Nr. 217. Braşov, Joi 2 (15) Octomvrie n. 1914. Anul LXXVIl

a b o n a m e n t u l

Pe «in sa . . .24 Cor. Pe o jnm. de ea 12 » Pe trei luni. . . 6 „

Pentru, Românie şl •trilnAtete :

Pe im «a • . . 40 lei. Pe o jóm, de sn 20 H

f1LST0E 926. ZIAR POLITIC NAŢIONAL.

r e d a o ţ i a

Şl ADMINISTRAŢIA Târgul Inului Nr. 80

INSERATELE se primes« le adminis­traţie. Preţnl dnp& terlf

şi învoială.

Mea uşor is ele nu se în- nspaissi.

Funeraliile regelui Carol tDela Sinaia

— Prin exprt

Sinaia, Luni 12 Oct. n.La orele lO jum . s’a oficiat un

serviciu divin tn aula Castelului Peleş, în care se află catafalcul cu cosciugul suveranului. La serviciu a asistat re« glna Elisabeta, regele Fer din and I, principele Carol, moştenitorul Tronului, principele Nicolae, principesa Elisabeta principele Mlrcea şl o distinsă asis­ten ţi.

După »Veşnica Pomenire« regele Ferdinand Însoţit de Principele Carol a condus' pe regina văduvă, care plângea, în camera sa.

Cosciugul a fost ridicat do ofiţerii din Casa militari. S’a format apoi cor­tegiul înfrunte cu clerul, d-nii: general mareşal Robescu purtând pe o pernă spada regelui Carol I ; general Pertl- carf purtând coroana de Oţel, general Mavrocordat cele două bastoane de mareşal.

Urmau apoi Suveranul şi princi­pele Carol, cari purtau pe umeri cos­ciugul, împreună cu d. prim-mi nist ru Brătianu şi toţi d-nii ofiţeri din casa militară actuali şi foşti aghlotanţi a! (ge)uL

' Au urm at apoi d-ni) miniştri şl celelalte personalităţi.

In curtea Inferioară a palatului cosciugul a fost depus pe un afet de tun din reg. 19 artilerie tras de 6 cai. Capacul cosciugului a fost înfăşurat eu un mare drapel tricolor.

Lş apariţia cosciugului plutonul ^ ^ gomi-fti din vâuăcori a sunat sem­

nalul regal, apoi, imediat, ia pornirea cortegiului, a sunat marşul mortuar.

Cortegiul s’a format în curtea pa- atului, astfel:

Un pluton de jandarmi rurali, o companie din bat 2 vânători, care a dat onorurile; clerul; mareşalii Curţel cu Insignele regale; carul mortuar ale cărui panglici negre sunt purtate de adjutanţii regali, iar în jurul afetului sunt purtate drapelele vechi din răz­boiul dela 1877.

Lupă cosciug urm au: regele Fer- dlnand, având la dreapta pe principele Carol şl la stânga pe principele Nico- ia e ; apoi miniştri, Casa civilă, autorl- tăţîieilocale şi un public numeros.

Cortegiul este Închis de întreg batal. 2 vânători, eomandat de d. locot.- colonel Oabija.

In faţa gărei cosciugul a fost dat jos de pe afet de aghlotanţi regali şi depus tnfvagonul mortuar tn care a luat loc şl regele Ferdinand, principii Carol şi Nicolae, d-nii miniştri, casele militareVşl câteva personalităţi.

La orele 12 şi 25 m. trenul mor-

la Bucureşti.sul nostru. —

tuar a plecat din gară în sunetul gor- niştllor.

In drumul deia Sinaia până la Bucureşti era adunată în toate staţiile lume nenumărată spre a saluta pe Rege pentru ultima oară.. In Câmpiha şl Ploeşti trenul s’a oprit oficiindu- se câte-un serviciu divin. In toate gă­rile erau înşirate trupele din garoi* z ană, şcolile, societăţile şi corporaţiile cu drapele şl în frunte cu autorităţile.

Bucureşti Luni 12 Oct.Capitala ţârei a făcut iubitului

ei Suveran dovada ultimului act de nemărginită dragoste şi nemângă- iată mâhnire: întreg poporul Capi­talei, dela mic la mare, tineri şi bă­trâni femei şi copii, au condus dela trenul m ortuar până la Palatul Regal corpul neînsufleţit al Regelui Carol cel Mare, în tr’o cucernică reculegere.

Nici nu se poate descrie m ă­reţia manifestaţiunii la care a luat parte întregul popor al Capitalei.

In prevederea imensei mulţimi venită să aducă prinosul ei de iu­bire şi veneraţiune Marelui dispărut, programul ceremoniei aducerei în Capitală a rămăşiţelor Sale păm ân­teşti a fost astfel întocmit încât ab­solut toată lumea să-şi poată face pioasa îndatorire.

Dela Palatul Regal, trecând pe strada C. A. Rosetti şi pe bulevar­dele I. C. Brătianu şi Lascăr Ca- targi, prin piaţa Victoriei şi şoseaua Kis&eleff, până, la gara Mogoşoaia încă înainte de amiază o enorm ă mulţime staţionează.

Pe tot acest lung parcurs, pe partea stângă sunt aşezate trupele din garnizoana Bucureşti, iar partea dreaptă e rezervată publicului.

