numãrul 73

octombrie 2015www.sadu.ro

facebook: sadu.ro

În zilele de 31 octombrie ºi 8 noiembrie2015, comunitatea sãdeanã ºi nu numai vamarca un eveniment deosebit din existenþasa. În cadrul unei ediþii unice a manifestãrii"Zilele culturale ale comunei Sadu",locuitorii comunei Sadu, împreunã cuautoritãþile din Sibiu, îi vor comemora pecei trei corifei ardeleni care au fãcut cinsteîn istorie comunei Sadu. Este o sãrbãtoarespecialã în judeþ, care va avea loc atât laSadu, cât ºi la Sibiu. Manifestarea este unalt pas desfãºurat în cadrul proiectului "Peurmele corifeilor ardeleni din comunaSadu", derulat de Primãria Sadu în acestan. Acest proiect a reuºit o integrare apatrimoniului local (biserici, casememoriale, monumente, muzeu) într-uncircuit turistic local denumit "Pe urmelecorifeilor ardeleni din Comuna Sadu", careîi aduce în prim plan pe cei trei corifei -Ioan Inocenþiu Micu-Klein, Samuil MicuClain ºi Ioan Piuariu Molnar -, fii aicomunei Sadu, care au marcat în modhotãrâtor soarta comunitãþii lor ºi a întregiinaþiuni.

Manifestarea este dedicatã, deopotrivã,marelui corifeu Ioan Piuariu Molnar, cuocazia comemorãrii a 200 de ani de lamoartea acestui fiu al comunei Sadu.

Sadu îºi omagiazã istoriaºi valorificã prezentul

Zi specialã pentrucomunitatea noastrã

În urmã cu 200 de ani, unul dintre ceimai renumiþi medici oculiºti ai timpului,Ioan Piuariu Molnar (1749-1815), fiu alcomunei Sadu ºi personalitate mar-cantã în istoria poporului român, s-astins din viaþã, fiind înmormântat încimitirul Bisericii din Groapã din Sibiu.Este de datoria noastrã, a fiecãrui sã-dean sã pãstrãm vie amintirea mareluimedic ºi sã aducem respectul cuvenitfiecãrui eveniment dedicat lui. Aºa dupãcum am mai spus, trebuie sã fim mândricã asemenea personalitãþi au vãzut lu-mina zilei, au învãþat pe bãncile ºcoliidin comuna noastrã ºi au dus numeleacesteia mai departe peste graniþelejudeþului, ale regiunii ºi ale þãrii. Dacãveþi citi un fragment din scurta descriereistoricã a vieþii lui Ioan Piuariu Molnar,vã veþi convinge, fiecare dintre dumnea-voastrã, de cele spuse de mine. Dar nueste suficient numai sã fim mândri, cideopotrivã suntem obligaþi sã come-morãm, ori de câte ori este nevoie, zileleomagiale, prin organizarea unor mani-festãri culturale, seminarii ºi alte acti-vitãþi, prin care sã punem în valoareamprenta lãsatã de aceºtia în viaþaromânilor. Tocmai de aceea, Primãriacomunei Sadu împreunã cu Arhiepis-copia Sibiului, Asociaþiunea Transilva-nã pentru Literatura Românã ºi CulturaPoporului Român-ASTRA, Biserica dinGroapã cu hramul "Buna Vestire" ºicele douã biserici din comuna noastrãºi având sprijinul Instituþiei PrefectuluiJudeþului Sibiu, al Consiliului JudeþeanSibiu, al Primãriei Municipiului Sibiu vororganiza o serie de manifestãri, în ca-drul Zilelor Culturale ale comunei Sadu,pentru a comemora 200 de ani de latrecerea la cele veºnice a marelui cori-feu al ªcolii Ardelene - Ioan Piuariu. Eve-nimentul se va desfãºura în douã locaþii(Sadu ºi Sibiu) ºi va avea atât momentereligioase, cât ºi momente culturale,artistice ºi solemne, structurile militaredin garnizoana Sibiu asigurând un cere-monial militar în cinstea eroilor cãzuþiîn cele douã rãzboaie mondiale pentruapãrarea þãrii. Tot în cadrul acestuieveniment, la Sadu, va fi organizat unsimpozion în cadrul cãruia vor fipromovate materialele realizate încadrul proiectului "Pe urmele CorifeilorArdeleni din comuna Sadu", precum ºilansarea monografiei scrisã de cãtreregretatul preot Dumitru Hãmbãºan.Evenimentul va fi unul de rãsunet ºi vaaduce în comuna noastrã multe perso-nalitãþi din lumea academicã, biseri-ceascã, universitarã ºi politicã. Aºadar,am rugãmintea, ca sâmbãtã, 31 oc-tombrie, (la Sibiu-Biserica din Groapã)ºi duminicã, 8 noiembrie (la Sadu), sãlãsãm treburile de zi cu zi ºi sã parti-cipãm la acest eveniment dedicat ma-relui fiu al satului. Facem precizarea cãla ambele evenimente va participa Î.P.S.Dr. Laurenþiu Streza - Mitropolit alArdealului, cãruia îi mulþumim pentrusprijinul ºi respectul pe care îl acordãcomunitãþii noastre.

Cu stimã ºi respect, primar -Ivan Valentin Dumitru Ioan

PROGRAMUL MANIFESTÃRILORSibiu - 31 octombrie 2015

Biserica "Buna vestire"/Biserica din Groapã

Orele 11-12 Slujba comemorativã arhiereascã, dedicatã personalitãþilor care se odihnesc în cimitirul bisericii, cuparticiparea Î.P.S. Dr. Laurenþiu StrezaOrele 12-13 Sfinþirea crucii dedicatã personalitãþilor care se odihnesc în cimitirul bisericiiPentru cei care vor sã participe la evenimentele de la Biserica din Groapã din Sibiu, Primãria Sadu va pune ladispoziþie mijloace de transport pentru locuitorii comunei Sadu.

Sadu - 8 noiembrie 2015

Orele 9-9.45 Primirea invitaþilor la Cãminul Cultural SaduOrele 10-12.30 Participare la Sfânta Liturghie Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Parohia Ortodoxã RomânãSadu I ºi Biserica "Sfânta Treime" - Parohia Ortodoxã Românã Sadu IIOrele 12.30-13 Paradã militarã ºi depunere coroane în cinstea eroilor neamului Monumentul EroilorOrele 13-14.30 Prânz sãdean Cãminul Cultural SaduOrele 14.30-15 Primirea Î.P.S. Laurenþiu Streza Cãminul Cultural SaduOrele 15-16.15 Participare la slujba de vecernie ºi la slujba comemorativã cu ocazia comemorãrii a 200 de ani dela moartea lui Ioan Piuariu Molnar Biserica "Sfânta Treime" - Parohia Ortodoxã Românã Sadu IIOrele 16.15-17 Dezvelire plãci comemorative Casa Memorialã "Ioan Piuariu Molnar" ºi Centrul medico-social"Dr. Ioan Piuariu Molnar"Orele 17-17.45 Simpozion ºtiinþific cu tema "Pe urmele Corifeilor Ardeleni din Comuna Sadu", dedicatcomemorãrii a 200 de ani de la moartea lui Ioan Piuariu Molnar Cãminul Cultural SaduOrele 18-18.45 Program artistic Cãminul Cultural Sadu

În data de 14 octombrie 2015 s-afinalizat proiectul “Dotare Cãmin Cul-tural Sadu”, proiect finanþat prinFEADR-PNDR, Mãsura 322. Proiectula constat în realizarea unui numãr totalde 78 de costume populare din zoneleSibiu, Mureº ºi Maramureº, câte 13costume populare pentru bãieþi dinfiecare zonã ºi câte 13 costume popu-lare pentru fete din fiecare zonã.

