Nr. 61, Decembrie 2018

Regio, îN aNul CeNteNaRuluiVestul se conectează la drumurile europene

Apetență pentru investiții în zona privată

Fondurile Regio au salvat bugetele locale în regiunea Sud-Est

www.inforegio.ro2

Dan l. Brumar

e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro

Tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2061-2251

www.inforegio.ro

REDACTORI: Elena ALEXA

Vlad EpurEscu

Vlad BÂrLEANu

Dan L. BrumAr

CORECTOR: pompiliu L. DumITrEscu

COORDONATOR DE pROIECT:

maria-Ionela cAprIAN

4 3 Ştiri din regiuni

6 3 O regiune cu dezvoltare peste media uE

8 3 Apetență deosebită a solicitanților de fonduri Regio pentru investiții în zona privată

10 3 Oltenii se grăbesc să ia bani europeni

Editorial

Nu E SfâRșITul, e uN Nou îNCeput

e sfârșit de an și toată lumea își face bilanțul. unii au tras tare încă din prima zi, alții încearcă să îngrașe porcul în Ajun. Cert este că, prin nu știm ce minune, România semnase, până la sfârșitul lunii septembrie, contracte cu finanțare nerambursabilă prin Regio

2014-2020 în valoare de peste 12,3 miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestor proiecte e în curs de implementare, însă doar un mic procent din acestea sunt deja finalizate. Dar sfârșitul nu e aici. Mai sunt doi ani cruciali pentru România în care toate organismele de implementare a programului Operațional Regional trebuie să-și intensifice eforturile de a aduce banii europeni în țară.

A fost un an greu pentru Agențiile de Dezvoltare Regională, datorită noilor axe prioritare adăugate și noilor apeluri de proiecte lansate. la acest volum de muncă s-au adăugat activități de evaluare, selecție și contractare pentru trei priorități de investiții prevăzute în Strategia uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SuERD). În paginile numărului de față veți afla care au fost provocările fiecărei regiuni în 2018, dar și strategiile la care au recurs Agențiile de Dezvoltare Regională pentru sporirea numărului de proiecte angajate. În unele zone sunt multe plusuri. În Regiunea Nord-Est, spre exemplu, eforturile s-au concentrat pe sprijinirea beneficiarilor de fonduri nerambursabile care aduc soluții inovatoare de creștere a productivității în domeniile agro-alimentar, biotehnologii, textile și noi materiale, energie, tehnologia informațiilor, mediu, sănătate și turism. Acestea și nu numai au ridicat valoarea proiectelor contractate la 605 milioane de euro.

Cu siguranță, nu e sfârșitul, însă mai avem doi ani la dispoziție să ne decidem dacă vrem să continuăm pe acest drum. următoarea perioadă de programare, 2021-2027, este una cu totul specială și propune modernizarea politicii de coeziune. Investițiile pe care uniunea le va sprijini vor avea în centrul atenției o Europă mai inteligentă, o Europă mai verde, o Europă mai conectată – cu rețele strategice de transport și digitale, o Europă mai socială și o Europă mai apropiată de cetățenii săi. Sunt cei cinci piloni centrali pe care se va sprijni întreaga politică de coeziune după 2020, însă aceștia nu pot fi ridicați fără fundația pe care o construim acum.

la final de an și, când o fi, la final de exercițiu bugetar, ar trebui să privim cu toți jumătatea plină a paharului. fiindcă nu e sfârșitul, e un nou început.

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

decembrie 2018 3

SuMAR

12 3 Fondurile Regio au salvat bugetele locale în regiunea Sud-Est, în 2018

14 3 Apetit pentru cercetare și inovare în Regiunea Nord-Est

16 3 „Avem un standard de normalitate europeană în regiunea Centru”

18 3 Contracte de peste 4 miliarde de lei semnate în Regiunea Nord-Vest

20 3 Vestul se conectează la drumurile europene

22 3 Gânduri la final de an

25 3 cum a reușit un orășel portughez să devină un important centru IT

26 3 Util pentru beneficiari

27 3 Crăciunul în Germania are aromă de prăjiturele și vin fiert

www.inforegio.ro4

IAșIul VA fICapitala tiNeRetuluiIașiul va fi, anul viitor, un punct de interes major pentru tineri. Municipiul a câștigat titlul de Capitală a Tineretului din Româ-nia 2019-2020 în cadrul unei gale organizate recent la Baia Mare. Conceptul câștigător se numește #rISeUP! și se bazează pe un buget de circa 500.000 de euro. Conform autorităților locale, în calitate de Capitala Tineretului din România, Iașiul își dorește să poată antrena tinerii, organizațiile de tineret și întreaga comunitate ieșeană într-un amplu proces de dezvol-tare urbană. #rISeUP! urmărește dezvoltarea unor legături sustenabile între organizațiile de tineret și administrația publi-că locală. În Iași locuiesc aproape 200.000 de copii și tineri cu vârste de până în 35 de ani.

CălăTORIE ÎN ISTORIE

Proiect inedit cu ocazia Centenarului, realizat de către Direcția Județeană pen-tru Cultură Timiș. Peste 100 de persoane din județ refac drumul pe care delegații unioniști bănățeni la Marea Adunare Națională din 1918 de la Alba Iulia l-au parcurs în urmă cu un secol. Unul din scopurile proiectului „Centenar bănățean - Călătoria către Unire“ este acela de a familiariza publicul cu amănunte mai puțin cunos-cute, dar importante, despre Marea Unire. Specialiștii au iden-tificat 42 de unități administrativ-teritoriale din județul Timiș care și-au trimis reprezentanți la Alba Iulia în 1918. Acum, pri-măriile sunt invitate să-și desemneze din nou reprezentantul.

TROIță pENTRu EROIÎN MuNțII CălIMANI

Omagiu emoționant pentru cei 771 de soldați români care și-au pierdut viața în lupte-

le din munții Călimani, în primul război mondial. O troiță de lemn a fost ridicată și sfințită în memoria celor care au luptat pentru reîn-tregirea României. Cei prezenți la ceremonie, îmbrăcați în costume populare, au aprins câte o lumânare pen-tru fiecare erou. Con-form inițiatorului pro-iectului, troița a fost amplasată lângă un izvor, astfel încât cei care se opresc acolo să bea apă, să își adu-că aminte și de soldații care s-au jertfit. Rămă-șițele pământești ale celor 771 de soldați se află la Mausoleul Eroi-lor de la Secu-Toplița.

Clujul, pREMIATpENTRu TRANSpORTul publICProgresele făcute în regiunea nord-vest la capitolul mobili-tate urbană au fost recunoscute oficial și premiate. Primăria Cluj-Napoca a câștigat premiul de Excelență în sistemul de transport public și mobilitate la Gala Asociațiilor Municipi-ilor din România. Conform reprezentanților autorității loca-le, acest premiu reflectă preocuparea municipalității pentru îmbunătățirea transportului în comun din Cluj-Napoca, consolidarea de surse de finanțare pentru investiții semnificative în sector, utilizarea noilor tehnologii, siguranța călătorilor și creșterea standardelor în ceea ce privește mobilitatea urbană în general. No

RD

-VeSt NoRD-eSt

VeStCeNtRu

DiN RegiuNi

decembrie 2018 5

SE REAbIlITEAză DRuMulCăTRE „AThOSul ROMâNESC“Vești bune pentru turiștii care ajung în județul Vâlcea. Drumul că-tre Mănăstirea Frăsinei, unul din cele mai cunoscute și mai vizi-tate locuri din județ, intră în reabilitare. Potrivit reprezentanților Consiliului Județean, cei 14 kilometri ai Drumului Județean 658, care pleacă din DN 7, traversează comuna Muereasca și ajunge până în poarta mânăstirii Frăsinei, urmează să fie recon-diționați în cadrul unui proiect prin PNDL 2, cu o valoare de peste 25,6 milioane de lei. Mănăs-tirea, cunoscută și drept Athosul românesc, este singurul lăcaș de cult din România unde femeile nu au acces și unde viața monahală se ghidează după rânduieli-le de la muntele Athos.

CeNtRul De TRANSfuzIE plOIEșTI, MODERNIzAT

Tot mai multe programe încurajează donarea de sânge, dar și sprijină modernizarea centrelor de transfuzii sanguine. La Ploiești, în cadrul programului „O șansă pentru viață”, a fost modernizat recent Centrul de transfu-zie sangvină. Proiectul a inclus renovarea spațiilor care acoperă traseul donatorului, cabinetele de consultații și zonele dedicate activităților suport, având o suprafață totală de aproape 1.700 de mp, precum și dotarea cu mobilier medical pentru sala de așteptare. Finanțarea a fost de aproape 150.000 de lei. Centrul de la Ploiești este al doilea centru de transfuzie din România, după cel din București.

DOTăRI MODERNEla NeoNatologie

Secția de terapie intensivă neonatală din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru

Copii Grigore Alexandrescu din București a fost dotată cu aparatură modernă ce constă într-un incuba-

tor și două monitoare de funcții vitale. Aparatura a fost donată de către Organizația Salvați Copi-ii, în cadrul unui amplu program de reducere a mortlității infantile. Noile echipamente înseamnă și șanse mai mari la viață pentru bebelușii născuți prematur. Statisticile ara-tă că spitalul primește anual aproape 180 de ca-zuri grele de la materni-tăți din București, dar și din provincie: malforma-ții, afecțiuni chirurgicale sau patologii complexe, iar dotarea este limitată.

SuD-

VeSt

olteNia SuD-eSt

SuD MuNteNia BuCuReșt

i- ilF

oV

DiN RegiuNi

ARbORI plANTAțI ÎNCINSTEA CENTENARuluIAcțiune de mediu importantă, dar și cu valoare simbolică, în județul Vrancea. Angajații Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu au plantat în zona stadionului din comu-na Gologanu, un număr de 100 de paltini, în cadrul proiectu-lui „100 pentru 100“, dedicat aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1918. Zona a fost special aleasă pentru a încuraja acțiunile de reîmpădurire în partea sudică a județului. Con-form autorităților, acțiunile de acest gen vor continua și anul viitor, în primăvară. Acțiunea a fost sprijinită și de Direcția Silvică Vrancea, care a asigurat puieții, cu participarea repre-zentanților autorității locale, dar și de elevii și profesorii din comună.

www.inforegio.ro6

VlAD bâRlEANu

Regiunea București-Ilfov este în-cadrată, potrivit reglementărilor europene, în tipul de „regiune mai dezvoltată” din punct de ve-

dere al PIB-ului pe cap de locuitor. Astfel, în 2016, potrivit Eurostat, această zonă economică înregistra un PIB cu mult peste media UE (100 SPC – Standarde ale Puterii de Cumpărare), de 150 SPC. Pe de altă parte, discrepanța dintre Re-giunea București-Ilfov și restul României rămâne foarte mare. Având în vedere gradul de dezvoltare al zonei, alocarea prin Programul Regio 2014-2020 este mult mai redusă (1,92 miliarde de lei) în comparație cu celelalte regiuni din România. În același timp, acoperă doar cinci axe de finanțare, respectiv 3, 5, 6, 9 și 10.

