revista presei/martie... · web viewcod-f-pc-4 revista presei 3 – 5 martie 2012 cuprins presa...

05.03.2012

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI3 – 5 martie 2012

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

„APELE ROMÂNE”http://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

05.03.2012

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Situaţie critică pe Dunăre.............................................................................................5Teme similare...............................................................................................................6Pericol pe Dunăre: Un pod de gheaţă lung de 1 km şi gros de 3-4 metri ameninţă portul Tulcea................................................................................................................6Localnicii de pe malurile Dunării, prinşi în chingile gheţii............................................7Încep lucrările de modernizare a reţelei de apă. VEZI ce străzi sunt afectate în Capitală........................................................................................................................7Topirea banchizelor provoaca dezastru pe Dunare. Zeci de nave distruse: "Zgomotul e infernal"....................................................................................................................8Teme de mediu.............................................................................................................8Pericol de poluare pe Dunăre......................................................................................8Călăraşi: Două barje încărcate cu 2.200 de tone de gazolină, în pericol de a se răsturna pe Dunăre......................................................................................................9Focar de boli şi mizerie. Topirea zăpezii a scos la iveală 1200 de tone de gunoi, în Capitală......................................................................................................................10Proiectele de mediu, sub ameninţarea suspendării?.................................................11Academicianul Ioan Aurel Pop trage ultimul semnal de alarmă.................................12Factorii politici care decid proiectul Roşia Montană au o viziune limitată.................12Reciclam doar 1% din deseuri....................................................................................14Mica iubire pentru natura..........................................................................................16Public profesionist la Romenvirotec...........................................................................17Ministerul Mediului se va împrumuta 100 milioane lei de la Trezorerie. Pentru ce vor fi folosiţi aceşti bani...................................................................................................19Teme internaționale...................................................................................................20Inundaţii în Australia..................................................................................................2090 de tornade au făcut prăpăd în SUA. Cel puțin 36 de morți şi pagube materiale uriaşe......................................................................................................................... 21

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

05.03.2012

Oceanele devin tot mai acide.....................................................................................22SUA: Tornadele rad oraşe întregi de pe hartă............................................................23

PRESA LOCALĂ............................................................................................................23ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................24

Situaţie hidrologică normală pe Mureş......................................................................24Investiţie pentru regularizarea râului Abrudel...........................................................25DNA în percheziţie la Administraţia Bazinală de Apă.................................................26Teme de mediu...........................................................................................................26S-au plătit 9 milioane de lei pentru nimic?.................................................................26

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................27Clujenii sunt feriti de inundații...................................................................................27Intervenții pe râul Vaser pentru evitarea oricărui pericol!.........................................29Gheaţă spartă pe râul Vaser.......................................................................................29ANAR: Creştere a debitului Dunării şi depăşire a cotelor de atenţie pe unele sectoare de râu.........................................................................................................................30BULETIN HIDRO - Gradul de umplere a barajului de la Firiza a ajuns la 80%..............31Ne ia şi primăvara prin surprindere?..........................................................................31Teme similare.............................................................................................................32Topirea lentă a zăpezii a scăpat județul de inundații.................................................32Teme de mediu...........................................................................................................33Bomba politică a unui proiect de ecologizare............................................................33Bistrița concurează pentru titlul “Earth Hour Romania”............................................35Din adițional în adițional, până la final – lucrări de îmbunătățire la stațiile de transfer a deşeurilor................................................................................................................36

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU – IALOMIȚA............................36Sloiurile de gheaţă fac ravagii pe Dunăre...................................................................36Încă 6 luni fără barajul de la Dridu.............................................................................38Ialomiţa se pregăteşte de inundaţii............................................................................38Călăraşi, creşte debitul braţului Borcea.....................................................................41

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA – LITORAL.....................42

