noutĂŢi legislative apĂrute În luna aprilie 2008 ... · alin. (3) din hotărârea guvernului...

Iunie 2008 • Standardizarea �

Ordinul nr. 234/ 28.02.2008 al Ministerului Dezvoltă-

rii, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor privind aprobarea Listei cuprin-zând indicativele de referinţă ale standardelor române care trans-pun standarde europene armoni-zate şi ale specificaţiilor tehnice recunoscute din domeniul produ-selor pentru construcţii publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 278 din 09/04/2008 în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii. Această hotărâre transpune Directiva 89/106/CEE a Consiliului Comunităţii Europene din 21 decembrie 1988 privind pro-dusele pentru construcţii, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Eu-ropene, L 40 din 11 februarie 1989, pag. 12, modificată prin Directiva

NOUTĂŢI LEGISLATIVE APĂRUTE ÎN LUNA APRILIE 2008

NOUVEAUTÉS LÉGISLATIVES PARUES AU MOIS D’AVRIL 2008

STELUŢA MANOLACHE, jurist, administrator bază date reglementări tehnice, ASRO

L’article présente les trois actes normatifs contenant des références publiés dans le Journal Officiel de Roumanie pendant le mois d’avril: l’Ordre no 234/28.02.2008 du Ministére du Développement, des Travaux Publics et des Logements concer-nant l’approbation de la Liste des normes roumaines transposant des normes européennes harmonisées et des spécifi-cations techniques reconnues dans le domaine des produits de construction, l’Ordre du ministre de la Santé Publique et du président de la Maison Nationale d’Assurances de Santé no 522/236/2008 pour l’approbation des Normes méthodo-logiques d’application du Contrat-cadre concernant les conditions d’octroi des soins médicaux dans le cadre du systéme d’assurances sociales pour la santé sur 2008 et la Loi 76/08.04.2008 concernant l’organisation et le fonctionnement du Systéme National de Données Génétiques JudiciairesMots clés: normes harmonisées, produits de construction, soins médicaux, données génétiques judiciaires

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

93/68/EEC a Consiliului Comunităţii Europene din 22 iulie 1993, publi-cată în Jurnalul Oficial al Comuni-tăţii Europene, L 220 din 30 august 1993, pag. 1. Legislaţia comunitară, transpusă la nivel naţional, prevede că se admite introducerea pe piaţă a produselor destinate utilizării în construcţii numai dacă sunt adec-vate utilizării preconizate. Aceasta înseamnă că produsele au astfel de caracteristici încât construcţiile în care urmează a fi încorporate, asam-blate, aplicate sau instalate, dacă sunt corect proiectate şi executate, pot să satisfacă cerinţele esenţiale ale construcţiilor prevăzute în ace-laşi act normativ. Produsele pentru construcţii realizate în şantier şi puse în operă direct nu fac obiectul HG 622/2004. Legislaţia stipulea-ză următoarele cerinţele esenţiale aplicabile construcţiilor:

1. rezistenţă mecanică şi stabilitate;

2. securitate la incendiu; 3. igienă, sănătate şi mediul

înconjurător; 4. siguranţă în exploatare; 5. protecţie împotriva

zgomotului; 6. economia de energie şi izola-

rea termică. Unei construcţii îi pot fi aplica-

bile una, mai multe sau toate ce-rinţele esenţiale; acestea trebuie satisfăcute pe o perioadă de viaţă a construcţiei rezonabilă din punct de vedere economic.

Se acceptă prezumţia că produ-sele sunt adecvate pentru utilizare dacă permit construcţiilor la care sunt folosite să satisfacă cerinţele esenţiale, atunci când produsele respective poartă marcajul CE, cu condiţia ca acele construcţii să fie

� Standardizarea • Iunie 2008

corect proiectate şi executate.În temeiul legii, marcajul CE

semnifică faptul că: a) produsele sunt conforme

cu standardele române şi/sau cu standardele naţionale ale statelor membre ale Uniunii Europene care adoptă standarde europene armo-nizate din domeniul produselor pentru construcţii, ale căror indica-tive de referinţă au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C;

b) produsele sunt conforme cu un agrement tehnic european, eli-berat conform procedurii prevăzute în cap. IV; sau

c) produsele sunt conforme, în măsura în care nu există specificaţii tehnice armonizate, cu specificaţii tehnice recunoscute.

Lista publicată prin Ordinul nr. 234/28.02.2008 cuprinde indica-tivele de referinţă ale celor 488 de standarde române care transpun standarde europene armoniza-te în domeniul produselor pentru construcţii, care au fost adoptate de Asociaţia de Standardizare din România (ASRO) până la data de 31.12.2007.

Ordinul ministrului Sănă-tăţii Publice şi al preşedin-

telui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 522/236/2008 pentru aprobarea Normelor metodologi-ce de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asisten-ţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pe anul 2008 publicat în Monitorul Ofi-cial, Partea I nr. 257 din 01/04/2008. Normele metodologice au fost pu-blicate la aceeaşi dată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 257 bis, cuprin-zând anexele nr. 1-37 ale Ordinului nr. 522/236/2008.

Anexa Nr. 10 a Ordinului, având titlul „Criterii privind selecţia fur-nizorilor de servicii medicale pa-raclinice - laboratoare de analize medicale şi repartizarea sumelor şi defalcarea numărului de investiga-ţii paraclinice – analize medicale de

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARElaborator – număr stabilit pe total judeţ de casele de asigurări de sănă-tate, autorităţile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de colegiile teritoriale ale medicilor, pe furnizori de servicii medicale paraclinice – laboratoa-re de analize medicale” face câteva referiri la standarde. În Capitolul II, denumit „Criterii privind repartiza-rea sumelor şi defalcarea numărului de investigaţii paraclinice – radiolo-gie şi imagistică medicală, stabilit pe total judeţ” se stipulează la Cri-teriul privind implementarea siste-mului de management al calităţii că ponderea acestui criteriu este de 40%. Implementarea sistemului de management al calităţii, în con-formitate cu SR EN ISO 9001:2001 pentru diagnostic imagistic sau cu alt standard adoptat în România la momentul aplicării prezentului or-din, este dovedită de furnizor prin certificatul de conformitate a siste-mului de management al calităţii însoţit de o copie de pe manualul calităţii, în care să fie specificat tipul investigaţiilor pentru care s-a acor-dat. La Criteriul de calitate se preve-de că acesta are o pondere de 40%, iar 70% din suma corespunzătoare acestui criteriu se alocă pentru sub-criteriul „implementarea sistemului de management al calităţii”, în con-formitate cu SR EN ISO/CEI 17025 sau SR EN ISO 15189.

Legea 76/08.04.2008 pri-vind organizarea şi funcţi-

onarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, publicată în Mo-nitorul Oficial, Partea I nr. 289 din 14/04/2008, are drept scop consti-tuirea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, pentru preveni-rea şi combaterea unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertăţilor fun-damentale ale persoanei, în speci-al dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, precum şi pentru identificarea cadavrelor cu identita-te necunoscută, a persoanelor dis-părute sau a persoanelor decedate

în urma catastrofelor naturale, a ac-cidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism. Legea stabileşte condiţiile în care pot fi prelevate probe biologice de la anumite persoane fizice sau din urmele rămase la locul comiterii unor infracţiuni, în vederea deter-minării profilului genetic, precum şi condiţiile în care pot fi prelucrate datele genetice judiciare. Legea sta-bileşte că autoritatea responsabilă de prelucrarea datelor este Inspec-toratul General al Poliţiei Române din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, prin Insti-tutul de Criminalistică. Beneficiarii datelor existente în S.N.D.G.J. sunt organele de urmărire penală şi in-stanţele judecătoreşti în cauze pe-nale, Serviciul Român de Informaţii pentru îndeplinirea atribuţiilor le-gale în domeniul prevenirii şi com-baterii terorismului, precum şi au-torităţile judiciare ale altor state, pe bază de reciprocitate sau în temeiul unor acorduri internaţionale la care România este parte. Se stipulează că pentru analizarea probelor bio-logice prelevate este abilitat Labo-ratorul de analize genetice judiciare din cadrul I.G.P.R. Legea prevede posibilitatea de efectuare a anali-zelor genetice judiciare şi de alte la-boratoare acreditate, conform stan-dardului internaţional ISO 17025. Menţionăm că acest standard este adoptat ca standard român cu indi-cele SR EN ISO 17025, Cerinţe gene-rale pentru competenţa laboratoare-lor de încercări şi etalonări.


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Elogiul Noii Abordări

Pe 4 decembrie 2006, cu ocazia unui Consiliu European, Günter Ver-heugen a prezentat detaliat noua etapă a „simplificării administrative” pe care intenţionează să o impu-nă la nivel european. Comisarul a prezentat obiectivul său sub forma unei cifre: în cadrul iniţiativei sale „O mai bună legiferare”, se pune problema să se reducă cu 25% sar-cina administrativă a întreprinde-rilor până în 2012. Acest procent nu va fi uniform: fiecare stat poate decide un obiectiv naţional. „Costu-rile administrative se ridică la 3,5% din produsul intern brut al Uniunii. Dacă obiectivul de reducere este atins, Europa va câştiga 150 de mili-arde de euro din PIB pe an”, a confir-mat Günter Verheugen la începutul lunii mai, în faţa reprezentanţilor Camerei Britanice de Comerţ. „Noua Abordare a regulilor armonizate autorizează intervenţii mai puţin restrictive în domenii în care funcţi-

În raportul său interimar inti-tulat O piaţă unică pentru cetăţeni, prezentat Consiliului Europei în primăvara lui 2007, Comisia Euro-peană a amintit faptul că şi-a înscris lucrările legislative într-un program de simplificare. „Revizuirea directi-velor existente se referă în acest an la 58 de proiecte, dintre care 10 au fost deja adoptate”, confirmă Ton Van Lierop, purtător de cuvânt al lui Günter Verheugen, vicepreşedin-te pentru întreprinderi şi industrie. Iniţiativa SLIM – Simplificarea Legis-laţiei pe Piaţa Internă – Simplificati-on of Legislation in the International Market, demarată în 1996 şi relan-sată după Consiliul de la Lisabona, din martie 2000, a mobilizat echipe tematice pe domenii pe care autori-tăţile naţionale le-au considerat de-osebit de complexe. De la această relansare, cea de-a cincea şi ultima fază a SLIM a permis să se simplifice patru directive care definesc limite-le maxime ale reziduurilor de pes-ticide din produsele agricole şi să

se publice un text consolidat care reia un ansamblu de recomandări cu privire la programele de luare de probe şi de control, finanţarea evaluării sau enunţarea pesticidelor interzise. Metoda SLIM a fost aplica-tă, de asemenea, la transferurile de deşeuri radioactive dintre statele Uniunii Europene şi cele din afara ei. Pe baza observaţiilor fluxurilor con-statate şi după ce au fost ascultate preocupările exprimate de utiliza-torii legislaţiei, serviciile Comisiei au propus o modificare a directivei 92/3, Euratom. Directiva 2003/117, din 20 noiembrie 2006, clarifică procedura de autorizare prealabilă, simplifică schimburile dintre statele membre, elimină incoerenţele apă-rute din 1992 în timpul revizuirilor şi interzice exporturile către statele din Africa, din zona Caraibilor şi a oceanului Pacific. Ea va intra în vi-goare la sfârşitul lui 2008. Într-un al treilea sector, a fost revizuită şi di-rectiva Cosmetice, din 1976.

SIMPLIFICAREA DIRECTIVELOR PENTRU SUSŢINEREA ECONOMIEI EUROPENE

ALLÉGER LES DIRECTIVES POUR SOUTENIR L’ÉCONOMIE EUROPÉENNE

OLIVIER MIRGUET

Le marché unique est critique pour le poids de l’administration qu’il génère. Les règles d’harmonisation ou de reconnais-sance mutuelle des législations nationales font l’objet d’une analyse rétrospective par la Commission, qui rappelle que depuis 1985 le marché intérieur ne sera jamais „achevé” ni „terminé”. Mots clés: économie européenne, directives européennes, simplification de la législation, SLIM


STANDARDIZAREA EUROPEANĂonează legislaţia europeană. Astfel, am calculat că directiva Maşini poa-te fi „decupată” în 80 de directive sectoriale dacă Noua Abordare nu ar exista”, confirmă comisarul.

Cele zece măsuri „urgente”, ela-borate la începutul lui 2007, vor trebui, potrivit dorinţei Comisiei, să treacă prin Parlament şi apoi prin-tr-o ultimă etapă legislativă înainte de finalul preşedinţiei portugheze a Uniunii, la sfârşitul anului. Günter Verheugen este adeptul unei sim-plificări a dreptului societăţilor în caz de fuziune: informarea detaliată a acţionarilor nu va mai fi obligato-rie, ci supusă dorinţei deţinătorilor de capital şi cererii lor exprese. Co-misia propune suprimarea sau sim-plificarea scrisorilor de transport pentru schimburile de mărfuri în cadrul Pieţei Comune. Datele conţi-nute în aceste documente, exploa-tate numai în scopuri de formulare a statisticilor naţionale, vor avea un cost anual de 100 de milioane de euro pentru economia europeană. În domeniul agroalimentar, între-prinderile mici (măcelării şi brutării de cartier, de exemplu) nu vor mai fi supuse constrângerilor actuale de analiză igienică şi se angajează să respecte prin mijloace simplifi-cate cerinţele europene. „Eforturile noastre de simplificare, orientate către întreprinderile europene, se vor intensifica, în mod deosebit în domeniile: construcţii, statistici eco-nomice şi mediu. Din păcate, nume-roase iniţiative adoptate de Comisie trenează în faţa Parlamentului şi a Consiliului Europei. La ora actuală, numărul lor se ridică la 33. Trebuie să îndemnăm aceste instituţii să-şi asume responsabilităţile lor difici-le”, a declarat Günter Verheugen, la începutul lunii mai, relansând po-lemica, după ce în urmă cu opt luni criticase deficienţele din birocraţia funcţionarilor europeni.

Simplificarea plăţilor transfrontaliere

Parlamentul European a susţinut compromisul de directivă privind

serviciile de plată, care a trecut prin adunarea sa din 24 aprilie, după ce a fost aprobat de consiliul Ecofin, din 27 martie 2007. Directiva va fi trans-misă Consiliului Uniunii Europene şi transpusă în legislaţiile naţionale pe data de 1 noiembrie cel târziu. Di-rectiva pune bazele juridice ale unui spaţiu unic de plată în euro – Single Euro Payments Area sau SEPA. Co-misia Europeană doreşte să facă vi-ramentele transfrontaliere şi plăţile cu cardul la fel de uşoare, sigure şi eficace ca plăţile naţionale, în ca-drul statelor membre. „Directiva va permite instituţiilor – altele decât băncile – să ofere servicii de plată, deschizând astfel piaţa concurenţei şi inovaţiei tehnologice”, a estimat Banca Centrală Europeană într-un comunicat. „Această armonizare va favoriza progresul tehnologic şi va permite să se concretizeze noi per-spective în domeniul produselor de plată, precum facturarea elec-tronică”. Directiva va intensifica, de asemenea, protecţia consumatori-lor, precum şi concurenţa: de acum înainte, o plată va trebui să parvină destinatarului la o zi după ce a fost efectuată. Lansarea spaţiului unic de plată va putea să aibă loc pe 1 ia-nuarie 2008. Sistemul armonizat va trebui să devină pe deplin operaţio-nal la sfârşitul lui 2010.

Economii „în cascadă” în statele membre

Statele membre au luat iniţia-tive naţionale în direcţiile impuse de Comisia Europeană, definite în urmă cu şase ani, cu ocazia celei de-a cincea – şi ultima fază a SLIM. Irlanda şi-a codificat legislaţia naţio-nală în conformitate cu directiva cu privire la produsele cosmetice. Co-misia Europeană raportează pentru această ţară o reducere constatată cu 10% a costurilor de conformitate pentru utilizatori. Italia şi-a revizuit legislaţia naţională transpunând directivele comunitare cu privire la conţinuturile de reziduuri de pesti-cide, cu costuri ale procedurilor ad-ministrative în scădere cu 1-3%.

