â n d u - s e ş i e l s e r e s f a ţ ă

î n s o m n c u f a p t e l e p â n ă d i m i n e a ţ ă .

M a i t â r z i u P i t i c o t a j u n g e în t r e Ţ i g a n i

p e c a r e î i î n f r i c ă , i a r ţ i g a n i i

V ă z â n d p e P i t i c o t e r ă m a i s ă - l t o a c e .

I a r e l s t r i g â n d u - l e : ş i v ă e r â n d u - s e , F a c e ţ i - v ă m i l ă ! I a r e i m i r â n d u - s e ,

C u c e m â n g â i e r e le g r ă i ă d e s in e ,

C a s ă - l ţ i e l a e i a l e p r i n d e b in e ,

- 63 -

A ş a l*au r i d i c a t s ă n u - i f a c ă r r to a f te

C i d u p ă v o r b a lu i c u d â n ş i i s ă - l p o a r t e .

D e c i s ă s f ă t u i r ă ţ i g a n i i s ă m e a r g ă

L a c u t a r e ţ ă r a n b o g a t c a s ă - l s p a r g ă ,

A d e c ă , s ă - l c a l c e ş i s ă - l j e f u i a s c ă ,

A ş a s ’a u h o t ă r î t c e a t a ţ i g ă n e a s c ă .

Ş i i n t r â n d e i î n s a t î n v r e m e d e s e a r ă

A î n t r a t u n ţ i g a n l a ţ ă r a n d ’a f a r ă ,

Ş i v ă e t â n d u - s e s ’a r u g a t s ă - l l a s ă

C ă - i f o a r t e o s t e n i t , s ă d o a r m ă în c a s ă :

M ă c a r p e p ă m â n t u l g o l , n u m a i a f a r ă

S ă n u î n n o p te z e , c ă i - a r fi o c a r ă .

Ţ ă r a n u l c e l m i lo s i - a d a t lo c în c a s ă ,

A ş a e l î n d a t ă , i a r ’ a f a r ă i a s ă

C u c u v â n t : la t r o a c ă d e p r a f s ă s e s p e l e ,

S p u i n d c e l o r l a l ţ i c u m s ă f a c ă r e le ,

C a s ă ş t i e lo c u l u n d e s ă - l p â n d e a s c ă

Ş i la n o a p t e c a s a c u m s ’o j e f u i a s c ă .

A p o i c u l c â n d u - s e î n c a s ă ţ i g a n u l ,

P e l a m ie z u l n o p ţ i i , c u m le e r ă p l a n u l ,

B ă g â n d p e P i t i c o t p r i n f e r e a s t r ă ’n c a s ă ,

Ş i p r i n o c h i u l c e l s p a r t , e l î n c e t s e l a s ă ,

— 64 -

N ’a s c u l a t p e ţ i g a n , c i z ă r in d lu m i n ă î n t r ă î n c ă s u ţ a d e c ă t r ă g r ă d i n ă .Ş i s t r i g ă p e g a z d a : „ S ă r i ţ i ! c ă t â l h a r i i S p a r g p o a r t a , s ă - i p r i n d e ţ i p e e i c u m a i m a r i i ! “

Ţ ă r a n u l a s ă r i t ş i f ă c â n d s t r i g a r e

Ş i d in l a n ţ s l o b o z i n d c â n e l e c e l m a r e

A p r i n s p e ţ i g a n i c o t l a c o t l e g â n d u - i ,

Ş i c u v r ă j m ă ş i e p â n ’ l a o s b ă t â n d u - i .

P i t i c o t s ’a b ă g a t î n t r ’u n s t e a n d c u b r â n z ă

S ă n u -1 p r ă p ă d e a s c ă c ă lc â n d u - 1 p e r â n z ă .

D i m i n e a ţ a s ’a u s t r â n s a p o i s p r e m i r a r e

C e s ’a f ă c u t a c i c u l a r m a c e a m a r e .

Ş i s p u i n d ţ ă r a n u l , c ă d u h a f o s t , c in e

L ’a s c u l a t , n e - a v â n d n i c i u n t r u p l a s in e .

Ş i p o v e s t i n d u - l e a a d u s p e m a s ă ,

P â i n e , b r â n z ă , b e r e , v in ş i c e - i î n c a s ă .

J a r ’ c â n d s ă i a b r â n z ă , P i t i c o t s c o s e s e

C a p u l m i ş c â n d u - s e c ă t r ă j â p â n e s e .