„Iubiţii mei Bueureşteniu cum atât de duios a numit Regele de­funct poporul Capitalei în testa­mentul său, şi-a făcut nu o simplă datorie faţă de prtmul Rege al Ro­mânii, ci o mişcătoare şi îndurerată manifestaţiune de negrăită durere pentru Acela care a întemeiat şi a veghiat cu statornică şi neclintită grijă la progresele Statului pe care l a condus aproape o jum ătate de veac la desvoltarea şi prestigiul de azi.

Pe şoseaua Kiselef toate lămpile

electrice împreună cu sârmele care le susţineau au fost îmbrăcate în negru, doliul fiind susţinut dindtst&Dţă în dis­tanţă de panglici trei culori. De ase­menea s’au aşezat stindardele naţionale îndoliate. Toate lămpile, depe stradele pe unde va trece edrfeigiul cm fost îm­brăcate tn negru şl vor fi aprinse.

Tot grilajul care înconjoară cur­tea palatului regal a fost îmbrăcat în postav susţinut din distanţă în distanţă de panglici trei culori.

La ambele părţi de Intrare, cea din dreapta şî stânga, s’a ridicat câte-un splendid portal în formă de piramidă având partea exterioară neagră, iar cea interioară tn alb.

In faţa portalelor în partea de sus emblema ţărei îmbrăcate în zăbranic negru. Decoraţiunile sunt din frunze de brad şi steaguri naţionale îmbră­cate în zăbranic negru.

La uşile exterioare de intrare în sala Tronului, s’a construit câte un splendid baldachin negru ornat cu pur­pură. Dela frontispiciul palatului, în dreptul ambelor uşi porneşte un mare drapel naţional îmbrăcat tot cu crep negru.

Sala tronului in care se va aşeza sicriul cu rămăşiţele defunctului Rege, a fost toată îmbrăcată în negru şi pur­pură. In mijlocul silei s’a ridicat un catafalc cu şase trepte tot în negru De asupra cataf&loului, suspendat de tavan se află un admirabil baldachin de purpură ornat cu hermeiină. La cele patru colţuri ale catafalcului se află câte un superb polieandru cu câte 12 luminări. La capui catafalcului se află iarăşi un polieandru cu 24 lumânări. Tot interiorul sălei Tronului este ornat cu plante exotice şi în esterior.

La Şosea.O imensă mare de capete, aglo­

meraţie enormă. Serviciul de ordine este menţinut de trupe din regimentul 7 Prahova, jandarmi pedeştri, grăniceri, jandarmi rurali.

Până la orele 2 şi jumătate un nesfârşit şir de automobile şi trăsuri precum şi mii de pietoni se duc spre gara Mogoşoaia. La oreie 2 Jum. fix cir­culaţia s’a oprit.

Palatul ministerului de externe, muzeul Zoologic şi palatul funcţionari­lor publici sunt îndoliate şl pavoazate cu steaguri, balcoanele sunt îndoliate. Trupele din reg. 10 artilerie cu tunuri şi chesoane staţionează în piaţa Victo­riei şi barează străzile lăsând liberă numai calea pe care va parcurge cor­tegiul funebru. Din toate părţile oraşu­lui în această vastă piaţă sosesc zeci de mii de persoane, toate societăţile cu drapelele îndoliate străbat piaţa îndru- mându-se spre gara Mogoşoaia.

Ordinea trupelor.Următoarele trupe erau aşezate

pe străzi:Regim, de escortă. Delegaţiile Re­

gimentelor cu drapelele lor.

Ofiţerii superiori şi inferiori fără trupe. Batal. 6 vânători. Regim. Vlaşca Nr. 5. Regim. Mihai Viteazu Nr. 6. Keg. 4 ilfov Nr. 21. Reg. Prahova Nr. 7. Reg. Mircea Nr. 32. Comp. de Marină. Batal. 1 pioneri. Batal. 2 pionerl. Batal. Spe­cialităţi. Regim. I cetate. Regim. 2 art. Regim. 19 artilerie. Regim. 2 obuz’ere. Diviz. de obuz. grele. Regim. 4 roşiori. Regim. 9 roşiori. Regim. 3 călăraşi şi Reg. 6 călăraşi.

Asistenţa în gara Mogoşoaia.Pe peronul gărei Mogoşoaia, în

momentul sosire! trenului regal, se a- flau d-nii Al Marghiloman, Take Io- nescu, M. Pherekyde, B. Missir, Toma Steilan, Ion Lahovari, C. Arion, N. Fi- lipescu, C. Na cu, Dr. Iatratl, Barbu De- iavrancea, E. Paogratti, N. JEenopol, ge­neral Crăiniceanu, D. Neniţescu, I. Gră- dişteanu, foşti miniştri.

Mitropolitul Primat şi Mitropolitul Moldovei cu toţi Episcopii şi Arhiereii de scaun.

Toţi miniştrii plenipotenţiari, a- creditaţi pe lângă curtea uoastră re­gală.

D. prof. Dr. Toma Ionescu, recto­rul Universităţei cu prof. universitari.

Primul preşedinte, preşedinţii şi procurorul general al Curţei de casaţie; preşedintele Curţei de conturi; primui- preşedinte, preşedinţii şi procurorul ge­neral ai Curţilor de apel; preşedinţii consiliului superior de agricultură şi al consiliului administrativ.

Toţi generalii cari nu comandau trupe etc. etc.

Sosirea trenului mortuar regal la Mogoşoaia.

Trenul regal a sosit în gara Mo- goşo&la la ora 3 precis. Cei dintâiu s’au aooborât din vagon Regele Ferdinand Şi Regina Maria, Principele moştenitor Carol şl Principele Nicolae.