Germania: reducerea birocraţiei

Cifra anunţată de cancelara ger-mană Angela Merkel s-a bucurat de un ecou favorabil din partea sindi-catelor germane: preluând 25% din economiile cu privire la sarcina ad-ministrativă a întreprinderilor, pro-puse la nivel european de Günter Verheugen, ea a promis întreprinde-rilor germane mici şi mijlocii o redu-cere identică a costurilor birocraţiei care le revine în Germania. Conform Think Tank al grupului german De-utsche Bank, formalităţile adminis-trative vor costa în Germania între 46 şi 80 de euro. Guvernul german a trimis întreprinderilor germane mici şi mijlocii un chestionar în care vor trebui să menţioneze cheltuieli-le de management administrativ al ţării. Institutul Naţional de Statisti-că a primit un ordin de anchetă pe acelaşi subiect. „Dispoziţiile europe-ne cu privire la dreptul societăţilor îi mulţumesc pe industriaşii germani”, declară Mathias Schmidt-Gertz, res-ponsabil juridic al Federaţiei Produ-cătorilor Germani (Bundesverband der Deuschen Industrie – BDI. BDI consideră birocraţia „o barieră în calea dezvoltării” şi a impulsionat crearea, în septembrie 2006, a unui Consiliu de control al legilor şi di-rectivelor. Denumirea sa – Normen-kontrollrat – nu trebuie să inducă în eroare. Acest consiliu, alcătuit din opt persoane numite de către preşedintele republicii federale, nu cuprinde membri ai guvernului. El a fost prezentat ca un „control teh-nic” consultativ al sarcinilor de biro-craţie ale întreprinderilor germane. Standardele naţionale şi standarde-le de întreprindere sunt excluse din domeniul său de competenţă. Un model de control este operaţional din 2000 în Olanda.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 276, iulie-august 2007



STANDARDELE ISO 220031 ŞI ISO 220052

SUR LES TRACES DES NORMES ISO 220031 ET ISO 220052

ÉMANUELLE RÉJU

La norme ISO 220003 n’était en rien un „sigleton”. D’autres documents internationaux, avec des status variés, arrivent à la maturité. Bien souvent grâce, entre autres, à une bonne implication française. Les enjeux: la traçabilité alimentaire bien sûr, mais aussi l’application cohérente dans l’espace et dans le temps de la norme ISO 22000 sur laquelle tout le monde mise. Plusieurs pays sont en pointeMots clés: industrie alimentaire, sécurité des aliments, chaîne alimentaire, traçabilité, normalisation, audit, certification

Totul a început cu criza vacii nebune, în 1996. Trasabilitatea s-a impus ca o obligaţie în domeniul alimentelor. „Până atunci marile fir-me de distribuţie cereau dovezi cu privire la originea cărnii pe care o comercializau, dar nu exista o obli-gativitate şi un sistem în acest sens”, declară Alain Khémili, expert la AF-NOR. În faţa amplorii pe care a luat-o criza, Comisia Europeană a preluat subiectul şi a elaborat în 2002 un text fundamental în domeniul agro-alimentar: regulamentul 178-2002, denumit Food Law – Legea alimenta-ţiei. Articolul 18 al acesteia se referă în mod specific la trasabilitate, care

a devenit o obligaţie de rezultat.Cum să fie aplicată? Începând

din 1996, Franţa şi Italia au publi-cat, în paralel, câte un document de standardizare: italienii au publi-cat un standard UNI, care conţinea linii directoare, iar francezii un fas-cicul de documentare: FD V 01-020. „Acest fascicul propunea o meto-dologie foarte operaţională pentru aplicarea obligaţiei de trasabilitate impusă de regulamentul european”, declară Alain Khémili.

La sfârşitul lui 2002, italienii au decis să propună standardul lor la ISO, considerând că nivelul inter-naţional era mai pertinent în cadrul unei pieţe mondializate. Un grup de lucru a fost creat în martie 2003, în cadrul comitetului tehnic ISO/TC 34: WG 9, intitulat Sistem de trasabilita-te în lanţul alimentar, a cărui condu-cere a revenit italienilor. Misiunea sa consta în redactarea standardului ISO 22005, supliment la standardul ISO 22000.

Prima reuniune a grupului a avut loc la începutul lui 2004. Un prim document a fost adoptat în

septembrie 2004. La sfârşitul proce-durii DIS, care a durat până în aprilie 2006, 36 de state din 40 au adoptat documentul. Publicarea standardu-lui este prevăzută pentru această vară. Cinci state din cadrul grupului de lucru s-au dovedit deosebit de active: Italia, Franţa, Japonia, State-le Unite şi Canada.

Viitorul standard conţine an-samblul cerinţelor necesare pentru desfăşurarea unui sistem de tra-sabilitate. De exemplu, urmărirea fluxului de substanţe; cerinţele cu privire la documentare şi înregistră-rile care trebuie păstrate în fiecare etapă; coordonarea cu partenerii, obligaţia fiecărui factor din lanţul alimentar de a-şi cunoaşte cel puţin furnizorii direcţi şi clienţii direcţi. In-fluenţa franceză asupra documen-tului iniţial a permis să se precizeze următoarele:

„FD-ul nostru oferă mai multe elemente pe plan naţional decât standardul ISO, dar acesta din urmă prezintă avantajul de a se bucura de o audienţă mai largă. FD-ul se adre-sează, de fapt, partenerilor naţionali

1 Specificaţia ISO/TS 22003:2007 a fostadoptată de Asociaţia de Standardizare dinRomânia–organismulnaţionaldestandardi-zare–cuindicativulSRISO/TS22003:2007;2 Standardul EN ISO 22005:2007 a fostadoptat de Asociaţia de Standardizare dinRomânia–organismulnaţionaldestandardi-zare–cuindicativulSRENISO22005:2007;3 Standardul EN ISO 22000:2005 a fostadoptat de Asociaţia de Standardizare dinRomânia–organismulnaţionaldestandardi-zare–cuindicativulSRENISO22000:2005.Pentrutitlurileacestorstandarde,asevedeanotadinfinalularticolului


STANDARDIZAREA EUROPEANĂpentru care regulamentul 178-2002 este obligatoriu de mai mult de doi ani. Toţi sunt obligaţi să posede un sistem de trasabilitate mai mult sau mai puţin performant. Standardul ISO 22005 va avea un impact asupra unor state în care nu există, pentru moment, nici o obligaţie. Docu-mentul francez nu este cunoscut la nivel internaţional, în vreme ce standardul ISO va avea acest statut, îmbunătăţind considerabil situaţia în domeniul alimentar”.

Auditurile şi ISO 22003

Standardul ISO 22003 – mai exact specificaţia tehnică (TS) se înscrie direct în continuarea stan-dardului ISO 22000. Documentul defineşte regulile care se aplică auditului şi certificării unui sistem de management al securităţii pro-duselor alimentare conform cu ce-rinţele ISO 22000. El furnizează cli-enţilor informaţiile necesare pentru a desfăşura certificarea furnizorilor lor şi le oferă încredere în această certificare. Acest document a fost aşteptat de organismele de con-trol din Franţa: Direcţia Generală a Concurenţei, Direcţia Generală a Concurenţei şi Suprimării Fraudelor, Direcţia Generală a Alimentaţiei, Di-recţia Generală a Sănătăţii şi de ma-rea distribuţie.

Lucrările au fost demarate la ini-ţiativa Franţei, care a făcut propu-nerea, la cea de-a şaptea reuniune a WG 8, grupul de lucru al ISO care a redactat standardul ISO 22000. Un grup de lucru comun al ISO/TC 34, care se ocupă de produse alimen-tare şi al ISO/CASCO, comitetul ISO care se ocupă de evaluarea confor-mităţii, WG 11, a fost creat şi s-a reu-nit pentru prima dată în iunie 2005. Un prim document a fost supus la vot din august până în noiembrie 2005, apoi la un al doilea vot, în vara lui 2006. După o a treia reuniune, versiunea engleză a ISO/TS 22003 a fost publicată în februarie 2007, traducerea franceză fiind gata în iu-nie 2007. Documentul se sprijină pe

standardul ISO 170214, care descrie cerinţele referitoare la realizarea auditurilor pentru sisteme de ma-nagement al calităţii şi al mediului. Specificaţia tehnică ISO/TS 22003 îl reia cu elemente specifice siguran-ţei alimentelor. Dacă marile princi-pii sunt aceleaşi, TS 22003 cuprinde cerinţe specifice referitoare la com-petenţa persoanelor interesate de certificare şi de audit; duratele mi-nime ale auditului, posibilitatea re-alizării unor certificări pe mai multe situri, segmentarea diferitelor verigi ale lanţului alimentar etc. O experi-enţă minimă în domeniul auditului alimentar este cerută auditorilor.

„Standardul ISO 17021 părea prea vag, în timp ce diferiţii factori din domeniul agroalimentar şi mai ales clienţii întreprinderilor certifi-cate aveau nevoie să fie reasiguraţi. Scopul acestor lucrări era să se asi-gure că un certificat ISO 22000 era acordat în acelaşi mod pretutin-deni. Acest lucru este indispensabil în domeniul alimentar întrucât pro-dusele alimentare circulă şi se pune problema sănătăţii oamenilor”, de-clară Didier Nicol, expert la AFNOR. Schematic, scopul TS 22003 este să se asigure că toate organismele cer-tificate lucrează în acelaşi mod. Ca şi pentru standardul ISO 22005, vi-itorul acestei specificaţii tehnice „se joacă” în rândul marilor distribuitori. La prima vedere, acest document se află în concurenţă directă cu refe-renţialele private elaborate – poate din lipsă de standarde internaţio-nale – de unii mari distribuitori care impun cerinţe fabricanţilor mărcilor distribuitoare şi organismelor de control.

„Marile grupuri de distribuţie, reunite la nivel mondial în cadrul CIES, lucrează pe baza standardului ISO 22000, pentru a şti dacă îl vor re-comanda aderenţilor lor, ştiut fiind

� StandardulENISO/CEI17021:2006afostadoptatdeAsociaţiadeStandardizaredinRo-mânia–organismulnaţionaldestandardizare–cuindicativulSRENISO/CEI17021:20007şititlul:Evaluarea conformităţii. Cerinţe pentru organisme care efectuează audit şi certificare de sisteme de management;

faptul că standardul ISO 22003 con-solidează legitimitatea standardului ISO 22000”, precizează Didier Nicol. Cele două documente internaţiona-le au un avantaj faţă de referenţia-lele private: fiind mai exigente, ele impun o obligaţie de rezultate, nu de mijloace. În plus, dacă referen-ţialele private nu se referă decât la fabricarea de produse alimentare în sensul strict, standardul ISO 22000 se referă la toţi factorii din lanţul de producţie alimentar, de la agricul-tor, la distribuitor, trecând prin fac-torul care asigură transportul.

„La nivel francez, întrucât mi-nisterele însărcinate cu controlul nu dispun întotdeauna de mijloace suficiente pentru a adapta docu-mentele de standardizare elaborate în domeniul alimentar, se pune pro-blema ca o întreprindere cu ade-vărat certificată în conformitate cu ISO 22000 – adică în conformitate cu ISO 22003 – să poată fi contro-lată mai rar decât o întreprindere necertificată”, precizează Didier Nicol. Foarte atentă la acest docu-ment, DGAL a anunţat că va „ţine sub observaţie” cuplul de standarde ISO 22000-22003 timp de 2-3 ani. În acest interval se va stabili dacă spe-cificaţia tehnică TS 22003 trebuie transformată în standard.



JEAN-PIERRE GUYONNETDirector adjunct al Arilait, preşedinte al grupului-oglindă francez pentru standardul ISO 22005

Enjeux: Standardul ISO 22000 vi se pare suficient în raport cu lucrările franceze?

Jean-Pierre Guyonnet: Este dificil să se găsească un consens pentru propriul său nivel de cerinţe într-un context internaţional. Astfel, dacă trasabilitatea în domeniul agroalimen-tar este obligatorie în Europa, acest lucru nu este valabil şi pentru alte zone din lume. Am ajuns însă la un rezultat interesant şi util.

E.: Cu preţul unei scăderi a nivelului de exigenţă?

J.-P. G.: Cât despre partea franceză, cea mai mare parte a grupului-oglindă de care mă ocup la AFNOR a gândit că era mai bine să se rămână la un nivel descriptiv, ca în fasciculul nostru de documentare. Alte ţări nu au împărtăşit însă această abordare. În final, standardul ISO 22005 va putea fi utilizat în cunoştinţă de cauză.

E.: Care va fi viitorul fasciculului francez?

J.-P. G.: Am discutat mult cu privire la faptul dacă trebuia sau nu să îl transformăm în standard. Până la urmă ne-am gândit că avem nevoie de un document ilustrativ. Suntem pe cale de a-l actualiza.

E.: Dispunem la ora actuală de mijloacele necesare pentru a asigura o bună trasabilitate?

J.-P. G.: Este adevărat că nu prea se vorbeşte astăzi despre acest lucru; de aceea, s-ar putea crede că totul merge perfect în întreprinderi. Or, nu este cazul. Mai sunt încă multe de făcut, cu atât mai mult cu cât situaţiile sunt foarte diverse, în funcţie de produse. În domeniul alimentar mai ales, zona de amonte este foarte fragilă din punct de vedere al trasabilităţii.

E.: Vor fi necesare noi documente?

J.-P. G.: Aceasta presupune în primul rând existenţa unui consens. Or, nimeni nu so-licită la ora actuală elaborarea unui standard cu privire la trasabilitatea îngrăşămintelor, a produselor fitosanitare sau a celor veterinare. Ne-am putea gândi şi la elaborarea unui ghid de bune practici general sau pe produse. De fapt, încă nu ştim dacă trebuie să mergem mai departe şi ce tip de document ar trebui să elaborăm.

Asociaţia de Standardizare din Ro-mânia – organismul naţional de stan-dardizare – a adoptat specificaţia teh-nică internaţională ISO/TS 22003:2007 cu indicativul SR ISO/TS 22003:2007 şi titlul: Sisteme de management al si-guranţei alimentelor. Cerinţe pentru organismele care efectuează audit şi certificare a sistemelor de manage-ment al siguranţei alimentelor; ASRO a adoptat de curând şi standardul EN ISO 22005:2007 cu indicativul SR EN ISO 22005:2007 şi titlul: Trasa-bilitatea în lanţul alimentar. Principii generale şi cerinţe fundamentale pen-tru proiectarea şi implementarea siste-mului; Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a adoptat, de aseme-nea, standardul EN ISO 22000:2005 cu indicativul SR EN ISO 22000:2005 şi titlul: Sisteme de management al sigu-ranţei alimentelor. Cerinţe pentru orice organizaţie din lanţul alimentar, pre-cum şi specificaţia tehnică internaţio-nală ISO/TS 22004:2005 cu indicativul SR ISO/TS 22004:2006 şi titlul: Sisteme de management al siguranţei alimen-tului. Recomandări de aplicare pentru ISO 22000:2005; organismul naţional de standardizare a adoptat standardul EN ISO/CEI 17021:2006 cu indicativul SR EN ISO/CEI 17021:2007 şi titlul: Eva-luarea conformităţii. Cerinţe pentru or-ganismele care efectuează audit şi certi-ficare de sisteme de management

„Trasabilitatea în domeniul agroalimentar este obligatorie în Europa, lucru care nu este valabil şi pentru alte zone din lume”

OPINIA SPECIALISTULUI

Asociaţia de Standardizare din România a lansat produsul COLECŢIA DE ACTE NOR-MATIVE – SIGURANŢA ALIMENTELOR, Ediţia a ll-a. Prezentat în format electronic, produsul însumează o serie de informaţii care se adresează în principal producătorilor, fabricanţi-lor, importatorilor, prestatorilor de servicii şi comercianţilor care activează în domeniu. În ultima perioadă, industria alimentară a devenit un proces din ce în ce mai complex, ce-rinţele consumatorilor fiind tot mai variate şi concentrându-se tot mai mult pe calitate şi eficienţă.

CD-ul cuprinde legislaţia de bază şi acte normative suplimentare actualizate, din domeniul siguranţei alimentelor, având inclusă şi lista celor 1 864 de standarde existente în domeniu, cu preţurile aferente.

Preţul produsului este de 99 RON+TVA

Traducere şi redactare: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 276, iulie-august 2007



Enjeux: Care sunt tendinţele în domeniul reglementării referitoare la trasabilitate, mai ales în dome-niul alimentar? Reglementarea este cea care împinge întreprinderile să progreseze?

Chi Dung Ta: Reglementarea este într-adevăr un factor impor-tant. Dar nu trebuie să-i uităm pe consumatori. Întreprinderile fran-ceze sunt mature şi ele nu se ocu-pă de trasabilitate numai pentru că există un minister care le împinge de la spate cu această reglemen-tare. Consumatorii au devenit mai exigenţi odată cu crizele alimentare – „criza vacii nebune” (encefalopatia spongioformă bovină). Întreprin-derile au constatat că aceste cri-ze constituiau nişte riscuri care le putea afecta imaginea sau marca. Satisfacţia consumatorilor, inclusiv în legătură cu trasabilitatea, este prioritară. Reglementarea vine să ordoneze şi să preia reguli adesea anticipate de întreprinderi.

E.: Consumatorii sunt mai exi-genţi decât înainte?

C.D.T.: Da, au evoluat mult şi cer mai multe lucruri decât înainte, nu numai în legătură cu securitatea ali-mentelor, dar şi cu privire la originea produsului; atingem, deci, trasabili-tatea. Consumatorii simt nevoia de a fi informaţi, astfel încât trasabilita-tea trebuie să răspundă aşteptărilor lor. Cei care oferă informaţii consu-matorului îşi consolidează imagi-nea mărcii.

E.: Franţa este în urmă sau în „plutonul de frunte”?

C.D.T.: Particip de ani de zile la evoluţia trasabilităţii în Franţa. Pot să vă spun cu mândrie că Franţa face parte din „plutonul de frunte”. Din 1996, când s-a declanşat „criza vacii nebune”, lucrurile au început să se mişte nu numai în industrie, ci şi la nivelul reglementării şi al stan-dardizării, cu AFNOR, şi continuă să evolueze. Franţa nu are de ce să roşească. Particip la comisia inter-naţională de standardizare care se

TRASABILITATEA ŞI STANDARDIZAREA

TRAÇABILITÉ ET NORMALISATION: LA FRANCE N’A PAS À ROUGIR

JEAN-CLAUDE TOURNEUR

Chi Dung Ta est responsable qualité et sécurité alimentaire de Danone Research. Très impliqué dans la normalisation française et internationale en matière de RFID (identification par radiofréquence), outil clé pour l’application d’une tra-çabilité sans faille, il estimait, lors du salon éponyme, que la France „a des choses à dire et est bien préparée”Mots clés: sécurité alimentaire, qualité, traçabilité, normalisation française, normalisation internationale, identification par radiofréquence

„Consumatorii au devenit mai exigenţi odată cu crizele alimentare – „criza vacii nebune” (encefalopatia spongio-formă bovină). Întreprinderile au con-statat că aceste crize constituiau nişte riscuri care le putea afecta imaginea sau marca. Satisfacţia consumatorilor, inclusiv în legătură cu trasabilitatea, este prioritară. Reglementarea vine să ordoneze şi să preia reguli adesea anticipate de întreprinderi.“

Chi Dung Ta


STANDARDIZAREA EUROPEANĂocupă de standardul ISO 220051

care a apărut în acest an. Am mers la Roma şi am lucrat cu america-nii, japonezii şi australienii. Franţa a avut un cuvânt de spus şi ne-am prezentat foarte bine. În domeniul evoluţiei pe care am înregistrat-o voi cita regulamentul 178/20022, care furnizează principiile generale ale siguranţei alimentelor. Din 2002, diverşi profesionişti au anticipat aplicarea sa la 1 ianuarie 2005 şi au lucrat la acest document. Am armo-nizat procese de trasabilitate pen-tru grupul Danone din 1999. Putem spune că începând din 2004, după congresul trasabilităţii, s-a observat o creştere a interesului pentru acest aspect. Am atins deja o etapă de vârf şi putem vorbi acum de o pe-rioadă de stabilizare după eforturile importante depuse din 2002.

