Numeralul

1. N u m e r a l u l este partea de vorbire care exprimă, sub diferite aspecte, noţiunea de n u m ă r d e f i n i t : un număr abstract (cinci), caracteristica numerică a obiectelor (cinci elevi) sau ordinea numerică a obiectelor (al cincilea).

2. Din punct de vedere sintactic, numeralul este o clasă eterogenă. În propoziţie, un numeral se poate întrebuinţa:

cu valoare adjectivală când însoţeşte un substantiv (zece zile, a treia casă);

cu valoare substantivală când se foloseşte singur (Doi ori doi fac patru); cu valoare adverbială când determină un verb (L-am întâlnit de două

ori).

3. Numeralele se împart în două clase mari: a) numerale c a r d i n a l e şi b) numerale o r d i n a l e .

 Numeralele cardinale

 Există următoarele specii de numerale cardinale:

  numeralul cardinal propriu-zis: unu, doi… numeralul fracţionar: o doime…

numeralul colectiv: amândoi, tustrei…

numeralul distributiv: câte doi, câte trei…

numeralul multiplicativ:

numeralul adverbial: de două ori…

Numeralul cardinal propriu-zis 1. Numeralul c a r d i n a l p r o p r i u - z i s exprimă numere întregi. El

răspunde la întrebările câţi?, câte?După structură, numeralele cardinale propriu-zise se împart în următoarele

clase:2. Numerale simple:

unu, unadoi, douătreipatrucinci

şaseşapteoptnouăzece, zeci

sută, sutemie, miimilion, milioanemiliard, miliarde

bilion, bilioanetrilion, trilioanezero, zerouri

 3. Numerale compuse:

Numeralele: Structura:● de la 11 la 19: unitate + prepoziţia spre + zece

Exemple:unsprezecedoisprezecetreisprezece

paisprezececincisprezece

şaisprezeceşaptesprezece

optsprezecenouăsprezece

 ● pentru zeci: unitate + zeci

Exemple:douăzecitreizeci

patruzecicincizeci

şaizecişaptezeci

optzecinouăzeci

 ● de la 21 la 99: numărul zecilor + şi + unitate

Exemple:douăzeci şi unudouăzeci şi doidouăzeci şi trei…treizeci şi patru

treizeci şi cincitreizeci şi şase…patruzeci şi treipatruzeci şi şapte

patruzeci şi opt…nouăzeci şi şaptenouăzeci şi optnouăzeci şi nouă

● pentru sute, mii, milioane:          unitate + sută / sute                 unitate + mie / mii                 unitate + milion / milioane

Exemple:o sutădouă sutetrei sute…

şapte suteopt sutenouă sute

o miedouă miitrei mii…

un miliondouă milioanetrei milioane…

 ● de la 101 la 999:             numărul sutelor (+ numărul zecilor) + unităţi

Exemple:o sută

unuo sută

unao sută doi

o sută douădouă sute cincipatru sute

cincizeci

şapte sute patruzeci şi nouăopt sute treizeci şi doinouă sute nouăzeci şi

nouă

 ● pentru zecile şi sutele de mii şi milioane:  numărul zecilor, sutelor (+de) + mii / milioane

Exemple:zece miiunsprezece miidouă zeci şi cinci de miitrei sute de mii

zece milioanedouăzeci şi cinci de milioaneo sută de milioanedouă sute de milioane

Formele numeralelor cardinale propriu-zise

 4. Numeralul se caracterizează prin categoriile de gen, număr şi caz. El are însă o flexiune destul de redusă în raport cu celelalte părţi de vorbire care se declină.

Numeralul unu este variabil după gen şi caz: 

Cazul Numeralul cu valoare substantivală

Numeralul cu valoare adjectivală

masculin feminin masculin femininN.A.G.D.

unu(l)unuia

unauneia

un (băiat)unui (băiat)

o (fată)unei (fete)

 5. Forma numeralului unu cu -l final se întâlneşte doar în expresiile: unul

singur, de unul singur, până la unul, toţi până la unul, (tot) unul şi unul, unul câte unul.