Regele Ferdinand era îmbrăcat în mare doliu cu decoraţiile şi epoleţii în crep negru. Regina dc asemenea era în mare doliu.

Au mai descins apoi d-î Ion I. C. Brătianu prim-ministru, toţi miniştrii şi d-1 C. Câmpeanu, prefect de Pra­hova. Locomotiva trenului şi vagonul mortuar erau îndoliate. In vagonul mortuar se afla arhimandritul Dlonisie, stareţul mănăstire! Sinaia in odăjdii; d-nii Colonel Baranga, Colonei Anghe- lescu şi maior Antonescu, adjutanţi regali.

Sicriul, îmbrăcat în purpură roşie, a fost ridicat pe braţe de domnii ge­nerali Coandă, Istrate şi Georgescu foşti adjutanţi regali; Colonei Baranga, locotenent-colonel An gel eseu, maior An­tonescu adjutanţi regali, şi căpitan Fio- rescu.

Muzica intonează Imnul regal. Tu­nurile bubue.

Toată lumea se descoperă. Pretu-

tindenl domneşte o tăcere religioasă. Ochii tuturor sunt plini de lacrămi.

Mitropolitul Primat şl Mitropolitul Moldovoi, împreună cu Episcopii şi Ar­hiereii, îmbrăcaţi în odăjdii* au eitit o scurtă rugă ia scoborârea sicriului din vagonul mortuar.

Sicriul este urmat de Regele Fer­dinand şi Regina Maria ; Principele moştenitor; primul ministru şi miniştri; foşti miniştrii, etc.

Regina Maria a plecat în auto­mobil închis spre Palat.

La orele 5 a sosit, venind dela gara de Nord, M. S. Regina-văduvă E- lisabeta însoţită de d na Mavroghenl.

Sicriul a fost aşezat apoi pe un afet de tun tras de 6 cai.

Sicriul a fost înfăşurat într’un drapel naţional al Casei regale. Deasu­pra Iui a fost fixat chipul şi cele două bastoane de mareşal ale Regelui Carol.

Intr’o parte şi alta a sicriului ‘ sunt fixate pajurile ţărei aurite. Odată cu sicriu) au fost coborâte dio vagon şi două drapele din războiul pentru inde­pendenţă. E!e erau purtate, de o parte şi de cita a afetului, de colonelul Gre- ceanu şi d. Iocot-colonel Negri.

Afetul.Cei 6 cai ai afetului, pe care era

aşezat eosclugul, au fost conduşi de dârlogi, pe jos de cătră d-nii căpitan Ciurea Gheorghe dela comandamentul Cetăţei Bucureşti; Căpitanul Negoescu 3 Ion din Regimentul 2 artilerie Gene­ral de d vizie Gheorghe Mauu; Căpita­nul Bodnărescu Ion din regimentul 1 cetate; Căpitanul Rujinschl Gheorghe dela Marele Stat major; Căpitanul AI- tenliu Theodor din marele stat major; Căpitanul Al tenii u Theodor din minls- teriul de războiu; Căpitanul VeraTheo- dor din marele stat major.

Cortegiul şi parada militară.Parada a fost comandată de cătră

d. General Cotescu, comandantul corpu­lui II de armată.

D. General Gheorghiu Teodor, Comandantul Diviziei IV-a, comanda trupele pedestre.

D. General Volvoreanu Constan­tin, Comandantul Brigăzei 4 de artile­rie, pe cele de artilerie ; d-1 general Harescu Ion Comandantul Brigăzei 7 de roşiori pe cele de cavalerie. Corte­giul s’a format în modul următor :

Un escadron din Regimentul de escortă.

Delegaţiile regimentelor cu dra­pelele lor.

Spada M. S. Regelui, purtată de d*nul general de divizie Iarca Alexan­dru, asistat fiind de generalii de bri­gadă Burghele Gheorghe şi Bogdan Gheorghe, cu sabia afară.

Coroana regală, purtată de d-1 general de divizie Culcer Ion, asistat

Catedrala din CarteadeMrgeş.

Catedrala din Ourtea-de-Argeş cunoscută eub numele de mănăstirea Iul Neagoe s’a pus tn lucru la 15 August 1517, şi eu toate silinţele depuse a tâ t de Neagoe cât şl de Doamna Despica, care şi-a vândut bi­juteriile n'a putut fi terminată de cât la 1526 adică patru ani după moartea iul Neagoe.

Neagoe Voevod insă, s’a grăbit e’o tărnoaească la 1517 când erau gata numai ornamentaţiile exterioare, iar în interior câteva picturi murale executate de Dobromlr, pictorul bi- zantin.

După Isvoarele greceşti, arhitectul catedralei ar fi însuşi principele Nea­goe, care in tinereţea sa trăind ca ostatic Ia Curtea sultanului Solim, ar fi Învăţat arhitectura.

Sultanul aprecilndu i talentul l’a Însărcinat să zidească o moschee In Constantinopol şi el fie singur, fie ajutat de arhitectul Manolli din Nlae- sla, a reuşit a’o clădească aşa de frumos, Încât sultanul uimit de atâta pricepere l’a Încărcat cu daruri şi i-a

permis să transporte In Ţara Româ­nească restul de material.