E.: Comunitatea europeană cre-ase nişte sisteme de control, care s-au dovedit inoperante. Lucrurile au evoluat?

C.D.T.: Pachetul „Igiena”, care conţinea, printre altele, regulamen-tele 852/2004/CE şi 853/2004/CE, care se referă la igiena produselor alimentare şi la tot ce ţine de pro-dusele de origine animală, este va-labil pentru întreaga Europă. Este pe cale de a fi aplicat cu controale care sunt în curs de desfăşurare de la 1 ianuarie 2006. În Franţa, medicii veterinari şi inspectorii Direcţiei Ge-nerale a Concurenţei, Consumului şi Suprimării Fraudelor (DGCCRF) se ocupă de aceste controale.

E.: Se pare că există un decalaj im-

portant între noile tehnologii dispo-nibile pentru trasabilitate şi aplicarea lor efectivă pe piaţă. Din ce motiv?

C.D.T.: Din 2005 constatăm o ex-plozie a RFID în toate domeniile, nu numai în cel alimentar, de vreme ce ne referim la noile tehnologii. Aceas-tă tehnologie se dezvoltă mai rapid decât posibilităţile de extindere pe piaţă. La ora actuală, există proble-me de costuri şi de standarde. Cred că mai sunt necesari încă 5-6 ani până când marile pieţe vor integra noile tehnologii. Codurile de bare nu s-au instalat pretutindeni. Apli-carea şi extinderea RFID se vor lovi de câteva dificultăţi. Chiar dacă pre-ţul etichetei scade suficient pentru ca ea să fie utilizată, acest lucru nu-i va determina pe fabricanţi să treacă masiv la RFID. Primele aplicaţii se în-registrează în logistică sau la produ-sele cu valoare adăugată mare.

E.: Ca responsabil în domeniul calităţii, care sunt problemele majore pe care le întâlniţi?

C.D.T.: Multe lucruri sunt deja aplicate în diferite uzine. Trasabi-litatea a evoluat mult în zona de amonte, cu furnizorii noştri. Lucrăm împreună cu ei la contracte, caiete de sarcini şi audituri. Ne asigurăm mai ales că ei respectă regulamen-tul 178/2002.

E.: Dispuneţi de un proces de control în zona de amonte pentru aprovizionare?

C.D.T.: Da, desigur. Furnizorii noştri trebuie să ne dovedească că asigură controlul propriilor lor fur-nizori. Suntem asiguraţi că este res-pectată conformitatea. Avem ates-tări Food Safety, cu mai multe criterii de securitate alimentară, care sunt solicitate de furnizorii noştri.

E.: Sunteţi activ în cadrul salo-nului „Trasabilitatea”. Este pentru dumneavoastră un instrument de supraveghere?

C.D.T.: Da, pentru noile tehno-logii, noile instrumente de identi-ficare şi managementul fluxului de informaţii.

Marea distribuţie. Pe când o RFID generalizată?

Un studiu desfăşurat în rândul a 128 de mari întreprinderi de comer-cializare cu amănuntul de către ca-binetul Vanson Bourne&Printomix a arătat că:

- 41% din întreprinderile eu-ropene de comercializare cu amă-nuntul prevedeau aplicarea de pro-grame-pilot RFID;

- 34% din marii detailişti con-sultaţi, în Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Spania erau con-vinşi de faptul că „această tehnolo-gie este ideală”;

- 50% dintre întreprinderile franceze cred că lanţul de producţie ar câştiga în eficacitate graţie RFID;

- 60% dintre întreprinderile franceze consultate se aşteptau ca peste 50% din paletele provenite de la furnizorii lor să fie echipate cu etichete RFID; fabricarea de cip-uri RFID pe scară largă ar scădea costul lor unitar cu câteva sutimi de euro. Ele ar putea fi utilizate la produsele din marea distribuţie. Această tra-sabilitate de tip „noua generaţie” şi existenţa ei paralel cu codurile de bare sunt studiate la Institutul de Tehnologie din Massachusstts în colaborare cu alţi factori din ma-rea distribuţie: Wal-Mart, Gillete, Procter&Gamble, Coca Cola, Kodak, Nestlé, UPS şi Unilever.

În acest studiu se reafirmă fap-tul că „Sistemul RFID va prezenta numeroase avantaje pentru sec-torul distribuţiei şi că pionierii ştiu că tehnologia EFID va cunoaşte îmbunătăţiri”.


1 AsociaţiadeStandardizaredinRomânia–organismulnaţionaldestandardizare–aadop-tatstandardulENISO22005:2007cuindicativulSRENISO22005:2007şititlul:Trasabilitatea în lanţul alimentar. Principii generale şi cerinţe fun-damentale pentru proiectarea şi implementarea sistemului;2 Regulamentul nr. 178/2002/CE al Parla-mentului Europei şi al Consiliului Europeistabileşteprincipiigenerale şiprescripţiige-nerale ale legislaţiei alimentare, instituindAutoritatea Europeană de Securitate a Ali-mentelor(EFSA)şifixeazăprocedurilerefe-ritoarelasiguranţaproduseloralimentare

�0 Standardizarea • Iunie 2008


În urmă cu doi ani, când Franţa se angaja într-o operaţie europeană de promovare a standardului NF V 01-005, Sistem de management al calităţii în zona de amonte a agriculturii, Statele Unite au propus la ISO o nouă temă de lucru cu privire la aplicarea standardu-lui ISO 9001, Sisteme de management al calităţii în zona de amonte a agriculturii, în mod deosebit a domeniu-lui legumelor şi fructelor. Argumentând că standardul ISO 9001 este aplicat în numeroase sectoare (construc-ţia de maşini, aeronautica), inclusiv în domeniul ali-mentar (NF ISO 15161 – Linii directoare pentru aplicarea ISO 9001 în industria alimentelor şi a băuturilor) – experţii americani au avansat o propunere referitoare la producţia vegetală. „Ideea de bază era că ceea ce există în zona de aval se poate aplica şi în amonte”, comentează Alain Khé-mini, responsabil pentru dezvoltare în domeniul agroali-mentar la AFNOR. Societatea Americană a Chimiei Petrolu-lui (American Oil Chemistry Society – AOCS) şi Societatea Americană a Inginerilor Agricoli (American Society of Agricultural Enginners – ASAE) au redactat un antepro-iect de document. De notat că AOCS este o organizaţie de tip societate savantă, foarte activă în domeniul stan-dardizării. Printre metodele de încercare recunoscute de Codex Alimentarius există la AOCS tot atâtea meto-de ca la ISO. Rezultatul consultării ISO: o majoritate de păreri pozitive, dar şi păreri negative emise de Franţa, Republica Cehă, Olanda, Suedia, Marea Britanie şi Ja-ponia. „Pe de-o parte, subiectul era redundant în raport cu proiectul european, pe de altă parte fermele ameri-

cane sunt foarte deosebite de exploatările europene. Experţii francezi preferă o abordare colectivă precum cea preconizată în standardul NF V 01-005 unei abor-dări industriale de tip american”, relevă Alan Khémili. În Statele Unite, fermele pot beneficia de forţa de muncă a 100-200 de persoane şi a unui responsabil al calităţii – cu normă întreagă. Suntem departe de asocierea tra-diţională a doi agricultori din regiunile rurale franceze.

Un standard supradimensionat

Viitorul standard ISO 22006, Recomandări pentru aplicarea ISO 9001 în sectorul producţiei de legume şi fructe, se va referi la producţia de legume şi fructe des-tinată consumului uman, consumului animal şi bioma-sei, având în vedere ansamblul exploatării – de la câmp, până la exploatarea recoltei. Cu ocazia primei reuniuni a WG 12, care a avut loc la Dallas (Texas), experţii au identificat 11 procese, reluate în anexele proiectului standardului, care se referă atât la practicile de cultură, cât şi la activităţile care ţin de recoltă. Votul proiectu-lui de comitet (committee draft) s-a încheiat la jumă-tatea lui martie 2007. Proiectul reia textul standardului ISO 9001, integrând comentarii, exemple şi atenţionări. El prezintă detaliat cerinţele generale ale unui sistem de management al calităţii, responsabilitatea manage-mentului, managementul resurselor, implementarea, măsurile, analiza şi îmbunătăţirea. Experţii francezi au emis unele rezerve. Ei consideră, de exemplu, că dacă

PRODUCŢIA DE LEGUME ŞI FRUCTE – NOU DOMENIU DE STANDARDIZARE INTERNAŢIONALĂ

LA PRODUCTION VÉGÉTALE – NOUVEAU CHAMP NORMATIF INTERNATIONAL

Officiellement créé en septembre 2005, l’ISO/TC 34/WG 12 Application de l’ISO 9001 a l’agriculture, élabore un projet de norme dédié à la production végétale (future ISO 22006), sous l’influence américaine, qui est loin de faire l’unanimité. La France privilégie pour sa part la démarche européenne, qui prend la forme d’un CEN workshop agreement Mots clés: agriculture, production végétale, normes françaises, atelier européen, normes internationales

MARIE-CLAIRE BARTHET

Iunie 2008 • Standardizarea ��

STANDARDIZAREA EUROPEANĂun producător poate demonstra destul de uşor că asi-gură o supraveghere tehnică a producţiei sale (practici culturale, managementul echipamentului), nu este po-trivit să i se ceară să recurgă la un manual al calităţii, la proceduri scrise de control documentar, la un sistem de audit intern. Ei se plâng de nivelul detaliilor, de pre-cizia exagerată a proiectului cu privire la clarificarea in-tervenţiilor, de planificarea factorilor care intervin şi de elementele de înregistrare şi consideră că proiectul este prea lung, ceea ce îl face inutilizabil şi sursă potenţială a unor cerinţe noi pentru agricultori. „Pe de altă parte, referinţele standardului generează confuzie. Standar-dele din seria ISO 22000 se referă la managementul si-guranţei alimentelor. Or, viitorul standard ISO 22006 se

OLIVIER DE CARNÉÎnsărcinat cu misiunea agroalimentară la COOP de France

Enjeux: Cum au debutat lucrările europene?

Olivier de Carné: În 2004, când au apărut versiunea revizuită a standardului NF V 01-005, Sistem de management al cali-tăţii producţiei agricole, şi standardul NF V 01-007, Sistem de management al calităţii şi al mediului producţiei agricole, experţii francezi au dorit să iniţieze un demers european. Standardele ISO 9001 şi ISO 14001 sunt dificil de aplicat direct în zona agricolă de amonte. Standardele franceze descriu un sistem de management colectiv, bazat pe angajamente reciproce între agricultori şi o structură organizată a producţiei agricole, mai ales de tip cooperativă. Un „formular A” a fost trimis la CEN pen-tru a cere crearea unui comitet tehnic. Rezultatul a fost împărţit: acordul exprimat sau tacit al unui număr de 13 state. Patru state s-au abţinut. Opt au emis dezaprobarea lor, două fiind dezaprobări fundamentale (Danemarca şi Irlanda). Un grup de lucru, CEN/WG 177, Activităţi agricole – calitate şi mediu – a fost creat în iunie 2005. Cu ocazia reuniunilor sale, el a analizat referenţialele existente în Europa, a propus o clasificare şi a desfăşurat o activitate de expertiză şi de analiză. Pe scurt, statele din sudul Europei erau interesate, în timp ce cele din nord s-au opus. Marea Britanie, mai ales, a fost contra acestor demersuri, considerând că agricultorii sunt supuşi deja unor caiete de sarcini ale marii distribuţii. Întrucât nu s-a obţinut un consens, dar mai multe state şi-au manifestat interesul, printre care Spania şi Italia, se va ţine un atelier CEN care va redacta un acord de atelier – CEN workshop agreement (CWA).

E.: Care va fi obiectivul acordului de atelier CEN?

O. de Carné: Obiectivul constă în conferirea unui caracter oficial unui sistem de management adaptat specificităţii sec-torului agricol, oferirea de garanţii combinate de securitate, calitate şi mediu în respectarea principiilor dezvoltării durabile – un sistem destul de flexibil pentru a integra caiete de sarcini mai specifice, precum semnele calităţii (denumirile cu origine controlată, eticheta roşie) sau bunele practici agricole. CWA va putea servi apoi ca bază pentru un viitor standard european.

E.: Care este interesul acestui demers, mai ales în raport cu standardul ISO 22006?

O. de C.: Abordarea americană este potrivită pentru marile ferme, cum sunt cele din Statele Unite. Vom urmări aceste lucrări. Ceea ce funcţionează bine în industria agroalimentară nu este neapărat potrivit şi pentru producţia agricolă. Suntem mai aproape de realităţile din teren. În plus, demersul nostru se integrează în lucrările Comisiei Europene. El este benefic pentru împărtăşirea unui cadru coerent, pentru a răspunde cerinţelor reglementării (pachetul „Igiena”, de exemplu) şi a faci-lita schimburile comerciale. Este un avantaj competitiv important. Demersul permite, de asemenea, agricultorilor şi organi-zaţiilor să controleze procesul în faţa demersurilor impuse de marea distribuţie. Graţie standardelor franceze, dispunem de instrumente colective care şi-au demonstrat pertinenţa.

referă la calitate, nu la siguranţa alimentelor”, declară Alain Khémili. Experţii din 20 de state s-au pronunţat cu privire la proiectul de comitet. Treisprezece dintre ei au emis un vot pozitiv (Germania, Austria, Canada, Ungaria, Italia, Maroc, Olanda, Republica Cehă, Polonia, Thailanda, Marea Britanie şi Statele Unite), trei un vot negativ ( Franţa, Japonia şi Elveţia), iar patru s-au abţi-nut (Africa de Sud, Argentina, Malta şi Turcia).

Dacă apariţia standardului ISO 22006 trebuie să aibă loc în 2008, preluarea lui în colecţia franceză nu este prevăzută. După publicarea sa, vor începe lucrările de aplicare a standardului ISO 9001 în domeniul pro-ducţiei animale; acesta va constitui subiectul viitorului standard ISO 22007.

TREI ÎNTREBĂRI ADRESATE SPECIALISTULUI

�� Standardizarea • Iunie 2008

STANDARDIZAREA EUROPEANĂStandarde elaborate de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul legumelor şi fructelor

Indicativ TitluSR 11084:2003 Fructe şi legume proaspete. Fructe citriceSR 11583 :2004 Fructe şi legume proaspete. SparanghelSR 11981:2003 Fructe şi legume proaspete. Verze de BruxellesSR 12752:2004 Fructe şi legume uscate şi deshidratate. Midgale dulci în coajăSR 1288:2004 Fructe şi legume uscate şi deshidratate. Nuci în coajăSR 13487:2004 Fructe şi legume proaspete. Fructe de kiwiSR 13488:2004 Fructe şi legume proaspete. AnghinareSR 13489:2004 Fructe şi legume proaspete. AvocadoSR 1416:2003 Fructe şi legume proaspete. CastraveţiSR 1417:2004 Fructe şi legume proaspete. DovleceiSR 1418:2003 Fructe şi legume proaspete. Varză cu căpăţânăSR 1421:2003 Fructe şi legume proaspete. TomateSR 1422:2003 Fructe şi legume proaspete. Ardei dulciSR 1423:2003 Fructe şi legume proaspete. VineteSR 1424:2004 Fructe şi legume proaspete. CeapăSR 1425:2004 Fructe şi legume proaspete. UsturoiSR 1490:2004 Fructe şi legume proaspete. Struguri de masăSR 2197:2004 Fructe şi legume proaspete. PruneSR 2324:2003 Fructe şi legume proaspete. PereSR 2714:2003 Fructe şi legume proaspete. MereSR 3155:2003 Fructe şi legume proaspete. Cireşe şi vişineSR 3156:2003 Fructe şi legume proaspete. Piersici şi nectarineSR 3178:2003 Fructe şi legume proaspete. CaiseSR 3179:2003 Fructe şi legume proaspete. CăpşuniSR 3278:2003 Fructe şi legume proaspete. MorcoviSR 3653:2003 Fructe şi legume proaspete. Pepeni galbeniSR 3654:2003 Fructe şi legume proaspete. Pepeni verziSR 3678:2003 Fructe şi legume proaspete. ConopidăSR 5767:2003 Fructe şi legume proaspete. PrazSR 7164:2003 Fructe şi legume proaspete. SpanacSR 7216:2004 Fructe şi legume proaspete. AndiveSR 7217:2004 Fructe şi legume proaspete. Salată, cicoare creaţă şi scarolăSR 7280:2004 Fructe şi legume proaspete. Ciuperci de culturăSR 8947:2003 Fructe şi legume proaspete. Mazăre verdeSR 8948:2003 Fructe şi legume proaspete. Fasole păstăiSR ISO 874:2004 Fructe şi legume proaspete. Eşantionare (luarea probelor)SR EN 12135:2003 Sucuri de fructe şi legume. Dozarea mercurului. Metoda KjeldahlSR EN 12143:2003 Sucuri de fructe şi legume. Determinarea substanţelor uscate solubile. Metoda refractometrică