A tu n c i s ’a u s p ă i m â n t a t s t r i g â n d d e - o d a t ă ,

C ă b r â n z a a c e a s t a e s t e f e r m e c a t ă ,Ş i a u a r u n c a t - o î n u l i ţ - a f a r ă

C u e l c u to t , u n d e i a r ’ î l l ă p ă d a r ă .

N u s ’a l o v i t î n s ă , s ’a s c u l a t î n d a t ă

S ă n u -1 c a l c e m u r in d c a o b r o a s c ă l a t ă .

65 3

P i t i c ö t m a i f a c e ö m u l ţ im e d e n ă z ­

d r ă v ă n i i p â n ă c â n d a j u t ă u n u i c ă p i t a n s ă - ş i

g ă s e a s c ă ş i m â n t u i a s c ă m i r e a s a d in g h i a -

r e l e ş i f a r m e c e l e v r ă j i t o r u l u i F r e d e g a r i u l .

î n c a s a c ă p i t a n u l u i ş i a s o ţ i e i lu i

P i t i c o t a r ă m a s c a u n p r u n c d e c a s ă

C ă n o r o c i r e a l o r p r i n e l o c â ş t i g a s e .

I u b in d u - 1 l ’a u g r i j i t p e e l p â n ’ l a m o a r t e ,

C â t î n s â n s o c o t e a u d â n ş i i , c a s ă - l p o a r te .

Ş i d e n ’a m u r i t e l p â n ă a s t ă z i î n c ă

î n t r u o a r e ş c a r e g r o a p ă m a i a d â n c ă ,

î n v e c i t o t t r ă e ş t e , u n d e n u m a i m o a r e

C ă în g r ă d i n a l o r s ’a f ă c u t o f lo a r e .

Y

- e6 -

C e i tr e i f r a ţ i g h e b o ş isau trei bărbaţi şi o muere.

Istorie comică, î n ţ a r a c e a s t r ă l u c i t ă ,

î n c e t a t e a c e a v e s t i t ă ,

î n C a i r o l o c u ia

U n s ă b i e r ş i a n u m e :

Chibebi m e ş t e r t n lu m e

D e s c u l e c a r e t ă i a .

A c e s t a d in î n t â m p l a r e

Ş i d in p r o n i a c e a m a r e

A v e a t r e i f e c io r i g h e b o ş i ,

Ş i n ă s c u ţ i d e l a u n t a t ă

T r e i g e m e n i t o ţ i d e - o d a t ă

T o ţ i c a d i n t r ’o f o r m ă s c o ş i .

U n u l Ienschi, c u Petrovschi,Ş i a l t r e i l e a Pantovschi

N u m e l e lo r e r ă

D e c a r e a l o r f ă p t u r ă

— 67 - 3*

M i n u n a t ă c e a v u r ă

T o a t ă l u m e a s e m ir ă .

U n u l c a a l t u l l a f a ţ ă

L a c a p , l a g h e b e , l a b r a ţ ă ,

A ş a , d e n u s e p u t e â

C u n o a ş t e u n u l d i n t r ’a l t u l

C u g r o s i m e a ş i î n a l t u l

T r u p e s c , c e s ă p o t r iv e â .

M u l ţ i c ă l ă t o r i c u m i r a r e

S e s t r â n g e a u în a d u n a r e ,

S ă - i v a z ă p e e i l u c r â n d

I n f a b r i c a p ă r i n t e a s c a '

C u s i l i n ţ a b ă r b ă t e a s c ăL a m e ş t e ş u g t o ţ i î n r â n d .

C â n d a m u r i t b ă t r â n u l l o r t a t ă e r a u

d e 1 8 a n i . N u p e s t e m u l t a î n c h i s o c h i i ş i

m a m a lo r , c a r e :L e - a l ă s a t l a c â t e - ş i t r e i ,

C a l a u n lo c s ă t r ă i a s c ă

Ş i s ă n u s e d e s p ă r ţ e a s c ă

U n u l d e a l t î n t r e e i .

D e v o r , s ă le u m b l e b i n e .

Ş i s ă n u d e ă d e r u ş i n e

C u b l e s t e m l e - a p o r u n c i t ,

— 68 -

Ş i i - a l e g a t p e e i f o a r t e

L a c e a s u l s ă u c e l d e m o a r t e ,

S ă u r m e z e n e g r e ş i t .