Paul din Alep, istoriseşte că în Muntenia nefllnd marmură, Neagoe spre a dobândi acest material, a între­buinţat »următorul meşteşug« : El dobândi de la împăratul türcese un hatişerif spre a clădi o giamie tn cetatea Bodom (Vidin) şi pe acest cuvânt, el aduse din Turcia pe Dunăre şl Mare materialul trebuincios, aur, marmură şi alte pietre. A zidit la Vidin giamla cu material din ţară iar marmura şi celelalte le transportă la Curtea de Argeş unde zidi mă­năstirea.

Zugrăvi tul a’a terminat Ia 1526 sub Radu de la Afumaţi ginerele iui Neagoe.

O inscripţie in piatră ce se gă­seşte in interior, in limba slavă, relativ la zugrâvitul catedralei menţionează eă »sfârşitul zugrăvire! s’a întâmplat in zilele fgumenulul Kir Gbeorghe In anui 7035 (?) luna Septemvrie zile 18“.

Catedrala la care t»e intră pe o scară cu 12 trepte de piatră repre­zentând cele 12 seminţii ale Islamului, se împarte in trei părţi Narthezul, Chorul şi Altarul.

In Narthez se află mormintele domneşti şi anum e:

Pe dreapta in plan lateral un mormânt acoperit eu lespede de piatră sub care se odinesc cei trei fii ai lui Neagoe : Ion, Petru şi Angholina.

In plan longitudinal tot în aripa dreaptă tn partea Stângă, se află mor­mântul lui Neagoe Vpevod, iar alături mormântul Doamnei; Despina şl al Stancăl, care mal târziu călugărIndu-se, a luat numele de Feyronla,

In aripa dreaptă din Narthez, se află sub aceiaşi lespede mormântul lui Radu de la Afumaţi, ginerele lui Neagoe şi al Doamnei Ruxandra.

Baldachinele de catifea de o culoare portocalie şi brodărille în litere cuneiforme de aur au fost pre­lucrate de către doamnele E. Tonegaru, Coculescu, dna doctor Niculescu-Buzău şi d-nele profesoare din localitate, pe când se afla episeop răposatul mitro­polit Ghenadle.

La trei metr) distanţă de mor­mintele lut Neagoe şi al Doamnei Dospiră, se află soclul în eare s’a aşezat evangheiia lucrată şi dă­ruită catedralei de M. S. Regina Eli* saveta.

După cam spun înalţii prelaţi ăi catedralei, M. S. Regele Carol şi-ar fi exprimat dorinţa ca să fie înmormântat în acest spatia liber dintre mormântul lat Neagoe şi altarul evangheliei.

Nu se naşte nici un obstacol acestei dorinţi, întru cât dogmele ortodoxe permit aceasta prin tre au­torizaţie ce s’ar da anterior de biserica autocefală.

Acelaş lucru se Întâmplă la cato­lici. In catedrala St. Petru şi Pavel din Roma orice serviciu divin poate fi ce­lebrat tn părţile rezervate expres pen­tru aceasta.

Tot astfel s’ar putea ca să se o» ficleze la mormântul M. S. Regelui, ru- g&ciunele rezervate cultului, chiar in catedrală.

Lungimea catedralei e de 45.85 metri, iar lăţimea maximă de 26 metri.

Părţile scuiptate, frizele, ciubucele, şl eornizele înşirate in linie dreaptă ar face o lungime de un ch< io metru şi jumătate.

In exterior sunt 42 rosace mari şi 48 mai mici cu 150 motive diferite. Pe rozacele cele mici se află câte o pasăre de bronz au»*it, fiecare ţinând in cioc câte un clopoţel, care la cea mai mică adiere sună.

Altarul e rezervat cu totul epis­copului şi preoţilor. Are două firide scuiptate în piatră. Cea. dinspre Nord se numeşte proscomidie in care se pre- pară sfintele daruri, iar cea dinspre |

Sud diaconicon tn care se păstrează costumele brodate în aur ale epls- \copului.

Evanghelia lucrată de M. S. Re- , glna Elisabeta e legată in aur cu di­ferite arabescuri pe un smalţ verde- albastru, iar pe ultima foaie a copertei pe un fond de aur, cu litere de o cu­loare indigo sunt facsimilate după au­tograful Majestăţei Sale, cele şapte cu- vin te de pe crucea mântuitorului:

Părinte! lartă-le lor că nu ştiu ce faci

Amin zic ţie, astăzi împreună ca mine vei f i în rai!

— Mi-i sete!Muerel iată fiut tâal fiule iată

mama taiIii i IU I Lima Savahtami !Părinteî în mânile tale încredin­

ţez duhul m ea lSâvârşitus'au îUşa de marmură prin care se

Intră inChor e aşezată pe două coloane centrale cu bolţari cari amintesc dis­poziţia unor motive aproape identice cu cele de pe monumentele Syriene şi din Egipt. «<*T

D’asupra acestei uşi de marmură; se află scr:s cd caractere cuneiforme' următoarele versuri făcute de V. Ale-

Nr. ftt7—1914.. . . » —iPimfim * G A Z E T A T B A N S I XV AU I EL

, f

fiind de generalul de brigadă Aslan Mihaii yi Contra-amiralul Euataţiu Sa- baatian, cu sabia afară.

AMul mortuar ale cărui cordoane a fost ţinute de:

D-nul Prim Ministru yi Ministru de răsboiu, Ion 1. G. Brătianu; D l Preşedinte al Senatului) B. Misir; d-nul Preşedinte al Adunărei deputaţilor d. M. Pherelcyde; d-nul Prim Preşedinte al înaltei curţi de casaţie, d. Bagdat.