Proiectul “Dotare Cãmin CulturalSadu” a fost iniþiat de pe vremea cândfuncþiona Ansamblul de cântec ºi joc“Valea-Sadului”, iar cele trei zone aufost alese ca urmare a coregrafiilorexistente la acel moment.

Furnizorul, ºi în acelaºi timp, pro-ducãtorul costumelor populare a fost

Zestre culturalã îmbogãþitãS.C. Metropolis Com S.R.L., câºtigãtordupã desfãºurarea procedurii deachiziþie publicã.

Costumele populare reprezintã spe-cificul tradiþional ºi cultural al fiecãreizone dintre cele enumerate. S-a doritcrearea acestor costume populare pen-tru a promova portul tradiþional alfiecãrei zone, care aduce bucurie defiecare datã când este îmbrãcat ºi cândeste pus în valoare împreunã cucântecul ºi jocul unic din fiecare zonã.

Pentru zona Sibiu, s-au creat costu-mele populare specifice comunei Sadu.Costumul de bãieþi este compus din cã-maºã, fustiþã, pieptar, ºerpar, pãlãrie, iarcel de fete este compus din ie, poaleplisate, catrinþe, brâu, batic, pieptar.

Culorile costumelor populare sunt celespecifice, alb ºi negru, ceea ce dove-deºte pãstrarea identitãþii portului popu-lar local, originalitatea ºi frumuseþeaunicã a acestuia.

Prin costumele populare din zonaMureº, s-a dorit realizarea unui costumpopular original din aceastã zonã. Pre-dominã culorile deschise ºi elementeleflorale. Costumul de bãieþi este compusdin cãmaºã, fustiþã, pieptar, brâu, cã-ciulã, iar cel de fete este compus din ie,poale, catrinþe, brâu, batic cu flori,pieptar.

Autenticitatea zonei Maramureº seregãseºte în costumele populare rea-lizate pentru aceastã zonã. Elementelespecifice, cum ar fi traista, clopul, gacii

sunt esenþiale în valorificarea lor. Pre-dominã culorile roºu, alb, verde. Costu-mul de bãieþi este compus din cãmaºã,gaci, pieptar, clop, traistã, iar cel de fetedin ie, poale, catrinþe, pieptar, batic cuflori, zgardã mãrgele, brâu, traistã.

Prin realizarea acestui proiect a fostatins scopul de a promova specificulportului popular din zonele Sadu(Sibiu), Mureº ºi Maramureº, iar fru-museþea costumelor populare face ca,atunci când sunt îmbrãcate sã te simþiîn inima zonelor Sadu, Mureº ºi Mara-mureº. Costumele realizate atrag atenþiafoarte repede ºi sunt de o valoare cul-turalã inestimabilã.

ªef proiect,Ioan Marius ROTÃRESCU

22222 wwwwwwwwwwwwwww.sadu.ro.sadu.ro.sadu.ro.sadu.ro.sadu.ronr.73|istorie

Lupta pentru religieAºadar, Ioan Piuariu (particula Mol-

nar din nume, pe care o va folosi con-stant în semnãturã în locul celei dePiuariu, a fost adãugatã mai târziu, fiindîn fapt traducerea în maghiarã a nume-lui românesc Piuariu) s-a nãscut în anul1749 la Sadu, sat din apropiere Sibiului,din pãrinþii Ioan, preot ortodox ºiPatrasia (sau Pãtrãsâia), într-un climatsocial, politic ºi mai ales religiosfrãmântat: autoritãþile încercau în modconstant sã-i atragã pe românii orto-docºi care trãiau în cadrul ImperiuluiHabsburgic la catolicism, fapt care astârnit o puternicã miºcare de opoziþiea acestora, cu forme uneori violente, înfruntea cãreia se gãseau chiar uniimembri ai clerului ortodox, printre careºi "popa Tunsu", nimeni altul decât tatãllui Ioan Molnar. Episcopul greco-ca-tolic Petru Pavel Aaron, fervent susþinã-tor al convertirii ortodocºilor, reuºeºte,într-o zi de târg la Sibiu, sã-l prindã pepreotul Piuariu ºi sã-l tundã, cu mânalui, alãturi de alþi preoþi ortodocºi, deaici porecla de "popa Tunsu" care i-afost datã. Întâmplarea nu a fost însã denaturã sã-l potoleascã, ci l-a mobilizatºi mai tare în lupta împotriva uniriireligioase cu Roma.

"Mi-am însuºit ºtiinþatãmãduirii ochilor"

Revenind la tânãrul Molnar, trebuiesã subliniem cã el era departe de a urmamodelul tatãlui, fire dârzã ºi impetu-oasã; încã de mic copil dovedise seri-oase înclinaþii spre învãþãturã, celedintâi cunoºtinþe dobândindu-le fãrãîndoialã, în casa pãrinteascã ºi la ºcoaladin satul natal. Mai apoi a studiat laSibiu - acolo unde a ºi locuit o vremeîmpreunã cu pãrinþii sãi - la (foarteprobabil) ºcoala coloniei aromâne, pen-tru ca mai apoi sã înveþe germanã, latinãºi maghiarã la liceul sãsesc de stat, alecãrui cursuri le absolvã în 1767 sau1768. Din acest moment se dedicãcarierei medicale, croindu-ºi pas cu pas,cu tenacitate ºi perseverenþã, un cur-riculum de excepþie în acest domeniu,cu adevãrat strãlucit. Primii paºi înmeseria de oculist nu i-a fãcut însã înºcoalã, ci în afara ei, undeva maidevreme sau în preajma anului 1770,dupã cum el însuºi spunea într-un docu-ment redactat în 1776 ºi publicat deMircea Popa, unul dintre exegeþii lui,dupã cum urmeazã: "Au trecut de acum6 ani de când mi-am însuºit ºtiinþatãmãduirii ochilor la un doctor grec ºiam avut fericirea ca în urma strãdaniilormele sã pot reda, atât aici (Transilvania,n. n.) cât ºi în Banat vederea multorpersoane, vindecându-le". La 19 ani, în

Povestea ºi viaþa marelui corifeu

1768, Ioan Piuariu-Molnar - deºi nuavea încã studii de specialitate - activaca medic al regimentului grãnicerescdin Banat, mai exact în localitatea Ju-palnic, acolo unde era ºi dascãl pentru100 de copii.