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

05.03.2012

Ameninţaţi de Dunăre!..............................................................................................42Teme similare.............................................................................................................44Reabilitarea reţelei de apă, condiţionată de vreme...................................................44Topirea gheţii de pe Dunăre, monitorizată 24 de ore din 24.....................................45Celulă de criză, la Cernavodă.....................................................................................45

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................46Pericol de inundaţii în Timiş.......................................................................................46Teme de mediu...........................................................................................................47Garda de mediu Timiş şi ECO Club Timişoara, la vânat de agenţi economici poluatori................................................................................................................................... 47Hidrologii avertizează că mai multe râuri din ţară vor fi în creştere în perioada următoare..................................................................................................................48Timişoara are institut de cercetări pentru energii regenerabile!...............................48

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ – VEDEA...................................48„La Valea Pechii, apa întrecea Râul Târgului, atât de puternică era viitura!”.............48Teme similare.............................................................................................................50Bărci luate de valuri şi copaci smulşi din rădăcină.....................................................50

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................50Teme similare.............................................................................................................51Pe Valea Muntelui seceta încă dă fiori.......................................................................51Cinci comune scapă de pericolul de a rămâne izolate în caz de inundaţii..................53

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI..................................................55Teme de mediu...........................................................................................................55Proiecte de mediu la frontierea de vest.....................................................................55Primăria investeşte în iluminatul ambiental pe malul Crişului Repede şi în reţele electrice în Grigorescu şi Ioşia....................................................................................56

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

05.03.2012

Situaţie critică pe DunăreInsula Mare a Brăilei este izolată, după ce sloiurile de gheață au distrus două pasarele de acostare pentru bac şi au dislocat două pontoane. În ultimele 24 de ore, debitul Dunării a crescut.Pe Dunăre, situația este în continuare critică. În zona Portului Galați, 120 de barje ar putea fi purtate în derivă, din cauza podului de gheață venit dinspre Călăraşi. Trei nave civile şi remorcherul maritim de salvare "Grozavul" au acționat toată noaptea pentru spargerea podurilor de gheață. Insula Mare a Brăilei este în continuare izolată, după ce sloiurile de gheață au distrus două pasarele de acostare pentru bac şi au dislocat două pontoane. Potrivit corespondentului Radio România Actualități, Gina Bahor, în Insula Mare a Brăilei, în cele două localități, Marasu si Frecăței, locuiesc 6 mii de oameni. În ultimele 24 de ore, debitul Dunării a crescut, lucru care se aşteaptă să se întâmple şi în orele următoare. La sediul Căpităniei Portului Cernavodă a fost constituită o nouă celulă de criză pentru monitorizarea problemelor de pe Dunăre. La Călăraşi, o altă navă se află în pericol să se scufunde şi o dată cu ea, încărcătura poluantă de la bord. Potrivit corespondentului Radio România Actualități, Daniela Mihalache, Dunărea riscă să fie poluată cu hidrocarburi, din cauza unei barje care este prea mult înclinată şi stă să se scufunde. Barja aparține navei "Attila", aflată sub pavilion moldovean şi transportă 1100 tone de gazolină. Aceasta se află prinsă între mal şi apă şi după ce s-a încercat tragerea ei în apă, nu s-a reuşit. Gazolina va fi transferată pe un şlep, iar după aceea se va încerca tragerea barjei pe apă. Ca măsură de precauție, echipe ale Gărzii de Mediu şi Apelor Române au întins un baraj absorbant, care să împiedice eventualele scurgeri de gazolină. Prima navă s-a scufundat la Călăraşi, în zona Chiciu, în urmă cu o săptămână, după ce un pod de gheață s-a rupt. Marinarii au reuşit să se salveze în ultimul moment. /Radio România Actualități, http://romania-actualitati.ro/situatie_critica_pe_dunare-38729