Alături de persoanele arătate, mai sus, yf In afară mergeau mai mulţi generali de dirizte şi de brigadă.

Urmau apoi toţi ofiţ€ ti fără tru­pă. pe grade şi pe front de 10 inşi; emwwmrirtttî Gorpului 2 Armam cu statul său major.

Trupele veneau in ordinea urmă-Mm**

Mag. de escortă regală; delega ţbmtlt sagisientelor cu drapelele lor ; balallenul fi vânători; reg mentui Flama Ne. 5? Regimentul Mihai Vitea-

; «al Nu fi j RegijpentulA itft>v No. 21; Regimentul Prahova No. 7 ; Rtgimeu- tul fiilacea No» 22; Compania de zna-

Batalionul 1 pioneri ; Batalionul lldocderi, Batalionul 4* speciaiităţ ; Regimentul 1 cetate; Regimentul 2 arţilerie general de divizie Gh. Mânu; j Regimentul 10 artilerie; Regimentul 19 artilerie; Regimentul 2 fbuziere- BtflalottUl de obuziere grele; R^gmen; HM 4 Roşiori; Regimentul 9 Roşiori; Regiumami fi călăraşi şi Regtmentui 6 aftlftaigi

La palatul regal.I» orala 3 jumătate a sosi t Ia

î n t â i i Regal tu automobil Închis M. f i jM if » Mifia Însoţită de d-na Ma­

pa fţrotujpal din faţa Palatului to g ii erau lD§taftte elevele Azilului f i ţ & o * i a r 4« faţa Fundaţii»« Uş4ierşitaisjB Gşrei 4 studenţii umvor* d ifiii

La ostie 5 f i 10 minute a sosit In faţa Palatului Regal cortegiul. Inain* tănd au Intrat p r ta p te r ta din stâng a Înaltul Cler, dnli generali Hfrjeu şi lim a ctre ducea spada Suveranului şi cGroanş de Oţel, Carul mortuar, M.Sfc Bfigele Ferdiriand, A. S. R. Princi­pe» ' moştenitor, principele NicoJae, membrii guvernului, Corpul diplomatic şf**KU demnitari ai statului.

ffi atei moment au apărut ia o fdressfţ'ă, deasupra uşei de intrare In Sajfi Tronului, cele două regine. Prin* cţpeşele şi doamnele de onoare. Ambele Regine plăugeau.

Pe acera uşei de Intrare a silei Tronului se aflau dnii miniştrii Emil Costlnescu. Emanoll Porumbaru şi Al. ComMmM|fin9e% ifa ssemeuea m a ton cei doi Muropollţi ai ţârei Episcop! y> Afetrei

Cbrul mortuar ajungând in drep­tul tntrârei in sala Tronului s’a oprit lap sfarttl a iGjtt rldteat pe braţe de’ cM e daU generali C. Uoandă, V. Zottu C. Hăi jeu şl Al. Averescu, ajutaţi de ofl|»e»i superiori desemnaţi a face de gaoftlris jurul rămăşiţelor pământeşti aiedeiunctuiui Suveran.

Sleriui a foet ridicat pe soara de onoiib şl aşesst pe catafalcul artnjat,In vliHbtrlUţ Băiet Tronuiui. La capui simţului s t * işssst drapelele c ri au luat parte in războiul dela 1877, iar la piefcoave o masă pe care au fost puse spada Suveranului şi Coroana de. Oţe4

9*1$ m aiştri şi Corpul diploma- tic efe aşeza Vin laţe sicriului, celelalte

persoane pe culoarele din stânga salei.

din dreapta şl |

xahifri eu oeaifa restaurărei catedralei decăfră M. 3. Regele Caro! :7u M lupţi tu lu a i ca crâncena durere Ta ee din umbra neagră — aspiri sd

[vezi lumina,In dsf lotaş de pace găsl-vel mâni

[go&re,Altarul pun# rate pe f runtea ce se tn-

[chină.PajAtul régal care se *flă la 100

mettf în partea de răsărit a catedralei, adică cula? in spatele altarului, e ab- soi ut complect mobilat pentru toată iamîl’a noastră regală cât yi pentru oflţjr l t adjuunţi yi personalul de gardă

01% mijlocul palatului se des prlfde Wacltsul, o mică bisericuţă in care se zice că ar fl măi nimerit să se păstreze mormântul Ml S. Regelui lntrfaaâtâ«* fl mal uşor de vizitat de M. Sa Regina văduvă, care ar dori să locuiască iu

fo aoeet caa se va transporta la Curtea de Argey şl mormântul princi­pesei Marloara dela Cotroeeqi.

Dig Sinaia s’a anunţat că ?*« ex- pedjŞA lâ Ou^tea de Argeş afetul de tun au case va fi transportat corpul M. fit togyJut de le gară la Catedrală, o dMtanttţr de doi kilometri.

’qi « ' la Curtea de Argeţ t u t In eurM R tagloei Domneşti, se află mor­m ăite i Hm Oinoă Brătianu, tatăl iui Ion Ryfitlfnm

La dreapta eicritllui se găseau I. P. S S. Mitropolitul Primat, I. P. S. S. Mitropolitul Meldovel, PP. SS.LL. Epis­copii de Bueătă Dunărei de Jos, Argeş, Roman yi Huşi precum şi arhierei su- fragani respectivi, toţi imbrăoiţi în sfinte ocH^dli.

