notĂ de fundamentare - sgg.gov.ro · de gaze din atmosferă şi a creşte eficienţa din punct de...

1

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Secțiunea 1

Titlul proiectului de act normativ

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea

ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii

relevante în România și înființarea Consiliului interministerial de coordonare pentru dezvoltarea

pieței pentru combustibili alternativi

Secţiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea situaţiei

actuale

Directiva 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibilii

alternativi (denumită în continuare, Directiva 2014/94/UE) stabilește cerințe

minime privind crearea infrastructurii pentru combustibili alternativi, inclusiv

punctele de reîncărcare destinate vehiculelor electrice și punctele de

realimentare cu gaz natural (GNL și GNC) și hidrogen, care urmează să fie

puse în aplicare prin intermediul cadrelor naționale de politică ale

statelor membre, prin specificații tehnice comune pentru astfel de puncte de

reîncărcare și de realimentare, precum și prin cerințe privind informarea

utilizatorilor. Pentru a promova combustibilii alternativi și pentru a dezvolta

infrastructura relevantă, cadrele naționale de politică pot fi compuse din mai

multe planuri, strategii sau alte documentații de planificare elaborate separat

sau integrat.

Directiva 2014/94/UE a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr.

34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

(denumită în continuarea, Legea nr. 34/2017). În conformitate cu prevederile

art. 3 lit. k) din Legea nr. 34/2017, Ministerului Energiei i-a fost atribuit rolul

de autoritate de reglementare competentă pentru elaborarea, transmiterea,

monitorizare către Comisia Europeană a Cadrului naţional de politică pentru

instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi şi a raportărilor

ulterioare care decurg din cadrul naţional de politică.

Pentru realizarea procesului de notificare a măsurilor naţionale de

transpunere și implementare a Directivei 2014/94/UE, s-a constituit, sub

coordonarea Secretariatului General al Guvernului, Grupul de lucru (task

force) format din reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului,

Ministerului Energiei, Ministerului Mediului, Ministerului Economiei,

Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Transporturilor, Ministerului

Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene,

Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei și Administraței Fondului

2

pentru Mediu.

Grupul de lucru a elaborat Strategia privind Cadrul național de politică pentru

dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul

transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România,

urmând ca acesta să fie adoptat prin prezenta Hotărâre şi notificat Comisiei

Europene.

Ulterior elaborării Strategiei privind Cadrul național, documentul a fost lansat

în consultare publică atât pe site-ul Ministerului Energiei în data de 28 iulie

2017, cât şi pe site-ul Ministerului Mediului şi totodată, au fost publicate

două anunțuri într-un ziar de circulație națională conform Hotărârii de

Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de

mediu pentru planuri şi programe.

Sintagma „Cadru național” este definită în conformitate cu prevederile art.2

din Legea 34/2017, și constituie un document de politici și strategie care

consolidează și explicitează necesitatea cerinţelor minime privind crearea

infrastructurii pentru combustibili alternativi, inclusiv punctele de

reîncărcare destinate vehiculelor electrice şi punctele de realimentare cu gaz

natural comprimat, gaz natural lichefiat şi hidrogen, care urmează să fie

puse în aplicare prin intermediul cadrelor naţionale de politică, şi

specificaţii tehnice comune pentru astfel de puncte de reîncărcare şi de

realimentare, precum şi cerinţe privind informarea utilizatorilor, transpusă

din Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22

octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili

alternativi în legislaţia naţională prin Legea nr. 34/2017.

Strategia privind Cadrul național este elaboratã în vederea facilitării realizării

scopului Legii 34/2017 (prevăzut la art. 1), și anume, de a reglementa

măsurile destinate instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi, cu

scopul de a reduce la minimum dependenţa de petrol şi de a atenua impactul

transporturilor asupra mediului.