Formele numeralului un cu valoare adjectivală coincid cu cele ale articolului substantival nehotărât. Cele două serii de forme se deosebesc doar în funcţie de context. Valoarea de numeral a acestor forme este scoasă în relief când sunt corelate cu alte numerale:

Are un băiat şi două fete.                                         Mi-a adus o carte, nu două.

6. Numeralul doi  este variabil numai după gen: doi m. – două f. Aceste forme se întâlnesc şi în componenţa numeralelor compuse: doisprezece – douăsprezece; douăzeci şi doi – douăzeci şi două.

7. Numeralele zero, zece, sută, mie, milion, miliard, bilion, trilion au o flexiune substantivală. Ele se declină cu ajutorul articolului substantival hotărât şi nehotărât. Numeralele zece, sută, mie se comportă ca substantive feminine, iar numeralele zero, milion, miliard, bilion, trilion se declină ca şi substantivele neutre:

 Modele de declinare a numeralelor

 Genul Cazul Declinarea cu articol

nehotărâtDeclinarea cu articol

hotărâtsingularo mieunei miiun milionunui milion

pluralnişte miiunor miinişte milioaneunor milioane

singularmiamieimilionulmilionului

pluralmiilemiilormilioanelemilioanelor

f. N.A.G.D.

n. N.A.G.D.

 8. Celelalte numerale cardinale propriu-zise sunt invariabile. 

Exprimarea raporturilor cazuale9. Există trei modalităţi de exprimare a raporturilor cazuale:● cu ajutorul formelor cazuale la numeralele variabile după caz: unu, zece,

sută, mie, milion etc.● cu ajutorul unor construcţii analitice alcătuite cu prepoziţia a pentru cazul

genitiv şi cu prepoziţia la pentru cazul dativ:G.: Cărţile a trei elevi sunt pe masă.D.: S-au înmânat cadouri la trei elevi.

● cu ajutorul formelor cazuale ale articolului adjectival:N.A. cei doisprezece eleviG.D. celor doisprezece elevi 

Întrebuinţarea numeralelor cardinale 10. Numeralele cardinale, în propoziţie, pot fi folosite:● cu valoare substantivală: Mai bine o pasăre în mână decât zece pe gard.

(Folclor)● cu valoare adjectivală: Anul se compune din patru anotimpuri sau

douăsprezece luni. 

Îmbinarea numeralelor cardinale propriu-zise cu substantivul 11. Numeralele cardinale propriu-zise cu valoare adjectivală se folosesc de

obicei înaintea substantivului (trei flori):● numeralele de la 1 la 19 se leagă de substantiv cu ajutorul prepoziţiei de;● numeralele de la 20 în sus (cu excepţia celor compuse care se termină în

numeralele de la 1 la 19) sunt alăturate direct substantivului. 

Structura construcţiei Exemplu1 – 19 + substantiv20 – 100 + de + substantiv101 – 119 + substantiv120 – 200 + de + substantiv201 – 219 + substantiv …

două cărţidouăzeci de cărţio sută zece cărţio sută cincizeci de cărţidouă sute şapte cărţi

Numeralul fracţionar1. Numeralul f r a c ţ i o n a r exprimă o parte dintr-un întreg: Pădurile ocupă

o treime din regiune.2. Numeralele fracţionare au următoarea structură:● numeral cardinal + numeral cardinal + -ime / -imi1/2 – o

doime1/3 – o treime 3/4 – trei pătrimi

1/3 – o treime

2/3 – două treimi

2/5 – două cincimi

● numeral cardinal + pe sau supra + numeral cardinal2/3 – doi pe trei 3/5 – trei pe cinci 5/6 – cinci pe şase2/3 – doi supra

trei3/5 – trei supra cinci

5/6 – cinci supra şase

● numeral cardinal + numeral ordinal3/4 – trei a patra          5/8 – cinci a opta                 3/7 – trei a şaptea● numeral ordinal + substantivul parte:a treia parte                a cincea parte                    a zecea partePentru 1/2 şi 1/4 se folosesc de asemenea substantivele jumătate şi sfert.3. Numeralele fracţionare se leagă de substantiv cu ajutorul prepoziţiilor din

şi dintre: Munţii ocupă o treime din teritoriul ţării. Două treimi dintre elevi vor merge în excursie.