Medic al sãracilor În urma noilor dispoziþii ale Curþii

Imperiale referitoare la calificareapersonalului medico-sanitar, este nevoitsã-ºi reia/completeze studiile; prinurmare, îl regãsim pentru urmãtorii doiani la Viena (1773-1774), undeurmeazã cursurile Facultãþii de Medi-cinã. Trece cu succes examenele finaleºi obþine diploma ºi titlul de magistruoculist, care-i permitea sã practice "ocu-listica" pe întreg teritoriul imperiului(24 octombrie 1774). Dobândireaacestei calitãþi oficiale îi permite sã sereîntoarcã acasã, la Sadu, unde se facecunoscut rapid. De aici solicitã ºi i seaprobã numirea (4 iulie 1776) ca medical sãracilor, cu recomandareaprotomedicului Transilvaniei, AdamChenot, care scria despre el cã este"adevãrat creator", cu o "dexteritateexcelentã", funcþie ce-i conferea oanumitã stabilitate financiarã de vremece primea un salariu fix de 250 deflorini anual. În schimb avea sarcina dea "instrui în mod sistematic chirurgiidesemnaþi de comisia medicalã aguberniului în arta operaþiilor de ochi".Cariera sa, aflatã într-o puternicã ascen-siune, este încununatã de obþinerea înanul 1777 a rangului de protomedicus,mai exact de medic oculist al MareluiPrincipat al Transilvaniei, rang care îlpropulsa în fruntea ierarhiei medicalea Transilvaniei, devenind primul româncare ocupa acest post. În aceastã calitatea avut preocupãri constante pentrudezvoltarea reþelei medicale a provin-ciei ºi pentru îmbunãtãþirea dotãriispitalelor, cerând, printre altele, creº-terea numãrului de paturi pentru bolna-vii sãraci. Considerat un foarte bunpractician oculist (medic de ochi),serviciile lui Ioan Piuariu-Molnar aufost solicitate în egalã mãsurã, atât deCurtea imperialã de la Viena ºi demembrii unora dintre cele mai impor-tante familii nobiliare ungureºti dinPrincipat, cât ºi de Alexandru Cali-machi, domn al Moldovei, respectivdomnul muntean Alexandru Ipsilanti.Nu i-a uitat însã nici pe cei sãrmani,

astfel cã de ºtiinþa sa au beneficiat deo-potrivã ºi oameni simpli, în specialminerii din Roºia Montanã, Zlatna sauSãcãrâmb, pentru care a depus unvolum de muncã deloc de neglijat, aºacum o reflectã numãrul mare de bolnavivindecaþi (101) în cursul anului 1786.

Om de înaltã þinutãO preocupare constantã a sa este le-

gatã de înfiinþarea, organizarea ºi dez-voltarea învãþãmântului românesc. Ast-fel, în condiþiile existenþei unei bazelegale (legea care reglementa problemaînvãþãmântului din Imperiu - Ratio edu-cationis, promulgatã în anul 1777,respectiv Norma regia, apãrutã în anul1781, care o completa pe cea dintâi ºiera foarte importantã pentru cã avea învedere învãþãmântul din Transilvania),Molnar înainteazã o serie de memoriicãtre forurile de specialitate ºi cãtre îm-pãrat (2 martie ºi 14 iunie 1782, 7 oc-tombrie 1784), în care arãta faptul cãromânii transilvãneni, din lipsã de ºcoli(în contradicþie cu menþionata lege,Norma regia, în care se statua, printrealtele, cã fiecare sat avea obligaþia sãînfiinþeze o ºcoalã elementarã), suntobligaþi sã înveþe în Moldova sau ÞaraRomâneascã. Din aceastã perspectivãel se obliga, dacã ar fi fost însãrcinatcu acest lucru, sã organizeze învãþã-mântul ortodox din Transilvania, cusprijinul declarat al episcopului Ghe-deon Nichitici. Demersurile sale în a-cest sens nu au fost însã la nivelul aº-teptãrilor, deºi se aprobase, totuºi, func-þionarea în Transilvania a unui numãrde douãsprezece ºcoli grecounite, iardin 1786 ºi a unui numãr de opt ºcoliortodoxe. În consecinþã, putem spunecã Ioan Piuariu-Molnar rãmâne înistoria învãþãmântului românesctransilvãnean nu atât prin rezultateleobþinute, cât mai ales prin eforturiledepuse. Totodatã trebuie sã-i remarcãmactivitatea din plan cultural, cu atât maimult cu cât aceasta se înscrie în spiritulgeneral enciclopedist al epocii, în carecei cu ºtiinþã de carte erau deopotrivãautori, traducãtori, colaboratori saueditori ai unor opere de mare valoare,în domenii dintre cele mai diverse.Bunãoarã, îl gãsim pe oculist ca autoral lucrãrii “Economia stupilor acumaîntâi izvoditã ºi datã de Ioan Molnardoftorul de ochi în marele Principat alArdealului. Cu privileghiul împãrãteºtii

ºi crãieºtii mãriri. În Viena, la Iosif deKurtbek, împãrãtesc ºi crãiesc de curtea neuniþilor români ºi a sârbilor tipografºi vânzãtor de cãrþi”. În anul 1785, reti-pãritã în anul 1808 sub titlul Povãþuirecu praxis cãtre sporirea stupilor. Estevorba despre o operã asupra cãreia pla-neazã bãnuiala cã ar fi fost scrisã la în-demnul lui Samuel von Brukenthal (bã-nuialã ce pare sã fie confirmatã de fap-tul cã în prefaþã Ioan Molnar îi mulþu-meºte lui Brukenthal), pe care însãºi îm-pãrãteasa Maria Tereza l-ar fi însãrcinatcu acest lucru, respectiv sã gãseascã unautor pentru o carte pe aceastã temã.Apicultura suscita la momentul respec-tiv un interes deosebit, la 8 aprilie 1775fiind chiar emisã o patentã imperialãprin care crescãtorii de albine erau scu-tiþi de dãri pe produsele lor. În lucrarearespectivã, Molnar îºi valorifica practicpropria experienþã, dobânditã în urmacontactelor cu locuitorii din Sadu ºi cucei din împrejurimile Sibiului. În 1788îi apare gramatica germano-românã cutitlul Deutscher-walachische Sprach-lehre. Verfasset von Johann Molnar Kö-nigliche Landes Augenarzt im Gross-fürstenthum Siebenbürgen reeditatã ºiea, în anii 1810 ºi 1823, în tipografiafratelui de lojã masonicã, Martin Hoch-meister. La aceasta se adaugã o scrierede pionierat, dar de certã valoare în do-meniul retoricii limbii române, intitu-latã Retoricã adecã învãþãtura ºi întoc-mirea frumoasei cuvântãri. Acum întâiuizvoditã pe limba româneascã. Impo-dobitã ºi întemeiatã cu pildele vechilorfilozofi ºi dascãli bisericeºti, apãrutã laBuda în anul 1798, fiind vorba despreo lucrare foarte rarã, pãstratã/publicatãintegral. Cu toate cã autorul acestei lu-crãri nu este nicãieri indicat în cuprinsulei, "atribuirea cãtre Ioan Piuariu-Molnar s-a putut face fãrã ezitare, pebaza afirmaþiei lui Radu Tempea dinprefaþa lucrãrii sale Gramatica româ-neascã, tipãritã la Sibiu la anul 1797".Aici, autorul menþionat, în contextulunei referinþe la doctorul Molnar, men-þiona "a sa Retoricã, ce cât de curândva ieºi din tipariu". De asemenea, legattot de acest domeniu, nu putem trececu vederea colaborarea lui la Dictiona-rium latino-valachicogermanico-hun-garicum (aflat în manuscris ºi publicatsub titlul Dictionarium valachico-latinum, ediþie ºi studiu introductiv deGáldi László, Kiraly Magyar Egyetemi