Strategia privind Cadrul național este elaboratã în conformitate cu prevederile

Capitolului II din Legea 34/2017 şi constituie un document de politici și

strategie în conformitate cu prevederile art.11 lit.f) din Legea nr.90/2001

privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, cu

modificările și completările ulterioare.

Potrivit Anexei I din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a

Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din

surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor

2001/77/CE și 2003/30/CE, obiectivul de țară, privind ponderea energiei din

surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie, ce urmează a

fi înregistrat până în anul 2020, este de 24%, această țintă fiind deja atinsă de

România încă din anul 2015. La finalul anului 2014, ponderea energiei

regenerabile în consumul final brut de energie în domeniul transporturi în

România era de aproximativ 4,5%, cu aproape 3 procente sub estimarea

PNAER pentru acea perioadă. Astfel, prin măsurile propuse, prezenta

3

Strategie privind cadrul naţional asigură consistența obiectivului general

stabilit pentru anul 2020, propunându-și concomitent, să contribuie la

obiectivul atingerii unei ponderi a energiei din surse regenerabile, utilizată în

toate formele de transporturi, care să reprezinte cel puţin 10% din consumul

final de energie în transporturi în anul 2020.

Dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi reprezintă un punct

de pornire inclusiv pentru actualizarea și modernizarea parcului auto național

cât și aducerea la standarde europene a serviciilor de alimentare oferite în

domeniul naval și aerian, într-o manieră adecvată cu obiectivele generale ale

politicilor de mediu și ale celor în domeniul transporturilor.

Scopul Strategiei privind Cadrul național este de a susține dezvoltarea

infrastructurii de combustibili alternativi în România, astfel încât toate

mijloacele de transport, metodele și tehnologiile relevante să poată fi utilizate

nediscriminatoriu în conformitate cu eficiența, aplicabilitatea și rentabilitatea

lor, pentru a asigura un sistem de transport cu un grad ridicat de continuitate

și un impact minim asupra mediului înconjurător și sănătății populației, atât

în aglomerările urbane, cât și de-a lungul infrastructurii interurbane și

rețelelor europene de transport rutier, naval și aerian.

Principalele obiective, aliniate cu prioritățile și strategiile naționale, precum

și obiectivul principal al Directivei 2014/94/EU, sunt următoarele:

1. 1. Reducerea impactului sectorului transporturi asupra mediului

Scăderea nivelului de poluare, inclusiv fonică, din centrele urbane;

Asigurarea unui traseu de traversare a teritoriului României care sa

aibă impact minim asupra mediului;

Creșterea nivelului de conștientizare a beneficiilor transportului

ecologic.

2. Creșterea eficienței transportului

Dezvoltarea infrastructurii specifice destinată alimentării cu de

combustibili alternativi;

Alocarea mai eficientă a resurselor energetice în domeniul

transportului prin optimizarea raportului dintre combustibili fosili și

cei alternativi;

3. Stimularea creșterii economice în sectorul combustibililor alternativi

Stimularea pieței publice și private de vehicule care utilizează

combustibili alternativi;

Stimularea activității de cercetare, dezvoltare și inovare;

Completarea și simplificarea cadrului legislativ pentru sectorul

combustibililor alternativi;

Crearea de noi locuri de muncă, calificări profesionale și oportunități

pentru IMM-uri.

Până la jumătatea anului 2017 au fost adoptate o serie de măsuri de

4

promovare a vehiculelor electrice la nivelul unor autorități publice centrale și

locale. În continuare, sunt prezentate câteva exemple notabile:

Ordonanța de Urgență nr. 196 din 22 decembrie 2005 privind Fondul

pentru mediu (AFM), cu modificările și completările ulterioare, asigură,

în măsura fondurilor disponibile, cadrul legislativ general pentru

dezvoltarea unor linii de susținere pentru infrastructura de combustibili

alternativi.