Cea mai consistentă alocare de fon-duri este pentru Axa 3 - Creșterea efici-enței energetice și reducerea emisiilor de carbon, reprezentând peste 70% din alocarea totală a regiunii. Potrivit Dan Ni-cula, director general ADRBI, pe această axă au fost depuse 227 de proiecte și au fost contractate, până în prezent, 95 de proiecte cu o valoare nerambursabilă de 797 de milioane de lei.

uN AN Cu MAI MulTE pROIECTE

Dinamica contractării proiectelor a înregistrat un trend crescător în anul 2018, în această regiune, comparativ cu 2017. Astfel, prioritatea de investiții 3.1 A - Reabilitare termică clădiri rezidențiale - a înregistrat 49 de proiecte contractate în acest an (406 blocuri), reprezentând

O REgIuNE Cu DEzVOlTARE pESTE MEDIA uE În regiunea bucurești Ilfov, reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale a activat cel mai mult interesul autorităților locale: 169 proiecte depuse, cu o finanțare nerambursabilă solicitată de 1,56 miliarde de lei. Aceasta reprezintă 343% din suma alocată. De asemenea, proiectele din cadrul planului de Mobilitate urbană Durabilă bucurești-Ilfov vor avea un impact asupra calității serviciilor de transport public din regiunea bucurești-Ilfov.

SINTEzăfo

to: M

DRAP

„Până în prezent au fost semnate 88 de contracte de finanţare, iar acestea vizează 687 de blocuri de locuinţe care vor fi reabilitate termic. Acest tip de proiecte are un impact important şi direct asupra calităţii vieţii cetăţenilor”

DAN NICULA, director general ADRBI

decembrie 2018 7

o creștere de 25,6% față de anul anteri-or. Suma nerambursabilă solicitată de-pășește 473 de milioane de lei. Apoi, pe prioritatea de investiții 3.1 B - Reabilitare termică clădiri publice - s-au contractat 6 proiecte, reprezentând o creștere de 83% față de anul 2017. Suma nerambursabilă solicitată este de 33,5 milioane de lei.

Prioritatea de investitii 5.1 - conser-vare monumente istorice - are 5 proiecte contractate, față de un proiect contractat în 2017. Suma nerambursabilă solicitată este de 62,5 milioane de lei. Pe priorita-tea de investiții 5.2 - Regenerare urbană - s-au contractat două proiecte, cu unul mai mult față de anul 2017. Suma neram-bursabilă solicitată prin aceste două pro-iecte este de aproximativ 22 milioane de lei. Nu în ultimul rând, pe prioritatea de investiții 10.1 B - Infrastructură școlară - s-a contractat un proiect, față de niciunul în anul 2017. Suma nerambursabilă soli-citată este de 22,7 milioane lei. În total, numărul de proiecte contractate a cres-cut cu 50% în 2018 față de anul anterior.

SOlICITăRI DE DOuă ORI MAI MARI

De la începutul perioadei actuale de programare bugetară, totalul proiectelor contractate în regiunea București-Ilfov este de 105, prin acestea solicitându-se suma nerambursabilă de 930 de milioa-ne de lei, ceea ce reprezintă 48,2% din totalul alocat regiunii. În prezent, toate apelurile de proiecte sunt închise, totalul proiectelor depuse fiind de 328, cu o va-loare nerambursabilă solicitată de 4,63 miliarde de lei (240% față de suma totală alocată regiunii). „Până în prezent au fost semnate 88 de contracte de finanțare, iar acestea vizează 687 de blocuri de lo-

cuințe care vor fi reabilitate termic. Acest tip de proiecte are un impact important și direct asupra calității vieții cetățenilor, iar numărul vorbește de la sine”, declară Dan Nicula, director general ADRBI.

Printre contractele semnate anul aces-ta, pe celelalte priorități de investiții, se află Restaurarea sediului central al Arhive-lor Naționale, Reabilitarea și modernizarea Muzeului Național al Pompierilor „Foișorul de Foc” din București și Consolidarea, re-staurarea și punerea în valoare a bisericii „Adormirea Maicii Domnului - Icoanei”. Acestea se adaugă unor obiective simila-re contractate anul trecut, iar lucrările de conservare și reabilitare la aceste proiecte sunt în curs de desfășurare.

În 2017 au fost semnate contractele de finanțare pentru două obiective isto-rice importante pentru București. Este vorba despre „Restaurarea, conservarea și punerea în valoare a monumentului is-toric Așezămintele brâncovenești Biserica Domnița Bălașa” și proiectul „Consolidare, restaurare și punerea în valoare a Bisericii Adormirea Maicii Domnului – Scaune”.

plANuRI DE MObIlITATE uRbANă

În anul 2018 a fost semnat primul contract de finanțare pe Prioritatea de Investiții 3.2 „Mobilitate urbană dura-bilă” cu Primăria Municipiului București (PMB), care vizează modernizarea liniei de tramvai 55. Acesta este primul pro-iect dintr-o serie depusă de PMB, cu sco-pul implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov, proiecte declarate eligibile și aflate în diferite faze de contractare, cu o valoare de peste un miliard de lei.

Alte 3 primării din regiune (Volun-tari și asocierea Chitila-Mogoșoaia) au depus proiecte în cadrul acestui apel, ceea ce face ca totalul finanțării pentru implementarea planului de mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov să fie de peste 1,2 miliarde de lei. Toate sumele sunt investite în mijloace de transport, care vor avea un impact direct asupra modului în care se desfășoară transpor-tul în comun în toată regiunea.

SINTEză

foto

: MDR

AP

foto

: MDR

AP

www.inforegio.ro8

SINTEză

VlAD bâRlEANu

agenția pentru Dezvoltare Regi-onală (ADR) Sud Muntenia este formată din șapte județe, aco-perind o populație de 1,16 mili-

oane de locuitori. Rata medie a șomajului pe regiune este de 8,7%, cele mai ridicate niveluri fiind în Teleorman (10,8%) și Ia-lomița (9,6%). La polul opus se află Argeș (7,4%), Giurgiu și Prahova, cu 8,4%. Potri-vit reprezentanților ADR Sud Muntenia, în ultimii 20 de ani, în cele șapte județe ale regiunii au fost implementate peste 1.600 de proiecte, cu o valoare de apro-ximativ 1,5 miliarde de euro.

În acest an, Autoritatea de Mana-gement pentru Programul Operațional Regional din cadrul Ministerului Dezvol-tării Regioanle și Administrației Publice a adus o serie de modificări constând în noi priorități de investiții și în ape-luri pentru proiectele nefinalizate. Tot în 2018, aproximativ trei sferturi dintre prioritățile de investiții aferente axelor prioritare ale Programului au fost închi-se. „Regio 2014-2020 este în plină deru-lare și funcționează intens. Anul acesta, în regiune au fost depuse 250 de aplicații – dintr-un total de 1.069 – în cadrul dife-ritelor axe prioritare deschise, în valoare totală de peste 3,4 miliarde de lei”, ara-tă directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Mușat.

COMuNICARE ONlINE șI OfflINE

ADR Sud Muntenia, în calitate de Or-ganism Intermediar al Regio, a adoptat o strategie bazată pe o comunicare eficien-tă și pe o relație strânsă cu potențialii be-neficiari de fonduri. Acesta este unul din-tre aspectele-cheie pe care beneficiarii le-au transmis încă din timpul exercițiului bugetar anterior. Astfel, prin proiectele

inițiate ce răspund nevoilor comunității, aceștia evidențiază valoarea culturală, is-torică și turistică a regiunii, dezvoltând-o totodată și din punct de vedere econo-mic și social. De la debutul Programului până în prezent, au fost organizate peste 90 de evenimente de informare, la care au luat parte peste 3.000 de participanți.

Sesiunile de informare destinate potențialilor beneficiari sunt urmate de seminarii de instruire, în cadrul căro-ra experții ADR Sud Muntenia le oferă beneficiarilor de fonduri Regio detaliile tehnice de care aceștia au nevoie pen-tru implementarea proiectelor. De ase-menea, în cadrul Agenției există un de-partament unde solicitanții sunt asistați gratuit în clarificarea unor aspecte legate de completarea și pregătirea cererilor de finanțare. Campaniile de informare ale Agenției realizate prin intermediul semi-nariilor sunt dublate de comunicarea on-line, prin site-ul propriu, rețeaua socială Facebook și un newsletter dedicat, dispo-nibil pentru abonare tuturor solicitanților pe website.

fOCuS pE CulTuRA ANTREpRENORIAlă

ADR Sud Muntenia, prin statutul de partener în cadrul unor proiecte strate-gice, vizează obiective precum: creșterea ocupării în Regiune prin dezvoltarea cul-turii antreprenoriale (proiectul „Start pentru afacerea ta!”), îmbunătățirea

instrumentelor de politică regionale și naționale (proiectul ClusterFy), crearea unei rețele transnaționale cu scopul de a promova un model inovator (proiec-tul SENSES), îmbunătățirea politicilor de internaționalizare a IMM-urilor din regiunile partenere (proiectul UPGrade-SME), dezvoltarea întreprinderilor com-petitive pe plan internațional, stimularea capacității de inovare a IMM-urilor euro-pene (proiectul PROSME).

Regiunea Sud Muntenia este con-siderată o zonă a contrastelor. Cu o is-torie bogată și fascinantă, multe dintre

O regiune care gravitează în jurul celui mai mare pol de dezvoltare al României, bucurești-Ilfov, are nevoie, la rândul ei, de un ritm rapid de creștere. De multe ori, acesta este influențat de dinamica economică a Capitalei, însă fondurile europene pare că au un rol cel puțin la fel de important.

ApETENță DEOSEbITă A SOlICITANțIlOR DE fONDuRI Regio peNtRu INVESTIțII ÎN zONA pRIVATă

„Anul acesta, în regiune au fost depuse 250 de aplicaţii – dintr-un total de 1.069 – în cadrul diferitelor axe prioritare deschise, în valoare totală de peste 3,4 miliarde de lei”

LIVIU MUŞAT, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia

decembrie 2018 9

SINTEză

obiectivele cultural-istorice au fost rea-bilitate prin fonduri Regio. De altfel, ci-frele evidențiază o rată de acoperire de 188,18% pentru proiectele de patrimo-niu cultural – Axa prioritară 5.1.

INTERES pENTRu bANI euRopeNi

„Situația proiectelor depuse până la această dată pune în evidență o apetență deosebită a solicitanților de fonduri Re-gio din Sud Muntenia pentru investiții în zona privată”, mai arată Liviu Mușat. Astfel, microîntreprinderile au contrac-tat 300 de proiecte, ceea ce reprezintă o acoperire de 85,95% din fondurile alo-cate exclusiv liniei de finanțare destinate lor. De asemenea, întreprinderile mici și mijlocii și-au manifestat un interes semnificativ în accesarea de fonduri în cadrul Programului Operațional Regio-nal, 82 de proiecte primind finanțare în cadrul Priorității de investiții 2.2, gradul

de acoperire în această situație fiind de 123,03%.

