Robert Nozick – Anarhie, stat si utopie

Cap.7 Dreptatea distributiva

- statul minimal este statul cu cele mai extinse atributii care poate fi justificat;

- in acest capitol se examineaza afirmatia ca un stat cu atribuitii mai extinse este

justificat, pentru ca este necesar pentru a infaptui dreptatea distributiva (distribuirea

vizeaza mecanismul care foloseste un principiu sau criteriu pentru a imparti o cantitate

de bunuri) – abordarea acestei afirmatii se face cu scopul de a arata unde esueaza un

astfel de temei ;

- se va formula mai intai conceptia despre dreptate in privinta proprietatilor si apoi se vor

discuta alte conceptii alternative ;

Sectiunea I – Teoria indreptatirii

- tema dreptatii cu privire la proprietate consta in trei mari probleme :

a) achizitia initiala a proprietatilor (vizeaza modalitatile, procesele prin care lucrurile

pe care nu le avem pot intra in posesia noastra – principiul dreptatii in achizitie);

b) transferul proprietatilor (principiul dreptatii in transfer);

- principiul complet al dreptatii distribuitve ar spune pur si simplu ca o distribuire este

dreapta daca fiecare este indreptatit la proprietatile pe care le poseda in acea distribuire;

- o distribuire este dreapta daca provine dintr-o distribuire dreapta;

- dreptatea in ceea ce priveste proprietatea are un caracter istoric;

- existenta nedreptatii in trecut (violari anterioare ale primelor doua principii ale dreptatii)

ridica cea de-a treia problema a dreptatii:

c) corectarea nedreptatii in privinta proprietatilor (principiul rectificarii)

- Liniile generala ale teoriei dreptatii in privinta detinerii proprietatilor sunt acelea ca

posesiunea unor bunuri de catre un individ este dreapta , daca acesta este indreptatit la ele

de catre principiile dreptatii in achizitie si transfer, sau de catre principiul rectificarii

nedreptatii; daca detinerea de proprietati de catre fiecare este dreapta atunci multimea

(distribuirea) totala a proprietatilor este dreapta;

Principii istorice si principii ale rezultatului final

1

- teoria dreptatii ca indreptatire in procesul distribuirii este istorica; distribuirea este

dreapta in functie de felul in care s-a produs.

- potrivit principiului momentului curent , tot ceea ce trebuie luat in considerare atunci

cand se evalueaza caracterul drept al unei distribuiri, este cu ce se alege fiecare de pe

urma acelei distribuiri (economia asistentiala este teoria principiilor momentului curent

ale dreptatii; aceste principii anistorice ale dreptatii distributive, care includ principiile

momentului curent, pot fi numite principii ale rezultatului final sau principii ale starii

finale);

- in contrast cu principiile rezultatului final ale dreptatii, principiile istorice ale dreptatii

sustin ca imprejurarile sau actiunile trecute ale oamenilor pot sa creeze indreptatiri

diferite sau merite diferite cu privire la lucruri;

- Nozick afirma ca un principiu al distribuirii este structurat daca stabileste ca o

distribuire urmeaza sa varieze impreuna cu o dimensiune naturala, cu o suma ponderata

de dimensiuni naturale , sau cu o ordonare lexicografica a dimensiunilor naturale (merit

trebuinte, efort).

- principiul indreptatirii nu este structurat;

- exemplul cu jucatorul de baschet Wilt Chamberlain vrea sa arate nici un principiu al

starii finale sau principiu structurat al dreptatii distributive nu poate fi aplicat continuu

fara a se interveni contunuu in vietile oamenilor.

- argumentul lui Sen: - daca presupunem ca drepturile indivizilor sunt interpretate ca

drept de a alege care alternativa dintr-o pereche de alternativa trebuie sa fie plasata mai

sus intr-o ordonare sociala a alternativelor si exista doi indivizi diferiti cu drepturi

individuale, interpretate ca mai sus, in privinta unor perechi diferite de alternative, atunci

pentru unele ierarhizari individuale posibile ale preferintelor, nu exista nici o ordonare

sociala liniara: A prefera pe W lui X, lui Y, lui Z

B prefera pe Y lui Z, lui W, lui X

nu exista nici o ordonare sociala tranzitiva si deci ordonarea sociala este non-liniara;

- drepturile indivizilor sunt co-posibile; fiecare poate sa-si exercite drepturile asa cum

vrea.

- argumentul lui sen doreste sa arate inca o data ca structurarea si mentinerea ei necesita

amestecul continuu in actiunile si alegerile oamenilor;

2

Redistribuirea si drepturile de proprietate

- principiile structurate ale dreptatii distributive necesita activitati de redistribuire, pentru

ca probabilitatea ca orice multime de proprietati la care s-a ajuns, in mod liber,sa se

potriveasca unei structuri date este mica si pentru ca probabilitatea ca va continua sa

corespunda structurii pe masura ce oamenii fac schimb si doneaza este nula.

- impozitarea castigurilor din munca este acelasi lucru cu munca fortata.

- daca actioneaza prin intermediul impozitului pe salarii , sau pe salariile care depasesc

un anumit prag, sau prin prelevarea profiturilorsau prin existenta unei mari oale sociale ,

in asa fel incat nu este clar ce anume vine de unde si ce anume se duce unde anume,

principiile structurate ale dreptatii distributive implica aproprierea actiunilor altor

persoane.

- aceste principii instituie dreptul de proprietate partial al altora asupra oamenilor si

asupra actiunilor si muncii lor.

- Locke considera ca drepturile de proprietate asupra unui obiect neposedat isi au originea

in contopirea muncii cu acel obiect;

- problema este daca aproprierea unui obiect neposedat de catre cineva inrautateste

situatia altora;

- clauza conditionala a lui Locke ca trebuie sa ramana „in comun oentru ceilalti destul si

la fel de bun” vrea sa asigure ca situatia celorlalti nu se inrautateste;

- o teorie a aproprierii care incorporeaza aceasta clauza lockeana va rezolva in mod corect

situatiile in care cineva isi apropriaza rezerva totala de ceva necesar vietii.

3