Nyomda, Budapest, 1944) realizat îm-preunã cu un alt mare cãrturar românal vremii, consãtean cu el, Samuil MicuClain, alãturi de care va redacta ºilucrarea - rãmasã din pãcate în manus-cris - cu titlul Hronologia împãraþilorturceºti. Sunt mulþi cei care apreciazãcã Molnar ar fi colaborat ºi la elaborareaunor abecedare ºi cãrþi pentru ºcolileelementare, apãrute la Viena ºi la Buda,cu texte germane, cât ºi româneºti. Catraducãtor, Ioan Molnar este cunoscutpentru lucrarea lui Claude Francois Xa-vier Millot, Elements d'histoire gene-rale ancienne et moderne, tradusã de elîn limba românã cu titlul Istoria uni-versalã, adecã de obºte, care cuprindeîn sine întâmplãrile veacurilor vechi,apãrutã la Buda în anul 1800. Însãpreocupãrile lui au vizat în mod firescºi medicina, domeniu în care a avut oactivitate cu adevãrat laborioasã, cumulte cãrþi traduse, din ramuri diferiteale acestei ºtiinþe. Prin urmare nu vominsista asupra acestui aspect, ci ne vomlimita la a reþine titlul primei traduceripe care o face, cea a lucrãrii mediculuiluxemburghez Andreas Étienne, care îiera coleg la Cluj: Methodus facillimaet rusticocommodissima pretio quoquelevissimo luem veneream curandi (Me-tod adicã învãþãturã prea lezne ºi proº-tilor foarte îndemânatã ºi cu preþ maiuºor a tãmãdui sfranþul). Apãrutã înanul 1793, traducerea respectivã esteimportantã mai ales prin faptul cã, înopinia unor specialiºti, este cel maivechi manuscris medical în limbaromânã, al cãrui autor se cunoaºte cucertitudine. Activitatea sa în plan cul-tural este completatã de cea de editor,în special al unor opere cu caracter re-ligios. Piariu-Molnar a urmãrit cu insis-tenþã ºi implicarea în presã, vãzutã camijloc de educare ºi trezire a conºtiinþeisociale ºi naþionale. Din pãcate, în acestdomeniu a înregistrat un eºec total, efor-turile depuse în vederea tipãririi uneipublicaþii (în 1789, apoi în 1793 ºi 1794)care sã se adreseze maselor întâmpi-nând opoziþia autoritãþilor. Într-o pri-mã fazã (1789) a încercat sã scoatãFoaie româneascã pentru econom sauFoaie româneascã pentru sãtean dupãalte traduceri (Walachische Zeitung fürden Landmann), mai târziu, un periodicintitulat Vestiri filosoficeºti ºi morali-ceºti, ca pandant al unei asociaþii înfiin-þate tot de el, "întâia de pe întreg terito-riul României care cuprinde în preocu-pãrile sale ºi ºtiinþe exacte", întitulatãSocietatea filosoficeascã a neamuluiromânesc din Mare Principatul Ardea-lului. Însã, aºa cum am precizat deja,ambele acþiuni au fost sortite eºecului.O altã iniþiativã a sa, soldatã cu un suc-ces deplin, a fost crearea unei catedrede oftalmologie la Academia Claudio-politanã din Cluj, în fapt aceasta era oºcoalã medico-chirurgicalã din "Uni-versitatea" clujeanã, care însã, deºi avearang academic, nu era socotitã facul-tate, iar absolvenþii sãi nu primeau titlulde doctor, ci pe cel de magister. Dealtfel, aºa cum se remarcã într-un articoldedicat vieþii ºi operei lui Piuariu-Mol-nar, "pentru a-i pune numele în acordcu adevãratul statut, Iosif al II-lea îischimbase denumirea din Universitateîn aceea de Lyceu". De comun acordcu guberniul Transilvaniei, Cancelariaaulicã propunea, la 30 octombrie 1790,ca lui Ioan Molnar sã i se acorde totsprijinul în acest demers, extrem de utilpentru "binele public". Salariului sãu,de 250 de florini anual, urmau sã i seadauge alþi 350 de florini pentru chel-tuielile personale ºi de deplasare, baniinecesari pentru dotarea cu instrumente,

Deºi asupraanuluinaºterii luiIoanPiuariu-Molnar au

existat de-a lungul vremii oserie de controverse,generate de faptul cã înSadu, localitatea natalã, nu is-a pãstrat actul de naºtere(obligativitatea pãstrãriiacestor documente în arhivalocalã instituindu-se ulteriornaºterii sale), în prezent seconvine asupra acestuimoment: este vorba despreanul 1749 ºi nu 1741, aºacum se crezuse la unmoment dat.

Casa din comuna Sadu unde s-a nãscut marele corifeu Ioan Piuariu-Molnar

microscoape ºi alte utilitãþi urmând sãfie asiguraþi din fondul de studiu. Docu-mentul care consfinþea acest fapt, emisde Cancelaria aulicã, se încheia astfel:"Este de la sine înþeles cã I. Molnartrebuie încadrat între membrii Acade-miei ºi onorat cu titlul de profesor". Caatare, Ioan Piuariu-Molnar este numitinter membra Academiae Claudio-politanae, la 27 ianuarie 1791, debu-tând astfel ca profesor în activitateadidacticã.