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

05.03.2012

Teme similare

Pericol pe Dunăre: Un pod de gheaţă lung de 1 km şi gros de 3-4 metri ameninţă portul TulceaRemorcherele Perseus, Gheorghieni, Hercules acţionează, alături de nava MApN Grozavu, în zona Cotul Pisicii, unde, pe o lungime de 35-40 km s-a format un pod de gheaţă care îngreunează foarte mult scurgerea sloiurilor, a declarat, luni, şeful Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, Florin Uzumtoma, citat de Agerpres. Potrivit acestuia, între Mila 45 şi Mila 80, s-au acumulat banchize care practic au format pod de gheaţă. „Dacă până la Tulcea, gheaţa are în medie o grosime de 30-35 centimetri, acolo ajunge la 3 şi chiar 4 metri. Ne confruntăm cam cu un kilometru de pod gros şi câţiva kilometri de pod subţire. Se fac mari eforturi pentru spargerea banchizelor ca să nu distrugă portul tulcean şi pentru a nu se forma zăpor, dar este extrem de dificil. Se acţionează cu remorcherele Perseus - de la Galaţi, Hercules - de la Constanţa, a fost adus de la Mangalia şi remorcherul Grozavu, al Marinei Militare. Mai este acolo şi Gheorghieni“, a spus Uzumtoma. El a adăugat că nava AFDJ „Galaţi 3“ patrulează pe ruta Galaţi-Brăila, dar marea îngrijorare este bucata imensă de gheaţă, de 60 de km lungime, care se îndreaptă către Galaţi, după ce a trecut de Călăraşi. Dacă bucata nu se va rupe, există posibilitatea ca cele peste 120 de barje, aflate la malul Dunării să fie luate de gheaţă şi purtate pe fluviu, în derivă.Gălăţenii îşi riscă inutil viaţa venind pe Faleza Dunării „Este foarte important să deblocăm la Mila 45 pentru a asigura scurgerea sloiurilor. De trei săptămâni ne chinuim. Abia reuşisem să deblocăm între Sulina şi Tulcea şi acum o luăm de la capăt. În plus, aşteptăm să ajungă la Galaţi banchiza care a făcut prăpăd la Călăraşi“, a afirmat Uzumtoma. Şapte pontoane aflate la malul Dunării (printre care şi portul de ambarcaţiuni) au fost afectate de trecerea sloiurilor, unele din ele fiind scufundate, iar altele, doar avariate. Patronii teraselor plutitoare şi-au dus încă de vineri navele în Port Docuri, pentru a fi protejate, având în vedere că se aşteaptă ca în zilele următoare să ajungă la Galaţi bucata enormă de gheaţă de 60 de km lungime, care a provocat pagube la Călăraşi. Zeci de gălăţeni vin pe Faleza Dunării pentru a admira şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

05.03.2012

fotografia spectacolul sloiurilor, unii urcându-se pe acestea, punându-şi inutil viaţa în pericol. Pentru securitatea lor, autorităţile locale au dispus mobilizarea mai multor patrule de poliţişti care le interzic oamenilor să se mai apropie de apă sau de parâmele navelor blocate la mal, în gheaţă. Cablurile groase de oţel se pot rupe în orice moment putând provoca o tragedie. /Antena 3, http://www.antena3.ro/romania/pericol-pe-dunare-un-pod-de-gheata-lung-de-1-km-si-gros-de-3-4-metri-ameninta-portul-tulcea-158005.html

Localnicii de pe malurile Dunării, prinşi în chingile gheţiiÎncălzirea vremii, topirea gheţurilor şi deplasarea sloiurilor îngrijorează localnicii de pe malul Dunării. În judeţul Constanţa, autorităţile au constituit deja celule de criză pentru eliminarea riscurilor. Dacă spre Cernavodă convoaiele de barje pot circula, spre sud, la Ostrov, un braţ la Dunării este încă prins în gheţuri. /Tvr, http://tvr.ro/articol.php?id=121589&c=63