Un alt aspect important evidențiat de statistica proiectelor depuse în regi-une este modernizarea și reabilitarea rețelelor de drumuri județene. Este vorba despre cele care asigură conectivitatea, directă sau indirectă, cu rețeaua TEN-T. În acest context, cele patru apeluri de proiecte aferente priorității de investiții 6.1 reflectă un grad de acoperire de 219,70 %. Un real interes al autorităților locale din Regiunea Sud Muntenia pen-tru revitalizarea comunităților din zone-le urbane s-a concretizat prin cele 29 de proiecte depuse în cadrul Axei prioritare 13, Prioritatea de investiții 9b, în aceas-tă situație gradul de acoperire fiind de 440%. Cea mai mare solicitare – 61 de aplicații depuse, cu o rată de acoperire de 742,26% - aduce în prim-plan infrastruc-tura educațională pentru învățământul obligatoriu, proiectele fiind în etapa de evaluare.

ApETENță DEOSEbITă A SOlICITANțIlOR DE fONDuRI Regio peNtRu INVESTIțII ÎN zONA pRIVATă

foto

: ADR

Sud

Mun

teni

afo

to: A

DR S

ud M

unte

nia

foto

: ADR

Sud

Mun

teni

a

www.inforegio.ro10

SINTEză

VlAD bâRlEANu

Regiunea Oltenia se află în zona de sud-vest a României și este for-mată din cinci județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea. Ea ocupă

12,25% din suprafața totală a României, cele mai importante resurse naturale fi-ind Dunărea și Subcarpații. Potrivit repre-zentanților ADR SV Oltenia, 2018 a fost un an al provocărilor pentru beneficiarii de finanțare, dar și pentru Agenție.

„Pentru a îndeplini cel mai impor-tant obiectiv stabilit pentru final de an, respectiv atingerea unui grad ridicat de contractare și de absorbție a fonduri-lor alocate la nivel regional, am încercat să valorificăm rezultatele înregistrate în anii anteriori în activitățile de infor-mare și promovare a oportunităților de

finanțare, evaluare și contractare a cere-rilor de finanțare”, precizează Marilena Bogheanu, Director General al ADR SV Oltenia.

O REgIuNE hARNICă

Primul contract regional, din actuala perioadă de programare bugetară, a fost semnat în 29 mai 2017. De atunci s-au parafat alte 380 de documente, cu be-neficiari din administrația publică sau din mediul privat. „A fost așadar o activitate foarte intensă, care a presupus un ritm de lucru susținut, cu multe perioade de vârf și cu o mobilizare exemplară a per-sonalului implicat în gestionarea Regio în zonă”, punctează șefa ADR.

Potrivit acesteia, regiunea a fost con-stant pe primele locuri în ceea ce priveș-

te numărul de proiecte contractate, dar și sumele decontate către beneficiari. De asemenea, IMM-urile au avut o dinami-că foarte bună în implementare. Astfel, până în prezent, 78 de milioane de lei au fost deja rambursat către beneficiarii priorității 2.1A. Sumele reprezintă 60% din totalul alocat regiunii pentru primul apel al acestei priorități de investiții, iar numărul proiectelor finalizate (83) repre-zintă 20% din totalul contractat.

SOluțII pRIN AplICAțIA ONlINE MySMIS

Regio 2014-2020 este un program complex, cu 43 de scheme de finanța-re, care vizează domenii diverse. Unul dintre elementele de noutate ale pro-gramului a fost depunerea, evaluarea

OlTENII SE gRăbESC Să IA bANI EuROpENI Regiunea Sud-Vest Oltenia are un grad foarte mare de acoperire pe proiecte din Axa 6 – Infrastructură rutieră, Axa 10 – Infrastructură educațională și Axa 13 – sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii. Nu este singura zonă din România în această situație, ceea ce înseamnă că România încă are nevoie de investiții în infrastructura de bază.

foto

: MDR

AP

decembrie 2018 11

SINTEză

și implementarea proiectelor exclusiv prin sistemul MySMIS. „Având în vede-re că ADR SV Oltenia a fost prima dintre agențiile de dezvoltare care a demarat activitatea de evaluare a proiectelor, iar sistemul MySMIS nu fusese încă testat, a trebuit ca împreună cu beneficiarii proiectelor și cu Autoritatea de Mana-gement a Regio să găsim întotdeauna soluții la probleme specifice fiecărui proiect”, mai spune Marilena Bogheanu.

De asemenea, este pentru prima dată când Regio finanțează proiecte strategi-ce de infrastructură de transport rutier – pentru conectarea la rețeaua TEN-T – prioritizate la nivel regional, în baza unor Hotărâri ale Consiliilor pentru Dez-voltare Regională. Până la sfârșitul anului 2017, au fost contractate toate cele opt proiecte incluse în lista celor strategice, însumând 385 de kilometri, în valoare nerambursabilă totală de peste 962 de milioane de lei, gradul de acoperire la ni-vel regional fiind de 222%.

INTERES pENTRu EDuCAțIE

Având în vedere că autoritățile publi-ce locale sunt în proces de contractare a proiectelor tehnice și de execuție de lucrări, aceste proiecte vor genera chel-tuieli în 2019, contribuind substanțial la atingerea unui grad ridicat de absorbție. Complementar investițiilor finanțate prin Axa 6, interesul autorităților locale din regiune, pentru acest tip de investiții, s-a manifestat și prin depunerea unui număr mare de aplicații pe apelurile lansate

în cadrul Regio – Proiecte nefinalizate, SUERD (Strategia UE pentru Regiunea Dunării) și al Programelor de cooperare transfrontalieră.

Un număr semnificativ de aplicații a fost înregistrat și în cazul apelurilor din cadrul priorităților de investiții privind modernizarea și reabilitarea infrastructu-rii educaționale (360% acoperire regiona-lă pentru învățământul obligatoriu, 313% pentru cel profesional și tehnic, și 458% pentru învățământul universitar). De ase-menea, pentru apelul de proiecte din ca-drul Axei 13 - Îmbunătățirea calității vieții populației în orașele mici și mijlocii, au-toritățile locale din localitățile vizate s-au mobilizat și au depus cereri de finanțare pentru proiecte integrate și complexe într-un termen foarte scurt, înregistrân-du-se 341% din acoperirea regională.

SOlICITăRI DE pESTE 1 MIlIARD DE EuRO

Potrivit Marilenei Bogheanu, modul de abordare al Axei 4 - Sprijinirea dez-voltării urbane durabile este unul de pionierat, introducând în schemă docu-

mente strategice, proceduri și entități noi. Este vorba despre autoritățile urba-ne, care permit municipiilor din regiune prioritizarea și selectarea cât mai efici-entă a proiectelor de dezvoltare urbană. „Ținând cont de specificul proiectelor care vor fi depuse în cadrul Axei Priorita-re 4, respectiv pregătirea documentelor strategice sau prioritizarea proiectelor de către autoritatea urbană, experții din cadrul Compartimentului Sprijin pentru Dezvoltare Urbană au acordat asistență tehnică specifică celor cinci municipii reședință de județ. Asistența a vizat modul de elaborare a documentelor și proiectelor, realizând totodată și o pre-verificare a acestora înainte de evaluare, conform procedurilor”, mai arată direc-torul general al agenției.

Până în acest moment, din cele 840 de proiecte în valoare solicitată de peste 1 miliard de euro și depuse la sediul ADR SV Oltenia pentru finanțare prin Regio 2014-2020, în cele cinci județe ale regi-unii s-au contractat 381 de proiecte, în valoare de aproximativ 388 milioane de euro din fonduri nerambursabile, repre-zentând 60% din alocarea regională.

„Modul de abordare al Axei 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile este unul de pionierat, introducând în schemă documente strategice, proceduri şi entităţi noi”

mArILENA BOGhEANu, director general ADR Sud Vest Oltenia

foto

: MDR

AP

www.inforegio.ro12

SINTEză

DAN l. bRuMAR

una din mizele ADR Sud-Est în acest an a fost identificarea acelor proiecte aflate în imple-mentare, programate pentru

finanțare de la bugetele locale, din surse guvernamentale sau din împrumuturi, care erau eligibile pentru finanțare prin Regio. Nu a fost o misiune ușoară, fiind-că vorbim de sute de proiecte, fiecare

într-un stadiu diferit de implementare. Solicitanții de fonduri publice sau de credite bancare din regiune și-au putut finanța ideile cu fonduri nerambursabile, grație transferului de documente de la o instituție financiară la alta. Astfel, s-au putut finanța proiecte de modernizare a drumurilor județene, proiecte de mo-bilitate urbană, precum și proiecte care vizează modernizarea infrastructurii în domeniul sănătății și educației.

Contractarea proiectelor alternati-ve a dus, astfel, la degrevarea bugetelor locale și naționale de cheltuielile împo-vărătoare. Totodată, a crescut gradul de absorbție a fondurilor europene alocate prin POR 2014-2020. Până la începutul lu-nii noiembrie fuseseră semnate, la nivelul Regiunii Sud-Est, peste 500 de proiecte. Alte circa 100 de proiecte în zona ITI Delta Dunării sunt în curs de semnare. Sumele puse la dispoziția beneficiarilor în cadrul

FoNDuRile Regio ÎN SpRIjINul bugETElOR lOCAlE ÎN REgIuNEA SuD-EST, ÎN 2018Cu o presiune mare venită din partea solicitanților de bani europeni, Regiunea Sud-Est a încheiat anul 2018 cu peste 500 de proiecte de finanțare semnate și cu alte 100 în curs de definitivare. În ultimele 10 luni, eforturile ADR Sud-Est s-au concentrat în direcția degrevării bugetelor instituțiilor locale de cheltuieli pe proiecte care aveau aceleași obiective cu finanțările Regio.

foto

: AD

R Su

d Es

t

decembrie 2018 13

SINTEză

acestor contracte de finanțare sunt sem-nificative, reprezentând mai mult de ju-mătate din suma totală alocată în cadrul actualei perioade de programare. „Pentru anul 2019, ținta noastră e să fim cât mai aproape de beneficiari pentru ca aceștia să poată implementa cu succes proiecte-le”, spun reprezentanții ADR Sud-Est.

INfRASTRuCTuRA RuTIERă DE IMpORTANță REgIONAlă, VITAlă ÎN SuD-EST

Sute de kilometri de drumuri județene au fost modernizate sau în curs de modernizare în cele șase județe ale Regiunii Sud-Est grație fondurilor puse la dispoziție prin Regio. Pentru implementa-rea acestor proiecte cu finanțare neram-bursabilă, autoritățile locale și județene au încheiat parteneriate pentru a putea satisface o cerință primordială impusă

în Axa prioritară 6 – Îmbunătățirea in-frastructurii rutiere de importanță regi-onală. Orașele și comunele nu puteau atrage fonduri singure, ci doar în asoci-ere cu autoritățile județene, benefici-ari direcți ai fondurilor alocate. Astfel au fost finanțate cu precădere proiecte care asigurau conectivitatea drumurilor din județe la rețeaua Ten-T și proiecte care au vizat modernizarea drumurilor județene (circa 500 km). Totodată, în Re-giunea Sud-Est s-a pus accent, în 2018,

și pe proiectele care aveau ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii în stațiunile turistice și reabilitarea monumentelor is-torice. Aceste investiții aduc plus valoare zonei prin creșterea atractivității turisti-ce, acest tip de infrastructură aflându-se în mare deficit de finanțare.