SR EN 12145:2003 Sucuri de fructe şi legume. Determinarea substanţei uscate totale. Metoda gravimetrică cu pirderea masei prin uscare

SR EN 12146:2003 Sucuri de fructe şi legume. Dozarea enzimatică a zaharozei. Metoda spectrometrică cu NADP

SR EN 12148:2003 Sucuri de fructe şi legume. Determinarea conţinutului de hesperidină şi naringină din sucurile de citrice. Metoda utilizând cromatografia lichidă de înaltă performanţă (HPLC)

SR EN 12742:2003 Sucuri de fructe şi legume. Dozarea conţinutului de aminoacizi liberi. Metoda prin cromatografie în fază lichidă

SR EN 12855:2004 Maşini pentru industria alimentară. Maşini de tăiat cu cuvă rotativă. Condiţii de securitate şi igienă

SR EN 13208:2004 Maşini pentru industria alimentară. Maşini de curăţat legume. Cerinţe de securitate şi igienă

SR EN 14185-1:2003 Produse alimentare negrase. Determinarea reziduurilor de n-metilcarbamaţi. Partea 1: Metoda prin HPLC cu purificare SPE

SR EN 14333-1:2005Produse alimentare negrase. Determinarea fungicidelor benzimidazolice carbendazim, tiabendazol şi benomil (exprimat în carbendazim). Partea 1: Metoda HPLC cu purificare prin extracţie în fază solidă



SR EN 14333-2:2005Produse alimentare negrase. Determinarea fungicidelor benzimidazolice carbendazim, tiabendazol şi benomil (exprimat în carbendazim). Partea 2: Metoda HPLC cu purificare pe coloană de permeaţie în gel

SR EN 14333-3:2005Produse alimentare negrase. Determinarea fungicidelor benzimidazolice carbendazim, tiabendazol şi benomil (exprimat în carbendazim). Partea 3: Metoda HPLC cu purificare prin partiţie lichid/lichid

SR EN 1678:2003 Maşini pentru industria alimentară. Maşini de tăiat legume. Cerinţe de securitate şi igienă

SR ENV 12141:2002 Sucuri de fructe şi legume. Determinarea raportului izotopilor stabili ai oxigenului (180/160) din apa sucurilor de fructe. Metoda spectrometrică de masă a rapoartelor izotopice

SR ENV 12142:2002 Sucuri de fructe şi legume. Determinarea raportului izotopilor stabili ai hidrogenului (2H/1H) din apa sucurilor de fructe. Metodă spectrometrică de masă a rapoartelor izotopice

SR ENV 13070:2003 Suc de fructe şi legume. Determinarea raportului izotopilor stabili ai carbonului (13C/12C) din pulpa sucului de fructe. Metodă utilizând spectrometria de masă a raportului izotopic

Traducere şi redactare: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 276, iulie-august 2007

Viitorul standard ISO 22006, Recomandări pentru aplicarea ISO 9001 în sectorul producţiei de legume şi fructe, se va referi la

producţia de legume şi fructe destinată consumului uman, consumului animal

şi biomasei, având în vedere ansamblul exploatării – de la câmp, până la

exploatarea recoltei.



EUROPA: O CLARIFICARE A DENUMIRII PRODUSULUI CARNE DE VIŢEL

EUROPE: UNE CLARIFICATION DE LA DÉNOMINATION DE VENTE VEAUJEAN-CLAUDE TOURNEUR

Qu’il soit nourri au lait principalement ou à base de céréales, qu’il soit abattu a huit mois ou à un an, le veau portait jusqu’alors la męme dénomination. Derrière deux systèmes qui cohabitaient en Europe, les distorsions de la concurrence pouvaient être importantes. Sans compter les caractéristiques organoleptiques… Après un travail de consultation ap-profondi, la Commission a proposé un règlement assez complet. Des bouleversements ou un ajustement?Mots clés: viande de veau, commercialisation, marche européen, transparence du marché, règlement

Comisia propune să se clarifice condiţiile de comer-cializare a cărnii „provenite de la bovinele cu vârsta de cel mult douăsprezece luni”. Este vorba să se impună în toate statele membre utilizarea de denumiri de comer-cializare precise pentru carnea provenită de la aceste bovine şi să se indice vârsta animalelor în momentul sacrificării lor. Obiectivul vizat este, desigur, creşterea transparenţei pieţei, pentru a permite consumatorului să ştie precis ce cumpără. Comisia a ajuns la această propunere de reglementare în urma cererilor formula-te de mediile profesionale din statele membre care do-reau să existe nişte reguli mai clare care să ţină seama de diferitele sisteme de producţie din statele Comuni-tăţii. În sfârşit, producţia şi comercializarea cărnii de bo-vine în vârstă de cel mult douăsprezece luni şi caracte-risticile acestora în momentul sacrificării variază adesea de la un stat la altul. Într-unul alimentaţia animalelor se compune în principal din lapte şi din produse lacta-te, iar sacrificarea intervine când animalul nu are decât opt luni. În altul, alimentaţia este constituită aproape exclusiv din cereale, aproape numai din porumb şi fu-raje. Animalele sunt sacrificate la zece luni. Primul tip de producţie şi de creştere există în aproape toate sta-tele membre, al doilea nu este practicat decât în câteva state ale Comunităţii: Spania, Danemarca şi Olanda. Pe principalele pieţe de consum ale Uniunii Europene, car-nea provenită de la aceste două sisteme este comercia-lizată în general sub o denumire comercială unică: „car-ne de viţel” şi cel mai adesea nu este menţionat tipul de alimentaţie la care au fost supuse animalele şi nici vârsta la care au fost sacrificate. Comisia estimează că „experienţa relevă că astfel de practici sunt de natură a perturba schimburile şi a favoriza stabilirea de condiţii

de concurenţă neloială. Din această cauză, ea are o in-cidenţă directă asupra bunei funcţionări a pieţei unice”. Este adevărat că, la ieşirea din abatoare, specialiştii au constatat diferenţe de preţ de ordinul a 2-2,50 de euro per kilogram între carnea provenită de la aceste două sisteme. Comisia a estimat că „această practică poate fi şi sursă de confuzie pentru consumator întrucât ea poate induce în eroare cu privire la caracteristicile reale ale produsului pe care îl cumpără”. Comisia a constatat că majoritatea consumatorilor a confirmat că vârsta şi alimentaţia animalelor constituiau criterii importante pentru stabilirea caracteristicilor cărnii. Greutatea ani-malelor la sacrificare părea, în schimb, mai puţin im-portantă. Caracteristicile organoleptice ale cărnii (fră-gezime, gust, culoare) evoluau cu vârsta şi alimentaţia animalelor, potrivit unor studii aprofundate. Rezultate-le unei consultări au relevat că aşteptările consumato-rilor erau diferite, în funcţie de statele membre, pentru aceeaşi denumire de comercializare.

Un set de propuneri coerente

Comisia Europeană a dorit să fie stabilite denumiri care să fie utilizate de fiecare din statele membre pen-tru comercializarea cărnii provenite de la bovine apar-ţinând categoriilor 0-8 luni şi 8-12 luni şi să se impună în mod paralel indicarea vârstei animalelor, la sacrifi-care. Ea a solicitat ca denumirile de comercializare să ţină seama, pe cât posibil, de utilizările şi de tradiţiile culturale, pentru a ajuta consumatorii să beneficieze de produse conform aşteptărilor lor. În consecinţă, pentru carnea provenită din prima categorie, denumirea de comercializare pentru care s-a optat va fi „carne, carne


STANDARDIZAREA EUROPEANĂde viţel”. În ceea ce priveşte carnea provenită din cea de-a doua categorie, aceasta va purta denumirea de „carne de bovină tânără”. Astfel, termenii „viţel, carne de viţel” sau orice altă denumire derivată din denumi-rile de comercializare definite în propunere nu vor pu-tea fi utilizate pentru etichetarea cărnii provenite de la animalele care au peste douăsprezece luni. Operatorii care doresc să completeze denumirile de comercia-lizare stabilite în această propunere cu alte informaţii

Titlu IndicativSR 9065-15:1995 Carne şi produse de carne. Determinarea creatininei totaleSTAS 9065/2-73 Carne şi preparate de carne. Determinarea conţinutului de substanţe graseSR ISO 3496:1997 Carne şi produse de carne. Determinarea conţinutului de hidroxiprolinăSR 4139:1998 Maşini de tocat carne cu acţionare manuală. Condiţii tehnice generale de calitateSR 4:1999 Salamuri crude. Salam de SibiuSR ISO 3496:1997/A1:1999 Carne şi produse de carne. Determinarea conţinutului de hidroxiprolinăSR ISO 1841-2:2000 Carne şi produse de carne. Determinarea conţinutului de clorură. Partea 2: Metoda

potenţiometricăSR ISO 1841-1:2000 Carne şi produse de carne. Determinarea conţinutului de clorură. Metoda VolhardSR EN 12331:2004 Maşini pentru industria alimentară. Maşini de tocat carne. Cerinţe de securitate şi

igienăSR EN ISO 6887-4:2005 Microbiologia alimentelor şi a nutreţurilor. Pregătirea probelor pentru analiză, a

suspensiei iniţiale şi a diluţiilor decimale pentru examen microbiologic. Partea 14: Reguli specifice pentru pregătirea produselor, altele decât lapte şi produse din lapte, carne şi produse din carne, peşte şi produse din peşte

SR EN ISO 6887-4:2005/AC:2005

Microbiologia alimentelor şi nutreţurilor. Pregătirea probelor pentru analiză, a suspensiei iniţiale şi a diluţiilor decimale pentru examen microbiologic. Partea 4: Reguli specifice pentru pregătirea produselor, altele decât lapte şi produse din lapte, carne şi produse din carne, peşte şi produse din carne

SR EN 12014-3:2005 Produse alimentare. Determinarea conţinutului de nitraţi şi/sau nitriţi. Partea 3: Determinarea spectrometrică a conţinutului de nitraţi şi nitriţi din produsele din carne după reducerea enzimatică a nitraţilor în nitriţi

SR ISO 2917:2007 Carne şi produse din carne. Măsurarea pH-ului. Metodă de referinţăSR 13512:2007 Carne de struţ. Cerinţe de calitateSR 9065-7:2007 Carne şi preparate de carne. Determinarea azotului uşor hidrolizabilSR 9065-10:2007 Carne şi preparate de carne. Determinarea stadiului de oxidare a grăsimii. Reacţia

KreisSR 9065-11:2007 Carne şi preparate de carne. Identificarea hidrogenului sulfuratSR ISO 937:2007 Carne şi produse din carne. Determinarea conţinutului de azot (metodă de referinţă)SR 2356-1:2008 Carne şi preparate de carne. Determinarea bacteriilor ProteusSR 7031:2008 Carne de pasăreSR 3275:2008 Carne de ovine şi de caprineSR 2713:2008 Carne de bovineSR 2443:2008 Carne de porcine

Standarde elaborate de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul cărnii

furnizate cu titlu facultativ pot să facă acest lucru, con-form regulamentului CE nr. 1760/2000, care stabileşte un sistem de identificare şi de înregistrare a bovinelor şi care se referă la etichetarea cărnii de bovine şi a produ-selor pe bază de carne de bovine. În sfârşit, dintr-o pre-ocupare de coerenţă, şi pentru a evita încă o dată orice distorsiune a concurenţei, carnea importată din ţările terţe trebuie să se supună şi ea dispoziţiilor propuneri-lor acestei noi reglementări a Comisiei Europene.



STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

AVANTAJELE ECONOMICE ŞI SOCIALE ALE STANDARDELOR. STANDARDELE INTERNAŢIONALE ŞI LANŢURILE GLOBALE DE FURNIZARE

LES AVANTAGES ÉCONOMIQUES ET SOCIAUX DES NORMES. LES NORMES INTERNATIONALES ET LES CHAÎNES GLOBALES D’APPROVISIONNEMENT

ISO Focus: Standardele internaţi-onale sunt foarte importante pentru accesul la lanţurile globale de furni-zare care pot oferi atât avantaje so-ciale, cât şi economice ţărilor în curs de dezvoltare. Totuşi, adesea, ţările în curs de dezvoltare se confruntă cu serioase probleme în accesul la pieţe-le internaţionale întrucât produsele trebuie să fie conforme cu numeroa-se standarde şi cerinţe de sănătate, stabilite de ţările importatoare. Cum vedeţi rolul ISO în înlăturarea acestor bariere?

Este important ca statele în curs de dezvoltare să înţeleagă câteva tendinţe inevitabile de pe pieţele globale. Universalitatea tehnologi-ei informaţiei şi a comunicării (ICT) şi eliminarea barierelor tarifare şi netarifare, realizată de acordurile Organizaţiei Mondiale a Comerţu-

lui (OMC) vor continua să reducă costurile tranzacţiilor peste graniţă. Simultan, o conştientizare a proble-melor securităţii, sănătăţii şi mediu-lui este în creştere pretutindeni.

Numeroase ţări tind să imple-menteze reglementări tehnice mai complexe şi mai stringente. Aces-te situaţii vor stimula în continuare dezvoltarea lanţurilor globale de furnizare, căutând furnizori la preţuri optime, care să poată furniza produ-se a căror calitate este acceptabilă, la cele mai reduse costuri. Pe de altă parte, diferenţele existente în regle-mentările pieţei vor spori barierele la accesul unor asemenea lanţuri de furnizare, în mod deosebit pentru statele în curs de dezvoltare.

Din fericire, progresul înregistrat în cooperarea regională şi dialogul interregional indică larga acceptare în comunitatea internaţională a uti-

Les normes internationales sont très importantes pour l’accès aux chaînes d’approvisionnement, qui peuvent offrir des avantages sociaux et économiques aux États en voie de développement. Pourtant, les États ne pouvant pas satisfaire aux exigences de ces normes seront isolés du dévelop-pement des chaînes globales d’approvisionnement et ne pourront pas bénéficier de leurs avanta-ges. Certains des sujets essentiels de l’ISO, ainsi que l’élaboration de normes pertinentes au niveau global ou la promotion des normes volontaires, en tant qu’alternative ou appui aux réglementa-tions techniques ou la reconnaissance en tant que fournisseur de normes internationales et guides concernant l’évaluation de la conformité sont particulièrement pertinents dans cette situation et

en concordance avec l’Accord concernant les Barrières Techniques au Commerce de l’OMCMots clés: normes internationales, chaînes d’approvisionnement, avantages sociaux, avantages économiques, barrières com-merciales, pays en voie de développement

IMAM SUDARWO, preşedinte al Comitetului pentru Problemele Statelor în Curs de Dezvoltare

lizării standardelor internaţionale, ca bază tehnică pentru reglemen-tările pieţei. Aceste tendinţe arată importanţa standardelor internaţi-onale relevante la nivel global.

Totuşi, aceia care nu pot înde-plini cerinţele unor asemenea stan-darde vor fi izolaţi de dezvoltarea lanţurilor globale de furnizare şi nu vor beneficia de avantajele lor.

Planul Strategic al ISO arată că ISO a anticipat o asemenea situaţie şi a luat o poziţie corespunzătoare. Unele dintre obiectivele esenţiale ale ISO, precum şi „elaborarea de standarde relevante la nivel global” sau „promovarea standardelor vo-luntare, ca o alternativă sau ca un sprijin pentru reglementările teh-nice” sau „recunoaşterea ca furnizor de standarde internaţionale şi ghi-duri privind evaluarea conformităţii” sunt deosebit de relevante în aceas-


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂtă situaţie şi în acord cu Acordul privind Barierele Tehnice în Calea Comerţului, al OMC. Totuşi, pentru a face un efort maxim, părţile inte-resate din statele în curs de dezvol-tare trebuie să fie implicate activ în activitatea ISO. De aceea, asemenea obiective trebuie să fie implemen-tate mână în mână cu alte scopuri-cheie, în mod deosebit cu sporirea conştientizării şi a capacităţii state-lor în curs de dezvoltare”.

„Statele care nu pot îndeplini cerinţele standardelor pentru piaţa globală vor fi izolate de dezvoltarea lanţurilor de furnizare globale”

ISO Focus: Cum vedeţi Planul de Acţiune al ISO pentru Statele în Curs de Dezvoltare, cu capacitatea sa de construire şi pregătire a programe-lor, jucând un rol în eliminarea unora dintre obstacolele la participarea sta-telor în curs de dezvoltare la lanţurile globale de furnizare?

Trebuie să vedem Planul de Ac-ţiune al Statelor în Curs de Dezvol-tare ca parte a Planului Strategic al ISO. Elaborarea de standarde rele-vante la nivel global în cadrul ISO, acceptarea la nivel internaţional a standardelor ISO şi a ghidurilor de evaluare a conformităţii şi utilizarea acestor standarde, ca alternativă sau ca suport pentru reglementări-le tehnice, sunt puternic influenţate de participarea părţilor interesate din întreaga lume.

Pe de altă parte, participarea activă la lucrările tehnice ale ISO va furniza o valoare concretă statelor în curs de dezvoltare pentru accesul la lanţul global de furnizare. Aceas-ta le va permite să îşi sporească in-teresele în elaborarea de standarde internaţionale relevante la nivel global, să îşi îmbunătăţească capa-citatea de a anticipa şi de a se adap-ta la cerinţele viitoare ale pieţelor şi de a facilita un transfer mai rapid al tehnologiei.