Încep lucrările de modernizare a reţelei de apă. VEZI ce străzi sunt afectate în CapitalăÎn perioada 5-11 martie sunt programate lucrările de modernizare şi intervenție la rețeaua publică de alimentare cu apă potabilă, ceea ce înseamnă că locuitorii vor rămâne fără apă. În sectorul 2, 3, 5 şi 6 nu sunt programate lucrări de modernizare sau de intervenție. Potrivit Apa Nova Bucureşti miercuri, 07.03.2012, între orele 09:00 şi 20:00 se vor efectua lucrări de modernizare a reţelei. Astfel, vor rămâne fără apă cei care locuiesc pe străzile bd. Bucuresti Noi, Episcop Vulcan, Fabrica de Cărămidă, Jimbolia. Joi, 08.03.2012, tot în sectorul 1, între orele 09:00 - 20:00, locuitorii de pe strada Episcop Vulcan nu vor avea apă. Tot joi, în sectorul 4, se vor efectua lucrări de modernizare, între orele 08:30 şi 16:30 pe strada Raul Sadului şi Turnu Măgurele. În cazul aveţi probleme puteţi suna la Call Center Apa Nova Bucureşti la numărul 021 207 77 77 sau la *7777. /Realitatea, http://www.realitatea.net/incep-lucrarile-de-modernizare-a-retelei-de-apa-vezi-ce-strazi-sunt-afectate-in-capitala_919739.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

05.03.2012

Topirea banchizelor provoaca dezastru pe Dunare. Zeci de nave distruse: "Zgomotul e infernal"Topirea banchizelor care tineau vasele in stransoare aduce probleme dintre cele mai grave. Doua pontoane si o salupa, toate ancorate in Insula Mare a Brailei, au fost smulse de sloiuri si impinse in mijlocul fluviului. In schimb, in judetul Tulcea, la Isaccea, mai multe nave, dar si o macara de cateva sute de tone au fost aruncate pe mal. Iar la Galati, o ambarcatiune a politiei a fost strivita intre doua poduri plutitoare, care la randul lor s-au facut farame. Marinarii aflati pe pontoanele de la malul Dunarii au simtit ca le ingheata sangele. Din cauza presiunii create de sloiurile care au inceput sa se deplaseze, paramele au cedat cu un zgomot puternic si s-au rupt ca niste fire subtiri de ata. Intre doua poduri o salupa a Politiei Transporturi s-a facut praf. Echipajele de pe cateva vase aflate in primejdie au fost evacuate in regim de urgenta. Vremea s-a incalzit simtitor iar nivelul Dunarii a crescut cu aproape un metru in fiecare zi. La Galati deja a atins cota de atentie. In portul Isaccea, forta sloiurilor este naucitoare. Aici o macara grea de 500 de tone a fost aruncata pe mal ca o jucarie. Oamenii povestesc ca sunetul produs a fost infernal. Paramele groase de otel, torsionate de miscarea haotica s-au frant rand pe rand. In momentul de fata, 25 de nave sunt blocate in zona Isaccea. Remorcherele "Perseus" si "Gheorghieni" incearca sa ajute la eliberarea lor. Bucatile imense de gheata.Si la Braila, in aceasta dimineata la ora 6, gheturile groase de peste o jumatate de metru s-au rupt brusc si au plutit in deriva in aval. /Pro TV, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/topirea-banchizelor-provoaca-dezastru-pe-dunare-zeci-de-nave-distruse-zgomotul-e-infernal.html

Teme de mediu

Pericol de poluare pe DunărePericol de poluare pe Dunăre, după ce două barje încărcate cu 2200 de tone de gazolină au fost pe punctul de a se răsturna. Incidentul s-a petrecut în apropiere de Calaraşi. Barjele, care aparţin unui convoi sub pavilion moldovenesc, au fost împinse la mal de sloiurile ce plutesc pe fluviu. Una dintre nave a fost golită şi adusă pe linia de plutire,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