In stânga sicriului se aflau M. S. Regele Perdinand, Regina văduvă Eil- sabeta, M. S. Regina Maria, A. S. R. Principele moştenitor, principele Nico* lae şi Principesele Eilsabeta şi Maria.

După ce sicriul a fost aşezat pe catafalc, II. PP. S$. LL. Mitropolitul Primat şl Mitropolitul Moldovei preeum şl cei şase Episcop! au oficiat , un scurt serviciu religios intonănd »veşnica po menire«.

Tot timpul ambele Regine au plâns.

La orele 6, totul fiind siărşit M S. Regele Împreună cu cele două Re« gtae oiim şl principii şi Principesele s’au retras în apartamentele regale, iar persoanele cari asistase la trista cere­monie, au părăsit Palatul Regal.

Corpul . defunctului Suveran va fl păzit atât ziua cât şi noaptea de o ga^dâ compusă din adjutanţii rtgali ş> princiari precum ş ij de 12 ofiţeri su­periori.

Publicul va fi admis a defila prin faţa rămăşiţelor pământeşti ale defunc­tului Suveran azi şi mâae, dela orele 10 a. m. până la orele 5 p. m.

Testamentul Regelui CaroLTestamentul m eu scris şi iscălit de propria mea m ână la

14/23 Februarie 1899 în Capitala mea Bucureşti*

pe câm pul de răsboiu .Din comunicatele oficiale cen­

zurate ale biroului pressei prlmminis- truiui, pe cari le'sm primit azi dimi­neaţă resultă următoarele:

Luptele în Galiţia.Trapele noastre, cari înaintează

spre Przemysl au respins eri, a ju ­torate de trupele din Przemysl, tru ­pele de asediu ruseşti, Încât aceste şi au putut susţineau poziţiile nu­mai în faţa liniei ostice a cetăţii. Betrăgându-se Ruşii s ’au rupt în apropire de Sosnica mai multe po­duri, încât numeroşi Ruşi s’au înecat în râul San. Spre ost de Chyrow luptele continuă. Cu toate drumurile rele şi vremea nefavo- ribilâ din ultima săptăm ln ă tru­pele noastre brave s’&u purtat ad­mirabil.

General Hdfer,

Luptele franco-belgo- ruso-germane.

Din rayortal pe cina de 13 Oot. a car- fieratai general ger , an :

P e câmpul de răsboiu din vest nu sunt de înregistrat evenimente jm al însemnate. Spre ost de Soisson am respins atacuri vehemente. In pă­durea Argone continuă neîntrerupt, lupte crâncene. Francezii opun o în­dârjită rezistenţă. Ei trag din pomi, din mitrailazele aşezate acolo şi din to t felul de iută rituri for­tificate.

Prada de răsboiu dela Jmâ* tverpen Încă nu se poate stabili. Numărul duşmanilor trecuţi în Olanda şi desarmati se urcă la 28.000, între cari 2000 englezi. In edificiile din Antwerpen s’au produs stri­căciuni puţine. In port se află 4 vapoare engleze, 2 belgiene, 9 fran­ceze, 1 danez, 32 germane şi 2 austria ce. Din examinarea de până aeum rezultă, că eDglezii au de­teriorat numai cazanele acestor vapoare.

Pe câmpul de luptă din ost (Rusia) a fost în 10 Oct- linişte. O încercare de încunjurare a Roşilor in Polonia nor­dică a fost din nou respinsă. Tre­cerea Ruşilor spre eud de Varşovia peste Vistula a eşuat, având Ruşii meri perderi.

Avantgardele trupelor germane au ajuns la Ostende. O m are flotă engleză e sosit la Ostende îm bar­când pe soldaţii englezi şi belgieni refugiaţi aci.

Testamentul meu scris de mine in lima lui Februarie 1899 pentru a fl publicat prin Monitor, după moartea mea, cu rugăminte ca ultima mea vo­inţă şl dorinţă să fie urmată tocmai cum ie-am descris aci de propria mea mână, fiind tncă volnic şl sănătos.

Având aprpape 60 ani, privesc ca o datorie, ca să m ă hotărăsc a lua cele din urmă dispoziţii. Alcă­tuind acest testament, gândesc în» nainte de toate la iubitul meu po­por, pentru care inima mea a bătut neîncetat şi care a avut deplină în­credere în mine. V iaţa mea era aşa strâns legată de aceastâ de D-zeu binecuvântată ţâ ră , că doresc să îi las, şi după moartea mea, dovezi vădite de adâncă simpatie şi de viul interes, pe care le-am avut pentru dânsa.

Zi şi noapte m ’am gândit la fericirea României, care a ajuns să ocupe acuma o poziţie vrednică în­tre Statele europene, m ’am silit ca simţământul religios să fie ridicat şi desvoltat în toate straturile societâ- ţei şi ca fiecare să împlinească da­toria sa, având ca ţântă numai in­teresele S tatului

Cu toate greutăţile pe cari le-am întâlnit, cu toate bănuelile cari s ’au ridicat, mai ales la începutul Dom­niei mele în coptra mea, expunân- du mâ la atacurile cele mai violente, am păşit fără frică şi fără şovăire, înainte pe calea dreaptă, având ne­m ărginită încredere în D zeu şi în bunul sim ţ al credinciosului meu popor. înconjurat şi sprijinit de frun­taşii Ţării, pentru cari am avut tot­deauna o adâncă recunoştinţă şi o vie afecţiune, am reuşit să ridic, la gurile Dunărei, şi pe Marea Neagră un Stat înzestrat cu o bună arm ată şi cu toate mijloacele spre a putea menţine frumoasa sa poziţie şi rea­liza odată înaltele sale aspiraţiuni.