Numeralul colectiv1. Numeralul c o l e c t i v exprimă ideea de grupare a obiectelor în

ansambluri determinate numeric. Ele arată deci din câte obiecte este formată o colectivitate.

2. Numeralele colective au următoarea structură:a) pentru un colectiv de 2

persoane:amândoi, ambii

b) pentru colective de la 3 până la 10:

tus- + numeral cardinal propriu-zis:tustrei, tuspatru, tuscinci, tusşase, tusopt…câteşi- + numeral cardinal propriu-zis:câteşitrei, câteşipatru, câteşicinci…

c) pentru colective de la 3 în sus: toţi + numeral cardinal propriu-zis:toţi trei, toţi cinci, toţi zece, toţi o sută…

Formele numeralelor colective3. Numeralele amândoi şi ambii îşi schimbă forma după genuri şi cazuri:Cazul Masculin Feminin Masculin FemininN.A. amândoi amândouă ambii ambeleG.D. amânduror(a) amânduror(a) ambilor ambelor

4. Numeralele tustrei şi câteşitrei sunt variabile după gen:masculin                                             feminin

tustrei (băieţii)                           tustrele (fetele)câteşitrei (băieţii)                      câteşitrele (fetele)5. Celelalte numerale cardinale sunt invariabile.

Întrebuinţarea numeralelor colective6. În propoziţie, numeralele colective se folosesc:● cu valoare substantivală, îndeplinind funcţiile sintactice specifice

substantivului: Şi pornesc iară toţi trei. (I. L. Caragiale)● cu valoare adjectivală când apar ca determinaţi ai unui substantiv: Craiul,

primind cartea, îndată chemă tustrei feciorii înaintea sa. (I. Creangă)Numeralul distributiv

1. Numeralul d i s t r i b u t i v exprimă repartizarea obiectelor în grupuri egale. Numeralele distributive au următoarea structură:

câte + numeral cardinal propriu-zis:câte unul, câte doi, câte trei, câte patru etc.

2. Numeralele distributive formate cu unu şi doi au forme distincte de gen: câte unul – câte una, câte doi – câte două. Celelalte numerale colective sunt invariabile.

3. Uneori, pentru exprimarea sensului distributiv se repetă numeralul la începutul întregii construcţii, care capătă structura: numeral + câte + numeral: unul câte unul, doi câte doi, cinci câte cinci etc.

Numeralul multiplicativ1. Numeralul m u l t i p l i c a t i v arată în ce proporţie creşte o cantitate.

Numeralele multiplicative se formează de la numeralele cardinale de la 2 la 8 şi de la numeralele 10, 100, 1000. Ele au următoarea structură:

în- (îm-) + numeralul cardinal propriu-zis + -it: îndoit, întreit, împătrit, încincit, înşesit, înşeptit, înoptit, înzecit, însutit, înmiit

2. Numeralele îndoit, întreit, împătrit, încincit au sinonime neologice: dublu, triplu, cvadruplu, cvintuplu.

3. Numeralul multiplicativ se întrebuinţează, în propoziţie, cu valoare adjectivală sau cu valoare adverbială.

● Folosit cu valoare adjectivală, numeralul multiplicativ este variabil acordându-se cu substantivul determinat în gen, număr şi caz. După flexiune se aseamănă cu un adjectiv cu 4 terminaţii de tipul bun, -ă, -i, -e: muncă înzecită, pierderi însutite.