Dintre categoriile de proiecte eligibile pentru finanțare care vizează

îmbunătățirea performanței de mediu, pot fi amintite:

- prevenirea poluării;

- reducerea nivelurilor de zgomot;

- utilizarea de tehnologii curate;

- educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului;

- creșterea producției de energie din surse regenerabile;

- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în

transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier

nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic.

Programul este destinat atât susținerii achiziționării de VE și VEH

plug-in, cât și finanțării dezvoltării infrastructurii de reîncărcare. În

acest sens, Ministerul Mediului, prin Administrația Fondului pentru

Mediu, a demarat, în anul 2016, un program de sprijin pentru construirea

de stații de reîncărcare, ce va acoperi 80% din costul investițiilor în

limita solicitărilor aferente sesiunii din 2016 de cca. 15 milioane lei.

România a fost şi este implicată în proiecte prietenoase cu mediul, ce

implică inclusiv utilizarea combustibililor alternativi, cum ar fi:

Innovative Danube Vessel , PROMINENT şi LNG Master Plan pentru

Rin – Main- Dunăre, care studiază implicaţiile utilizării la nave a

combustibilului GNL (gaz natural lichefiat, cu scopul creşterii

competitivităţii transportului pe căile navigabile interioare şi analizării

tehnologiilor care pot fi implementate la navele existente şi la

construcţiile noi pentru a reduce consumul de combustibil şi a emisiilor

de gaze din atmosferă şi a creşte eficienţa din punct de vedere al

costurilor de exploatare.

LNG Master Plan pentru Rin – Main – Dunăre este un studiu realizat de

Pro Danube în perioada ianuarie 2013 – decembrie 2015, cofinanțat de

UE, prin Programul TEN-T, care a avut ca obiectiv analiza necesității

creării unor terminale GNL pe cele 3 căi navigabile (Rin, Main, Dunăre)

şi mai apoi implementarea unei faze pilot prin care să fie testat lanţul

logistic privind transportarea GNL, infrastructura portuară pentru GNL,

construirea unor nave alimentate cu GNL şi implicarea unor mijloace de

transport specializate în transportul GNL pe rutier şi/sau feroviar, care să

5

asigure livrarea acestui combustibil din port către ceilalţi utilizatori din

hinterland. Partenerii din România au fost CN APDM SA Galţi,

CERONAV, TTS, NAVROM SA Galaţi şi Universitatea Craiova.

Proiectul a creat condiţiile pentru promovarea realizării unor terminale

GNL în zona porturilor Constanța și Galaţi.

Astfel, pentru a sprijini transportul cu nave alimentate cu GNL, se are în

vedere dezvoltarea a două terminale GNL: în portul fluvial Galați care să

poată oferi o gamă largă de distribuție: buncherare LNG pentru navele de

navigație interioară și maritimă, furnizarea de GNL pentru transportul rutier

precum și pentru industrii, precum şi în portul maritim Constanța, care să

includă o instalație de stocare, instalații de încărcare pentru nave maritime și

alimentarea cu combustibil a navelor de navigație interioară.

În Anexa 4 - Evaluarea necesarului investițional în infrastructură de transport

public urban s-a întocmit o analiză a necesarului investițional și o

fundamentare a proiectelor la nivel județean exclusiv București – Ilfov (40 de

județe).

În Anexa 5 - Extras al planurilor de mobilitate urbană din Strategia privind

Cadrul național, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a

întocmit o inventariere a zonelor urbane din România prin care se evidențiază

obiectivele și perioadele de implementare alea acestora în ceea ce privește

dezvoltarea și îmbunătățirea sectorului transporturilor.

2. Schimbări

preconizate

Promovarea proiectului de act normativ care aprobă Strategia privind Cadrul

naţional de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii

alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii

relevante în România, prevăzut în anexă, va susține dezvoltarea infrastructurii

de combustibili alternativi în România, astfel încât toate modurile de

transport, metodele și tehnologiile relevante să poată fi utilizate

nediscriminatoriu în conformitate cu eficiența, aplicabilitatea și rentabilitatea

lor pentru a asigura un sistem de transport cu un grad ridicat de continuitate și

un impact minim asupra mediului înconjurător și sănătății populației, atât în

aglomerările urbane cât și de-a lungul infrastructurii interurbane și rețelelor

europene de transport rutier, naval și aerian.