„Anul 2018 a fost un an cu multe pro-vocări, lansări de linii de finanțare, cam-panii de promovare a oportunităților de finanțare, multe întâlniri cu factorii de decizie, astfel încât să se poată pregăti proiecte de calitate, finanțabile, care să ducă la dezvoltarea regiunii. La sfârșitul anului 2018 se încheie practic prima ju-mătate a perioadei de programare 2014-2020. În acest an am reușit să lansăm toate liniile de finanțare și să contractăm jumătate din suma alocată la nivel regio-nal. Au început să fie vizibile proiectele finanțate prin Regio, unele dintre ele fi-ind deja finalizate, în cazul beneficiarilor privați”, ne-a spus Luminița Mihailov, di-rector general al ADR Sud-Est.

SEMINARII DE INfORMARE ÎN TOATE juDEțElE

Planul de comunicare al Regiu-nii Sud-Est a mizat pe întâlniri directe cu potențialii beneficiari ai fonduri-lor nerambursabile, atât din sectorul administrației publice locale ori centra-le, cât și din mediul privat. Seminarii de informare au fost organizate periodic în Brăila, Buzău, Galați, Constanța, Tulcea și Vrancea, județele care compun Regiunea Sud-Est. Din datele culese în primele 11 luni ale anului în curs se pare că solicitanții privați s-au mișcat mai bine și au atras mai repede fondurile de care au avut ne-voie pentru dezvoltarea activității. „Prin intermediul birourilor noastre județene am fost tot timpul aproape de potențialii solicitanți de finanțare, care au adre-sat întrebări cu privire la condițiile de finanțare sau în legătură cu programul lansării noilor ghiduri de finanțare”, ne-au spus reprezentanții ADR Sud-Est.

„Anul 2018 a fost un an cu multe provocări, lansări de linii de finanţare, campanii de promovare a oportunităţilor de finanţare, multe întâlniri cu factorii de decizie.”

LUMINIȚA MIHAILOV, director general ADR Sud-Est

foto

: AD

R Su

d Es

tfo

to:

ADR

Sud

Est

www.inforegio.ro14

SINTEză

DAN l. bRuMAR

peste un miliard de euro a fost re-partizat Regiunii Nord-Est prin noul Regio, adică 17,51% din alocarea națională. Ca urmare a

necesității finanțării unor proiecte inte-grate de cercetare-dezvoltare-inovare, promovate în parteneriat public-privat, reprezentanții ADR Nord-Est au solicitat suplimentarea cu 29 de milioane de euro a bugetului inițial. Cu ajutorul acestor bani s-a urmărit asocierea producătorilor agricoli pentru dezvoltarea unei facilități de fabricare a amidonului din cartofi în județul Suceava și crearea unei facilități de producție pentru produse de uz gene-ral bazate pe nanoparticule din PET reci-clat în județul Neamț. Totodată, s-a avut în vedere crearea unui laborator viu pen-tru dezvoltarea și testarea de soluții de reciclare a deșeurilor textile cu aplicații pentru industria mobilei, automotive, HORECA, în județul Iași.

În 2018, ADR Nord-Est și-a concentrat atenția pe familiarizarea potențialilor be-neficiari de fonduri europene cu concep-te precum mobilitate urbană, eficiență energetică, economie circulară, speci-

alizare inteligentă. Mai mult, în ultimul an s-a urmărit valorificarea finanțărilor oferite prin Regio, dar și identificarea de noi forme pentru a lansa inițiative antre-prenoriale, de a încuraja atragerea de investitori și de a promova noi proiecte împreună cu parteneri din Europa.

„Deși direcțiile de dezvoltare ale Re-giunii Nord-Est sunt multiple, domeniile care au fost identificate ca fiind priorita-re la nivelul regiunii și care pot conduce la transformarea economică bazată pe cercetare și inovare sunt următoarele: agro-alimentar, biotehnologii, textile și noi materiale, energie și mediu, sănătate și turism pentru stil de viață sănătos, teh-nologia informațiilor și comunicațiilor”, declară Vasile Asandei, directorul ADR Nord-Est.

605 MIlIOANE DE EuRO, VAlOARE CONTRACTATă

Nu mai puțin de 1.247 de proiecte au fost depuse în cadrul tuturor apeluri-lor lansate. Dintre acestea, 503 proiecte sunt semnate sau în curs de semnare, iar valoarea contractată a acestora se ridică

Regiunea Nord-Est a început această perioadă de programare cu cel mai mare buget disponibil prin Regio dintre cele opt regiuni ale țării. Acesta a fost un imbold pentru toți factorii responsabili să aloce toate energiile disponibile în vederea unei absorbții cât mai ridicate. Dar, după cum se va vedea, și o mare provocare.

ApETIT pENTRu CERCETARE șI INOVARE ÎN REgIuNEA NORD-EST

„Suntem conştienţi că pentru a ne dezvolta avem nevoie de o viziune modernă, o strategie coerentă şi un mecanism de implementare articulat.”

VASILE ASANDEI, director general ADR Nord-Est

foto

: ADR

Nor

d-Es

t

decembrie 2018 15

SINTEză

la 605 milioane de euro. Fiecare proiect este capital pentru regiune sau pen-tru comunitățile pe care le deservește. În 2018, ADR Nord-Est a acordat o importanță sporită finanțării proiectelor rutiere strategice în zonă. Astfel, 511 km de drumuri județene vor fi modernizați prin Regio pentru a fluidiza traficul si a asigura conexiunea la rețeaua TEN-T în cadrul Axei prioritare 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională. Cele 250 de milioane euro alocate prin Regio 2014-2020 vor fi uti-lizate în implementarea următoarelor proiecte:

• Axa rutieră strategică 1: Iași-Suceava• Axa rutieră strategică 2:

Botoșani-Iași

• Axa rutieră strategică 3: Neamț-Bacău

• Axa rutieră strategică 4: VasluiReprezentanții ADR Nord-Est spun

că două sunt caracteristicile care le diferențiază de celelalte investiții. „În pri-mul rând, planificarea. A fost pentru pri-ma dată în cadrul acestui exercițiu finan-ciar când decizia a ceea ce va fi finanțat în domeniul infrastructurii rutiere a fost luată în Consiliul pentru Dezvoltare Re-gională Nord-Est, înaintea concretizării oportunității de finanțare. Aceste axe strategice au rezultat din propunerile și cooperarea dintre Consiliile Județene. Astfel, parteneriatul este al doilea cuvânt cheie când vorbim de aceste proiecte, atât în faza de concepție, cât și în faza

de implementare”, mai spune Vasile Asandei.

CARE SuNT plANuRIlE pENTRu 2019

ADR Nord-Est este Organism In-termediar pentru Implementarea pro-gramului Operațional Regional 2014-2020, ceea ce înseamnă că a preluat de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice anumite sarcini și atribuții. Acordul este valabil pe toa-tă perioada de implementare a Regio 2014-2020, precum și pentru o perioa-dă de cinci ani după încheierea oficială a misiunii Regio 2014-2020 în România. Pentru anul viitor, ADR Nord-Est își pro-pune să continue misiunea atribuită de Autoritatea de Management, dar și să dezvolte proiecte de cooperare comple-xe. Apartenența la rețele profesionale

prestigioase, precum Asociația Europea-nă a ADR - EURADA, Rețeaua Regiunilor Europene Inovative – ERRIN, Enterprise Europe Network, Europe Direct Network, dar și existența Biroului de reprezentare la Bruxelles, s-au concretizat în proiecte de cooperare complexe, menite să con-ducă la dezvoltarea socio-economică a regiunii.

„Suntem conștienți că pentru a ne dezvolta avem nevoie de o viziune mo-dernă, o strategie coerentă și un meca-nism de implementare articulat. Trebu-ie să ne uităm cu atenție la tendințele lumii de azi, la provocările societale, să ne depășim limitele și să acționăm cu îndrăzneală și profesionalism”, conchide directorul general al ADR Nord-Est.

foto

: ADR

Nor

d-Es

t

foto

: ADR

Nor

d-Es

t

www.inforegio.ro16

SINTEză

DAN l. bRuMAR

Se întâmplă multe în 20 de ani, iar reprezentanții ADR Centru le-au contabilizat pe toate: de la neajun-suri la împliniri, de la proiecte greu

de implementat la mari investiții care au schimbat considerabil fața celor șase județe din regiune. În ultimii 20 de ani, competitivitatea județelor Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu a cres-cut simțitor, mai ales datorită celor peste 1,5 miliarde de euro atrase prin proiecte-le finanțate cu fonduri europene.

„Sunt peste 700 km de drumuri județene și străzi urbane reabilitate prin fonduri europene, infrastructura rutieră locală și regională o depășește calitativ pe cea de clasificare națională, iar legătu-ra Regiunii Centru cu regiunile europene este tot mai bună, fie pe calea ferată, ae-riană și pe sistemul rutier”, ne spune Si-mion Crețu, director general ADR Centru.

Una dintre prioritățile ADR Centru a fost încurajarea și dezvoltarea inițiativei private, strategie care a ajutat firmele să-și păstreze angajații și chiar să creeze

peste 7.000 de posturi noi, cu ajutorul fondurilor nerambursabile. S-au investit sute de milioane de euro în școli, ambu-latorii și spitale și, drept urmare, peste 15.000 de elevi și profesori au condiții educaționale mai bune și mii de pacienți au posibilitatea de a beneficia de un tra-tament medical corespunzător.

„În acești ani s-a dezvoltat întreaga regiune, s-a îmbunătățit calitatea vieții și avem un standard de normalitate euro-peană. A crescut calitativ rolul societății civile, a crescut speranța de viață a populației, dar și numărul absolvenților de facultate. Sunt mai multe aspecte care înclină indiscutabil balanța în sens pozi-tiv, în special la nivelul regiunilor de dez-

voltare care, în urmă cu douăzeci de ani, nici nu existau”, adaugă Simion Crețu.

pROVOCăRI MAI MARI ÎN 2018

La final de an, oricare ar fi el, toată lumea are tendința de a sublinia energi-ile consumate și eforturile depuse în în-deplinirea sarcinilor trasate la începutul exercițiului financiar. Însă, anul 2018 a fost cu adevărat problematic și provocator pentru toate regiunile, având în vedere că în noul Regio au fost adăugate noi axe pri-oritare și au fost preluate activități supli-mentare de evaluare, selecție și contrac-tare. Dacă vorbim doar de Axa prioritară

„AVEM uN STANDARD DE NORMAlITATE EuROpEANă ÎN REgIuNEA CENTRu”Anul 2018 a fost unul special pentru Regiunea 7 Centru, fiindcă s-au împlinit 20 de ani de la înființarea Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru. Încă de la început, misiunea ADR a fost să coordoneze procesul de dezvoltare regională în cele șase județe ale regiunii.