Succesorul meu la tron pri­meşte o moştenite de care el va fi mândru şi pe cate el o va cârmui, am toată speranţa, în spiritul meu, călăuzit fiind de deviza :

„Tot pentru Ţară,Nim c pentru mineu.

Mulţumesc din suflet tuturor, cari au lucrat cu mine şi cari m ’au servit cu credinţă, iert acelora cari au scris şi au vorbit în contra mea, căutând a mă calomnia sau a a runcd îndoieli asupra bunelor mele intenţiuni. Trimiţând tu turor o u l­timă salutare plină de dragoste, rog ca şi generaţiile viitoare să-şi am in­

tească, din când în când, de acela care s’a închinat cu to t sufletul iu­bitului său popor în mijlocul căruia el s’a găsit aşa de fericit. Pronia cerească a voit ca să sfârşesc bo­gata mea viaţă, am trăit şi mor cu deviza mea, care străluceşte în "ar­mele R om âniei:

„Nihil sine Deo / wDoresc a fi îmbrăcat în uni­

forma de general (mică ţinută, cum am purtat-o în toate zilele), cu de­coraţiile de război şi numai Steaua României şi Crucea de Hohenzdîiern pe piept Am răm as credincios reli- giunii mele, însă am avut şi o deo­sebită dragoste pentru biserica răsă­riteană, In care scumpa mea fiică Maria era botezată. Binecuvântarea corpului meu se va face de un preot catolic, însă doresc ca clerul amân­două biserici să facă rugăciuni la sicriul meu, care trebuie să fie foarte simplu. Corpul meu va fi expus in sala Tronului, înconjurat de flori şi de verdeaţă. Rog foarte mult să nu fie cunune, afară de câteva fiori na­turale, şi aceasta num ai când în­mormântarea mea va fi în lunile flo­rilor, altmintrelea vor fi numai ra­muri de brazi. Coroana de oţel, fău­rită dintr’un tun luat pe câmpul de luptă şi stropit cu sângele vitejilor mei ostaşi, trebuie să fie depusă lângă mine, purtată până la cel din urm ă locaş al meu şi readusă apoi la palat. Sicriul meu, închis, va fi pus pe afetul unui tun biruit (dacă se poate) la Plevna şi tras de 6 cai din grajdurile mele, dieft văluri negre.

Toate steagurile, cari au fâl­fâit pe câmpiile de bătae, vor fi pur­tate înaintea şi în urm a sicriului meu, ca semn, că scumpa m ea ar­m ată a jurat credinţa steagului său şi şefului său suprem, care, prin voinţa te i Dunmeiîn «wjtocul credincioşilor săi ostaşi. Tunurile vor bubui din toate fortu­rile din Bucureşti, Focşani şi G a­laţi, ridicate de mine ca un scut puternic al vetrei strămoşeşti în tim­puri de grele încercări, de care Ce­rul să păzească Ţara.

Trimit armatei mele, pe care am îngrijit-o cu dragoste şi c&rei i-am Închinat toată inima, cea din urmă salutare, rugând-o a-mi păstra o amintire caldă.

— Sf&rşltnl în n-ral de mâine. —

I Pentru soldaţii răniţi din Braşov| a mai contribuit prin Reun. fem. rom.

din Braşov următoarele Dne şi D ni:Maria Bariţiu Cluj, 14 cărţi da

cetit; M. A. B rânduşan A rpatac 1 perină cu 2 feţe, 2 cearşafe, 4 ştergare ; Maria Broşu soţie de preot Dârste 10 cor.. 20 metri pânză. Elena şi Nico.’ae Dima (> cămăşi, 300 ţigarete, 1 cutie ciocolată, Fiorica Dr. Garoiu 6 per. pantaloni, 6 cămăşi. Internatul Orfelinat 20 brâuri. Elrira Na vrea 5 cămăşi, 4 per. obiele 4 per. manşete tricotate, Caterina Ra- dulescu 2 per. ciorapi, 5 obiele. Elena Sabadeanu 6 cămăşi, 6 per. pantaloni, 4 cămăşi tricot, 2 per. pantofi, 2 per. ciorapi.

Toate aceste obiecte s’au predat la locul destinaţiei şi se chiteazâ cu deosebită m ulţi mită. Darurile continuă a-se primi tn Internatul Orfelinat Şirul Spitalului 10. — Afară de ruf&rie se primesc dulceaţă, compoturi, prăjituri uscate, magiun de prune, ţigarete, cio­colată cărţi de cetit.

Daţi din prisosul ca aveţi sărma­nilor reconvalwăcenţi l

Braşov, 1 Oct. 1914,Maria B. BoiuLescu

preaidentâ.ÂpOllO-BiO. Program pentru Joi şi

Vineri: Actualităţi de pe câmpul de răsboiu. Comedia in 4 acte: »Fiul mi­lionarului«. Drama americană iu 2 net» »Roata sorţii«, dramă „Cloconul şi primadona«. Mai multe filmuri umoris­tice şi vederi.

Qaot »Aspirant« ca matarltitrffftft- naslală Condiţiile etc. verbal Dumitru Banciu, farmacist în Selişte (Szelfatye).

1 - 4

Răsboiul se estinde.Turcia întră în acţiune.