Omul de culturã sãdean ºiMasoneria

Pentru întreaga sa activitate, medi-calã, socialã dar ºi culturalã, la care seadaugã, desigur, apartenenþa sa la franc-masonerie, "fraþii" numãrându-se, cusiguranþã, printre cei care l-au sprijinit(aspect asupra cãruia vom reveni), IoanPiuariu-Molnar a primit, la 21 martie1792, titlul nobiliar de Müllersheim, cutoatã împotrivirea guvernului. Sigur,meritele personale sau susþinerea"fraþilor" masoni nu ar fi fost suficiente,dacã nu li s-ar fi adãugat susþinereaMagistratului sibian, care i-a întocmitun referat favorabil, precum ºi bunelerelaþii pe care le întreþinea cu notabiliisaºi, relaþii dobândite în urma cãsãtorieisale, în anul 1783, cu Ana Regina Se-bastian. Legat de acest aspect, trebuiesã precizãm cã aceastã cãsãtorie a avutloc în faþa parohului ortodox al com-paniei greceºti din Sibiu, Ana Reginaavând nevoie în aceastã situaþie de acor-dul bisericii protestante, pentru obþi-nerea cãruia a intervenit însuºi Samuelvon Brukenthal, guvernatorul de atuncial Transilvaniei. În virtutea acestoraranjamente, copiii rezultaþi în urmacãsãtoriei au fost botezaþi în rituri dife-rite: bãiatul, pe nume Iosif, ortodox, iarfata, Ioana, evanghelicã, din pãcateaceasta decedând prematur, la vârsta dedoar puþin peste un an. Cu toate cã princãsãtorie Molnar a dobândit case ºi tere-nuri în Sibiu (el însuºi locuia in Sibiu,pe Franziskanergasse nr. 295, astãzi str.ªelarilor nr. 4), nu i s-a acordat nici-odatã dreptul de cetãþenie. Un capitolaparte din viaþa lui Ioan Molnar îlreprezintã apartenenþa la francmaso-nerie, societate secretã/ezotericã cucaracter iniþiatic ºi ierarhie internãstrictã. Organizatã pe loji, aceasta eracompusã din persoane cu ocupaþiidintre care mai diverse, de la politicieni

33333wwwwwwwwwwwwwww.sadu.r.sadu.r.sadu.r.sadu.r.sadu.rooooonr.73|istorie

Ioan Piuariu-Molnar (1749-1815)

ºi artiºti, la aristocraþi, teologi ºi învã-þaþi, uniþi într-o Frãþie (membrii senumeau între ei "fraþi") orientatã spreteorie, meditaþie, filosofie ºi mai apoispre social. Aderenþii erau preocupaþiatât de (re)descoperirea propriei persoa-ne prin educaþie ºi desãvârºire spiri-tualã, cât ºi de reformarea societãþii peprincipii noi (Libertate, Egalitate, Fra-ternitate), care presupuneau raþiona-lism, egalitate în faþa legii, vot univer-sal, drept la proprietate, cod civil, in-strucþie publicã, libertatea presei ºi acultelor, separarea bisericii de stat, etc;prin urmare, francmasoneria a constituitunul dintre mijloacele fundamentale derãspândire a ideilor iluministe în epocã.Loja sibianã intitulatã Sfântul Andreila cele trei frunze de nufãr (St. Andreaszu den drei Seeblättern), atestatã întreanii 1767-1790, a fost înfiinþatã deSimon Friedrich von Baussnern, carese iniþiase în primele patru grade laDresda ºi era deþinãtorul titlului deMaestru scoþian. În registrele lojei si-biene, numele Molnar apare de maimulte ori, în legãturã cu gradul ocupatde el în structura acesteia la momentulrespectiv (în 1781, când este menþionatîn lojã cu gradul I, în 1782, când ocupagradul al II-lea ºi în 1784, când deþineadeja gradul III). Apoi, la o datã ulte-rioarã anului 1784, la poziþia 106 dintr-un total de 276 de membri, gãsim urmã-toarea menþiune, într-un tabel al lojei:"Johann Molnar, Gebeurts Zood in Her-mannstuhl, 1749, k. k. bestellter Ocu-list în Siebenbürger, Religion grie-chisch". Aºadar, Ioan Piuariu-Molnarajunge sã facã parte, ºi din aceastãperspectivã, din elita celui mai impor-tant centru de putere, ocult de aceastãdatã, din Principat. Reprezentant demarcã al iluminismului, care-ºi propu-nea transformarea din temelii a socie-tãþii (ideile iluministe fiind vehiculate,aºa cum am vãzut deja, ºi prin interme-diul masoneriei), Ioan Piuariu-Molnarera totuºi adeptul programului imperialde reforme structurale, început deMaria Tereza ºi continuat de Iosif al II-lea, cu alte cuvinte, se declara partizanal acþiunii într-un cadru legal, bine con-stituit. Iatã de ce, la fel ca ceilalþi învã-þaþi iluminiºti români din Transilvaniavremii sale, a acceptat ºi colaborareacu elita intelectualã sãseascã ºi maghia-rã (cu mulþi dintre aceºtia era "frate").Doar dacã privim din acest unghi putem

înþelege atitudinea lui faþã de rãscoalaþãrãneascã de la 1784 ("Rãscoala luiHorea, Cloºca ºi Criºan"), atitudinedacã nu rezervatã, cel puþin ciudatã înaparenþã. În realitate, poziþia sa faþã deacest eveniment era conformã cu gân-direa lui, "raþionalist-reformistã... apã-rându-ne perfect motivatã, mai alesdacã o raportãm la ideile francmasonecare îl animau la acea datã". Credinþalui era cã românii rãsculaþi sunt victi-mele unei erori de procedurã, în condi-þiile în care însuºi Împãratul doreaîmbunãtãþirea soartei acestora. Abuzu-rile existente aveau sã disparã cu tim-pul, prin memorii repetate adresate su-veranului, în acest fel evitându-se vãr-sarea de sânge. Prin rãscoalã, þãraniiromâni se expuneau represiunii, iar ceicu adevãrat vinovaþi scãpau nepedep-siþi. Iatã aºadar cum principiile franc-masone de pace ºi bunã înþelegere serãsfrângeau asupra ideilor lui Molnar,care-ºi dorea pacificarea rãscoalei. Maimult decât atât, conducãtorii de atunciai Transilvaniei erau ei înºiºi masoni:Samuel von Brukenthal, guvernator,fratele acestuia, Michael, comisarguvernamental în Sebeº, sau episcopulromân ortodox, Ghedeon Nichitici.Acesta din urmã, numit în comisia caretrebuia sã se ocupe de problemele rãs-culaþilor, avea o mare influenþã asupralui Molnar, la fel ca Samuel von Bru-kenthal, cãruia Molnar îi era recunos-cãtor încã de pe vremea în care îºi fãceastudiile. Astfel se explicã de ce mediculoculist a acceptat sã intervinã ca me-diator între rãsculaþi ºi autoritãþi(acestea din urmã cunoscând bunelesale relaþii cu moþii): pe de o parte cuconvingerea cã se achitã de o obligaþiemoralã, personal, faþã de guvernator, pede altã parte cu sentimentul cã ar fiputut fi folositor cu ceva þãranilor ro-mâni rãsculaþi, care vedeau în el atâtpe medicul care îi ajutase ºi îi vindecasefãrã bani, cât ºi pe fiul lui "popa Tunsu",care îi îndemnase chiar la rãscoalãpentru pãstrarea dreptei credinþe. Dinraportul întocmit în limbile românã(pentru episcopul Ghedeon Nichitici)ºi germanã (pentru Michael Brukenthalºi de la acesta, mai departe, pentruîmpãrat), cu ocazia întâlnirii avute înapropiere de Brad, mai exact la ValeaBradului (5 noiembrie 1784), cu o partedintre rãsculaþii conduºi de Criºan (penumele sãu adevãrat Marcu Giurgiu),transpare foarte clar acest fapt: docu-mentul relevã atât înþelegerea sa faþãde doleanþele þãranilor, cât ºi neîncre-derea în mijloacele alese de aceºtiapentru rezolvarea situaþiei, care le-arfi adus urmãri tragice. Într-adevãr,rãscoala lui Horea a fost înfrântã, însãea a lãsat urmãri în conºtiinþa lui IoanMolnar; acþiunile lui, din acest punctde vedere, se vor radicaliza ºi vor cul-mina cu apariþia unei lucrãri-memoriude o mare valoare juridicã ºi istoricã,intitulatã Supplex LibellusValachorum, în care se milita pentrudrepturile românilor transilvãneni ºicare, graþie (ºi) acestui fiu al Sadului,

a vãzut lumina tiparului în anul 1791.