„A crescut calitativ rolul societăţii civile, a crescut speranţa de viaţă a populaţiei, dar şi numărul absolvenţilor de facultate. Sunt mai multe aspecte care înclină indiscutabil balanţa în sens pozitiv”

SIMION CREȚU, director general ADR Centru

foto

: AD

r ce

ntru

decembrie 2018 17

SINTEză

13 – Regenerarea orașelor mici și mijlocii, Axa prioritară 14 – Spitale regionale de urgență și Axa prioritară 15, care vizează inițiativa pentru IMM, transferată de la Programul Operațional pentru Competiti-vitate Economică, avem o imagine clară a volumului de muncă și de activități, care a crescut progresiv de la începutul anului.

Pe lângă aceste axe și prioritățile ges-tionate regional prin ADR Centru, au mai fost preluate și activitățile de evaluare, selecție și contractare ale trei priorități de finanțare prevăzute pentru SUERD (Stra-tegia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării). În plus, ADR Centru va monito-riza și implementarea proiectelor derula-te la nivel regional de Agenția Națională pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară, care ar fi trebuit să fie derulate exclusiv de ANCPI, și va monitoriza și proiectul sem-nat de IGSU privind dotarea cu ambulanțe a tuturor centrelor de intervenții în situații de urgență din regiune.

Tot în acest an, prin POR 2014-2020 s-au utilizat resurse financiare în cadrul priorităților pentru proiectele nefinali-zate, prin care s-au decontat cheltuielile realizate de beneficiari pentru drumuri, infrastructură sanitară și școlară. În anul 2018 s-au lansat la nivel regional 22 de priorități de finanțare și a fost evaluată cea mai mare parte din cele 1.280 de pro-iecte care au o valoare totală de peste 8,8 miliarde euro. Beneficiarii lor sunt firme și autorități publice din cele șase județe.

„Am contractat peste 450 de proiecte noi, ajungând la aproape 500 de contrac-

te semnate în cadrul cărora am verificat peste 492 de cereri de pre-finanțare, plată sau rambursare, cu o valoare de 157 milioane lei. În același timp, tot în acest an un număr de 18 proiecte fina-lizate au fost depuse și evaluate, spun reprezentanții ADR Centru.

COMuNICARE ONlINE Cu pOTENțIAlII bENEfICIARI

Succesul unui program de finanțare de anvergura Regio depinde de modul în care informația vitală ajunge la potențialii beneficiari. În această direcție, ADR Cen-tru a experimentat cam toate modalitățile posibile de a ajunge la cei care intenționau să-și finanțeze ideile cu bani europeni. Pentru a atrage cât mai mulți beneficiari, reprezentanții ADR Centru au organizat întâlniri de grup cu beneficiari eligibili, au publicat broșuri, au oferit informații prin social media și prin intermediul pa-ginii web www.regio-adrcentru.ro. Co-municarea online a funcționat și mai bine grație newsletter-ului Catalogul Surselor de Finanțare Nerambursabile, prin care potențialii beneficiarii au primit peste 150 de informații și noutăți despre apelurile lansate și despre posibilitățile de finanțare.

uN pARTENERIAT DE SuCCES Cu laNDul BRaNDeNBuRg

Regiunea Centru a militat mereu pentru o dezvoltare prin proiecte în parteneriat. Conform reprezentanților

ADR Centru, atunci când pornești de la experiența celor cu care te asociezi, te dezvolți mult mai repede și sustenabil. Iar aici avem un exemplu care e unic în țară și anume parteneriatul cu Landul Brandenburg. Inițiat în anii 2000 ca un proiect de bune practici și pregătire ad-ministrativă a experților ADR Centru, în ultimii 10 ani s-a concretizat într-un birou de Reprezentanță în Regiunea Centru, la sediul ADR Centru. Acest parteneriat susține în prezent dezvoltarea reciprocă prin documentații, proiecte și evenimen-te comune, vizite de studiu. „Colaborarea cu Landul Brandenburg și multe regiuni europene ne sprijină în a realiza și mai mult în anii ce vor urma, atât din punct de vedere al relațiilor instituționale, al cooperării economice, cât și în alte do-menii ale societății”, spun reprezentanții ADr centru.

CuM VA fI ANul 2019Regiunea Centru are planuri mari pentru anul viitor, iar prima opțiune este contrac-tarea a cel puțin 90% din fondurile dispo-nibile. În acest moment, prin cele 493 de contracte de finanțare semnate, există o sumă angajată de 491,54 milioane euro, fonduri nerambursabile, iar alte 58 de proiecte aflate în fază de precontractare ar urma să fie finanțate cu 107 milioane euro. Totodată, ADR Centru își propune pentru 2019 o rată cât mai mare de imple-mentare a proiectelor mari, de anvergură, iar mare parte dintre proiectele derulate de microîntreprinderi sau firmele mari să fie finalizate.

foto

: AD

r ce

ntru

www.inforegio.ro18

SINTEză

VlAD EpuRESCu

Se spune că motorul oricărei eco-nomii sunt întreprinderile mici și mijlocii. Dezvoltarea acestui sector poate transforma mediul de afaceri

într-unul vibrant și inovativ, aducând o contribuție esențială la scăderea șomajului și la crearea unei culturi a competiției ba-zată pe flexibilitate și producție.

Pe acest lucru au mizat și cei de la ADR Nord-Vest. Din cele 651 de contrac-te de finanțare depuse atât de sectorul privat cât și de autoritățile publice, cele mai multe au fost semnate pe „Axa 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprin-derilor mici și mijlocii, Prioritatea de in-vestiții 2.1.A Microîntreprinderi”.

Imm-urile au primit o linie de finanțare pentru 344 de contracte, iar pe aceeași axă vedem că este și cea mai mare valoare totală a contractelor sem-nate: 931.403.000 milioane de lei.

Dintre axele destinate beneficiarilor publici, cele mai multe contracte sem-

nate de autoritățile locale sprijină pro-iectele care au legătură cu tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon, refacerea clădirilor publice și dezvoltarea urbană.

bISTRIțA DEVINE ORAșul VERDE Al ROMâNIEI

Micuțul oraș de la poalele munților Călimani pare să fie primul din România care vrea să răspundă uneia dintre cele mai mari provocări de la nivelul UE. Atât autoritățile publice cât și mediul privat au înțeles nevoia de a contribui la realiza-rea unui sistem de transport inspirat din poveștile de success ale marilor capitale europene.

Autoritățile publice din Bistrița vor, prin proiectul Linia Verde, să reabiliteze infrastructura rutieră și să consolideze o rută nouă de transport public eficient. Bistrițenii vor putea traversa orașul de la est la vest, prin centru, cu autovehicule electrice. Autoritățile din Bistrița speră ca

numărul de pasageri să crească cu 22,2% după primul an de la finalizarea proiectu-lui și să reducă emisiile de carbon cu 5,3%.

Proiectul mai presupune moderniza-rea stațiilor de transport public existen-te, realizarea de piste pentru bicicliști, trasee pietonale, relocarea rețelelor de utilități și, acolo unde este cazul, moder-nizarea iluminatului public.

„Poate cel mai important proiect pe care îl avem în regiune, în momentul de față, este cel al Liniei Verzi de trans-port, proiect derulat de către municipa-litatea Bistrița, a cărui valoare este de 58.823.323,26 de lei. Scopul acestui pro-iect este acela de a moderniza linia de transport public. La finalul său, sperăm să avem un exemplu de bună practică și să deschidem apetitul și altor administrații pentru accesarea de fonduri europene, mai ales pentru că această resursă este de multe ori una dintre marile șanse pe care administrațiile locale le au”, a preci-zat Marcel Ioan Boloș, directorul general al ADr Nord-Vest.

CONTRACTE DE pESTE 4 MIlIARDE DE lEI SEMNATE ÎN REgIuNEA NORD-VEST Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest a fost implicată, încă de la înființarea sa, în proiecte strategice importante. Acordând sprijin financiar, ADR Nord-Vest a reușit să-și atingă obiectivele de dezvoltare la nivel regional. În programul Regio 2014-2020, două mari obiective sunt decarbonizarea transportului și încurajarea inovațiilor din domeniul tehnicii medicale.

foto

: AD

r N

ord

Vest

decembrie 2018 19

SINTEză

Un alt proiect interesant din Bistrița este conceput de o firmă privată. Cei de la SC RMG Casual SRL vor construi o linie de asamblare pentru automo-bilele electrice, „prima de altfel din România”, spun cei de la ADR Nord-Vest. Proiectul are o valoare totală de 5.651.370,74 de lei.

MuNICIpIul TuRDA, pREMIAT DE COMISIA EuROpEANă

La începutul acestui an, Municipiul Turda a câștigat locul I în cadrul unei competiții organizată de Comisia Euro-

peană, în care a premiat cel mai bun plan de mobilitate urbană durabilă, la nivel european!

Accesibilitate, integrarea și atracti-vitatea durabilă sunt cele trei priorități prin care municipalitatea vrea să trans-forme Turda într-un oraș inteligent. Creșterea utilizării transportului public de la 21% la 30%, creșterea ponderii modale de biciclete de la 6,7% la 13%, creșterea ponderii transportului pieto-nal de la 19% la 27% și scăderea utiliză-rii autoturismelor personale de la 53% la 30% sunt printre principalele obiecti-ve ale administrației.

„Avem proiectele depuse de către municipiul Turda, fie că este vorba de proiecte de patrimoniu, mobilitate ur-bană sau de regenerare urbană”, a com-pletat directorul general Marcel Ioan Boloș.

SECRETul CElOR DE lA ADR NORD-VEST

Selectarea proiectelor care au avut nevoie de finanțare europeană s-a bazat pe un criteriu foarte simplu. „Strategia noastră a fost orientarea înspre benefi-ciari și proiectele lor. Am încercat să nu fim o doar o instituție de control, ci un partener pe care beneficiarii se pot baza. În felul acesta am reușit să le stârnim in-teresul și se pare că până acum a func-ționat. Totodată, suntem conștienți că fiecare beneficiar are propriile sale nevoi și implicit, probleme. Acesta este motivul pentru care încercăm să avem cât mai multe întâlniri de lucru cu ei, întâlniri din care fiecare să plece cu soluții.“

„Poate cel mai important proiect pe care îl avem în regiune, în momentul de faţă, este cel al Liniei Verzi de transport, proiect derulat de către municipalitatea Bistriţa”

MARCEL IOAN BOLOŞ, director general ADR Nord-Vest

foto

: AD

r N

ord

Vest

www.inforegio.ro20

SINTEză

VlAD EpuRESCu

Concentrarea activității în anul 2018 pentru ADR Vest a fost în zona de evaluare și contractare de proiecte finanțate din POR

2014-2020, dar și continuarea dialogu-lui din anii anteriori pentru pregătirea și informarea beneficiarilor cu scopul de a depune proiecte calitative, dar și relevante pentru regiune. Efortul a vizat toate axele și măsurile programului care au avut apeluri de proiecte lansate în anul 2017 și chiar în primele luni din anul 2018, cu termen limită de depunere sau în limita alocărilor financiare ale apelului.