● Când apare cu valoare adverbială, numeralul multiplicativ este invariabil: A muncit înzecit.

Numeralul adverbial1. Numeralul a d v e r b i a l arată de câte ori se repetă o acţiune sau de câte

ori intensitatea unei însuşiri este superioară sau inferioară faţă de intensitatea aceleiaşi însuşiri la un alt obiect:

I-am spus de o mie de ori. Costumul acesta este de două ori mai scump decât celălalt.

Structura numeralelor adverbiale:1) pentru 1 numeralul adverbial corespunzător este o dată;2) de la 2 în sus: de + numeral cardinal propriu-zis (+ de) + ori:Exemple:de două oride trei ori

de zece oride douăzeci de ori

de o sută de oride o mie de ori

2. Numeralul adverbial este invariabil şi se foloseşte – după cum arată şi denumirea – cu valoare adverbială, determinând un verb, un adjectiv sau un adverb: De şapte ori măsoară şi o dată taie. (Folclor)

Numeralele ordinaleNumerale ordinale exprimă ordinea sau locul pe care îl ocupă obiectele într-

un grup sau acţiunile într-o serie, într-o înşiruire.Se disting două specii de numerale ordinale: a) numeralul o r d i n a l

p r o p r i u - z i s şi b) numeralul o r d i n a l a d v e r b i a l .

Numeralul ordinal propriu-zis1. Numeralul o r d i n a l p r o p r i u - z i s exprimă ordinea numerică a

obiectelor. Răspunde la întrebările al câtelea? a câta?2 – al doilea, a doua 3 – al treilea, a treia4 – al patrulea, a patra5 – al cincilea, a cincea6 – al şaselea, a şasea7 – al şaptelea, a şaptea8 – al optulea, a opta9 – al nouălea, a noua10 – al zecelea, a zecea11 – al unsprezecelea, a unsprezecea12 – al doisprezecelea, a douăsprezecea

20 – al douăzecilea, a douăzecea21– al douăzeci şi unulea, a douăzeci şi una30 – al treizecilea, a treizecea40 – al patruzecilea, a patruzecea100 – al o sutălea, a (o) suta101 – al o sută unulea, a o sută una200 – al două sutelea, a două suta300 – al trei sutelea, a trei suta1000 – al o mielea, a (o) mia2000 – al două miilea, a două mia50000 – al cincizeci miilea, a cincizeci mia1000000 – al (un) milionulea, a milioana2000000– al două milioanelea, a două milioana2. Numerale ordinale propriu-zise au următoarea structură:● pentru 1 se folosesc următoarele numerale ordinale: întâi(ul), (cel) dintâi,

prim(ul);● de la 2 în sus:masculin    al + numeral cardinal + -le- + -afeminin     a + numeral cardinal + -a3. La numeralele ordinale de genul masculin formate de la numeralele

cardinale opt, milion, miliard formantul -lea se uneşte cu ajutorul vocalei de legătură -u-: al optulea, al un milionulea, al miliardulea.

4. La numeralele ordinale de genul feminin formate de la numeralele cardinale două, patru, mie, milion elementul final -a substituie vocala finală: a doua, a patra, a suta, a mia.

5. La numeralele ordinale formate de la cardinalele compuse formanţii -lea şi -a se adaugă numai la ultimul numeral: al douăzeci şi cincilea, al o sută douăzecilea.

6. Spre deosebire de numeralele cardinale compuse care includ în structura lor prepoziţia de, numeralele ordinale nu păstrează această prepoziţie înaintea ultimului numeral component: douăzeci de mii – al douăzeci miilea, douăzeci de milioane – al douăzeci milionulea.