S-a aflat printre memorandiºtiSupplex Libellus Valachorum a intrat

în istorie drept cel mai important actpolitic al românilor transilvãneni dinsecolul XVIII ºi va rãmâne astfel pentruo sutã de ani, pânã la apariþia Memo-randumului din 1892. Redactat de ceimai de seamã intelectuali români arde-leni, în contextul Revoluþiei francezecare zguduia Europa, documentul con-sfinþeºte eforturile îndelungate depusepentru emanciparea politicã ºi naþionalãa românilor ºi sintetizeazã lunga seriede memorii ºi petiþii înaintate cãtreautoritãþi pânã în momentul respectiv.La redactarea memoriului adresat împã-ratului Leopold al II-lea al Austriei,instalat de numai un an pe tron (dupãmoartea lui Iosif al II-lea), au participat,direct sau indirect - alãturi de IoanPiuariu Molnar - Samuil Micu Clain,Petru Maior, Gheorghe ªincai, IosifMehesi, Ioan Para, Ignatie Darabant ºialþii. Prima versiune a fost scrisã în lim-ba germanã, forma finalã apãrând înlimba latinã. Teza fundamentalã a docu-mentului pleca de la ideea potrivit cã-reia drepturile omului ºi ale societãþiicivile reprezintã þelul cel mai înalt alguvernãrii, în acest context, nici o partedintre locuitorii statului (în cazul de faþãromânii) nu ar trebui sã fie lipsiþi dedrepurile lor ºi asupriþi de o altã parte.Prin reprezentanþii sãi cei mai de seamã,naþiunea românã cerea sã i se redeadrepturile strãvechi de care a fost lipsitãfãrã nici un temei, în petiþie aratându-se cã naþiunea românã este cea maiveche ºi mai numeroasã din Transil-vania - în acest sens se aduceau atâtdovezi de ordin istoric, cât ºi argumentebazate pe superioritatea numericã. Sco-pul românilor era intrarea în viaþa poli-ticã a þãrii, proporþional cu numãrul lor.Deºi memoriul a fost respins, el are to-tuºi meritul de a fi solidarizat în jurullui, din nou, pe români ºi de a fi stat labaza tuturor programelor elaborate deacum înainte pentru emancipareapoliticã ºi socialã a acestora.

Iosif al II-lea a venit la SaduDesigur, interesul lui s-a manifestat

ºi faþã de situaþia locuitorilor din comu-na natalã, Sadu, aflaþi de secole în con-flict cu oraºul Cisnãdie. Cu gândul laaceºtia, Ioan Molnar reuºeºte ca, înurma întâlnirii pe care a avut-o la Sibiucu Iosif al II-lea (în timpul viziteiacestuia în Transilvania, din anul 1783),sã-l determine pe Împãrat sã meargã laSadu, pentru a vedea cu ochii lui stareade fapt de acolo. Cu aceastã ocazie elspera sã rezolve ºi o problemã care îlinteresa personal: întemeierea în locali-tatea natalã a unei manufacturi de pos-tav ("fabricã de lânã" cum va apare înactele oficiale), prin care economia lo-calã ºi comerþul românesc ar fi înflorit,iar sãdenii ar fi avut de lucru. Împãratula acceptat invitaþia ºi a venit la Sadu,unde a fost gãzduit în casa pãrinþiloroculistului (în prezent casa cu nr 4, de

pe strada numitã, cum altfel, Ioan Piua-riu-Molnar). Doctorul i-a îndemnat pelocalnici sã-l aºtepte pe Împãrat îmbrã-caþi modest, pentru ca suveranul sã vadãgreaua lor situaþie materialã, dar curaþiºi ospitalieri, pentru a-ºi evidenþia cali-tãþile. Conform tradiþiei locale, care aconsemnat aceastã vizitã, trãsura cu îm-pãratul a fost dusã la locul unde se doreaînfiinþarea postãvãriei, pe locul actualeifabrici de bere, proprietate a lui Molnar.Întrucât drumul trecea printr-o zonãabruptã (pe "sub Râpã") ºi exista peri-colul ca trãsura sã se rãstoarne în râu,se spune cã aceasta ar fi fost þinutã deosii de cãtre sãdeni. Vãzând situaþia lo-calnicilor, Iosif al II-lea a poruncit deli-mitarea exactã a graniþelor dintre hota-rul satului ºi Cisnãdie, iar prin decretulemis (nr. 179 din 26 februarie 1787),se tindea cãtre scoaterea Sadului de subservitutea Cisnãdiei. Oricum, raportu-rile dintre Cisnãdie ºi Sadu au fost re-glementate juridic ºi ulterior. Ioan Piua-riu-Molnar rãmâne în istorie ºi dreptprimul român transilvãnean care areuºit sã întemeieze o manufacturã, deºis-a lovit, în mod absolut inevitabil, deinteresele ºi privilegiile breslei sibienea postãvarilor, susþinutã de Magistratulsibian. În aceastã situaþie, pentru cademersul sãu economic sã-ºi atingãscopul, a redactat o serie de memoriicãtre împãratul Francisc I care, în celedin urmã, prin propria semnãturã, îiacordã privilegiul exclusiv prin careºi-a putut înfiinþa postãvãria din Sadu,începând cu data de 30 aprilie 1811.Pentru cã terenul pe care ºi-a clãdit ma-nufactura de postav (în apropierea tere-nului pe care se gãseºte astãzi clãdireafostei fabrici de bere) era unul mlãºti-nos, despre care Molnar credea cã ar fiputut rãspândi frigurile printre oameni,a iniþiat lucrãri de asanare, plãtind local-nicii pentru a aduce pietriº cu cãruþele.Chiar ºi astãzi locului respectiv, în careau fost clãdite case pe ambele pãrþi, ise spune "În Seciu".

Înmormântat în SibiuDupã moartea sa, Iosif, fiul sãu, ofiþer

în armata imperialã, nu a putut pãstramanufactura, datoritã carierei militarecare îl împiedica sã supravegheze pro-ducþia, prin urmare aceasta este scoasãla licitaþie (la 16 martie 1827) ºi adju-decatã, împreunã cu trei terenuri dinvatra comunei, de saºii din Cisnãdie,de unde apoi a trecut în proprietatea fir-mei Zill. La 16 martie 1815, marele co-rifeu al culturii române ºi luptãtor con-secvent pentru emanciparea culturalã,socialã ºi politicã a românilor transil-vãneni, Ioan Piuariu-Molnar, a încetatdin viaþã, fiind înmormântat în Bisericadin Groapã, cu hramul "Buna Vestire"din Sibiu, ctitorie a naºului sãu de cãsã-torie,negustorul Hagi Constantin Pop.Faptul cã este considerat drept o marepersonalitate a vremii sale, nu doar dinTransilvania, ci din Europa, este con-sfinþit ºi de recomandarea UNESCO desãrbãtorire a sa, la un secol ºi jumãtatede la moarte, în anul 1965.