„În termeni financiari, cele mai impor-tante proiecte din 2018 sunt cele de la ni-velul axei prioritare de drumuri județene. În termeni de locuri de muncă create sau menținute sunt proiectele din zona priva-tă, iar în termeni de creștere a atractivității

regiunii sunt proiectele din zona de patri-moniu cultural”, a explicat Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest.

Proiectele contractate în cadrul apelu-rilor de proiecte, destinate patrimoniului cultural și drumurilor județene, respectiv 5.1 și 6.1, care asigură legătura cu cori-doarele de transport european TEN-T, sunt cele a căror implementare va gene-ra un impact semnificativ în prima etapă. „Pentru cele două componente estimăm o creștere a numărului preconizat de vi-zite la obiectivele de patrimoniu cultural, respectiv a populației deservite de infra-structura rutieră modernizată”, a spus So-rin Maxim, directorul general al ADR Vest.

71,34 DE kIlOMETRI DE DRuM juDEțEAN MODERNIzAT

Rețeaua trans-europeană de trans-port (TEN-T) este un proiect al Uniu-

nii Europene ce prevede crearea unei interconexiuni complete de transport auto, feroviar și naval. Rețeaua urmea-ză să conecteze pe teritoriul Uniunii Europene infrastructura de transport, telecomunicații și energie a statelor membre. ADR Vest a înțeles importanța strategică a acestui obiectiv și s-a con-centrat pe îmbunătățirea conectivitătii la rețeaua europeană de drumuri.

În acest sens, modernizarea dru-murilor județene 709 Arad – Pîncota – Buteni și 691 Timișoara – Dumbrăvița - Autostrada A1 sunt proiectele emble-matice de infrastructură rutieră finanțate de ADR Vest. Vor fi modernizați peste 70 de kilometri de drum ce includ stații de transport, alveole, elemente suplimen-tare destinate siguranței circulației, sen-suri giratorii și un refugiu auto. În plus, 570.000 de locuitori vor beneficia de aceste modernizări.

VESTul SE CONECTEAză lA DRuMuRIlE EuROpENE

pentru ADR Vest, 2018 a fost primul an în care contractele pOR în valoare de 450 de milioane de euro au început să producă efecte în mod consistent.

foto

: ADR

Ves

t

decembrie 2018 21

SINTEză

Valoarea finanțării nerambursabile a primului proiect este de aproximativ 138 milioane lei, reprezentând 98% din valoa-rea eligibilă a proiectului. Astfel, valoarea totală a acestuia ajunge la aproximativ 142 milioane lei.

Al doilea proiect are o valoare to-tală de 17,27 milioane euro din care, finanțarea nerambursabilă este de 14,29 milioane euro, iar contribuția beneficia-rului este de 2,98 milioane euro (la cursul Inforeuro de 4,6513 lei/euro).

SEMINARII TRANSMISE ONlINE pENTRu SpRIjIN ÎN DepuNeRea De pRoieCte

Transparența, deschiderea, perma-nenta informare a tuturor celor interesați în legătură cu oportunitățile de finanțare existente prin POR 2014-2020 și profesio-nalismul în relația cu beneficiarii a repre-zentat o preocupare constantă pentru ADr Vest.

„Ușile agenției sunt deschise pentru toți cei care au nevoie de sprijin și con-siliere, avem birou de helpdesk dedicat în fiecare județ al regiunii și răspundem tuturor prin mijloacele de comunicare aflate la îndemână. În acest sens, ne-am adaptat abordarea și am folosit tehnolo-gii moderne organizând alături de semi-nariile “clasice” de informare, și semina-rii on-line (webinar-uri), care au putut fi vizualizate și după finalizarea lor. Dincolo de acestea, pentru autoritățile publice, am avut o comunicare permanentă, am organizat întâlniri individuale dedicate, atât cu factorii de decizie, cât și cu perso-nalul tehnic”, au spus cei de la ADR Vest.

Soluția aleasă a fost una de succes. În acest an au fost create peste 900 locuri de muncă și au fost menținute alte pes-

te 3.500 locuri de muncă. În plus, multe afaceri din regiune au avut acces la teh-nologie de ultimă generație.

„Apreciem că proiectele finanțate sunt relevante pentru nevoile de dezvol-tare ale Regiunii Vest, în primul rând din perspectiva sprijinirii investițiilor produc-tive ale IMM-urilor. Se poate identifica o contribuție a programului și în direcția sprijinirii sectoarelor de specializare re-gională: industria componentelor auto, TIC, industria textilă, construcții și tu-rism”, a mai spus Sorin Maxim.

plANuRI MARI pENTRu 2019ADR Vest și-a propus pentru anul vi-

itor să înceapă demersurile pentru pre-gătirea noului exercițiu financiar 2021-2027 și să dezvolte un portofoliu de

proiecte mature care să se lege de cele începute în prezent. În plus, obiectivele pentru anul 2019 sunt legate și de finali-zarea activității de evaluare și contracta-re de proiecte.

„Dorința noastră este de a ajunge la nivelul de 200% proiecte contractate la nivel de alocare regională a POR 2014-2020. La nivelul anului 2019, în termeni de contracte semnate estimăm că vom semna suplimentar contracte de încă aproximativ 450 milioane de euro. Mai mult, proiectele municipiilor reședință de județ, estimate la peste 250 milioane de euro, care vor fi depuse spre sfârșitul anului 2018, vor urma să producă efecte semnificative în special în zona de dez-voltare și mobilitate urbană”, a mai spus Sorin Maxim.

„Se poate identifica o contribuţie a programului şi în direcţia sprijinirii sectoarelor de specializare regională: industria componentelor auto, TIC, industria textilă, construcţii şi turism”

sOrIN mAXIm, directorul ADR Vest

foto

grafi

i: AD

R Ve

st

RESTAuRăRI IMpORTANTERestaurarea și valorifica-rea durabilă a patrimo-niului cultural Castelul Corvinilor - Municipiul hunedoara și a monu-mentului istoric teatrul Mihai Eminescu din Oravița sunt două pro-iecte culturale pentru care aDR Vest a alocat o finanțare prin programul Regio de aproximativ 14 milioane de euro.

foto

: ADR

Ves

t

www.inforegio.ro22

gâNDuRI lA FiNal De aN

2018 a fost un an foarte greu, cu extrem de multă muncă.Din cele peste 3500 de proiecte contractate, peste 2500 au fost semnate in 2018!

Vorbim de contracte a căror valoare totală depășește 5 miliarde de euro.

Anul acesta am demonstrat, încă o dată, că suntem O ECHIPĂ - ECHIPA RE-GIO, pentru că aceste rezultate au fost obținute cu efortul comun al tuturor celor implicați. De aceea, aș vrea să le mulțumesc pentru activitatea susținută beneficiarilor, atât celor din autorități publice, cât și celor din companii private, tuturor colegilor din Autoritatea de Ma-nagement, din structurile suport și din Agențiile de Dezvoltare Regională și, nu

în ultimul rând, colegilor și partenerilor noștri din DG Regio.

Nu este deloc simplu să găsești un echilibru, să explici, așa încât toți actorii implicați să înțeleagă și să fie de acord cu același obiectiv: bani europeni cheltuiți corect pentru dezvoltarea fiecărei comunități în parte, care să ducă, în final, la dezvoltarea unui întreg numit România.

Toți am lucrat ca o echipă.Pentru că înainte de toate, eu, per-

sonal, cred că REGIO formează oameni. Pentru că prin REGIO păstrăm trecutul și creăm viitorul.

În an centenar, urez întregii echipe REGIO un sincer și călduros “La mulți ani!”

bIlANț

REgIO formează oameni

CAMELIA COPORAN, secretar general adjunct Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice

decembrie 2018 23

bIlANț

„Infrastructura rutieră a fost și este o prioritate pentru conducerea Consi-liului Județean Mehedinți, astfel încât echipa CJ Mehedinți a profitat de toate oportunitățile de atragere a fondurilor europene pentru reabilitarea și moder-nizarea drumurilor județene. Programul Operațional Regional 2014 – 2020 a ofe-rit posibilitatea accesării fondurilor eu-ropene în valoare de 120 milioane euro pentru peste 300 kilometri, adică 43% din rețeaua de drumuri județene din Mehedinți.

Totodată, pe Programul Operațional Regional, Consiliul Județean Mehedinți a aplicat pentru cinci cereri de finanțare pentru proiecte nefinalizate, finanțate inițial, cu fonduri de la bugetul local sau prin Programul Național de Dezvoltare Lo-cală II. Este vorba despre proiecte nefina-

lizate, în valoare de 121 milioane lei, care vizează reabilitarea a peste 77 kilometri de drumuri județene și pentru care s-a profi-tat de oportunitatea de a le transferă pe finanțare europeană. Până în prezent s-au semnat patru contracte, urmând că cel de-al cincilea să se semneze în perioada ime-diat următoare.

Programul Operațional Regional este, așadar principalul program care contribu-ie la modernizarea infrastructurii rutiere. La elaborarea proiectelor s-a avut în vede-re dezvoltarea turismului și a mediului de afaceri, circulația în condiții de siguranță a elevilor către unitățile de învățământ, mobilității forței de muncă, dar și asigura-rea conectivității între drumurile județene și rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).“

Echipa CJ Mehedinţi

Fondurile europene reprezintă șansa dezvoltării comunităților locale, în condițiile în care veniturile repartizate de la bugetul de stat nu acoperă necesitățile investiționale ale unităților administrativ-teritoriale. În prezent, la nivelul Consiliu-lui Județean Brașov avem 10 proiecte cu fonduri europene în diverse stadii de ela-borare, contractare sau implementare. Cele mai importan te proiectele accesate pe Axa 6 - POR 2014-2020, prin care re-abilităm și modernizăm patru drumuri județene extrem de importante pentru

asigurarea conectivității cu județele în-vecinate. Cu aceste proiecte, Consiliul Județean Brașov in vestește peste de 306,6 milioane de lei în infrastructura rutieră a județului. Alte proiecte importante sunt cele de eficientizare energetică a clădiri-lor publice, pe care CJ Brașov le-a accesat prin POR 2014-2020 - Axa prioritară 3. Astfel, derulăm reparații capitale, moder-nizări, dotări și lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice la Unitatea Me dico-Socială de Pneumoftiziologie Sânpetru și la Maternitatea Brașov.

poR, principalul program care contribuie la modernizarea infrastructurii rutiere

șansa dezvoltării comunităților locale

DANIEL GLIGORAŞ, administrator public - Consiliul Județean Brașov

LAURENTIU CAPRIAN - Şef Serviciu Evaluare, Selectie și Contractare

Pentru Serviciul Evaluare, Selectie și Contractare munca din 2018, ca de altfel în fiecare an, se cristalizează în cifre. 2.537 contracte semnate cu o valoare totala de 14,83 miliarde lei, din care 55 de contracte semnate cu o valoare totala de 2,22 miliar-de lei în cadrul apelurilor de proiecte dedi-cate evitării dezangajării.