În această perspectivă, imple-mentarea acestui Plan de Acţiune ar trebui să îmbunătăţească efectiv

implicarea ţărilor în curs de dezvol-tare la elaborarea de standarde ISO şi să crească capacitatea lor de a le adopta şi implementa. Programe de construire a capacităţii şi de pregă-tire sunt neapărat necesare pentru creşterea conştientizării şi a capaci-tăţii organismelor naţionale de stan-dardizare şi a părţilor interesate din statele în curs de dezvoltare. De ace-ea, ele trebuie considerate activităţi-nucleu pentru realizarea Planului de Acţiune al ISO pentru Statele în Curs de Dezvoltare. Ca dovadă, trebuie să ne asigurăm că realizarea obiective-lor-cheie descrise în Planul Strategic al ISO va întări, de asemenea, capa-citatea statelor în curs de dezvoltare de a participa la lucrările tehnice ale ISO. De exemplu, în dezvoltarea de proceduri şi instrumente eficiente, ISO trebuie să asigure capacitatea statelor în curs de dezvoltare de a le adopta şi utiliza.

Promovarea de parteneriate cu alte organisme de standardizare pentru elaborarea eficientă de stan-darde internaţionale trebuie să fie însoţită de programe variate care ajută statele în curs de dezvoltare să nu rămână în urmă. Din aceste puncte de vedere, cred că o abor-dare holistică în implementarea Planului Strategic al ISO şi a Planului de Acţiune pentru Statele în Curs de Dezvoltare va consolida contribu-ţia ISO la eliminarea obstacolelor în calea participării statelor în curs de dezvoltare la lanţurile globale de furnizare.

ISO Focus: Standardele şi pro-cedurile de evaluare a conformităţii restricţionează adesea intrarea pe piaţă, devenind o barieră netarifară. Cum vedeţi rolul Comitetului pentru Problemele Statelor în Curs de Dez-voltare (DEVCO) şi al Unităţii de Ela-borare şi de Desfăşurare de Programe (DEVT) în asigurarea unor servicii-suport în domeniul standardizării, metrologiei, încercării, certificării şi evaluării conformităţii?

Trebuie să considerăm că majo-ritatea factorilor din cadrul unei eco-

nomii vor reacţiona şi se vor adapta în funcţie de gradul de dezvoltare al pieţei interne. Armonizarea stan-dardelor naţionale cu standardele internaţionale devine un factor de-osebit de important pentru statele în curs de dezvoltare. Aceasta va stimula o îmbunătăţire a capacităţii factorilor pieţei de a îndeplini cerin-ţele pieţelor globale.

În plus, poate genera încredere în ţările importatoare că ele imple-mentează cele mai bune practici pe propriile lor pieţe. Totuşi, progresul unui asemenea efort este puternic determinat de doi factori. Primul este capacitatea factorilor-cheie din statele în curs de dezvoltare de a participa la standardizarea in-ternaţională. Aceasta necesită ca membrii să înfiinţeze comitete naţi-onale-oglindă şi să lege activităţile acestora cu procesul de elaborare al standardelor naţionale.

Cel de-al doilea factor este dis-ponibilitatea infrastructurii de a sprijini aplicaţiile standardelor, in-cluzând servicii de evaluare a con-formităţii şi metrologie, necesare pentru a spori valorile percepute pe piaţă şi a reduce barierele comer-ciale pentru produsele care aplică standardele armonizate.

DEVCO şi DEVT pot ajuta mem-brii noştri din statele în curs de dezvoltare de a se ocupa efectiv de aceşti factori, oferindu-le sprijin în creşterea conştientizării şi a ca-pacităţii părţilor lor interesate de a înfiinţa comitete-oglindă efective şi a prioritiza realizarea infrastructurii necesare.

Considerând că majoritatea sta-telor în curs de dezvoltare se con-fruntă cu un deficit al resurselor de standardizare, un asemenea sprijin îi va încuraja pe cei care îşi concen-trează resursele în zone de standar-dizare-cheie pentru economia lor şi dezvoltă o cooperare mai strân-să şi împărţirea resurselor la nivel regional.

Subliniez şi importanţa progra-melor pentru încurajarea membri-lor noştri din statele în curs de dez-


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂvoltare de a-şi creşte necesităţile de standarde internaţionale şi de a participa la programe înfrăţite (de twinning).

ISO Focus: Puteţi descrie colabo-rarea cu Comitetul pentru Politica Consumatorului (COPOLCO), Comi-tetul pentru Evaluarea Conformităţii (CASCO), agenţiile Naţiunilor Unite, Comisia Electrotehnică Internaţiona-lă şi modul în care activitatea DEVCO cu aceste comitete şi agenţii facili-tează intrarea în lanţurile globale de furnizare?

Michael Porter a descris patru factori determinanţi ai avantajului naţional pentru o anumită indus-trie. Aceştia sunt: condiţiile facto-rilor de producţie, condiţiile cererii interne, prezenţa furnizorului şi in-dustriile similare, precum şi strate-gia, structura şi concurenţa dintre formele existente. Standardizarea trebuie considerată un factor im-portant care leagă aceşti factori de-terminanţi, care poate configura în mod interactiv competitivitatea în accesul la lanţurile globale de furni-zare. Conştiinţa clienţilor cu privire la valoarea standardelor structu-rează condiţiile cererii, influenţând semnificativ priorităţile investiţiilor pentru consolidarea factorilor de producţie.

Disponibilitatea unui standard actual şi a evaluării conformităţii in-fluenţează concurenţa dintre firme, care, în schimb, va stimula dezvolta-rea factorilor de producţie. Împreu-nă cu COPOLCO, DEVCO poate ajuta statele în curs de dezvoltare să pro-moveze valoarea percepută pe pia-ţă a standardelor internaţionale.

În colaborare cu CASCO şi CEI, DEVCO poate sprijini stabilirea de servicii de încredere de evaluare a conformităţii prin promovarea şi ajutarea implementării unor instru-mente de evaluare a conformităţii. Totuşi, trebuie să înţelegem că ISO nu este organizaţie donatoare.

De aceea DEVCO trebuie să în-treţină colaborări cu agenţiile Na-ţiunilor Unite şi cu alte organizaţii

donatoare pentru a asigura disponi-bilitatea sprijinului financiar şi a ce-lui furnizat de experţi pentru statele în curs de dezvoltare, în vederea îm-bunătăţirii resurselor şi infrastructu-rilor de standardizare şi de evaluare a conformităţii.

„Este dificil pentru statele în curs de dezvoltare să concureze în cadrul lanţurilor globale la acelaşi nivel cu statele dezvoltate”

ISO Focus: Cum consideraţi că standardul internaţional referitor la responsabilitatea socială (SR) con-tribuie la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor pentru aceste companii, atât naţionale, cât şi internaţionale, implicate în lanţurile globale de furni-zare ? Ce aspecte referitoare la statele în curs de dezvoltare trebuie să trate-ze standardele pentru a fi eficace?

Responsabilitatea socială este o problemă complexă şi poate nu sunt în măsură să furnizez un răs-puns potrivit la această întrebare. După părerea mea, supravieţuirea unei companii nu va fi determinată numai de capacitatea ei de a sati-sface necesităţile clienţilor şi de a înlătura forţele angajate în compe-tiţie; ea depinde şi de capacitatea sa de a-şi adapta operaţiile la sistemul de valori şi de aşteptări ale comuni-tăţii în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.

Menţinându-şi propriile sale obiective şi un sistem de valori, o companie trebuie să fie preocupată de condiţiile economice, de valori-le sociale şi culturale, precum şi de aspectele de durabilitate a mediului şi trebuie să se asigure că politica şi operaţiile pe care le desfăşoară nu au consecinţe grave. Pe de altă par-te, o companie trebuie să considere şi că implementarea celor mai bune practici poate influenţa pozitiv me-diul din jurul său şi să obţină o recu-noaştere a imaginii sale.

Întrucât lanţurile globale de fur-nizare progresează, companiile vor fi expuse şi vor trebui să demonstre-ze tot mai mult valorile universale şi

etica. Totuşi, această situaţie poate crea un handicap mai mare pentru statele în curs de dezvoltare care se străduiesc să acceadă la lanţurile globale de furnizare. Prin asemenea lanţuri, statele în curs de dezvoltare sunt capabile să influenţeze pro-ducţia şi sistemele de valori, care au evoluat de-a lungul secolelor, şi care au fost făurite de schimburile economice, sociale, politice şi cul-turale. Totuşi, asemenea sisteme pot să nu se aplice statelor în curs de dezvoltare, care au evoluat di-ferit din motive istorice şi culturale. De aceea este dificil pentru statele în curs de dezvoltare să concureze în cadrul lanţurilor de furnizare la acelaşi nivel cu statele dezvoltate întrucât aceste diferenţe au creat o discrepanţă, generând un impedi-ment care este dificil de soluţionat. Cred că standardul internaţional referitor la responsabilitatea socială poate furniza un ghid valoros, care indică modul în care o companie din statele dezvoltate, cât şi din cele în curs de dezvoltare progresează efectiv, pentru a deveni o organiza-ţie responsabilă din punct de vede-re social.

Totuşi, ISO trebuie să asigure că un asemenea standard va fi re-levant la nivel global. Includerea cerinţelor privind probleme sen-sibile reprezentând discrepanţele dintre statele dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare sau privind dife-ritele valori culturale ar putea avea drept consecinţă un standard care nu poate fi acceptat la nivel mondi-al. Asemenea cerinţe trebuie să fie tratate de agenţiile şi instituţiile Na-ţiunilor Unite, nu de ISO.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, vol. 4, nr. 6, iunie 2007, revista Organizaţiei Internaţionale de Standar-dizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente:[email protected].



STANDARDELE INTERNAŢIONALE SPRIJINĂ DEZVOLTAREA DURABILĂ

LES NORMES INTERNATIONALES ASSISTENT LE DÉVELOPPENT DURABLE

Les normes élaborées par ISO jouent un rôle extrêmement important dans la promotion du développement durable dans les domaines suivants: le développement économique, la protection de l’environnement et l’équité sociale. La communité internationale est unanime à reconnaître la contribution positive de l’ISO à la globalisasions par l’inter-mède des normes pour la diffusion de la technologie, interopérabilité, évaluation de la conformité, santé, sécurité et environnement.Mots clés: normes internationales, ISO, développement durable, protection de l’environne-ment, qualité, évaluation de la conformité, responsabilité sociétale

Actuala comunitate globală este tot mai preocupa-tă de noţiunea de responsabilitate colectivă. Compani-ile vor să pătrundă pe piaţa internaţională, unde com-petitivitatea, profitul şi dezvoltarea durabilă trebuie îmbinate şi optimizate. Ele nu mai pot ignora repercu-siunile economice, sociale şi de mediu ale activităţilor lor. Ele sunt tot mai conştiente de îndatoririle lor şi de interesul de a-şi îmbunătăţi şi menţine dezvoltarea du-rabilă, de a proteja planeta pentru generaţiile prezente şi cele viitoare.

Standardele ISO joacă deja un rol important în acest sens dar este tot mai evident faptul că standardizarea, bazată pe consens şi pe implicarea părţilor interesate, are capacitatea de a juca un rol conducător în promova-rea dezvoltării durabile în următoarele domenii: dezvol-tarea economică, protecţia mediului şi echitatea socială.

Standardele internaţionale elaborate de ISO au fost recunoscute de-a lungul timpului pentru avantajele lor tehnice şi industriale. Dar rolul lor în promovarea dez-voltării economice şi sociale şi în protecţia mediului este acum tot mai mult recunoscut. Conştientizarea de către comunitatea internaţională a contribuţiei pozitive a ISO la globalizare creşte prin intermediul standarde-lor pentru diseminarea tehnologiei, interoperabilitate, încercare şi evaluarea conformităţii, calitate, sănătate, securitate şi mediu.

Din punct de vedere economic, standardele ISO contribuie la inovare şi bunele practici de afaceri, facili-tează comerţul, deschid pieţele, sporesc eficienţa, spri-

jină e-afacerile şi dezvoltarea de noi tehnologii, încura-jează dezvoltarea serviciilor şi ajută economiile în curs de afirmare. Câteva exemple sunt: seria de standarde ISO 9000 cu privire la managementul calităţii, activita-tea ISO/TC 229 referitoare la nanotehnologii şi standar-de pentru servicii, precum ISO 22222.

În timpul Forumului Economic Mondial 2007, schimbarea climei şi pieţele în curs de afirmare au fost considerate a avea cel mai mare impact asupra econo-miei mondiale în anii următori. Standardele internaţio-nale se află deja în prim planul acestor două zone. Mai recent, în 2007, Forumul OECD cu privire la „inovare, dezvoltare şi echitate” a subliniat contribuţia standar-delor internaţionale.

Din punct de vedere social, standardele ISO contri-buie la protecţia consumatorului şi a lucrătorului prin intermediul standardelor de calitate şi securitate. Acti-vitatea ISO/TC 94, cu privire la echipamentele de pro-tecţie, este de mare importanţă în acest sens.

„Standardele ISO promovează dezvoltarea economică şi socială,

precum şi protecţia mediului”

ISO promovează, de asemenea, sănătatea şi se-curitatea prin intermediul activităţii desfăşurate de ISO/TC 159, cu privire la ergonomie, sau a seriei de standarde ISO 22000, referitoare la sistemele de mana-

HÅKAN MURBY, preşedintele Organizaţiei Internaţionale de Standardizare


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂgement al securităţii hranei.

Standardele ISO încurajează responsabilita-tea socială (viitorul standard ISO 26000) şi educaţia (ISO/TC 232). Dezvoltarea economică şi socială a ţărilor în curs de dezvoltare şi cu economii în tranziţie este fa-cilitată când se utilizează standarde internaţionale. În plus, implementarea Planului de Acţiune pe Cinci Ani al ISO pentru Ţările în Curs de Dezvoltare intensifică conşti-entizarea activităţii de standardizare şi încurajează par-ticiparea lor la elaborarea standardelor.

Activitatea ISO promovează protecţia mediului prin familia sa de standarde ISO 14000 cu privire la mana-gementul mediului, etichetarea de mediu, stoparea schimbării climei, analiza ciclului de viaţă, precum şi standarde pentru eficienţa energiei, resursele de ener-gie regenerabilă, calitatea aerului, a apei, a solului, pre-cum şi managementul deşeurilor. Altă iniţiativă include standardul ISO 21930, privind dezvoltarea durabilă în construcţii, activitatea ISO/TC 224, referitoare la furni-zarea apei şi servicii, şi ISO/TC 86, privind refrigerarea şi ventilarea aerului.

Aceste realizări au condus la apariţia de studii refe-ritoare la rolul vital jucat de standarde şi de evaluarea conformităţii. Raportul Comercial Mondial 2005 – World Trade Report 2005, care recunoaşte faptul că ISO este „cea mai mare organizaţie care elaborează standar-de internaţionale”, a fost urmat de studii care sublini-ază avantajele standardizării. Ele sunt elaborate de

Institutul German de Standardizare – DIN, Institutul Britanic de Standardizare – BSI – şi Institutul Naţional Australian de Standardizare şi Tehnologie – Standards Australia.

ISO elaborează un ansamblu de studii şi strategii care vor dezvolta o metodologie comună pentru a eva-lua avantajele economice şi sociale ale standardelor internaţionale în diferite domenii. Contribuţia specia-liştilor din domeniul economic şi al marketing-ului este bine venită !

Lumea academică îşi exprimă tot mai mult interesul pentru avantajele oferite de standarde, fapt demonstrat de studii recente. Programele economice în domeniul standardizării apar pretutindeni în lume. Acest lucru este ilustrat de Premiul ISO pentru Educaţia Superioară în Domeniul Standardizării, lansat de curând de ISO.

Putem conchide că dacă în trecut, standardele ISO erau apreciate în principal pentru avantajele lor tehni-ce, la ora actuala, ele sunt apreciate pentru avantajele pe care le oferă în toate domeniile dezvoltării durabile: economic, de mediu şi social.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, vol. 4, nr. 6, iunie 2007, revista Organizaţiei Internaţionale de Stan-dardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente:[email protected].



GHIDUL SI: LIMBAJUL INTERNAŢIONAL AL MĂSURĂRILOR

LE GUIDE SI: LA LANGUE INTERNATIONALE DES MESURES

ISO vient de publier une nouvelle version du Guide SI, un manuel de poche sur le système international d’unités (SI). Le système SI est un système métrique, décimal et cohérent, fondé sur des unités et des unités dérivéesMots clés: ISO, Guide SI, Système international d’unités, système métrique

Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) a publicat de curând noua versiune a SI Guide – manual de buzunar cu privire la sistemul internaţional de unităţi (SI)

Sistemul SI este un sistem metric, zecimal, coerent, bazat pe unităţi şi pe unităţi derivate. Cele şapte unităţi de mărimi de bază sunt: lungimea, masa, timpul, curen-tul electric, temperatura termodinamică, cantitatea de materie şi intensitatea luminoasă.

Această primă ediţie a SI Guide cuprinde pentru prima dată:

- o nouă unitate SI, katalul, simbol kat (1 kat = 1 mol/s), pentru a exprima activitatea catalitică – sim-bol utilizat în chimia catalitică, care poate fi utilizat şi în alte domenii ale chimiei.

- prefixele utilizate pentru multiplii binari folosiţi în informatică, pentru a le distinge de prefixele care re-prezintă multiple zecimale ale unităţilor SI.

Sistemul metric a fost adoptat la nivel internaţio-nal prin Convenţia Metrului, semnată la Paris în 1875 de către 17 state (la ora actuală, numărul lor se ridică la 51). Denumirea de „Sistem Internaţional de Unităţi” (SI) a fost adoptată în 1960, cu ocazia celei de-a 11-a Conferinţe Generale pentru Măsuri şi Greutăţi. Sistemul SI este singurul sistem de unităţi recunoscut în lumea întreagă şi prezintă avantajul de a stabili un limbaj uni-versal pentru măsurări.

SI este astfel proiectat încât o singură unitate cores-punde fiecărei expresii de mărime, fapt care face siste-mul foarte simplu. El este utilizat pretutindeni, în toate contextele: în viaţa de zi cu zi, precum şi în domeniiile ştiinţifice şi tehnice.