Primãria ºi Consiliul Local Sadu au derulat proiectul "Pe urmele Corifeilor Ardeleni din ComunaSadu", înscris în Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã 2007-2013, program finanþat deUniunea Europeanã ºi Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã- GAL Mãrginimea Sibiului- Axa IV LEADER Mãsura 3. 1. 3. - Încurajarea activitãþilor turistice. Încadrul proiectului, printre altele, a fost realizatã ºi o broºurã despre personalitatea lui IoanPiauriu-Molnar (1749-1815). Povestea corifeului Ioan Piuriu-Molnar redatã în aceste pagini aleziarului INFOSADU a fost preluatã din aceastã broºurã.Obiectivele generale ale proiectului au fost dezvoltarea activitãþilor turistice în comuna Sadu ºicreºterea atractivitãþii spaþiului rural. Aceastã broºurã, a cãrei editare a fost iniþiatã de ConsiliulLocal Sadu ºi primarul Ivan Valentin Dumitru Ioan, este rezultatul firesc al unui proiect ambiþiosde promovare ºi conservare a patrimoniului local, intitulat Pe urmele Corifeilor Ardeleni dinComuna Sadu.

Casa din Sibiu unde a trãit Ioan Piuariu-Molnar

44444 www.sadu.rowww.sadu.rowww.sadu.rowww.sadu.rowww.sadu.ronr.73|actualitate

La ºedinþa de îndatã a ConsiliuluiLocal al comunei Sadu desfãºuratã îndata de 18 septembrie 2015 au parti-cipat un numãr de 8 consilieri dintotalul de 11 membri ai Consiliului Lo-cal al comunei Sadu.

În cadrul acestei ºedinþe s-au aprobatun numãr de 3 (trei) hotãrâri, dupã cumurmeazã:

Hotãrârea Consiliului Local al co-munei Sadu nr. 78/2015 privind modi-ficarea inventarului domeniului pub-lic al comunei Sadu

Aceastã hotãrâre s-a adoptat cu 8 vo-turi "pentru", "împotriva": - , "abþi-neri": -.

Hotãrârea Consiliului Local al co-munei Sadu nr. 79/2015 privind apro-barea accesului public, în mod gratuit,pe drumul agricol Calea Þarinii, mo-dernizat în cadrul proiectului "Moder-

MINUTAªedinþei "de îndatã" a Consiliului Local al comuneiSadu desfãºuratã în data de 18 septembrie 2015

nizare drum agricol «Calea Þarinii»,comuna Sadu", proiect finanþat prinFeadr-Pndr, mãsura 125a

Aceastã hotãrâre s-a adoptat cu 8voturi "pentru", "împotriva": - , "abþi-neri": -.

Hotãrârea Consiliului Local al co-munei Sadu nr. 80/2015 privind apro-barea prelungirii, pânã la data de31.12.2015 a scrisorii de garanþieemisã de Fondul de Garantare aCreditului Rural - IFN S.A., în vedereaacoperirii avansului solicitat pentruproiectul "Modernizare drum forestier,comuna Sadu, judeþul Sibiu" finanþatîn cadrul Programului FEADR-PNDR,Mãsura 125b

Aceastã hotãrâre s-a adoptat cu 8voturi "pentru", "împotrivã": - , "ab-þineri": -.

Secretar, Delia-Iulia LOTREAN

La ºedinþa ordinarã a ConsiliuluiLocal al comunei Sadu desfãºuratã îndata de 24 septembrie 2015 au parti-cipat un numãr de 10 consilieri (unconsilier local a ajuns dupã dezbatereaproiectelor de hotãrâre) din totalul de11 membri ai Consiliului Local alcomunei Sadu. În cadrul acestei ºedinþes-au aprobat un numãr de 9 (nouã)hotãrâri, dupã cum urmeazã:

Hotãrârea Consiliului Local al co-munei Sadu nr. 81/2015 privind recti-ficarea bugetului de venituri ºi chel-tuieli al comunei Sadu pentru anul2015.

Aceastã hotãrâre s-a adoptat cu 9voturi "pentru", "împotriva": - , "abþi-neri": -.

Hotãrârea Consiliului Local alcomunei Sadu nr. 82/2015 privindaprobarea contractãrii unei finanþãrirambursabile interne în valoare de540.000 lei.

Aceastã hotãrâre s-a adoptat cu 9voturi "pentru", "împotriva": - ,"abþineri": -.

Hotãrârea Consiliului Local al co-munei Sadu nr. 83/2015 privind vân-zarea, prin licitaþie publicã deschisã, aunor terenuri situate în intravilanullocalitãþii Sadu.

Aceastã hotãrâre s-a adoptat cu 9voturi "pentru", "împotriva": - , "abþi-neri": -.

Hotãrârea Consiliului Local al co-munei Sadu nr. 84/2015 privind apro-barea devizului general privind chel-tuielile necesare realizãrii investiþiei"Reabilitare Cãmin Cultural ComunaSadu".

Aceastã hotãrâre s-a adoptat cu 9 vo-turi "pentru", "împotriva": - , "abþi-neri": -.

Hotãrârea Consiliului Local al co-munei Sadu nr. 85/2015 privind însu-ºirea documentaþiei tehnice având caobiect rectificarea suprafeþei imobiluluisituat în Comuna Sadu, str. Preot Di-mitrie Bunea, nr. 18, identificat în CF

MINUTAªedinþei ordinare a Consiliului Local al comunei Sadudesfãºuratã în data de 24 septembrie 2015

nr. 100550 Sadu, nr. top. 78, 79.Aceastã hotãrâre s-a adoptat cu 9

voturi "pentru", "împotriva": - , "abþi-neri": -.

Hotãrârea Consiliului Local al co-munei Sadu nr. 86/2015 privind înce-tarea mandatului acordat d-nei BotãrelMaria în calitate de membru în Consi-liul de Administraþie al SC GospodãrireComunalã Localã Sadu SRL, ca ur-mare a demisiei acesteia.

Aceastã hotãrâre s-a adoptat cu 9voturi "pentru", "împotriva": - , "abþi-neri": -.

Hotãrârea Consiliului Local al co-munei Sadu nr. 87/2015 privindmodificarea art. 2 HCL Sadu nr. 32/2015 privind aprobarea achiziþionãriiserviciilor juridice de consultanþã, deasistenþã ºi /sau de reprezentare aComunei Sadu, a Consiliului Local alcomunei Sadu, a Primarului comuneiSadu ºi a aparatului de specialitate alacestuia, precum ºi achiziþionareaserviciilor de executare silitã.