Au fost lansate 52 de apeluri de pro-iecte. A fost semnat proiectul major pe POR, axa 11, Creșterea gradului de aco-perire și incluziune a sistemului de înre-gistrare a proprietăților în zonele rurale

din România, beneficiar Parteneriatul dintre Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Oficiile de Cadas-tru și Publicitate Imobiliară și Centrul Național de Cartografiere, cu o valoare totală de 1,439 miliarde lei.

22 de oameni mereu în căutare de soluții pentru rezolvarea creativă a proble-melor apărute. Gândul ca Regio contribuie la construirea unei vieți mai bune, ne moti-vează. Le mulțumesc colegilor pentru dedi-care, implicare și muncă. Cu toții vă dorim un an mai bun! La mulți ani!

2.537 contracte semnate

www.inforegio.ro24

bIlANț

Pentru beneficiarii săi, atât cei direcți cât și cei indirecți, Regio reprezintă o platformă de dezvoltare, o colecție de oportunități pentru creștere economi-că, antreprenoriat, sănătate, cultură, educație și servicii sociale. Pentru cei responsabili cu implementarea sa, Regio reprezintă ceva mai mult.

În perioada de programare 2014-2020, Regio și-a extins viziunea și s-a deschis către noi categorii de potențiali beneficiari, urmărind să genereze va-loare adaugată reală în domeniile pe care le finanțează. În anul 2018 ne-am străduit să facem cunoscute atât aceste oportunități, cât și impactul real al pro-iectelor finanțate, pentru ca România să vadă că banii europeni alocați prin POR

sunt cheltuiți cu un folos real pentru so-cietate. Atât beneficiarii, cât și cei care își desfășoară activitatea în instituțiile ce al-cătuiesc sistemul de implementare al Re-gio știu că nicio reușită nu vine fără efor-turi. În spatele fiecărui panou informativ din cele care se văd prin locurile în care s-au implementat proiecte POR, există convingere și muncă. Există obstacole și dificultăți depășite, lecții învățate și foar-te multă determinare.

De aceea, de fiecare dată când văd un astfel de panou în locurile în care ajung, mă simt motivat, recunoscător și, mai ales, mândru că fac parte din ceva impor-tant pentru țara mea. Mulțumiri și gân-duri bune către toți cei care contribuie! Călătoria continuă!

Sef serviciu Serviciul Asistență TehnicăDirecția Generală POR, BOGDAN ȚIGĂU

Regio, o platformă de dezvoltare

„Ministerul Sănătății, prin efortul susținut al unei mici echipe de specialiști, a reușit în perioada august-septembrie 2018 să coordoneze elaborarea și depu-nerea în cadrul Programului Operațio-nal Regional 2014-2020, Axa prioritară 8 - Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale, Prioritatea de investiție 8.1 – Investițiile în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate și promovând incluziunea socială prin îmbunătățirea accesului la serviciile sociale, culturale și de recreare, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile loca-le, Obiectivul specific 8.1, Operațiunea A – Ambulatorii ”Creșterea accesibilității ser-viciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace și izolate” și Obiectivul Specific 8.2 – Îmbunătățirea calității și a eficienței în-grijirii spitalicești de urgență , Operațiunea B – Unități de primiri urgențe , a 58 de pro-iecte, în valoare inițială de 280.339.595,21 Euro.

Proiectele depuse în cadrul apelului de Proiecte nefinalizate au ca principal deziderat rambursarea cheltuielilor eli-

gibile conform programului, efectuate în perioada 01 ian 2014- prezent, de către unitățile sanitare cu paturi care se înca-drează în categoria beneficiarilor eligibili. De asemenea, sunt eligibile la rambur-sare și investițiile efectuate în beneficiul Spitalelor respective de către autoritățile administrației publice locale și de către Ministerul Sănătății.

Prin accesarea fondurilor europene nerambursabile pentru decontarea aces-tor echipamente, se facilitează atât viitoa-rea accesare a fondurilor nerambursabile de către spitalele din România, prin fami-

liarizarea acestora cu procedurile de lucru necesare accesării fondurilor nerambursa-bile și se crează premise investițiilor unor sume importante din Bugetul Național în infrastructura de sănătate.

În momentul de față, activitatea susținută în cadrul acestor proiecte con-tinuă, urmând că în luna decembrie să se depună prima cerere de rambursare pen-tru fiecare din cele 58 de proiecte, estima-tă la aproximativ 95% din valoarea totală a cererilor de finanțare.“, ne-a spus Andrei Voicu, consilier personal – Cabinet Secre-tar de stat Dumitrescu Dan.

58 de proiecte depuse pe axa prioritara 8

decembrie 2018 25

iDei euRopeNe

CuM A REușIT uN ORășEl pORTughEz Să DEVINă uN IMpORTANT CeNtRu it

VlAD EpuRESCu

aflat în proximitatea a două insti-tute de politehnică, Centro de Negócios e Serviços Partilhados (CNSP) a promovat economia

colaborativă și a pus la comun infrastruc-tură și abilități pentru întreprinderile in-teligente și durabile, cu accent pe tehno-logia informației și a comunicării pentru educație (TICE).

Primăria din Fundão, un mic orășel cu doar 15.000 de locuitori, a reușit să atragă firme specializate din Portugalia, care au demarat un program de sprijin

în scopul dezvoltării de abilități IT pentru noile locuri de muncă din economie care se bazează pe interacțiunea dintre om și tehnologie.

Centrul de afaceri găzduiește, acum, 14 întreprinderi care activează în dome-niul cercetării, inovației și IT-ului, printre care se numără inclusiv patru companii multinaționale. Această inițiativă a creat peste 500 de locuri de muncă de înaltă calificare. De asemenea, a contribuit la înființarea a 70 de întreprinderi mici și mijlocii care au generat 200 de proiecte inovatoare care au primit finanțare priva-tă pentru patru ani.

Printre facilitățile tehnice de la centru se numără un labo-rator de fabricare digitală (Fab Lab), un centru de instruire, un centru pentru promovarea In-ternetului Lucrurilor, un centru de biotehnologie a plantelor și un centru de validare și certifi-care a software-ului. Utilizatorii își împart costurile sau plătesc pentru servicii, făcându-le să fie sustenabile financiar.

Cursurile din cadrul cen-trului de formare, finanțate de participanți sau întreprin-

deri, acoperă abilități de mare anvergu-ră, cum ar fi managementul industrial, dezvoltarea de software și programarea mașinilor. Taberele pentru dezvoltatorii de software au pregătit 240 de șomeri, aproape toți lucrând în prezent pentru companiile partenere CNSP.

După aceste rezultate foarte bune, dezvoltarea abilităților IT s-a extins, apoi, la întreaga populație. Toți copiii din școlile din Fundão urmează cursuri de programare pentru calculator de la vâr-sta de 6 până la 12 ani.

portugalia

pROIECT CâșTIgăTOR REgIOSTARInvestiția totală pentru proiectul „Cen-tro de Negócios e Serviços partilhados (CNSp)“ a fost de 2.473.667 de euro, Fondul european de Dezvoltare Regio-nală al uE contribuind cu 2.102.617 de euro prin programul operațional „Cen-tro“ pentru perioada de programare 2007-2013. Investiția se încadrează în cadrul priorității „Competitivitate, inova-re, cunoaștere“. Acest proiect a câștigat, în luna octombrie a acestui an, premiul RegioStar, o inițiativă care are drept scop identificarea proiectelor care promovează bunele practici în dezvoltarea regională.

un centru de afaceri înființat la inițiativa primăriei în vechiul oraș portughez fundão, din regiunea rurală a portugaliei, a repopulat zona și a contribuit esențial la însănătoșirea economiei. Municipalitatea s-a folosit de clădirile goale și le-a transformat în spații de birouri pentru industriile inovative.

www.inforegio.ro26

util peNtRu BeNeFiCiaRi

ORgANISMElE DE IMplEMENTARE șI MONITORIzARE A pROgRAMuluI OpERAțIONAl REgIONAl

AuTORITATEA DE MANAgEMENT pENTRu pOR 2014-2020 (AM pOR) — MINISTERul DEzVOlTăRII REgIONAlE șI ADMINISTRAțIEI publICEbd. libertății, nr. 16, bucurești, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.rofacebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro

ORgANISME INTERMEDIARE pORAgenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est)Str. lt. Drăghescu nr. 9, piatra Neamț, județ Neamț, cod poștal 610125Telefon: 0233 218071, fax: 0233 218072E-mail: adrnordest@adrnordest.ro, Website: www.adrnordest.roAgenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)Str. Anghel Saligny nr. 24, brăila, județ brăila, cod poștal 810118Telefon: 0339 401018, fax: 0339 401017E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.roAgenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)Str. general Constantin pantazi nr. 7A,cod poștal 910164 Călărași, RomâniaTelefon: 0242 331769, fax: 0242 313167E-mail: office@adrmuntenia.ro, Website: www.adrmuntenia.ro

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)Str. Aleea Teatrului nr. 1, Craiova, județ Dolj, cod poștal 200402Telefon: 0251 418240, fax: 0251 412780E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.roAgenția pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)Str. proclamația de la Timișoara nr. 5,Timișoara, județ Timiș, cod poștal 300054Tel/fax: 0256 491923E-mail: office@adrvest.ro, Website: www.adrvest.ro

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest)Calea Dorobanților nr. 3, Cluj Napoca, județ Cluj, cod poștal 400118Telefon: 0264 431550, fax: 0264 493222E-mail: secretariat@nord-vest.roWebsite: www.nord-vest.roAgenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, județ Alba, cod poștal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, fax: 0258 818613

E-mail: office@adrcentru.ro, Website: www.adrcentru.roAgenția pentru Dezvoltare Regională bucurești Ilfov (ADR bucurești Ilfov)Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poștal 020076, bucureștiTelefon: 021 313 8099, fax: 021 315 9665E-mail: contact@adrbi.ro,Website: www.adrbi.ro

bIROuRIlE juDEțENE DE INfORMAREAgENțIA pENTRu DEzVOlTARE REgIONAlă NORD – EST • biroul Regional de Informare, ADR Nord - EstAdresa: locotenent Drăghescu, nr. 9, cod poștal 610125, piatra Neamț, județul NeamțTelefon: 0233 224 167, fax: 0233 224 167Email: info@adrnordest.ro pagina web: www.inforegionordest.ro