R ă m â n â n d s i n g u r i , l u m e a a î n c e p u t

s ă - i b a t j o c u r e a s c ă ş i u n u l d i n t r e g h e b o ş i l u â n d

o s a b i e a t ă i a t î n b u c ă ţ i p e u n o m c a r e ş i - a

b ă t u t jo c . î n a i n t e a j u d e c ă t o r u l u i n u s e p o a t e

d o v e d i c a r e d i m r e f r a ţ i e s t e f ă p t u i t o r u l , f i ­

i n d c ă t o ţ i t r e i s e a m ă n ă u n u l c u a l t u l a t â t a

d e m u l t , î n c â t n u s e p o t d e o s e b i , i a r g h e -

b o ş i i î n c ă n u s e t r ă d e a z ă u n u l p e a l tu l -

V e z i r u l d e c i u d ă m a r e

V ă z â n d a ş a î n t â m p l a r e

A ş a lu c r u î n c u r c a t ,

N u ş t i a c u m s ă g â c e a s c ă ,

A d e v ă r u l s ă - l v ă d e a s c ă ,

C a s ă n u f a c ă p ă c a t .

C i i - a i s g o n i t a f a r ă

D in c e t a t e ş i d i n ţ a r ă

P e c â t e - ş i t r e i c o c o ş a ţ i .

D â n d u - l e d e c h e l t u i a l ă

D in t r ’a l o r c h i v e r n i s e a l ă

L a t r e i f r a ţ i î n f r i c o ş a ţ i .

E ş in d e i c u s u p ă r a r e

- 69 -

I s g o n i ţ i d in b u n a s t a r e

C e s ă f a c ă n u ş t i a ,

C i u n u l p r e a l t u l f o a r t e

C u p r i c i n u i r i d e m o a r t e

C u c e a r t ă s ă m â n ia .

C e i t r e i f r a ţ i s e d e s p a r t , c u t o t b l ă -

s t ă m u l m a m e i lo r , ş i P a n t o v s c h i a j u n g e la

u n m e ş t e r d e s ă b i i în D a m a s c . F i in d e l

m e ş t e r b u n a f o s t f o a r t e m u l t i u b i t ş i p r e ­

ţu i t , a ş a î n c â t d u p ă m o a r t e a s t ă p â n u l u i

P u r t â n d u ş i j a l e a

V ă d u v a , p â n ă l a c a l e a

C a r e i - s e c u v e n e a ,

A s o c o t i t s ă n u - ş i l a s ă

S l u g a c e a b u n ă d in c a s ă ,

C i m a i b in e î i v e n i â

S ă n u - ş i p e a r d ă m u n c i to r iu l

C a r e l e - i a d u c e s p o r i u l

C i s ă ş i - l i a d e b ă r b a t . P a n t o v s c h i c u b u c u r i e

N e f i i n d c u f ă ţ ă r i e

N ic i e l n u s ’a l ă p ă d a t .

C i p r in s f â n t a c u n u n i e

— 70 —

Ş - a c â ş t i g a t o m e n ie

A t r ă i c u m i - a p l ă c u t

C u m in t e a , c u v r e d n i c i a

C u t o a t ă c u c e r n i c i aG a z d ă m a r e s ’a f ă c u t .

C e i l a l ţ i d o i f r a ţ i î n l u m e u m b l a s e

Ţ ă r i l e î n c u n j u r a s e

R ă t ă c i n d d in lo c î n lo c

Ş i d e lu c r u n e g ă s â n d u - ş i

V i e a ţ a t i c ă l o ş i n d u - ş i

N ’a u d a t d e n ic i u n n o r o c .

S ’a u d u s d e c i l a f r a t e l e lo r î n D a m a s c

s ă - i c e a r ă v r e - u n a j u to r . P a n t o v c h i le d ă

c â t e 12 g a l b e n i d a r c u c o n d i ţ i a c a m a i

m u l t n ic i o d a t ă s ă n u s e m a i î n t o a r c ă p e

l a e l . I n t e r z i c e ş i n e v e s t e i s a l e s ă le d e ă

v r e - u n a j u t o r s a u a d ă p o s t . D a r a b i a l i - s ’a u

i s p r ă v i t b a n i i ş i I e n s c h i ş i P e t r o v s c h i b a t

i a r l a u ş a f r a t e l u i lo r ş i f e m e i a î i p r i m e ş t e ş i

o s p ă t e a z ă b in e c a p e n i ş t e c u m n a ţ i .

C u d r a g o s t e i - a p r im i t .