SI Guide este rezumatul cunoştinţelor cu privire la Sistemul internaţional de unităţi:

istoric;principiile SI;unităţi de bază;unităţi derivate;multipli şi submultipli;unităţi suplimentare;reguli de tipărire;


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂspaţiu şi timp;fenomene periodice;mecanică;căldură;electricitate şi magnetism;lumină; acustică;chimie fizică;fizică atomică şi nucleară;radiaţii ionizante;numere caracteristice;tabele de conversie.

O cărticică de 32 de pagini, acest SI Guide, va fi un preţios instrument de lucru pentru un public numeros, pentru ingineri, oameni de ştiinţă şi redactori tehnici, precum şi pentru profesori şi studenţi.

Informaţiile conţinute în acest ghid se bazează pe standardul internaţional ISO 31, Mărimi şi unităţi, care este pe cale de a fi înlocuit cu seriile ISO 80 000 şi CEI 80 000.

SI Guide poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Stan-dardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO nr. 1124/2008

ASRO-ORGANISMUL DE CERTIFICARE SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII (ASRO OC-SMC) a emis în luna mai 2008, TREI CERTIFICATE de conformitate cu cerinţele standardului

SR EN ISO 9001: 2001 pentru:

SC ADILA SRL Constanţa, jud. Constanţa pentru domeniul:5153 Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi de construcţii

S.C. CILPROD COMPANY S.R.L. Oradea, judeţul Bihor pentru domeniile:5113 Intermedieri în comerţul cu material lemnos şi de construcţii;5153 Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi de construcţii; 4521 Construcţii de clădiri şi lucrări de geniu.

S.C. DAN&NIK S.R.L. Oradea, judeţul Bihor5113 Intermedieri în comerţul cu material lemnos şi de construcţii;5153 Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi de construcţii; 4521 Construcţii de clădiri şi lucrări de geniu



Un nou standard ISO va permite să se garanteze o mai bună coerenţă în comunicarea referitoare la unele din-tre substanţele cele mai polivalente şi cele mai curent utilizate în economia globală: materialele plastice. Standar-dul ISO 19712-1:2000, Materiale plastice. Materiale decorative masive de acoperire a suprafeţei. Partea 1: Clasificare şi specificaţii, îşi propune realizarea coerenţei terminologiei, a indicatorilor de performanţă şi a cerinţelor care se aplică în sectoarele de fabricaţie, prelucrare, instalare şi stabilire de specificaţii pentru materialele plastice utiliza-te ca materiale decorative masive de acoperire a suprafeţei.

Aceste materiale masive de acoperire a suprafeţei se caracterizează printr-un aspect neted, fără pori, şi prin absenţa de îmbinări aparente. Pentru Mike Fischer, preşedinte al ISO/TC 61, Materiale plastice, „materialele plas-tice, cu o diversitate incredibilă de aplicaţii, mergând de la ambalaje la industria aerospaţială, se situează printre materialele cele mai importante pentru dezvoltarea economică, protecţia mediului şi creşterea nivelului de viaţă. Noul standard ISO va facilita schimburile internaţionale, furnizând la nivel mondial cerinţe comune pentru asigu-rarea criteriilor de calitate, siguranţă şi performanţă a materialelor masive de acoperire a suprafeţei la produsele care fac parte din mediul nostru cotidian”. Ele sunt disponibile sub formă de plăci pentru suprafeţele orizontale sau verticale (suprafeţe uscate sau umede), sub formă de produse turnate precum chiuvetele, lavabourile, căzile de baie şi compartimentele pentru duşuri.

Acest nou standard internaţional stabileşte un sistem de clasificare pentru materialele masive de acoperire a suprafeţei în funcţie de caracteristicile de performanţă. Standardul stabileşte, de asemenea, cerinţele diferitelor tipuri de materiale, precum: rezistenţa la apă, la şoc, la şoc termic, la căldură, la pete, rezistenţa chimică, la arsurile provocate de ţigarete, stabilitatea culorii, duritatea, rezistenţa la bacterii şi la fungicide, uşurinţa la curăţare, igie-na, îmbinările invizibile, posibilitatea de renovare a suprafeţei.

Această primă parte a standardului trebuie să fie utilizată împreună cu părţile 2 şi 3 ale standardului ISO 19712 care se referă la metodele de încercare pentru determinarea produselor sub formă de foi şi a produse-lor solide. Aceste două standarde au fost publicate cu următoarele titluri: ISO 19712-2:2007, Materiale plastice pentru acoperirea suprafeţei. Partea 2: Determinarea propri-

etăţilor. Produse sub formă de folii; ISO 19712-3:2007, Materiale plastice. Materiale decorative masive pentru acoperirea suprafeţelor.

Partea 3: Determinarea proprietăţilor. Produse solide.Standardul ISO 19712 a fost elaborat de ISO/TC 61, Materiale plastice, subcomitetul SC 11, Produse.Standardul ISO 19712-1:2008, Materiale plastice. Materiale decorative masive pentru acoperirea suprafeţelor.

Partea 1, Clasificare şi specificaţii, poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vân-zări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat ISO nr. 1126/2008

UN NOU STANDARD ISO PENTRU UZUL PROFESIONIŞTILOR DIN DOMENIUL MATERIALELOR PLASTICE DESTINATE CONSTRUCŢIILOR

NOUVELLE NORME ISO À L’USAGE DES PROFESSIONNELS DU PLASTIQUE DANS LE SECTEUR DU BÂTIMENT ET DE LA CONSTRUCTION

Une nouvelle norme ISO permettra de garantir une meilleure cohérence dans la communication relative à l’une des matières les plus polyvalentes et dans les plus couramment utilisées dans l’économie globale: le plastique. L’ISO 19712-1:2008, Plastiques. Matériaux décoratifs massifs de revêtement de surface. Partie 1: Classification et spécifica-tions, vise la cohérence de la terminologie, des indicateurs de performance et des exigences applicables dans le secteur de la fabrication, de la transformation, de l’installation et de l’établissement de spécification des matières plastiques utilisées comme matériaux décoratifs massifs de revêtement de surfaceMots clés: matériaux plastiques, matériaux décoratifs, revêtements de surface, matériaux décoratifs, norme internationale



ISO A PUBLICAT UN ACORD INTERNAŢIONAL CU PRIVIRE LA SIGURANŢA APEI

ISO PUBLIE UN ACCORD INTERNATIONAL D’ATELIER SUR LA SÉCURISATION DE L’EAU

La sécurisation de l’eau potable est une préoccupation mondiale majeure qui rend particulièrement opportunes les lignes directrices concernant la gestion de l’approvisionnement en eau potable dans des conditions de crise, que vient de publier l’ISO sous la forme d’un Accord international d’atelierMots clés: eau potable, sécurisation, gestion de l’approvisionnement, lignes directrices, Accord international d’atelier

Siguranţa apei potabile constituie o preocupare mondială majoră care face deosebit de oportune liniile directoare referitoare la managementul de aprovizio-nare cu apă potabilă în condiţii de criză, pe care l-a pu-blicat de curând Organizaţia Internaţională de Standar-dizare (ISO) sub forma unui acord internaţional (IWA).

Intitulat Linii directoare pentru managementul servi-

Intitulat Linii directoare pentru managementul serviciilor de apă potabilă în condiţii de criză, acest IWA 6 este primul document de acest tip care se bazează pe un consens internaţional.

ciilor de apă potabilă în condiţii de criză, acest IWA 6 este primul document de acest tip care se bazează pe un consens internaţional.

Întreruperea aprovizionării cu apă potabilă, provoca-tă de cauze naturale sau umane – atentate teroriste, po-luare industrială a cursurilor de apă sau uragane – poate avea consecinţe grave.

Indiferent de dimensiune sau statut, organismele care asigură aprovizionarea cu apă au devenit tot mai conştiente de necesitatea de a asigura şi de a demon-stra că instalaţiile, serviciile, activităţile, produsele şi lanţurile lor de aprovizionare, precum şi continuitatea lor operaţională, sunt securizate.

Această preocupare se înscrie într-un context de ameninţări şi de riscuri crescânde care implică securi-tate, legi şi reglementări mai viguroase, o sensibilizare sporită a necesităţii de a dispune de planuri de acţiune şi de paliative adecvate în cazuri de urgenţă, preocu-pări ale părţilor interesate şi ale celor implicate şi impe-rative în domeniul continuităţii operaţionale.

Elaborarea de standarde pentru asigurarea siguran-ţei apei poate fi foarte utilă pentru a ajuta organizaţiile responsabile de serviciile de apă să rezolve asemenea provocări. Liniile directoare ale IWA 6 reprezintă prima etapă a unei serii complete de standarde referitoare la siguranţa apei, în folosul societăţii.

În vreme ce managementul serviciilor de aprovizi-


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂonare cu apă potabilă, în condiţii de criză, trebuie să răspundă cerinţelor naţionale sau regionale definite de autorităţile competente, elaborarea de standarde in-ternaţionale poate oferi un sprijin suplimentar.

IWA 6 furnizează un cadru pentru managementul apei în condiţii de criză şi propune instrumente şi mij-loace pentru siguranţa apei, cu modele de securizare a sistemelor de alimentare cu apă. Liniile directoare se referă la următoarele domenii:

• produse şi mijloace de securizare a apei, inclu-siv tehnici de detecţie şi de identificare a contaminării apei, protecţia fizică şi electronică şi întărirea măsurilor de protecţie în caz de contaminare a apei;

• moduri optimizate, mai ales pentru anticipa-rea şi prevenirea diseminării contaminării în reţeaua de aducţie a apei, proiectarea sistemelor celor mai eficace şi rentabile pentru a utiliza captatori şi dispozitive de retenţie în reţelele de aducţie a apei şi cele mai bune practici de decontaminare;

• tehnicile şi procesele în domeniul manage-mentului securizării apei, cu managementul riscurilor, managementul siguranţei şi continuităţii, operabilita-tea, instruirea şi competenţele.

Simon Tal, preşedinte al IWA 6, consideră că, „în caz de catastrofă, managementul crizelor în domeniul apei ţine de resortul autorităţilor care utilizează reglemen-tări şi legi. Responsabilitatea aprovizionării cu apă a uti-lizatorilor revine serviciilor de apă”.

„Acesta este motivul pentru care IWA se adresează acestor servicii. Ele sunt cele care necesită recoman-dări, bune practici şi instrumente pentru a reacţiona şi a asigura coordonarea necesară pentru a răspunde aş-teptărilor beneficiarilor, „acoperindu-se” în acelaşi timp cu raportul activităţilor. Documentul, care îşi propune să furnizeze aceste instrumente, va fi util unui mare număr de organisme însărcinate cu aprovizionarea cu apă, de la centrale hidraulice, la servicii de apă de di-mensiuni mai modeste”.

Publicarea liniilor directoare ale IWA 6 pentru ma-nagementul în condiţii de criză oferă serviciilor de apă o abordare a securizării în propriul lor interes şi în acela de a furniza părţilor implicate asigurări cu privire la si-guranţă, pregătirea pentru continuitate, urgenţa, pla-nurile de ajutor şi restabilirea sistemelor. De asemenea, aceste linii directoare furnizează un cadru pentru a răs-punde cerinţelor legale şi politice în aceste domenii. În plus, metodologia de management propusă se bazea-ză pe modelul Planifică-Execută-Verifică-Acţionează, în vederea facilitării îmbunătăţirii continue.

IWA 6, Linii directoare pentru managementul ser-viciilor de apă potabilă în condiţii de criză, poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat ISO nr. 1127/2008



Care va fi durata de viaţă a unui DVD? Aceasta este o problemă crucială pentru întreprinderile care se bazează pe acest suport pentru a arhiva informaţii şi pentru furnizorii şi utilizatorii de produse pe DVD. Noul standard internaţional ISO/CEI 10995:2008 specifică o metodă de încercare a îmbătrânirii accelerate pentru a evalua speranţa de viaţă, în vede-rea recuperării de informaţii înmagazinate pe discurile optice care pot fi înregistrate sau reinscripţionate.

Acest standard internaţional furnizează o metodologie care include încercarea produselor celor mai recente comercializate la ora actuală. Încercarea, care oferă indicaţii precise pentru DVD-R/-RW/-RAM, +R/+RW, poate fi aplicată eventual şi altor formate de discuri optice, dar vor trebui schimbate specificaţiile, în consecinţă.

Standardul ISO/CEI 10995 se referă la următoarele aspecte:condiţii de presiune;ipoteze;condiţii de mediu;descrierea sistemului de evaluare;pregătirea probelor;modul de operare a dobândirii datelor;interpretarea datelor.

Metrologia, care se referă numai la efectele de temperatură (IT) şi de higrometrie relativă (RH), nu îşi propune să modelizeze cinetica degradării cauzate de mecanisme complexe de defectare, nici să determine efectul expu-nerii la lumină, la gaze corosive, la contaminanţi, la manevrare şi la variaţii ale subsistemelor de execuţie inversată. Expuse la aceste surse de efort suplimentare sau la niveluri de temperatură şi higrometrie ridicate, discurile vor avea o durată de viaţă mai scurtă.

Este vorba despre o descriere a unor etape care permit evaluarea duratei speranţei de viaţă în funcţie de tem-peratura ambiantă şi de higrometrie, care serveşte să se determine dacă un disc va putea sau nu să depăşească o speranţă de viaţă de x ani.

Quelle sera la durée de vie d’un DVD? C’est une question cruciale pour les entreprises qui s’en remettent à ce support pour archiver des informations et pour les fournisseurs et les utilisateurs de produits sur DVD. La nouvelle norme internatio-nale ISO/CEI 10995:2008 spécifie une méthode d’essai de vieillissement accéléré pour évaluer l’espérance de vie en vue de la récupération d’informations stockées sur des disques optiques ou réinscriptiblesMots clés: technologie de l’information, DVD, archivage des informations, durée de vie, méthode d’essai, vieillissement accé-léré, norme internationale

UN NOU STANDARD ISO PENTRU EVALUAREA DURATEI DE VIAŢĂ A DVD-URILOR

NORME ISO/CEI POUR ÉVALUER LA DURÉE DE VIE DES DVD


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂDomnul Yoshinobu Mitsuhashi, preşedinte al subcomitetului ISO/CEI (JTC 1/SC 23), care a elaborat standardul, a

declarat: „Suporturile digitale au capacităţi de înmagazinare importante, dar rămâne perenitatea acestor date. Pentru aplicarea standardului ISO/CEI 10995:2008, datele vor putea fi arhivate pe o perioadă cunoscută şi managementul da-telor arhivate va fi astfel mai sigur”.

Standardul ISO/CEI 10995:2008 a fost elaborat de Ecma International (sub referinţa ECMA-379) şi a fost adop-tat conform unei proceduri speciale, denumită „pe cale expresă”, de către comitetul tehnic ISO/CEI JTC 1, Tehnolo-gia informaţiei, în paralel cu aprobarea sa de către organismele naţionale ale ISO şi CEI.

Standardul ISO/CEI 10995:2008, Tehnologia informaţiei. Suporturi înregistrate în mod digital pentru schimbul şi înmagazinarea informaţiei. Metode de încercare pentru estimarea duratei de viaţă a arhivării suporturilor optice, poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO nr. 1128/2008


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

sine asumarea responsabilităţii con-tractuale pentru întregul sau numai pentru o parte a sistemului informa-ţional şi garantarea serviciior IT&C din punct de vedere al practicilor de top la nivelul industriei din care compania beneficiară face parte. Un alt avantaj, şi poate cel mai im-portant în situaţia companiilor mici şi mijlocii, este reducerea costurilor şi creşterea performanţelor în acti-vităţile externalizate.

Externalizarea acestui serviciu,

deşi considerat clasic pentru unele din aceste companii, aduce după sine şi externalizarea gestiunii secu-rităţii infrastructurii IT&C.

Sistemul de management al securităţii informaţiilor (SMSI), conform SR ISO/IEC 27001, se adre-sează tuturor tipurilor de organi-zaţii, cu diferite profile de activi-tate: financiar-bancar, tehnologia informaţiilor, industrial, comercial,

OUTSOURCING IT ŞI SECURITATEA INFORMAŢIEI. OPŢIUNE VERSUS NECESITATE

OUTSOURCING IT ET LA SÉCURITE DE L’INFORMATION. OPTION CONTRE NÉCESSITÉ

L’outsourcing IT (l’externalisation des services IT) représente la prise en charge totale ou partielle des tâches du segment IT par une compagnie specialisée, celle-ci pouvant comprendre une large gamme d’activités, des processus opération-nels, jusqu’aux fonctions de la compagnie. L’outsourcing est un concept assez ancien, qui a été mis à jour et élargi après le commencement de la crise économique de 1999. Apres la transposition des normes internationales ISO/CEI 27001 et ISO/CEI 17799 en tant que normes roumaines – SR ISO/CEI 27001 et SR ISO/CEI 17799, repères importants dans l’établissemnt, la mise en oeuvre, la fonction, la surveillance, la révision et la manutention d’un système de management de la sécurité de l’information, le problème de l’application de ces normes dans l’activité d’outsourcing IT se pose de façon évidenteMots clés: outsourcing, technologie de l’information, ordinateurs, sécurité, normes européennes

Outsourcing, un termen de origine anglo-saxonă destul de nou apărut, reprezintă transferul întregu-lui management sau al activităţilor zilnice ale unei componente operaţi-onale din cadrul unei companii. Seg-mentul IT&C a devenit de o impor-tanţă strategică pentru majoritatea companiilor, atât în derularea proce-selor informaţionale, cât şi în creşte-rea productivităţii şi a eficienţei.