AgENțIA pENTRu DEzVOlTARE REgIONAlă SuD-EST• bIROul juDEțEAN bRăIlA : Str. grădinii publice, nr. 12, Tel : 0339 732 416, fax : 0339 732 417• bIROul juDEțEAN buzău: b-dul Nicolae bălcescu, nr. 48, corp D, parter, (helpdesk pOR), Tel: 0338 401 136, fax : 0338 401 137• bIROul juDEțEAN CONSTANțA: b-dul Mamaia, 22A, Tel : 0341 428 591, fax : 0341 440 555 (helpdesk pOR)b-dul Mamaia, nr. 235, Tel: 0341 426 627, fax : 0341 426 627 • bIROul juDEțEAN gAlAțI: Str. Al. I. Cuza, nr. 47, bloc Cristal, scara 3, etaj 3, ap. 1 (helpdesk pOR), Tel: 0336 401 253, fax : 0336 401 254• bIROul juDEțEAN TulCEA: Str. păcii, nr. 20, parter (helpdesk pOR), Tel : 0240 516 986, fax : 0240 516986Str. păcii, nr. 20 , etaj 6, Tel: 0240 505 151, fax : 0240 505 152• bIROul juDEțEAN VRANCEA: b-dul Dimitrie Cantemir, nr. 1, etaj 6 (helpdesk pOR) focșani , Tel: 0237 617 692 fax : 0237 212 228

AgENțIA pENTRu DEzVOlTARE REgIONAlă SuD MuNTENIA• bIROul juDEțEAN ARgEșAdresă: Sediul Consiliului județean Argeș, piața Vasile Milea, nr. 1, et. III, cam. 117, mun. pitești, jud. ArgeșTel./fax: 0248/222.250, E-mail: arges@adrmuntenia.ro• bIROul juDEțEAN DâMbOVIțAAdresă: Sediul Consiliului județean Dâmbovița, b-dul Independenței, nr. 1, et. IV, cam 101, Mun. Târgoviște, Tel/fax: 0345 100 018, E-mail: dambovita@adrmuntenia.ro• bIROul juDEțEAN gIuRgIuAdresă: b-dul Mihai Viteazu, nr. 4, mun. giurgiu, jud. giurgiuTel./fax: 0246/215.271, E-mail: giurgiu@adrmuntenia.ro• bIROul juDEțEAN IAlOMIțAAdresa: Sediul Consiliului județean Ialomița, piața

Revoluției, nr. 1, et. IV, cam. 55/ 58/ 59, mun. Slobozia, jud. IalomițaTel./fax: 0343/101.131E-mail: ialomita@adrmuntenia.ro• bIROul juDEțEAN TElEORMANAdresă: Sediul Consiliului județean Teleorman, Str. Dunării, nr. 178, parter, mun. Alexandria, jud. Teleorman, Tel: 0247/311 201, int. 358, fax: 0247. 312 494, E-mail: teleorman@adrmuntenia.ro • bIROul juDEțEAN pRAhOVAAdresă: Sediul Consiliului județean prahova, Str. Republicii, nr. 2-4, etaj 6, cam. 626 și 627, mun. ploiești, cod 100066, jud. prahova, Tel/fax: 0244. 595 594, E-mail: prahova@adrmuntenia.ro

AgENțIA pENTRu DEzVOlTARE REgIONAlă SuD VEST• bIROul juDEțEAN OlT: Str. Mânăstirii, nr. 1 bis, Slatina, Tel/fax: 0249 430 202• biroul județean gorj: Str. Victoriei, nr. 2-4, camera 254 (clădirea prefecturii jud. gorj), Tg. jiu, Tel/fax: 0253/222.313• bIROul juDEțEAN VâlCEA: Str. g-ral praporgescu, nr. 1, et. 4, camera 56 (clădirea Consiliului județean Vâlcea), Tel/fax: 0250 730 167• bIROul juDEțEAN MEhEDINțI: Str. Traian, nr. 89, cam. 704 (sediul Consiliului județean Mehedinți), Tel: zaulet Doru Marian - 0745628404; 0723158058Mail: doru.zaulet@adroltenia.ro, doru.zaulet@gmail.com

AgENțIA pENTRu DEzVOlTARE REgIONAlă VEST• bIROul juDEțEAN ARAD: bd. Revoluției, nr. 81, cod poștal 310025, Arad, jud. AradTel/fax: +40 257 285808e-mail: office.ar@adrvest.ro, office@adrvest.roweb: http://www.adrvest.ro• bIROul juDEțEAN REșIțA: piața 1 Decembrie 1918, nr. 1, cod poștal 320084, Reșița, jud. Caraș SeverinTel/fax: +40 255 213463e-mail: office.cs@adrvest.ro, office@adrvest.roweb: http://www.adrvest.ro• bIROul juDEțEAN DEVA: Bd. 1 Decembrie, nr. 28, cod poștal 330025, Deva, jud. hunedoaraTel/fax: +40 254 219770, e-mail:office.hd@adrvest.ro, office@adrvest.roweb: http://www.adrvest.ro• bIROul juDEțEAN TIMIșOARA

Str. proclamația de la Timișoara, nr. 5, cod poștal 300054, Timișoara, jud. Timiș, Tel/fax: 0256 491 981, 0256 491.923, mobil: 0746 156 521, email: office@adrvest.ro, webstite: www.adrvest.ro

AgENțIA pENTRu DEzVOlTARE REgIONAlă NORD VEST• bIROul juDEțEAN bIhORp-ta unirii, nr. 1, cam. 235, Oradea, jud. bihor, cod poștal 400118, tel/fax: 0359 800 874, mobil: 0755777029, email: horea.droc@nord-vest.ro• bIROul juDEțEAN bISTRIțA-NăSăuDp-ța petru Rareș, nr. 1, bistrița, cod poștal 4400, jud bistrița-Năsăud, Tel: 0755 777 031, email: lazar.domide@nord-vest.ro• bIROul juDEțEAN MARAMuREșStr. gheorghe șincai, Nr.46, Cam.14, baia Mare, jud. Maramureș, cod poștal 430311. Tel: 0744 777 586, email: dorinel.pacurar@nord-vest.ro• bIROul juDEțEAN SălAjStr. Avram Iancu, nr. 29, zalău, cod poștal 450155, jud.Sălaj. Tel/fax 0360 106 015, mobil 0755 777 034, email: ovidiu.ghiurco@nord-vest.ro• bIROul juDEțEAN SATu MAREp-ța 25 Octombrie nr. 1, et. 9, cam. 3, Satu Mare, cod poștal 440026, jud. Satu Mare. Tel: 0-261-805143, fax 0261 710 395, mobil: 0755 777 033, email: ionica.pop@nord-vest.ro

AgENțIA pENTRu DEzVOlTARE REgIONAlă CENTRu• Serviciul help-Desk și Secretariate Consilii/Comitete RegionaleTel: 0258/818616, int. 421; 422; 423; 424 fax: 0258/818613E-mail:inforegio@adrcentru.ro; programe@adrcentru.ro• Departament Relații publice și birou de InformareTel: 0258/818616, int.123; 121; 122fax: 0258/818613E-mail: relatii_publice@adrcentru.ro

ADR buCuREșTI IlfOVAdresa completă: Str. Mihai Eminescu, Nr. 163, Sector 2, bucurești, cod poștal 020076Componența județe: Municipiul bucurești și județul IlfovTel: +4021 313.80.99, fax: +4021 315 96 59Email: helpdesk@adrbi.ro, contact@adrbi.ro pagina web program Regio: www.regioadrbi.ro pagina facebook Regio: https://www.facebook.com/adrbi

decembrie 2018 27

Pregătirea prăjiturelelor începe chiar cu o săptămână înainte de Crăciun și se poate întinde până de Anul Nou. Sunt multe bunătăți dulci pe care nu le găsești decât în perioada sărbătorilor de iarnă, așa că trebuie să profiți din plin de ele!

INgREDIENTE: 250 g făină, 100 g migdale sau alune măcinate, 200 g unt,

80 g zahăr, un zahăr vanilat, 1 linguriță extract de vanilie.

pREpARARE: Făina, migdalele, zahărul și zahărul vanilat se ameste-că într-un bol. Se adaugă untul tăiat cubulețe. Se amestecă cu mâinile, până se obține un aluat sfărâmicios. Se pune totul la frigider pentru o jumătate de

oră. Se rulează apoi aluatul și se taie în felii. Cu degetele, le dăm formă de se-milună (putem folosi și forme speciale, dacă avem). Se pun pe foaie de copt, în cuptorul preîncălzit și se lasă circa 15-20 de minute, până se rumenesc pe margini. După ce s-au răcit, se poate presăra zahăr pudră.

pOfTIțI lA MASă... EuROpEANă!

Gust special, aromă desăvârșită, ușor de preparat. Secretul lui? Ingredientele aromate, spun nemții, care nu concept să nu aibă vin fiert în casă de Crăciun. Iată cum se prepară.

•Turnați o sticlă de vin roșu sec (750 ml) într-o cratiță medie.• Adăugați 6 cuișoare, 4 steluțe de anason, 2 bețe de

scorțișoară, un sfert de cană de zahăr brun, dacă vreți, puteți pune și două semințe de cardamon.

• Lăsați totul să fiarbă la foc mic, amestecând până se topește zahărul. Dacă lăsați focul prea puternic, s-ar putea ca toate condi-mentele să lase un gust amărui, nu tocmai plăcut.

• Tăiați în șase bucăți o portocală și adăugați-o în amestescul de vin și condiment și mai lăsați la fiert 10 minute.

• Turnați în căni și nu uitați să puneți și câte o bucată de porto-cală: efectul va fi grozav!

FurSeCurI Cu ALune

VIn FIerT (GLuhweIn)

foto

: Shu

tters

tock

Nu există casă în germania, târg de Crăciun sau băruleț cochet care să nu aibă miros îmbietor de fursecuri și de vin fiert. Totul se datorează condimentelor specifice Crăciunului, cu care nu prea gătim în restul anului: scorțișoară, cardamom, cuișoare. Scorțișoara, de exemplu, este atât de puternic asociată Crăciunului, încât nemții au chiar și o vorbă atunci când îi simt mirosul: „hier riecht es nach Weihnachten!“ (Miroase a Crăciun aici!).

foto

: Shu

tters

tock

CRăCIuNul ÎN gERMANIA ARE AROMă DE pRăjITuRElE șI VIN fIERT

https://www.facebook.com/inforegio.ro

$

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Bd. Libertății nr. 16, Sector 5, BucureștiTelefon: 0372 11 14 09

Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Investim în viitorul tău!proiect selectat în cadrul programului Operațional Regional și co-finanțat de uniunea Europeană prin fondul European pentru Dezvoltare Regională

Numele Proiectului:

„Sprijin pentru Autoritatea de Management pentru programul Operațional Regional în vederea implementării, managementului, evaluării, informării și promovării programului Operațional Regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“

Editor: Autoritatea de Management pentru programul Operațional Regional 2014-2020 - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației publice

Material distribuit gratuit Data publicării: Decembrie 2018