I - a o s p ă t a t c u b u c a t e

Ş i c u b ă u t u r i c u r a t e

Ş i f r u m o s i - a o m e n i t .

- 71 —

E i s ’a u j e l u i t d e t o a t e

P a t i m i l e î n t â m p l a t e ,

Ş i c â t e a u p ă t i m i t .

A tu n c i p e n e a ş t e p t a t e

A u d , c ă î n p o a r t ă b a t e ,

C ă b ă r b a t u l i - a v e n i t .

C ă e l m a r f a ş ’o v â n d u s e

M a i î n g r a b ’ c e t â r g a v u s e ,

A p o i n ’a m a i z ă b o v i t .

„ M u i e r e a “ a s c u n d e p e c u m n a ţ i i s ă i în

p i v n i ţ a l a b u t i l e c u r a c h i u ş i d e s c h i d e u ş a

b ă r b a t u l u i . B ă r b a t u l s e d u c e d in n o u d u p ă

a f a c e r i . F e m e e a î ş i g ă s e ş t e c u m n a ţ i i l â n g ă

b u t e m o r ţ i d e b e ţ i . C r e z â n d c ă d e f a p t

s u n t m o r ţ i c h e a m ă u n h a m a l s ă - i d u c ă s ă - i

ş i a r u n c e în u n r â u .

S c o ţ â n d p e u n u l a f a r ă

D in p i v n i ţ ă , î l b ă g a r ă

î n t r ’u n s a c b i n e l e g a t .

S a -1 a r u n c e ’n a p ă m a r e

Ş i s ă s e ’n t o a r c ă m a i t a r e

C a d o i g a l b e n i s ă - i m a i d e a .

A ş a h a m a l u l d u c â n d u - 1 ,

— 72 —

Ş i î n g â r l ă a r u n c â n d u - 1 ,

S ’a u î n t o r s i a r ă ş i l a e a .

P â n ’ a t u n c i a s c o s m u ie r e a ,

— P u i n d u - ş i t o a t ă p u t e r e a —

P e c e l ă l a t m o r t , z i c â n d :

— „ D a r u n d e l - a i d u s ? c ă i a t ă ,

E l t o t a i c i s e a r a t ă ,

D e u n d e ş i p â n ă c â n d ? “

H a m a lu l a p o i v ă z â n d u - 1 ,

M i r â n d u - s e ş i b l ă s t ă m â n d u - 1

A z i s a ş a n ă c ă j i t :

— „ D a r ’ d i a v o lu l c e l m a r e

L - a d u s p e e l c ă l a r e

î n n a p o i d e a f u g i t ?

C ă e u l’a rn d u s în s p i n a r e

Ş i î n g â r l a c e a m a i m a r eŞ t iu c u m c ă l’a m a r u n c a t .

A c u m s ă - l m a i d u c o d a t ă

î n a p ă m a i a d â n c a t ă “ .

Ş i i a r î n s a c I 'a u b ă g a t .

N e c ă j i t f i in d h a m a l u l

Ş i î n s ă r c i n a t c a c a lu l —

Ş i p e a c e s t a l ’a u d u s ,

L a g â r l ă m e r g â n d a f a r ă

— 73

C a s ă n u m a i i a s ă i a r ă

L ’a u a r u n c a t m a i d e s u s .

D e c i s ’a î n t o r s l a m u ie r e

D o i g a l b e n i d e a - ş i m a i c e r e

C a r e i - a u f ă g ă d u i t .

M e r g â n d p e u l i ţ ă , i a t ă

U n g h e b o s i - s e a r a t ă

Ş i s t ä t ü p e lo c u im i t .

C ă e r ă c u f e l i n a r u l ,

Ş i e l n u ş t i a m ă g a r u l

C in e e , v ă z â n d u - 1 v iu ,

C i g â n d e a c ă - i t o t , p e c a r e

L ’a d u s î n g â r l a c e a m a r e

M o r t a m e f i t d e r a c h iu .

Ş i i - a u z i s l u i : „ H o ! a ş t e a p t ă

G h e b o s u l e ! c ă în f a p t ă

A c u m a t e - a m a p u c a t “ .

Ş i d u p ă c e î l a p u c ă

S ă - l b a g e ’n s a c ş i s ă - l d u c ă .

A î n c e p u t a s b i e r ă ,

Ş i s e r u g ă c a s ă - l l a s ă

S ă m e a r g ă c u e l a c a s ă ;

î n s ă î n z a d a r e r ă .C ă n e f o l o s i n d u - i p l â n s u l

- 74 —

L ’a u a r u n c a t ş i p e d â n s u l U n d e p e s c i i l ă c u e ă .