De cele mai multe ori, externa-lizarea acestui serviciu aduce de la

EDUARD LAURENŢIU IOAN, Director tehnic la Open Data System


STANDARDIZAREA ROMÂNĂguvernamental sau chiar şi organi-zaţiilor non-guvernamentale, atât timp cât există preocuparea pen-tru protejarea informaţiilor proprii, dar şi ale partenerilor de afaceri şi clienţilor.

SMSI este conceput în aşa fel în-cât să asigure selectarea adecvată şi proporţională a măsurilor de securi-tate care protejează resursele infor-matice şi, în acelaşi timp să asigure, încrederea părţilor implicate.

Standardul SR ISO/CEI 27001:2005 stabileşte cerinţele şi criteriile pen-tru implementarea, operarea, mo-nitorizarea, revizia, mentenanţa şi îmbunătăţirea sistemului de mana-gement al securităţii informaţiilor în contextul riscurilor de ansamblu la care este supusă organizaţia, de orice tip ar fi aceasta. De aseme-nea, sistemul de management al securităţii informaţiilor oferă mana-gerilor un control mai bun asupra fluxurilor de informaţii din organi-zaţie şi reduce costurile aferente managementului riscului.

SR ISO/CEI 27001 se aliniază standardelor ISO 9001 şi

ISO 14001, toate cele trei standarde conţinând elemente şi principii de sistem comune, ceea ce face posibilă integra-

rea acestor sisteme pentru adoptarea unui sistem unic de management în organizaţie.

Şi în România, importanţa secu-rităţii informaţiei este privită cu din ce în ce mai mult interes în medii-le de afaceri şi nu numai, urcând în luna februarie a anului 2007 cu 23 de poziţii în clasamentul internaţio-nal ţinut de Information Security Ma-nagement Systems International User Group (ISMS IUG), organismul inter-naţional care înregistrează compa-niile certificate de către organizaţii acreditate pe plan mondial privind numărul de companii care deţin cea mai înaltă certificare a Sistemelor de Management al Securităţii Informa-

ţiilor, ocupând în prezent locul 41 pe plan mondial, cu trei companii certificate la acest nivel.

Outsourcing-ul IT are avan-taje general acceptate de către companiile care apelează la acest serviciu, cum ar fi dezvoltarea in-frastructurii IT cu resurse minime, acces şi implementare a celor mai noi, performante şi necesare solu-ţii, micşorarea costurilor şi mărirea calităţilor serviciilor oferite, consul-tanţă şi expertiză continuă şi nu în ultimul rând implementarea, moni-torizarea şi dezvoltarea securităţii informaţionale.

În aceste condiţii, implemen-tarea SMSI va asigura clienţii şi fur-nizorii că securitatea informaţiilor este luată în serios în cadrul organi-zaţiei cu care ei fac afaceri. Însă un sistem de management al securită-ţii informaţiilor (SMSI) este o abor-dare sistematică de administrare a informaţiilor sensibile ale compa-niei ce implică oameni, procese şi sisteme IT.

Din punctul de vedere al furni-zorului de soluţii de outsourcing IT, implementarea SMSI la o gamă cât mai largă de clienţi aduce o activi-tate organizată, etapizată şi foarte bine raportată, atât la nivel de client cât şi la nivelul propriilor sisteme administrative. O astfel de aborda-re aduce, de asemenea, o reducere

de costuri la nivelul furnizorului de servicii IT, întrucât deşi etapele de stabilire, implementare şi funcţio-nare nu sunt 100% identice în cazul tuturor clienţilor, monitorizarea şi întreţinerea unui SMSI au principii comune şi sunt mult mai uşor de implementat într-un mod compact şi uşor de urmărit.

Din punct de vedere al mana-gementului resurselor, este evident avantajul unor astfel de furnizori, în sensul în care personalul căruia îi sunt desemnate responsabilităţi definite în SMSI, face implementa-rea acestuia simultan sau nu, la mai mulţi clienţi într-un mod profesio-nal şi coerent. Asigurarea instruirii sau luarea altor acţiuni (de exemplu angajarea personalului competent) se va face cu efecte directe asupra mai multor beneficiari ai SMSI. Tot-odată menţinerea înregistrărilor cu privire la educaţie, instruire, aptitu-dini, experienţă şi calificări se face într-un mod centralizat.

Încă de la începutul implemen-tării SMSI este necesară o implicare activă atât a conducerii companiei beneficiare, cât şi a specialiştilor IT, bazată pe comunicare, analiză şi evaluare, fapt ce creează o punte de legătură absolut necesară la nivel in-teruman pentru o relaţie fructuoasă între un beneficiar şi un furnizor de outsourcing IT. Acest lucru nu este absolut necesar numai pentru SMSI,


STANDARDIZAREA ROMÂNĂsuccesul externalizări în general de-pinzând foarte mult de acesta, cea ce duce şi la o conştientizare a im-portantei securităţii informaţionale si de ce nu, a întregii componente IT, cât mai bună la nivelul conduce-rii companiei .

Un alt aspect de luat în seamă este reprezentat de faptul ca atacu-rile informatice nu au neapărat o ţin-tă precisă – şi aici vorbim de atacuri ce au ca ţintă strângerea de infor-maţii gen e-mail, adrese etc. În acest sens, odată ce s-au stabilit regulile de securizare, acestea pot fi imediat aplicate şi în sistemele altor entităţi. O mare parte din problemele de se-curitate nu sunt neapărat de natu-ră particulară, aplicate în special la nivelul unei singure entităţi, ci sunt generale, comune oricărui sistem de securitate informaţional. În acest scop, pot fi aplicate soluţii de pro-tecţie, intervenţie şi rezolvare simul-tan la mai multe entităţi beneficiare serviciului de outsourcing IT. Acest procedeu se traduce prin scăderea costurilor la minim atât pentru cli-enţi, cât şi pentru furnizori.

O altă problemă întâlnită frec-vent în cazul companiilor este nece-sitatea unor teste gen „penetration test” sau audit de securitate, ultimul fiind chiar parte componentă din SMSI. Deşi aceşti doi termeni sunt uşor de confundat, ei au caracteris-tici diferite şi nu se execută la fel. Cu toate acestea, ambele testele pot fi îndeplinite cu succes în cazul furni-zorilor de outsourcing IT.

Termenul „penetration test” se referă la identificarea punctelor sla-be în securitatea unei resurse con-siderată critică de către compania în cauză. De cele mai multe ori ar trebui executat din exteriorul com-paniei, cu informaţii minime despre resursele existente şi configuraţiile acestora. Un „penetration test” tre-buie să simuleze, cât mai aproape de realitate, condiţiile şi mijloacele prin care o persoană neautorizată va obţine acces neautorizat la resur-sele companiei.

Auditul de securitate se referă la maniera în care sunt implementate şi funcţionează măsurile de securi-tate: administrative şi tehnice. Pen-tru auditor, este nevoie de cât mai multe informaţii din interiorul com-paniei pentru a înţelege cât mai co-rect ce resurse trebuie să auditeze (şi care sunt controalele puse în practică pentru a asigura acel grad de protecţie) şi prin ce mijloace. Sunt vizaţi toţi utilizatorii şi se por-neşte de la politicile şi procedurile de securitate SMSI.

Respectarea şi aplicarea stan-dardelor SR ISO/CEI 27001 şi SR ISO/CEI 17799 la nivelul presta-torilor de outsourcing IT aduc prac-tic o implementare rapidă, profesio-nală şi cu costuri minime a SMSI pe piaţă, participând activ la securiza-rea informaţiei, diminuarea pierde-rilor şi maximizarea profiturilor din investiţii şi oportunităţi de afaceri.

Etapele implementării SMSI:

1. determinarea scopului; 2. analiza documentaţiilor; 3. analiza proceselor organiza-ţiei; 4. inventarierea bunurilor infor-maţionale ale organizaţiei; 5. identificarea riscurilor; 6. managementul riscurilor; 7. stabilirea obiectivelor şi a mijloacelor de diminuare a riscurilor; 8. definirea politicii de securita-te a informaţiilor; 9. elaborare şi implementare de proceduri; 10. instruire personal; 11. monitorizarea conformităţii SMSI cu cerinţele; 12. evaluarea eficacităţii măsuri-lor întreprinse pentru diminua-rea riscurilor; 13. certificarea SMSI.

Principalele avantaje ale implementării SMSI:

1. creează o metodă optimă de rezolvare a problemelor de securi-tate a informaţiilor;

2. întăreşte încrederea clienţilor şi a partenerilor în organizaţie;

3. reduce riscul pierderilor fi-nanciare datorită scurgerii de informaţii;

4. ridică conştientizarea impor-tanţei problematicii securităţii in-formaţiei în cadrul unei organizaţii;

5. asistă la dezvoltarea celor mai bune practici în cadrul unei organizaţii şi asigură continuitatea afacerilor.

Principalele avantaje ale outsourcing-ului IT:

1. dezvoltarea IT şi creşterea calităţii serviciilor IT cu resurse financiare minime;

2. acces şi implementare a celor mai noi şi performante soluţii IT garantate cu investiţii minime;

3. mărirea calităţii serviciilor oferite, bazate pe un serviciu IT complet şi stabil;

4. soluţii adaptate profilului şi dimensiunii companiei;

5. reducerea cheltuielilor şi menţinerea acestora sub control;

6. consultanţa şi expertiza con-tinuă a acestei resurse.

Bibliografie:

SR ISO/CEI 27001, Tehnologia infor-maţiei. Tehnici de securitate. Sisteme de management al securităţii informaţiei. Cerinţe ;

SR ISO/CEI 17799, Tehnologia infor-maţiei. Tehnici de securitate. Cod de bună practică pentru managementul securită-ţii informaţiei



STANDARDE PENTRU INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE AUTOVEHICULE DIN ROMÂNIA

NORMES POUR L’INDUSTRIE AUTOMOBILE EN ROUMANIE

În economia oricărui stat, indus-tria constructoare de autovehicule este una de elită. Automatizarea şi robotizarea liniilor de asamblare a autovehiculelor, condiţiile de cali-tate impuse autovehiculelor şi com-ponentelor acestora necesită apli-carea de metode de management operaţional şi al calităţii care să con-ducă la obţinerea rezultatelor dori-te. Personalul care activează în acest sector de activitate este de înaltă calificare, iar tehnologiile şi echipa-mentele de ultimă generaţie.

DANIELA ZAHARIA, expert standardizare, secretar CT 78, Vehicule rutiere, ASRO

În ultimii ani, industria construc-toare de autovehicule din România, care include şi producătorii de com-ponente, a cunoscut o puternică dezvoltare. Au apărut firme româ-neşti noi în domeniu, au pătruns pe piaţă producători recunoscuţi pe plan mondial ca: INA Schaeffer, Continental, Coficab, Yazaki, Pirelli, Johnson Controls şi alţii.

Pentru firmele româneşti intere-sate să producă piese auto OEM, o condiţie de bază pentru a fi selecta-

te ca furnizori de către constructorii de autovehicule este implementarea şi certificarea unui sistem de mana-gement al calităţii conform cu stan-dardele de management al calităţii ISO 9001:2001 şi ISO/TS 16949:2002.

Standardul SR ISO TS 16949:2004, Sisteme de management al calită-ţii. Cerinţe specifice pentru aplicarea ISO 9001:2001 în organizaţii cu pro-ducţie de autovehicule şi de piese de schimb aferente, constituie o speci-ficaţie tehnică care are ca obiectiv

L’article présente l’essor de l’industrie automobile en Roumanie et passe en revue les normes les plus importantes dans ce domaine, ainsi que la législation, soulignant qu’il est nécessaire d’appliquer des méthodes de management opérationnel de la qualité, afin d’en optimiser les résultatsMots clés: automobiles, pieces de change, systèmes de management de la qualité


STANDARDIZAREA ROMÂNĂdezvoltarea unui sistem de mana-gement al calităţii care să asigure procesul de îmbunătăţire continuă, accentul fiind pus pe prevenirea defectelor, a reducerii variaţiei şi a pierderilor din lanţul de furnizare.

În acest standard sunt prezentaţi termeni şi definiţii pentru industria de automobile, cerinţe referitoare la documentaţie, cerinţele de mana-gement ale calităţii, managementul resurselor, elemente de planificare a produselor, elemente de proiec-tare şi planificare, aprovizionare, măsurare, analiză şi îmbunătăţire, precum şi un plan de control.

Standardul SR ISO/TS 16949:2004 urmăreşte evitarea auditurilor de certificare multiplă şi este un instru-

ment util în aplicarea unui sistem de management al calităţii pentru producţia de autovehicule şi de pie-se de schimb aferente.

Pe parcursul elaborării acestui standard internaţional au fost luate în considerare principiile managemen-tului calităţii prezentate în ISO 9001 şi ISO 9004.

Astfel, standardul ISO 9001:2002, Sisteme de management al calită-ţii. Cerinţe, promovează adoptarea unei abordări bazate pe proces, în dezvoltarea, implementarea şi îm-

bunătăţirea eficacităţii sistemului de management al calităţii, în sco-pul creşterii satisfacţiei clientului prin împlinirea cerinţelor acestuia.

Standardul ISO 9004 furnizea-ză îndrumări într-un domeniu mai larg de obiective ale unui sistem de management al calităţii decât ISO 9001, în special în ceea ce pri-veşte îmbunătăţirea continuă a per-formanţelor şi a eficienţei globale a unei organizaţii, precum şi a eficaci-tăţii acesteia.

Termenii folosiţi în standardul SR ISO/TS 16949:2004 sunt cei din ISO 9001, precum şi cei de la punc-tul 3.1 referitori la plan de control, organizaţie responsabilă pentru

proiectare, protecţie împotriva ero-rilor, laborator, mentenanţă predic-tivă şi preventivă, fraht suplimentar, locaţie externă etc.

În standardul SR ISO/TS 16949:2004 sunt prezentate cerinţe referitoa-re la documentaţia care stă la baza implementării sistemului de mana-gement al calităţii în industria pro-ducătorilor de autovehicule, şi anu-me: principalele linii directoare ale manualului calităţii, controlul docu-mentelor, specificaţii tehnologice, controlul înregistrărilor, precum şi

elemente referitoare la păstrarea documentelor.

Standardul atrage atenţia asu-pra necesităţii angajamentului de la cel mai înalt nivel pentru eficien-tizarea procesului, stabilirea politicii de calitate şi planificarea sistemului de management al calităţii.

Cunoaşterea şi implementarea standardului sunt importante şi pentru managementul resurselor, pentru planificarea şi gestionarea situaţiilor neprevăzute, precum şi pentru urmărirea atentă a relaţiilor cu clienţii.

Alte aspecte importante dez-voltate în standard se referă la con-trolul producţiei, al furnizării de servicii şi la elementele necesare ac-ţiunilor de măsurare şi monitorizare

a satisfacţiei clientului. În condiţiile unei societăţi supertehnologizate şi într-o dinamică continuă a pie-ţei, conceptul de calitate este un concept în evoluţie continuă cu accent pe principiul îmbunătăţirii continue atât a organizaţiei, cât şi a procesului de fabricaţie.

Prin abordarea sistemică a proce-sului de implementare a sistemului de management al calităţii într-o organi-zaţie constructoare de maşini, stan-dardul SR ISO/TS 16949:2004 este un document important, un instrument de lucru, într-o organizaţie modernă.


STANDARDIZAREA ROMÂNĂASRO răspunde necesităţii or-

ganizaţiilor de a aplica standardele de management al calităţii prin în-fiinţarea, în cadrul Departamentului Organisme de Certificare, a Orga-nismului de Certificare Sisteme de Management al Calităţii, care oferă servicii de certificare a sistemelor de management al calităţii privind conformitatea cu cerinţele standar-dului ISO 9001:2001. De asemenea, Departamentul Formare Profesio-nală din cadrul ASRO organizează cursuri de instruire în domeniul ma-nagementului calităţii şi de formare a auditorilor pentru sistemul de ma-nagement al calităţii.

Cadrul legal în care se desfăşoa-ră producţia şi comercializarea de componente auto în România este asigurat de O.G. nr. 80/2000, Legea nr. 671/2002, Legea nr. 375/2005 şi O.G. 34/2005, referitoare la cer-tificarea sau omologarea echipa-mentelor, pieselor de schimb şi materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere. Potrivit acestor reglementări, pe piaţa românească pot fi importate, comercializate şi produse componente auto numai dacă acestea sunt omologate sau validate de constructorul autovehi-culului căruia îi sunt destinate sau dacă sunt certificate sau omologate de Organismul de Certificare Pro-duse RAR – OCP sau de către un alt organism de certificare acreditat de RAR.

Condiţiile de calitate aplicabile componentelor auto sunt specifi-cate în norme ale producătorilor de componente sau ale constructorilor de autovehicule, standarde şi direc-tive ale Uniunii Europene.

Standardele române din dome-niul construcţiei de autovehicule sunt elaborate în cadrul comitetelor tehnice ASRO: CT 78 – Vehicule ru-tiere, CT 76 – Motoare cu ardere in-ternă şi CT 292 – Echipamente elec-trice pentru autovehicule. Activitatea acestor comitete se desfăşoară în

concordanţă cu cea a comitetelor tehnice-oglindă ale Comitetului European de Standardizare (CEN), în care ASRO este membru cu drep-turi depline. În patrimoniul aces-tor comitete se află un număr de aproximativ 395 de standarde care stabilesc cerinţe, condiţii tehnice şi metode de încercare pentru ve-hicule rutiere şi componente ale acestora.

Pentru a sprijini producătorii interni de componente auto şi pen-tru a proteja consumatorii, una din preocupările comitetelor tehnice amintite mai sus este adoptarea ca standarde naţionale a unor standar-de internaţionale referitoare la pro-duse care privesc siguranţa circu-laţiei şi pentru care certificarea sau omologarea RAR este obligatorie. Dintre acestea, exemplificăm plăcu-ţele de frână, pentru care standar-dele internaţionale ISO de metode de încercare au fost adoptate ca standarde române. Acestea sunt:

- SR ISO 6310:1993 - Vehicule ru-tiere. Garnituri de frână. Compresibi-litate. Metodă de încercare.