05.03.2012

apoi reîncarcata cu gazolină. În portul tulcean Isaccea, două nave au ajuns pe uscat, după ce au fost lovite de banchizele împinse de vântul puternic. Forţa impactului a distrus şi o macara plutitoare, pontoane şi pasarele de acces. Sunt prinse în gheaţă 25 de nave şi barje încarcate cu piatră şi cereale. Echipele de intervenţie sunt în alertă. /Tvr, http://tvr.ro/articol.php?id=121590&c=63

Călăraşi: Două barje încărcate cu 2.200 de tone de gazolină, în pericol de a se răsturna pe DunăreDouă barje dintr-un convoi sub pavilion moldovenesc, încărcate cu 2.200 de tone de gazolină, au fost în pericol de a se răsturna pe Dunăre, duminică, la aproximativ trei kilometri în amonte de Chiciu (Călăraşi), autorităţile hotărând să transvazeze combustibilul în alte nave, potrivit Mediafax. În timpul deplasării gheţii de pe Dunăre, cele două barje au fost împinse în mal, odată cu scăderea nivelului apei. Una dintre ele s-a înclinat periculos, fiind parţial eşuată, iar cealaltă a fost în pericol de eşuare. Potrivit reprezentanţilor Gărzii de Mediu Călăraşi, barjele erau încărcate cu câte 1.100 de tone de gazolină şi a existat pericolul scurgerii combustibilului în Dunăre, astfel că autoritatea portuară a hotărât golirea navelor, carburantul fiind transvazat în alt vas. "Din cauza gheţii şi a scăderii nivelului Dunării, două barje încărcate cu hidrocarburi au eşuat. Barjele fac parte din convoiul unui împingător, iar transvazarea gazolinei din ele, repunerea pe linia de plutire a acestora şi repomparea gazolinei în aceste barje se desfăşoară normal, fără incidente", a declarat comisarul-şef al Gărzii de Mediu Călăraşi, Rareş Ionescu. Reprezentanţii Gărzii de Mediu Călăraşi au precizat că nu există deversări de carburanţi în Dunăre, cu excepţia unor scurgeri tehnice în urma proceselor de transvazare. În urmă cu o săptămână, o navă s-a scufundat în zona Chiciu, după ce un pod de gheaţă s-a rupt, marinarii reuşind să se salveze în ultimul moment.. /Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/calarasi-doua-barje-incarcate-cu-2-200-de-tone-de-gazolina-in-pericol-de-a-se-rasturna-pe-dunare-255757.html/Realitatea, http://www.realitatea.net/doua-barje-cu-2-200-de-tone-de-gazolina-in-pericol-de-a-se-rasturna-pe-dunare_919555.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

05.03.2012

Focar de boli și mizerie. Topirea zăpezii a scos la iveală 1200 de tone de gunoi, în CapitalăIarna trece, gunoaiele raman. Iar Capitala este plina cu munti de mizerie, ce rasar de sub zapada. Datele ecologistilor arata ca in Bucuresti exista acum cel putin 1200 de tone de resturi neridicate. Cea mai grava situatie se inregistreaza la periferia orasului, unde firmele de salubrizare spun ca nu au putut ajunge cu utilajele. Dar nici zonele centrale, unde se afla scoli ori spitale, nu sunt mai curate.Pe Bulevardul Unirii, la doar cativa pasi de kilometrul 0 al Capitalei, autoritatile au transformat cu buna stiinta un teren viran intr-o veritabila groapa de gunoi. Zapada depozitata se topeste si lasa in urma tonele de mizerie adunate de pe toate bulevardele centrale. Peisaj identic, cateva strazi mai departe. Doar ca aici gunoiul nu a fost adus de nicaieri. Pur si simplu nu a mai fost ridicat . Oamenii acuza firmele de salubritate ca nu-si fac treaba si lasa strada prada mizeriei. Chiar si cu riscul imbolnavirii copiilor. Si asta pentru ca in zona exista atat o scoala generala, cat si o maternitate. Reclamatii directe vin si din partea medicilor care lucreaza la maternitatea din aceeasi zona. Mizeria pune in pericol sanatatea celor 40 de nou-nascuti si asta pentru ca persoanele care vin in vizita la spital nu pot ocoli gunoaiele. Daca asa arata peisajul central al Capitalei, ce pretentii mai putem avea la periferie? In cartierele Zetari si Ferentari, angajatii de la salubritate au pierdut din start lupta impotriva gunoiului.Locatarii unui cartier din sectorul 5 parca nici nu au auzit de tomberoane de gunoi. Oamenii arunca pungile cu resturi menajere direct de la geam si toata zona este un adevarat focar de infectie'.Ecologistii vorbesc de peste 1200 de tone de gunoi neridicat.Prefectul cere primarilor sa ia masuri. Pana acum doar doua din cele 6 firme care se ocupa de curatenie in Capitala au fost amendate. /Pro TV, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/munti-de-gunoi-ies-la-lumina-in-bucuresti-dupa-topirea-zapezii-cei-de-la-salubrizare-nu-ii-vad.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