Aceastã hotãrâre s-a adoptat cu 9voturi "pentru", "împotriva": - , "abþi-neri": -.

Hotãrârea Consiliului Local al co-munei Sadu nr. 88/2015 privind apro-barea "Regulamentului de instituire ºiadministrare a taxei speciale de salu-brizare în Judeþul Sibiu".

Aceastã hotãrâre s-a adoptat cu 9voturi "pentru", "împotriva": - , "abþi-neri": -.

Hotãrârea Consiliului Local al co-munei Sadu nr. 89/2015 privind apro-barea organizãrii unor manifestãriculturale în data de 31 octombrie 2015,respectiv 8 noiembrie 2015, cu ocaziacomemorãrii a 200 de ani de la moarteamedicului oculist Ioan Piuariu Molnar(1749-1815).

Aceastã hotãrâre s-a adoptat cu 9voturi "pentru", "împotriva": - ,"abþineri": -.

Secretar,Delia-Iulia LOTREAN

INFORMARE privind ajutorul pentru încãlzirea locuinþeipentru perioada sezonului rece 2015 - 2016

Potrivit Ordonanþei de Urgenþã nr.70/2011 privind mãsurile de protecþiesocialã în perioada sezonului rece cumodificãrile ºi completãrile aduse ulte-rior, consumatorii vulnerabili care uti-lizeazã pentru încãlzirea locuinþei gazenaturale, energie electricã sau lemne,beneficiazã de ajutor lunar pentruîncãlzirea locuinþei, în situaþia în carevenitul net mediu lunar pe membru defamilie este de pânã la 615 lei. Formu-larele de cerere ºi declaraþie pe propriarãspundere se ridicã ºi se depun com-pletate, împreunã cu documentele do-veditoare la Primaria comunei Sadu,-Compartimentul de asistenþã socialã,începând cu data de 26 octombrie 2015între orele 8 - 13, persoanã de contactconsilier Lalu Maria sau se potdescarcã de pe site-ul Primãriei Saduwww.sadu.ro.

Pentru constituirea dreptului laajutorul de încãlzire pe toatã perioadasezonului rece 1 noiembrie 2015- 31martie 2016 cererile se pot depunepânã la data de 20.11.2015, iar apoipânã în data de 20 a fiecãrei luni, pentrurestul sezonului rece. Pentru verifi-carea îndeplinirii de cãtre solicitant acondiþiilor de acordare a ajutorului

pentru încãlzirea locuinþei, cererea ºideclaraþia pe proprie rãspundere va fiînsoþitã de documente doveditoareprivind componenþa familiei, veniturilerealizate ºi bunurile deþinute de mem-brii acesteia, inclusiv în alte unitãþiadministrativ-teritoriale, dupã cumurmeazã:

- Copie de pe actul de identitate altuturor membrilor de familie (dupã caz:buletin de identitate, carte de identitate,certificat de naºtere, ).

- Adeverinþã privind venitul net lu-nar, pentru toþi membrii de familie carerealizeazã venituri, aferentã lunii an-terioare depunerii cererii (cupon de pen-sie, salariu ºi alte drepturi salariale,indemnizaþii, stimulente, alocaþii, deci-zia de impunere pe venituri pe ultimultrimestru de la Direcþia Generalã aFinanþelor Publice, alte acte doveditoarepentru sursele de venituri, dupã caz).Nu se primesc cereri cu venit zero.

- Acte privind locuinþa - act de pro-prietate, contract de închiriere, împu-ternicirea proprietarului pentru solici-tarea ajutorului pentru încãlzire dupãcaz, alte documente ce atestã forma dedeþinere / utilizare a locuinþei.

- În cazul familiilor în care unul

dintre membri (soþ, soþie, copil major)nu realizeazã venituri, declaraþie peproprie rãspundere.

- Copie de pe ultima facturã (pentruîncãlzire cu gaze naturale / energieelectricã).

- Declaraþie pe propria rãspundereprivind depozitele bancare.

- Adeverinþã de la Registrul Agricolal Primãriei Sadu privind terenurile sauanimalele aflate în proprietate.

- Certificat fiscal ºi Adeverinþã de laCompartimentul Taxe ºi Impozite alPrimãriei Sadu privind clãdirile ºimijloacele de transport aflate în pro-prietate.

Atenþie. Potrivit OUG nr. 25/2015la stabilirea veniturilor nete lunarerealizate de familie, în cazul familieicare are în întreþinere copii se vor luaîn calcul alocaþia de stat pentru copiiîn cuantmul stabilit anterior majorãriialocaþiilor, respectiv: 200 lei pentrucopiii 0 -2 ani ; 42 lei pentru copiii 2-18 ani ºi 84 lei pentru copiii 3-18 ani(în cazul copiilor cu dizabilitãþi).

În conformitate cu prevederile legaleîn vigoare, familiile ºi persoanelesingure care au în proprietate cel puþinunul dintre bunurile cuprinse în listade mai jos, nu beneficiazã de ajutorpentru încãlzirea locuinþei.

NOTÃ: Deþinerea unuia dintre bunurile menþionate conduce la excluderea acordãriiajutorului social, alocaþiei pentru susþinerea familiei ºi ajutorului pentru încãlzirea locuinþei.

Limitele de venituri ºi cuantumurileajutorului pentru încãlzirea cu gaze naturale:

Limitele de venituri ºi cuantumurileajutorului pentru încãlzirea cu energieelectricã:

Consilier, Maria LALU

Limitele de venituri ºi cuantumurileajutorului pentru încãlzirea cu lemne:

Plataimpozitelorºi taxelor

localeVã aducem la cunoºtinþã cã în

conformitate cu Legea 571/2003privind Codul Fiscal cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare, aldoilea termen de platã a impozitelorºi taxelor locale a expirat la data de30 Septembrie 2015. Penalitãþile deîntârziere sunt în cuantum de 2% ºise calculeazã pentru fiecare lunã saufracþiune de lunã pânã la datastingerii sumei datorate.

Menþionãm cã suma de platã pri-mitã în înºtiinþãrile emise în lunileanterioare lunii octombrie se actua-lizeazã conform penalitãþilor men-þionate mai sus. Persoanele care nuau achitat impozitele ºi taxele lo-cale, amenzile ºi chiriile, cu caresunt înregistrate în evidentele noas-tre fiscale sunt rugate sã vinã sã leachite. În caz contrar se va trece lamãsuri de executare silitã.

CompartimentulFinanciar-contabil,

impozite ºi taxe

Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordãrii ajutorului:

ISSN 2285 - 7346Fondator:

primar Valentin IvanAdministraþie:

Delia-Iulia Lotrean,Dumitru Hanea,

Ionuþ VeºtemeanCulturã-religie:

pr. Gheorghe Neagoe,pr. Liviu-Mihail MoisiuSocial-Relaþii publice:

Maria Botãrel,Mioara LaluEconomic:

Mioara ChircaJuridic:

Ioan Marius Rotãrescuinfosadu@yahoo.com

Editor:Cosmin Pal

Tipar:Tipografia ªagunianã