Prin prezentul act normativ se propun următoarele:

I. Aprobarea Strategiei privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea

pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și

pentru instalarea infrastructurii relevante în România, prevăzutã în Anexa

care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

II. Înfiinţarea Consiliului interministerial de Coordonare pentru Dezvoltarea

Pieței pentru Combustibili Alternativi, denumit în continuare CC DPCA,

organism cu rol consultativ, având în componență reprezentanți ai

următoarelor entități publice centrale: Secretariatul General al Guvernului,

Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării

6

Regionale și Administraţiei Publice, Ministerul Economiei, Ministerul

Mediului, Ministerul Afacerilor Interne.

Prin înființarea Consiliului interministerial de coordonare pentru dezvoltarea

pieței pentru combustibili alternativi (CC DPCA) se va asigura coordonarea,

la nivel naţional, a acţiunilor necesare implementării Strategiei privind Cadrul

național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibili


relevante în România în conformitate cu prevederile Legii nr. 43/2017

privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi. Totodatã,

înfiinţarea CC DPCA va conduce la delimitarea ariei de expertiză

instituțională și la armonizarea competențele specifice instituțiilor membre în

corelare cu fiecare măsură propusă în Strategia privind Cadrul de politică,

evitându-se astfel conflictele de competență negativă care au condus la

inacțiunea autorităților române în perioada dedicată procesului de transpunere

și, în consecință, la declanșarea procedurii de neîndeplinire a obligațiilor de

stat membru.

Subliniem faptul cã fiecare instituţie menţionatã în cadrul celei de-a doua

secţiuni a prezentei Note de Fundamentare, va contribui prin expertiza

proprie la punerea în aplicare a Strategiei privind Cadrul Naţional de Politicã

cu date şi propuneri din domeniul propriu de activitate.

De asemenea, o altă funcție a CC DPCA este de a propune adaptarea și

eventual dezvoltarea Strategia privind Cadrul național de politică pentru

dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul

transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România, astfel

încât acesta să se mențină relevant, pe toată durata sa de aplicare, în raport cu

dezvoltările tehnologice și realitățile economice.

În conformitate cu reglementările în vigoare, CC DPCA va îndeplini

următoarele atribuţii:

- va fi implicat în coordonarea implementãrii Strategiei privind Cadrul

național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibili


relevante în România;

- va participa la elaborarea Planului naţional de acţiuni pentru punerea în

aplicare a Strategiei privind Cadrul Național și a eventualelor actualizări ale

Strategiei privind Cadrul național;

- va urmări stadiul implementării Strategiei privind Cadrul național şi a

Planului național de acțiuni şi va formula recomandări instituţiilor publice

reprezentate în CC DPCA în vederea îndeplinirii corespunzătoare a sarcinilor

care le revin;

- va formula recomandări autorităţilor competente privind reglementările,

standardele şi acţiunile necesare implementării Legii nr. 34/2017 privind

instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și a Strategiei privind

Cadrul Național;

7

- va formula recomandãri privind instituţiile responsabile pentru fiecare

domeniu şi va identifica măsura necesară atingerii obiectivelor naționale așa

cum sunt ele descrise în Strategia privind Cadrul Național;

- va formula recomandãri privind instituţiile responsabile pentru

implementarea actelor normative subsecvente Legii nr. 34/2017 privind

instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, oferă asistență și

propune acestora măsurile necesare pentru implementarea actelor normative

subsecvente;

- va informa Guvernul României asupra resurselor necesare implementării

Strategiei privind Cadrul Național şi a Planul Național de Acțiuni;

- va stabili temele de dezbatere, precum şi acţiunile şi termenele de realizare a

acestora pentru GLI DPCA, în baza Planul Național de Acțiuni;

- va aviza rapoartele de progres ce urmează a fi transmise Comisiei Europene

privind punerea în aplicare a Strategiei privind Cadrul Național conform

Legii nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili

alternativi.