Formele şi întrebuinţarea numeralelor ordinale propriu-zise7. Numeralul întâi:a) Folosit cu valoare adjectivală în postpunere, este nearticulat enclitic fiind

invariabil: locul întâi, clasa întâi, calitatea întâi, pagina întâi; b) Folosit cu valoare substantivală (Întâiul a ajuns de mult) sau cu valoare

adjectivală în antepunere (întâiul cuvânt, întâia floare) este articulat enclitic având forme diferite de gen, număr şi caz:

Cazul Masculin Femininsingular plural singular plural

N.A.G.D.

întâiulîntâiului

întâiiîntâilor

întâiaîntâii

întâileîntâilor

8. Numeralul dintâi:a) fiind folosit ca adjectiv postpus şi fără articolul adjectival, este invariabil:

lucrul dintâi, vorba dintâi;

b) folosit cu valoare substantivală şi cu articol adjectival (Cel dintâi lucra mai bine) sau ca adjectiv antepus ori postpus (încercarea cea dintâi / cea dintâi încercare), poate exprima genul, numărul şi cazul prin formele articolului:

Cazul Masculin Femininsingular plural singular plural

N.A.G.D.

cel dintâicelui dintâi

cei dintâicelor dintâi

cea dintâicelei dintâi

cele dintâicelor dintâi

9. Numeralul prim(ul):a) fiind nearticulat enclitic şi având valoare adjectivală, de cele mai multe ori

în antepunere, are formele: prim, -ă, -i, -e: (un prim succes, o primă ştire);b) fiind articulat enclitic şi având valoare substantivală (Primul a sosit de

mult.) sau cu valoare adjectivală în antepunere (primul zbor, primele rezultate), este variabil după gen, număr şi caz:

Cazul Masculin Femininsingular plural singular plural

N.A.G.D.

primulprimului

primiiprimilor

primaprimei

primeleprimelor

10. Numeralele ordinale de la 2 înainte:a) când sunt folosite fără articolul adjectival, cunosc numai opoziţia de gen:

al doilea m. – a doua f.; al treilea m. – a treia f.;b) când sunt precedate de articolul adjectival (cel, cea, cei, cele) cu

prepoziţia de, exprimă genul, numărul şi cazul prin formele acestui articol:Cazul Masculin Feminin

singular plural singular pluralN.A.G.D.

cel de-al treileacelui de-al treilea

cei de-al treileacelor de-al treilea

cea de-a treiacelei de-a treia

cele de-al treileacelor de-al treilea

Notă. La feminin plural se foloseşte forma de masculin a numeralului ordinal: cele de-al patrulea, cele de-al cincilea.

11. În limba contemporană există tendinţa de a înlocui numeralele ordinale prin numeralele cardinale: etajul trei în loc de etajul al treilea; secolul douăzeci şi unu în loc de secolul al douăzeci şi unulea.

Folosirea numeralelor cardinale în locul celor ordinale este recomandabilă în cazul numeralelor mari: Vezi la pagina cinci sute şaptezeci.

Numeralul ordinal adverbial1. Numeralul o r d i n a l a d v e r b i a l arată a câta oară se înfăptuieşte o

acţiune: Lelia reveni a doua oară, ca o furtună, cu dublura ei de ochelari roşii. (N. Breban)

Structura numeralului ordinal adverbial:

● numeral ordinal propriu-zis + oară (sau mai rar dată): întâia oară, întâia dată, prima oară, prima dată, a doua oară, a doua dată, a treia oară, a treia dată;

● în + numeral ordinal propriu-zis + rând: în primul rând, în al doilea rând, în al treilea rând.