Biroul telegrafic ungar anunţă cenzurat:

Diu Constantinopol se comu­nică ziarului „Pester LloydM :

Invitarea ambasadei en­gleze din Constantinopol, a- dresată soţiilor m em brilor ambasadei, ca să părăsească oraşul, denotă în m odul cel mai neîndoios, că tenziunea între Turcia şi puterile tri- plei-entente şi*a ajuns cui-* mea. R uptura e inevitabilă.

Grecia se pregăteşte.Ziarul bulgar »Ufcro* comunică ur­

mătoarele :Comandamentul suprem al

Greciei [ace de două săptămâni intărituri la graniţa spre Bul­garia Nimeni riare voie să treacă pe terilor grecesc

Pregătirile Italiei.i-»Pestor Lioyd« anunţă din Roma :Guvernul Italiei a destinat o

nouă turnă de 160 ̂ milioane pentru arm am ent pe uscat şi 17 milioane pentru marină. Dela isbucnirea răs­boiul ui Italia a întrebuinţat pentru înarm ări cu totul 358 milioane.

Acţiunea flotei americane.Ziarelor din Motterdam (Q-

landa) li se comunică din Netvyork,

că comandamentul marinei a Sta­telor Unite a chemat sub drapel rezerva a 2-a şi 3-a de marină, care a şi plecat în Oceanul paci­fic, pentru a întări flota de răs­boiu americană aflătoare în a- ceste ape.

Ş T I R I .— 1 (14) O ct v. 1914.

Goroant Maţ. Sale Monarbalnl pe sicriul regelui Carul a fost comandată, precum aflăm, prin ambasadorul Czer- nin să fie confecţionată în Braşov, de­oarece In Bucureşti s’au epufsat florile vii. Coroana de roze ga'blne, va purta pe banda negru-galbină Inscripţia tn aur »Franz losef» şl eoroana imperială.

Inmov Mântam cardinalului F irritta avut ioc eri cu mare pompă în Roma. Secretar de stat a fost numit cardinalul Gaspari.

Moartea unui prinţ m*- Dln Pe*tersburg se anunţă, ră prinţul Oleg, fiul marelui duce Constantin Constan- tlnovicl, a încetat din viaţă în urma rănilor primite in răsboiu.

Cărţi şl reviste pentru răniţi? ammai primit dela d«nii profesori N. Su- llcă şi G. Vătăşan, dela preoţii Toma şi Nistor precum şl dela elevii ci. VI gimnazială din loc.

Pentru masa studenţilor rom âni din Braşov. Dela trei ofiţeri români cari azi pleacă pe câmpul de luptă câte 10 cor. laolaltă 30 cor.

D la i I . 9 . f a Şl. N> btrttUriai nesptti de mult că aţi luat din vreme hmdabtla ini- (iativâ am publica circulara şi scrisoarea Proasta* oa ce« m ii bună, dovadă a împlinirii unei da­torii care ni-se cere imperativ. O pubficittt şt oa o vorbitoare înourajare.

D luft A . P . f a » , Aeeaşi tf**ţ*mire sufletească ne cuprinde pentru interesul c»*4 purtaţi cauzei accentuate In primul din Ur. 211 al ziarului nostru.

D in i T . B . tn Ş. Ar fl în tr-adstir o foarte fluluMi întâlnire. Lumea Întreagă s’&r grămădi să vadă pe octogenarii eari-mn «crestat liceul menţionat acum mai bine de 00 de ani. Dar vedeţi cinstite părinte vremurile ăstea prin osri scapără amnarele din toate părţile nu prea sunt prielnice pentru o întâlnire oare în altr timpuri ar fi foarte simpatică. Ş’apoi oc- tof tarul nos’ra administrator neică Niouliţft

JiUi. iareauu ne apune c i dintre fericiţii octo­genari numai. . . ’Ştefani. ■nani txăaşte Daoi nu ­mai amândoi ax R s t vă întâlniţi.-. Vâ desparte tnsâ graniţa şi în vre nurii« astea e eu nepu­tinţă întâlnirea.. . Rave-enţioane salutări 1

Proprietar ?Tip. A. Mureşianu : Brantace & Comp.

FfAdaetor rcsponzab'i î Ioan Lacea.

Lemne de fagprima peatm arsuscate , ferestre ite şi crepate dela Y3 stân jin i în sus, duse acasă li- ferează cu bani gata firm a P ortlan d Cement fabeiky

Kugier & Cie B ra şo v . C ancelaria s trad a H irşer' 18

Telefon N r. 8. F abrică 168,L a cum părare de an vagon

preferinţă de p re ţ. i —e

F oiidatarmFabrici de postav, stofe detnodS

şi tricotaj.

m m Merg a cu.p ro d u c d in lăn ă cu ra tă , de

ca lita tea p rim a clasă, Stofe de modă pentra frăr» baţi de tot feln şi y n ttn ori ce scop* Stofe pentru costume de dame de o co* loare şi ca desen. Stofe oft uniforme pentru ofiţeri şl amplaţeoi. Loden im preg- uabil pentru turişti Pos­tăvari pentru ţărani şi pos­tavuri Ane. Pleduri pentru călătorie. Coperte de pal, Cergă pentru trăsuri; pentru cai, Covoare şi castor jachete«Esclusiv num?i fabricate dîa fa* bricele noastre în B r a ş o v lă& r*

s t e yft T im işu l d e jos»De multeorft premiate ea eet#

m al mari preţuri.Magazinul de vânzare: Braşov

Plata Franz Josef. io—25

A. IHUUBŞIANU BBANfc&B * COMP BRAŞOV,