3. Alte informaţii Nu este cazul.

Secţiunea a 3-a

Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ

1. Impactul

macroeconomic

1^1. Impactul asupra

mediului concurenţial şi

domeniului ajutoarelor

de stat

Nu este cazul.

2. Impactul asupra

mediului de afaceri

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

3. Impactul social Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

4. Impactul asupra

mediului

Promovarea proiectului de act normativ va conduce la reducerea emisiilor de

gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru

combustibili alternativi, inclusiv punctele de reîncărcare destinate vehiculelor

electrice și punctele de realimentare cu gaz natural (GNL și GNC) și

hidrogen, percum şi prin promovarea vehiculelor de transport rutier

nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic.

5. Alte informații Nu este cazul.

Secţiunea a 4-a

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent,

8

cȃt şi pe termen lung (pe 5 ani)

- mii lei -

Indicatori Anul

curent Următorii 4 ani

Media pe 5

ani

1 2 3 4 5 6 7

1. Modificări ale

veniturilor bugetare,

plus/minus, din care:

a) buget de stat, din

acesta:

(i) impozit pe profit

(ii) impozit pe venit

b) bugete locale:

(i) impozit pe profit

c) bugetul asigurărilor

sociale de stat:

(i)contribuţii de asigurări

2. Modificări ale

cheltuielilor bugetare,


a) buget de stat, din

acesta:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri și servicii

b) bugete locale:



c) bugetul asigurărilor

sociale de stat:



3. Impact financiar,


a) buget de stat

b) bugete locale

4. Propuneri pentru

acoperirea creşterii

cheltuielilor bugetare

5. Propuneri pentru a

compensa reducerea

veniturilor bugetare

6. Calcule detaliate

privind fundamentarea

modificărilor

veniturilor şi/sau

cheltuielilor bugetare

7. Alte informaţii

Secţiunea a 5-a

Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare

1. Măsuri normative

necesare pentru aplicarea

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

9

prevederilor

proiectului de act

normativ:

a) acte normative în

vigoare ce vor fi modificate

sau abrogate, ca urmare a

intrării în vigoare a

proiectului de act

normativ;

b) acte normative ce

urmează a fi elaborate în

vederea implementării

noilor dispoziţii.

2. Conformitatea

proiectului de act normativ

cu legislaţia comunitară în

cazul proiectelor ce

transpun prevederi

comunitare

Proiectul de act normativ răspunde obligaţiilor asumate prin Art. 4, 5 şi 6

din Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili

alternativi.

Prin prezenta Hotărâre de Guvern se transpune articolul 7 alin.(7) din

Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22

octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili

alternativi .

3. Măsuri normative

necesare aplicării directe a

actelor

normative comunitare


4. Hotărȃri ale Curţii de

Justiţie a Uniunii

Europene


5. Alte acte normative

şi/sau documente

internaţionale din care

decurg angajamente

Nu este cazul. Nu este cazul.

6. Alte informaţii Nu este cazul. Nu este cazul.

Secţiunea a 6-a

Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ

1. Informaţii privind

procesul de consultare cu

organizaţii

neguvernamentale,

institute de cercetare și

alte organisme implicate

Proiectul de act normativ a fost afișat pe site-ul Ministerului Energiei.