2. Numeralul ordinal adverbial este invariabil şi apare mai ales cu valoare adverbială pe lângă un verb.

Numeralul

Schema analizei morfologice a numeralului

1. Partea de vorbire:  – numeral2. Clasa lexico-gramaticală:  a) numeral cardinal (propriu-zis, fracţionar, colectiv, distributiv, multiplicativ,

adverbial)b) numeral ordinal (propriu-zis, adverbial)

3. Categoriile gramaticale:  – genul: masculin / feminin (sau invariabil în raport cu genul)

– numărul: singular / plural (sau invariabil în raport cu numărul)

– cazul: N., G., D., A.4. Funcţia sintactică:  – subiect, atribut, nume predicativ, complement

 

Model de analiză morfologică a numeralului

Pe urmă s-au arătat cei trei oameni călări.   (M. Sadoveanu)

(cei) trei

1) numeral

2) numeral cardinal propriu-zis

3) invariabil în raport cu genul şi numărul, cazul nominativ

4) atribut

Ortografia numeralului

Numeralul cardinal

1. Numeralele cardinale de la 11 până la 19 şi numărul zecilor se scriu într-un cuvânt: unsprezece, doisprezece, douăzeci, treizeci;

2. Celelalte numerale cardinale compuse se scriu separat: douăzeci şi unu, douăzeci şi cinci, trei sute şaptezeci şi trei;

3. Numeralul cardinal stă înaintea formei nearticulate a substantivului:

a) numeralele de 1 până la 19 sunt alăturate direct substantivului: cinci cărţi, zece caiete;

b) numeralele de la 20 în sus, excluzându-le pe cele compuse care se termină cu un numeral de la 1 până la 19, se leagă de substantiv cu ajutorul prepoziţiei de: douăzeci de cărţi, patruzeci şi doi de copaci, cincizeci de pagini.

 

Numeralul ordinal

1. Numeralul ordinal întâi:

a) folosit după un substantiv feminin, este în variaţie liberă cu întâia: anul întâi, etajul întâi, clasa întâi / întâia, ziua întâi / întâia;

b) folosit înainte de substantivul determinat sau în locul acestuia, are forme articulate: întâiul cuvânt, întâia floare;

2. Numeralele ordinale formate de la numerale cardinale cu forme distincte după număr (zece – zeci, sută – sute, mie – mii, milion – milioane) se scriu la masculin după cum urmează:

al zecelea

al o sutălea

al o mielea

al (un) milionulea

dar al douăzecilea

al două sutelea

al două miilea

al două milioanelea

al treizecilea…

al trei sutelea…

al trei miilea…

al trei milioanelea…

3. Numeralele ordinale se pot reda în scris cu cifre şi litere:

m.:f.:

întâiîntâia

––

II

al doileaa doua

––

al II-leaa II-a

al treileaa treia

––

al III-lea…a III-a…

 

Exprimarea raporturilor cazuale

Cele mai multe numerale nu au forme cazuale. Există următoarele modalităţi de exprimare a raporturilor cauzale:

a) cu ajutorul articolului demonstrativ:

    Masculi    

nN.A.G.D.

cei doicelor doi

cei treicelor trei

cei patrucelor patru

cei zececelor zece

             Feminin    N.A.G.D.

cele douăcelor două

cele treicelor trei

cele patrucelor patru

cele zececelor zece

b) cu ajutorul unor construcţii analitice alcătuite:

– cu prepoziţia a pentru genitiv:– cu prepoziţia la pentru dativ:

Se văd culmile a doi munţi.Am dat caiete la zece elevi.

 

Exprimarea aproximaţiei numerice

Aproximaţia numerică poate fi exprimată:

a) cu ajutorul unor numerale alăturate între care se pune fie virgulă, fie cratimă: doi, trei copii, patru-cinci zile;

b) prin repetarea primului component, în cazul numeralelor compuse cu sută, mie, milion; între numeralele repetate se pune virgulă: două, trei sute; şapte, opt mii;

Notă. În cazul construcţiei un, o – doi, două, substantivul, la singular, se intercalează între numeralele alăturate: O zi, două, a mers. (E. Barbu); Eu rămăsesem un pas, doi în urma lui. (M. Eliade)

c) prin asocierea numeralelor cu adverbe ca aproximativ, cam, circa, vreo: Presupun că vei izbuti să arăţi cu circa zece ani mai tânără. (R. Ojog-Braşoveanu).