G h e b o ş i i n u m o r , c ă c i s u n t p e s c u i ţ i ş i p r e s e n t a ţ i V e z i r u lu i , c a r e c o m a n d ă în c e ­t a t e a D a m a s c u l u i . V e z i r u l a c h e m a t p e s o ­ţ i a lu i P a n t o v s c h i s ă - ş i a l e a g ă b ă r b a t u l , d a r n u -1 p o a t e r e c u n o a ş t e ş i d u p ă c e t o ţ i t r e i a r fi v r u t s ă f ie b ă r b a t u l e i

A ş a t o ţ i o a p u c a r ă

î n b r a ţ e ş i - o s ă r u t a r ă

Ş i t o ţ i z i c e a , c ă - i a lu i ,

C a r e lu c r u ş o d î i v in e ,

R â z â n d î n s ă î n t r u s i n e /

D a r c i u d a t v e z i r u lu i .

A tu n c i v e z i r u l p o r u n c e ş t e :

„ C a P a n t o v s c h i c e l n u m i t ,

S ă - ş i ia p e d e a p s a l a p r a n g ă

T r e i s u te l a t ă l p i f a l a n g ă ,

C ă e l a p r i c i n u i t ,

C ă e l n ’a v r u t s ă - ş i p r i m e s c ă

P r e f r a ţ i i s ă - i m i l u i a s c ă

Ş i e l e s t e v i n o v a t “ . ,

C e i d o i d a c ă a u z i r ă

S i n g u r i î l m ă r t u r i s i r ă

- 75 —

C a r e e a l e i b ă r b a t .

C ă d e f r i c ă d e b ă t a e

î n c e p â n d c a s ă s e s p a i e

D e g r a b ’ s ’a u t r a s î n n a p o i ,

N u i - a u m a i c h e m a t P a n t o v s c h i

P e E n s c h i ş i p e P e t r o v s c h i ,

A r ă tâ n d u - 1 a m â n d o i

I a r m u e r e a s u p ă r a t ă

D e f ă c u t a j u d e c a t ă

A s u p r a b ă r b a t u l u i .

V e z i r u lu i d in ’n a i n t e

I - a u c ă z u t c u r u g ă m i n t e

C u f a j a o b r a z u lu i .

Ş i s ’a u r u g a t f o a r t e t a r e

S ă - i d ă r u i a s c ă e r t a r e ,

Ş i v e z i r u l l - a e r t a t ;

I n s ă s ă le d e a t r e i s u t e

D e g a l b e n i f r a ţ i l o r , iu t e

S ă - i a j u t e , c ă - i b o g a t .

P a n t o v c h i s e m u l ţ ă m e ş t e ,

A d u c e ş i le p l ă t e ş t e

F r a ţ i l o r s ă i b u c u r o s ,

P u i n d u - i c u c h i p d e s o a r e

V e z i r u lu i la p i c i o a r e

- 76 -

S ’a u î n s u r a t a p o i t o ţ i t r e i ;Ş i s e f ă c u r ă b o e r i .

C ă l u c r a c u s â r g u i n ţ ă

M a r f ă b u n ă d e c r e d i n ţ ă ,

C a r e d â n ş i i o f ă c e â .

F ă c e a u s ă b i i t ă e t o a r e

C u lu s t r u s t r ă l u c i t o a r e ,

C a r e l a t o ţ i l e p l ă c e a .

A u t r ă i t a p o i . v i e a ţ ă

L a o l a l t ă c u d u l c e a ţ ă

' T r e i f r a ţ i b i n e î m p ă c a ţ i ,

T r e i g a z d e c u r â n d u e a l ă C u b u n ă c h i v e r n i s e a l ă

B u n i d e t r e a b ă ş i b o g a ţ i .I. Barac.

G a lb en ii să i g r o s p e gros .

- 77 -

CUPRI NS UL

Pag.

1) în loc de prefaţă..................... ............ .......... 22) Pipelea Gâscariul_____________ ________ 33) Epilcg, câteva lămuriri de V. S t . ------------ 474) Biografia lui I. Barac de N. Iorga------------ 535) Din alte scrieri ale lui Ioan Barac:

a ) Piticot de un cot şi cu barbă cu tot 59b) Trei fraţi gheboşi .............. ....... ...........- 67