2. Fundamentarea

alegerii organizatiilor cu

care a avut loc

consultarea, precum și a

modului ȋn care

activitatea acestor

organizaţii este legată de

obiectivul proiectului de

act normativ


3. Consultările organizate

cu autorităţile

administraţiei publice


10

locale, în situaţia în care

proiectul de act normativ

are ca obiect activităţi ale

acestor autorităţi, în

condiţiile Hotărârii

Guvernului nr. 521/2005

privind procedura de

consultare a structurilor

asociative ale

autorităţilor

administraţiei publice

locale la elaborarea

proiectelor de acte

normative

4. Consultările

desfăşurate în cadrul

consiliilor

interministeriale, în

conformitate cu

prevederile HG nr.

750/2005 privind

constituirea consiliilor

interministeriale

permanente


5. Informaţii privind

avizarea de către:

a) Consiliul Legislativ

b) Consiliul Suprem de

Apărare a Ţării

c) Consiliul Economic si

Social

d)Consiliul Concurenţei

e) Curtea de Conturi

Proiectul de act normativ va fi avizat de Consiliul Legislativ și de Consiliul

Concurenței.


Sectiunea a 7-a

Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ

1. Informarea societăţii

civile cu privire la

necesitatea elaborării

proiectului de act normativ

A fost îndeplinită procedura transparenței decizionale în concordanță cu

prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în

administrația publică, republicată.

2. Informarea societăţii

civile cu privire la

eventualul impact asupra

mediului în urma

implementării proiectului

de act normativ, precum si

efectele asupra sănătăţii si

securităţii cetăţenilor si

diversităţii biologice

Strategia privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în

ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor,

aprobat prin prezenta hotărâre de guvern, a fost publicatã pe site-ul

Ministerului Mediului și Ministerului Energiei.


Secţiunea a 8-a

11

Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere ȋn

aplicare a proiectului de

act normativ de către

autoritățile administrației

publice centrale și/sau

locale – ȋnfiinţarea unor

noi organisme sau

extinderea competențelor

instituţiilor existente



Pentru considerentele de mai sus, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi având în vedere

art. 4, 5 și 6 din Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, a fost

elaborat proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică

pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru

instalarea infrastructurii relevante în România și înființarea Consiliului interministerial de coordonare pentru

dezvoltarea pieței pentru combustibili alternativi, pe care îl supunem Guvernului României spre aprobare.

Ministrul energiei

Anton ANTON

Avizat

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării

regionale și administrației publice

Paul STĂNESCU

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia GRAVILESCU

Secretarul General al Guvernului

Sevil SHHAIDEH

Ministrul Transporturilor,

Lucian ȘOVA

Ministrul afacerilor interne

Carmen Daniela DAN

Ministrul economiei,

Dănuț ANDRUȘCĂ

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel MELEŞCANU

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor NEGRESCU

Ministrul justiţiei,

Tudorel TOADER

Secţiunea a 8-a

12

Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere ȋn

aplicare a proiectului de

act normativ de către

autoritățile administrației

publice centrale și/sau

locale – ȋnfiinţarea unor

noi organisme sau

extinderea competențelor

instituţiilor existente



Pentru considerentele de mai sus, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi având în vedere

art. 4, 5 și 6 din Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, a fost

elaborat proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică

pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru

instalarea infrastructurii relevante în România și înființarea Consiliului interministerial de coordonare pentru

dezvoltarea pieței pentru combustibili alternativi, pe care îl supunem Guvernului României spre aprobare.

Ministrul energiei

Anton ANTON

Avizat

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării

regionale și administrației publice

Paul STĂNESCU

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia GRAVILESCU

Secretarul General al Guvernului

Ioana – Andreea LAMBRU

Ministrul Transporturilor,

Lucian ȘOVA

Ministrul afacerilor interne

Carmen Daniela DAN

Ministrul economiei,

Dănuț ANDRUȘCĂ

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel MELEŞCANU

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor NEGRESCU

Ministrul justiţiei,

Tudorel TOADER

notĂ de fundamentare - sgg.gov.ro · de gaze din atmosferă şi a creşte eficienţa din punct de...

Documents