05.03.2012

Proiectele de mediu, sub ameninţarea suspendării?Guvernul a scos de la Trezorerie 100 milioane de lei (23 milioane euro) pentru că nu a primit deconturi de la Bruxelles, iar autoritatea de management de la Ministerul Mediului nu mai are fonduri pentru a face plăţi către beneficiari. Până acum măsuri similare au fost luate de Executiv numai în situaţia în care plăţile au fost întrerupte de Comisia Europeană. În acest moment la Bruxelles plăţile pentru proiectele europene pentru Resurse Umane sunt întrerupte ca urmare a unor nereguli. "În scopul asigurării necesarului de finanţare a Autorităţii de management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu aferent lunii martie 2012 se aprobă alocarea temporară de către Ministerul Finanţelor a sumei de 100 milioane lei din vărsăminte din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului", se arată într-o hotărâre aprobată în şedinta de guvern de vinerea trecută. Decizia luată de Executiv vine în contextul în care Leonard Orban, ministrul afacerilor europene, a avertizat recent că nu este exclus ca după programul de resurse umane şi alte programe să fie suspendate de la plată ca urmare a neregulilor. Suplinirea banilor europeni cu fonduri de la buget pentru proiectele de la Mediu vine în contextul în care acest program are cea mai mică rată de absorbţie dintre toate cele şapte programe prin care România aduce în economie bani de la Bruxelles. În cinci ani de când sunt deschise liniile de finanţare, autorităţile au atras prin POS Mediu bani europeni în valoare totală de 95 mil. euro, sumă ce corespunde unui grad de absorbţie de 2,1%. Plăţile totale corespund unui ritm lunar de 1,6 mil. euro în intervalul 2007-2011. Mai mult, mersul împiedicat al proiectelor de la Mediu este vizibil şi în cazul proiectelor europene considerate de Executiv a fi prioritare. Dintre cele 66 de proiecte prioritare pe bani europeni de la Mediu două treimi sunt finalizate într-o proporţie mai mică de 50%. Ministrul mediului şi pădurilor Laszlo Borbely nu a putut fi contactat ieri pentru a lămuri această situaţie. /Zf, http://www.zf.ro/eveniment/proiectele-de-mediu-sub-amenintarea-suspendarii-9369755