Standardul specifică metoda de încercare a compresibilităţii pentru garnituri de frână utilizate la sis-temele de frânare ale vehiculelor rutiere.

- SR ISO 6311:2000 – Vehicule rutiere. Garnituri de frână. Rezistenţa la forfecare a materialului garniturii. Metodă de încercare.

Standardul prezintă o metodă de încercare pentru determinarea rezistenţei la forfecare a materialu-lui din care sunt realizate garnitu-rile de frână pentru frânele cu disc şi frânele cu tambur ale vehiculelor rutiere.

- SR ISO 6313:1999 - Vehicule ru-tiere. Garnituri de frână. Efectele căl-durii asupra dimensiunilor şi formei plăcuţelor frânei cu disc. Metode de încercare.

Standardul SR ISO 6313:1999 stabileşte o metodă de măsurare a variaţiilor dimensionale ale plăcu-

ţelor frânelor cu disc în funcţie de temperatura şi de rezistenţa lor la transmiterea căldurii.

- SR ISO 6314:1999 - Vehicule ru-tiere. Garnituri de frână. Rezistenţa la apă, la soluţii saline, la ulei şi la lichid de frână. Metode de încercare.

Standardul stabileşte o metodă de încercare în laborator a garnitu-rilor de frână, pentru determinarea rezistenţei la apă, la soluţii alcaline, la ulei şi la lichid de frână.

- SR ISO 6315:2000 - Vehicule ru-tiere. Garnituri de frână. Aderenţa su-prafeţei feroase datorată coroziunii. Metodă de încercare.

Standardul stabileşte o metodă de încercare pentru determinarea rezistenţei aderenţei garniturilor de frână la suprafaţa feroasă a discului sau tamburului, datorată coroziunii.

Standardul SR ISO 4925:2007, Vehicule rutiere. Condiţii pentru lichi-dele de frână în compoziţia cărora nu intră produse petroliere, utilizate pentru sistemele hidraulice, se află în fază de aprobare, la Comitetul Teh-nic 78 – Vehicule rutiere.

În acest standard sunt stabilite cerinţele şi metodele de încercare pentru lichide de frână în compozi-ţia cărora nu intră produse petroli-ere, folosite în sistemele de frânare hidraulice şi sistemele de comandă a ambreiajelor vehiculelor rutiere a căror etanşare este realizată cu gar-nituri de cauciuc.

Standardul SR ISO 4925:2007 înlocuieşte standardul român STAS 4059-85 şi a fost publicat pe data de data de 30 septembrie 2007.

În concluzie, articolul se adre-sează celor implicaţi direct în indus-tria constructoare de autovehicule din România, atrăgând atenţia asu-pra importanţei familiarizării celor implicaţi direct în acest domeniu cu noile conceptele moderne ale siste-mului de management al calităţii.



MANAGEMENTUL CALITĂŢII ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII

SR OHSAS 18001:2008, Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe

Acest standard din seria Evaluarea Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale (OHSAS), BS OHSAS 18001, Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe, şi OHSAS 18002, Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001, au fost elaborate ca răspuns la cererea clienţilor cu privire la un standard recunoscut al sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, faţă de care pot să fie evaluate şi certificate sistemele lor de management

Clasificare alfanumerică: U35-Managementul calităţii şi asigurarea calităţii;Clasificare ICS: 13.100-Securitate profesională. Igienă industrială; 03.100.01-Organizarea şi managementul întreprinderii în general

PIEI BRUTE ŞI PIEI FINITE

SR ISO 4683-1:2008, Piei brute de ovine. Partea 1 : Descrierea defectelor

Standardul descrie defectele care pot apărea pe pieile brute de ovine. Aceasta se aplică pieilor crude şi conservate (uscate în aer, umed-sărate sau sărat-uscate).

Clasificare alfanumerică: M41-Piei brute;Clasificare ICS: 59.140.20-Piei brute şi piei finite

SR ISO 4683-2:2008, Piei brute de ovine. Partea 2: Clasificare şi prezentare

Prezentul document stabileşte un sistem pentru clasificarea şi prezentarea pieilor de ovine cu fir sau grosier destinate industriei de piele sau blănărie. Se aplică pieilor de bovine proaspete, conservate prin uscare, umed-sărate, uscat-sărate sau piclate


SR ISO 7482-1:2008, Piei brute de caprine. Partea 1: Descrierea defectelor

Acest standard descrie defectele care pot apărea pe pieile brute de caprine. Se aplică pieilor caprine proaspete şi conservate (uscate liber în aer, umed-sărate sau uscat-sărate).

STANDARDELE LUNII

LES NORMES DU MOIS

L’article présente brièvement les normes que l’Association Roumaine de Normalisation vient d’élaborer le dernier mois


STANDARDIZAREA ROMÂNĂClasificare alfanumerică: M41-Piei brute;Clasificare ICS: 59.140.20-Piei brute şi piei finite

SR ISO 7482-3:2008, Piei brute de caprine. Partea 3: Linii directoare pentru clasificarea pe bază de defecte

Documentul stabileşte liniile directoare pentru clasificarea pieilor de caprine brute sau conservate, ştuţuite, pe baza defectelor aparente vizibile


LEGUME ŞI FRUCTE

SR ISO 9376:2008, Cartofi timpurii. Ghid pentru depozitare şi transport frigorific

Acest document conţine recomandări de ordin general pentru prerefrigerarea şi transportul frigorific al cartofilor timpurii din speciile Solanum tuberosum Linnaeus, destinaţi consumului direct sau industriei alimentare

Clasificare alfanumerică: S50-Generalităţi;Clasificare ICS: 67.080.10- Fructe şi produse derivate

SR ISO 873: 2008, Piersici. Ghid pentru depozitare frigorifică

Standardul descrie metodele a căror aplicare permite realizarea condiţiilor unei bune conservări a piersicilor (piersica propriu-zisă, brungnon, nectarina şi pavie), varietăţi ale Prunus piersica Sieb şi Zucc, după recoltare până la utilizarea lor proaspătă, prin depozitare frigorifică

Clasificare alfanumerică: S50-Generalităţi;Clasificare ICS: 67.080.10-Fructe şi produse derivate

SR ISO 6662:2008, Prune. Ghid pentru depozitare frigorifică

Prezentul standard internaţional descrie o metodă de depozitare frigorifică a câtorva soiuri de prune din speciile Prunus domestica Linnaeus, Prunus insititia Linnaeus şi Prunus salicica Lindley (Prunus triflora Roxburg), în vederea livrării în stare proaspătă la consumator


SR ISO 2169:2008, Legume şi fructe. Condiţii fizice în depozitele frigorifice. Definiţii şi măsurări

Documentul defineşte parametrii fizici utilizaţi de obicei la depozitarea frigorifică industrială a fructelor şi legumelor (temperatură, umiditate relativă, coeficient de recirculare a atmosferei, grad de împrospătare a aerului) şi furnizează indicaţii utile pentru măsurarea lor


COMPONENTE ELECTROMECANICE PENTRU ECHIPAMENTE ELECTRONICE ŞI DE TELECOMUNICAŢII

SR CEI 60512-7:2008, Componente electromecanice pentru echipamente electronice; proceduri de încercări de bază şi metode de măsurare. Partea 7: Încercări de funcţionare mecanică şi încercări de etanşeitate

În acest standard se efectuează încercările mecanice şi de etanşare asupra componentelor electromecanice

Clasificare alfanumerică: F78-Componente electromecanice pentru electronică şi tehnica de calcul;Clasificare ICS: 31.220-Componente electromecanice pentru echipamente electronice şi de telecomunicaţii

AERONAUTICĂ ŞI SPAŢIU

SR ISO 1548:2008, Aeronave. Siguranţe fuzibile de precizie. Tip A


STANDARDIZAREA ROMÂNĂAcest standard stabileşte dimensiunile şi cerinţele de performanţă pentru un domeniu de siguranţe fuzibile adecvate pentru reţele electrice pentru aeronave cu caracteristici de tensiuni şi frecvenţe conform cu ISO/R 222, la temperatură ambiantă de la -65 Co până la +85 Co şi la toate altitudinile de la 0 până la 24 400 m

Clasificare alfanumerică: F68-Aparataj electric pentru aeronave;Clasificare ICS: 49.060-Echipament electric

SR ISO 1033:2008, Aeronave. Dimensiuni pentru întreruptoare automate cu buton de acţionare de uz general pentru aeronave, de curent nominal până la 35 A inclusiv

Acest document stabileşte dimensiunile pentru întrerupătoare automate cu buton de acţionare de uz general pentru aeronave, de curent nominal până la 35 A inclusiv


SR ISO 493:2008, Aeronave. Dimensiuni ale întreruptoarelor cu pârghie cu comandă manuală, cu fixare printr-un locaş (clasă 1 şi 2)

Standardul stabileşte dimensiunile de montare într-un singur locaş (clasă 1 şi 2) pentru întreruptoarele cu pârghie cu comandă manuală având caracteristicile specificate în ISO 1466, Lever-operated manual switches for aircraft. Performance requirements


CAUCIUC

SR ISO 813:2008, Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea aderenţei la un substrat rigid. Metoda prin jupuire la 90 grade

Documentul stabileşte metoda de determinare a forţei de aderenţă a cauciucului vulcanizat sau termoplastic lipit pe un substrat rigid, utilizând o epruvetă formată dintr-o bandă de cauciuc lipită pe o singură placă din material rigid. Metoda se aplică în primul rând epruvetelor preparate în laborator în condiţii standardizate, în vederea obţinerii de date care se utilizează la alegerea compoziţiilor de cauciuc sau a sistemelor de lipire, la fabricarea unor astfel de materiale şi la controlul proceselor de producţie. Această metodă nu se aplică cauciucurilor cu duritate mare

Clasificare alfanumerică: L41-Latex şi cauciuc brut;Clasificare ICS: 83.060-Cauciuc

SR ISO 814:2008, Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea aderenţei la metal. Metoda cu două plăci

Acest standard stabileşte metoda de determinare a forţei de aderenţă a legăturii dintre cauciuc şi metal, în cazul în care piesa de cauciuc este asamblată între două plăci metalice paralele, cu ajutorul sistemului de lipire investigat. Metoda se aplică în primul rând epruvetelor preparate în laborator, în condiţii standardizate, pentru a furniza date utilizabile la obţinerea compoziţiilor de cauciuc şi la controlul metodelor de fabricaţie


SR ISO 3302-2:2008, Cauciuc. Toleranţe pentru produse. Partea 2: Toleranţe geometrice

Standardul stabileşte următoarele toleranţe geometrice pentru produsele matriţate şi extrudate din ebonită, inclusiv pentru cele cu inserţii metalice: toleranţă la planeitate, toleranţă la paralelism, toleranţă la perpendicularitate, toleranţă la coaxialitate, toleranţă la poziţie. Toleranţele sunt destinate utilizării în primul rând pentru cauciucul vulcanizat, dar se pot utiliza şi pentru cauciucurile termoplastice

Clasificare alfanumerică: L41-Latex şi cauciuc brut;Clasificare ICS: 83.140.01-Produse din cauciuc şi materiale plastice, în general


STANDARDIZAREA ROMÂNĂSR ISO 1434:2008, Cauciuc natural în baloturi. Cantitate de material de acoperire a balotului. Determinare

Standardul stabileşte metoda de determinare, prin calcinare, a cantităţii de material de acoperire pentru balot, prezentă în foliile exterioare în care se ambalează baloturile de cauciuc natural. De asemenea, documentul stabileşte metodele de determinare, prin periere sau răzuire a cantităţii de material de acoperire pentru balot de pe foliile exterioare de ambalare numai pentru tipurile de foi de cauciuc natural afumat


FURTUNURI FLEXIBILE

SR ISO 1436-1:2008, Furtunuri şi furtunuri cu racorduri la capete, de cauciuc. Tipuri hidraulice, ranforsate cu împletitură de sârmă. Specificaţie. Partea 1: Aplicaţii pentru fluide pe bază de ulei

Acest standard stabileşte cerinţele pentru opt tipuri de furtunuri ranforsate cu împletitură de sârmă şi furtunuri cu racorduri la capete, cu diametre nominale între 5 şi 51. Acestea corespund utilizării cu fluide hidraulice HH, HL, HM, HR şi HV, conform ISO 6743-4, la temperaturi cuprinse între -40oC şi +100oC. Acest standard nu include cerinţele pentru racordurile de capăt, limitându-se la cerinţele referitoare la performanţele furtunurilor şi furtunurilor cu racorduri la capete. Este responsabilitatea utilizatorului, prin consultarea producătorului furtunului, de a stabili compatibilitatea furtunului cu fluidul pentru care este utilizat

Clasificare alfanumerică: L43-Articole tehnice;Clasificare ICS: 23.100.40-Conducte şi cuplaje; 83.140.40-Furtunuri flexibile

SR ISO 1436-2:2008, Furtunuri şi furtunuri cu racorduri la capete, de cauciuc. Tipuri hidraulice, ranforsate cu împletitură de sârmă. Specificaţie. Partea 2: Aplicaţii pentru fluide pe bază de apă

Documentul stabileşte cerinţele pentru şase tipuri de furtunuri ranforsate cu împletitură de sârmă şi furtunuri cu racorduri la capete, cu diametre interioare nominale între 5 şi 51. Acestea corespund utilizării cu fluide hidraulice HFC, HFAE, HFAS, HFB, conform ISO 6743-4, la temperaturi cuprinse între -40oC şi + 60oC. Acest standard nu include cerinţele pentru racordurile de capăt, limitându-se la cerinţele referitoare la performanţele furtunurilor şi furtunurilor cu racorduri la capete. Este responsabilitatea utilizatorului, prin consultarea producătorului furtunului, de a stabili compatibilitatea furtunului cu fluidul pentru care este utilizat

Clasificare alfanumerică: L43-Articole tehnice;Clasificare ICS: 23.100.40-Conducte şi cuplaje; 83.140.40-Furtunuri flexibile

STANDARDE EUROPENE ADOPTATE INIŢIAL PRIN FILĂ DE CONFIRMARE SAU NOTĂ DE CONFIRMARE, PENTRU CARE SE PUBLICĂ VERSIUNEA ROMÂNĂ

MANAGEMENTUL CALITĂŢII ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII

SR EN ISO 15189:2007, Laboratoare medicale. Cerinţe particulare pentru calitate şi competenţă

Documentul specifică cerinţe pentru calitate şi competenţă particulare pentru laboratoarele medicale

Clasificare alfanumerică: E32-Instrumente, aparate şi utilaj mecanic de uz medical;Clasificare ICS: 11.100.01-Medicină de laborator, în general; 03.120.10-Managementul calităţii şi asigurarea calităţii

CUM PUTEM CÂŞTIGA CU SISTEMELE DE MANAGEMENTAutor: Dr. Ing. TRAIAN TEODORU

Cartea pe care o lansăm propune o abordare ieşită din canoanele cu care ne-a familiarizat certificarea siste-melor de management.

Într-adevăr, suntem îndrumaţi către un mod de gândire neconvenţional pentru preocuparea încă larg răs-pândită a implementării de sisteme de management certificabile.

„Premiul” care ni se oferă la capătul celor peste o sută de pagini cu un conţinut extrem de condensat, dar uşor de citit, este un punct de vedere provocator asupra sistemelor de management care aduc valoare, alta decât certificatul de conformitate cu referenţiale internaţional recunoscute.

În primul capitol suntem invitaţi să reflectăm la trecerea de la eficacitate şi organizaţie aflate în centrul ce-rinţelor pentru sistemele de management, la eficienţă şi întreprindere, mai apropiate de ceea ce realmente vizează conducătorii firmelor.

Cartea ne propune, apoi, un inventar al atuurilor implementării sistemelor de management, desigur incom-plet. O invitaţie la reflecţie.

Sunt prezentate, în capitolele 2, 3 şi 4, „produsele” de bază pe care le are de realizat managerul şi pentru care fa-miliile de standarde/documente internaţionale asociate cu cele trei sisteme de management abordate în carte furnizează un suport solid şi uşor accesibil: politicile, obiectivele-ţintele-indicatorii de performanţă, procesele (documentate în proceduri) pentru implementarea/realizarea acestora. Găsim în carte exemple concrete de asemenea „produse”, metodologii pentru conceperea lor.

Capitolul 5 introduce un instrument care sintetizează, prin prisma principiilor managementului, elemente ale proceselor celor trei sisteme de management abordate în carte – fişa de proces. Acest instrument poate fi valorificat pentru înţelegerea culturii manageriale şi pentru elaborarea documentelor siste-mului de management integrat.

Reguli referitoare la valorificarea procesului de auditare a siste-mului de management integrat sunt date în Capitolul 6.

Bibliografia care încheie cartea prezintă surse de informaţii pentru valorificarea sistemelor de management.

În concluzie, cartea este:• un instrument util celor interesaţi de implementarea siste-melor de management incluzând, alături de cerinţele pentru certificare, îndrumările internaţional recunoscute;• o invitaţie la reflecţie asupra unor teme de maximă actua-litate, chiar mai ample decât domeniul strict al cărţii;• lectură incitantă, agreabilă.

Preţ: 47,6 lei (TVA inclus)Bucureşti 2007

CUM PUTEM CÂŞTIGA CU SISTEMELE DE MANAGEMENTTRAIAN TEODORU

ASROASRO ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

SISTEME DE MANAGEMENT

noutĂŢi legislative apĂrute În luna aprilie 2008 ... · alin. (3) din hotărârea guvernului...

Documents