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

05.03.2012

Academicianul Ioan Aurel Pop trage ultimul semnal de alarmă

Factorii politici care decid proiectul Roşia Montană au o viziune limitatăAcademia Română a avut, de mult timp, o poziție fermă împotriva proiectului susținut de Gold Corporation (RMGC) la Roşia Montană. Poziția aceasta a fost exprimată printr-o serie de comunicate repetate cu insistență. În paralel însă, de la un moment dat, au început o serie de discuții în secțiile specializate ale instituției, în vederea elaborării unor studii aprofundate şi avansate, referitoare la situația actuală a sitului (mediu, poluare, structura geologică, demografie şi populație, monumente ale trecutului etc.) şi la soluțiile de viitor (elaborarea unor soluții alternative viabile, legate de minerit sau nu, care să salveze regiunea de la stagnare şi chiar recul). Academia Română dispune de forțele ştiințifice necesare pentru astfel de studii, fiind cea mai importantă instituție de cercetare cultural-ştiințifică şi de consacrare a valorii din țară. Un timp, am pierdut însă legătura cu aceste realități, fiind profesor asociat şi director al Institutului Român de la Veneția. Relativ recent, acad. Alexandru Vulpe, directorul Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan" şi şeful Secției de Istorie şi Arheologie de la Academie, mi-a readus în atenție actualitatea acelor vechi inițiative de implicare activă a instituției noastre, a noastră, a membrilor Academiei, în găsirea unor soluții viabile pentru Roşia Montană, inclusiv pentru conservarea monumentelor de acolo. Concret, mi s-a relatat despre constituirea unui grup de experți în monumente istorice, menit să elaboreze un fel de "audit" cultural, prezentând starea, valoarea şi perspectivele fiecărui obiectiv de interes istoric din zonă. Nu mi s-a părut nimic nefiresc aici, mai ales că invitația venea de o personalitate recunoscută a arheologiei româneşti, directorul celui mai institut de profil şi şeful meu la Academia Română (sunt membru al Secției Istorice şi de Arheologie). Invitația mi s-a părut normală şi pentru că eram cunoscut de către specialişti ca expert în domeniu, în istorie medievală, cu un certificat obținut în acest sens încă din anii '90 ai secolului trecut. Nici când am aflat că finanțarea muncii grupului (în care intrau nu doar academicieni, ci şi profesori universitari, cercetători din institute ale Academiei şi universități din Bucureşti, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Constanța, Târgovişte) se va face de către RMGC, nu am fost foarte alertat: legislația română şi cea europeană prevăd că

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

05.03.2012

orice investiție de acest gen trebuie precedată de studii aprofundate de teren (săpături arheologice, analize ale monumentelor, expertize etc.), finanțate chiar de către probabilul investitor, înainte de a primi sau nu aprobarea de începere a lucrărilor. Toată operațiunea mea de expertizare s-a desfăşurat în prima jumătate a anului 2011 şi a avut în atenție monumentele şi vestigiile medievale din zona Roşia Montană. Din fericire, am constatat, după atente investigații, că în acel loc nu există nici un monument medieval, toate bisericile şi casele cele mai vechi datând cel mult din secolul al XVIII-lea (mai exact de după jumătatea sa): bisericile greco-catolice din Roşia şi Corna din 1741, respectiv 1781; biserica romano-catolică din 1783, cea unitariană din 1796, cea calvină tot de la finele secolului menționat etc. Se ştie că Evul Mediu pe teritoriul României se extinde pe circa un mileniu, cam din secolele VI-VII până la finele secolului al XVI-lea. Asta nu înseamnă că monumentele din epoca modernă cu trebuie conservate şi restaurate, ceea ce am şi recomandat cu insistență, mai ales includerea pe lista monumentelor istorice a două biserici. Galerii medievale (în şirul celor circa 150 de km de galerii disparate) există, dar nu sunt accesibile decât în mică măsură; am avut acces într-o zonă restrânsă, unde nu se păstra niciun inventar medieval (adică nu erau inscripții, unelte, obiecte, veşminte etc.). Concluziile mele au fost de strictă specialitate şi nici nu mi s-a cerut altceva. După câteva luni de la constituirea acestui grup, mi s-a comunicat de către dl acad. Dan Berindei, vicepreşedintele Academiei, că inițiativa nu a fost aprobată de Prezidiul Academiei Române, ceea ce m-a mirat, în condițiile în care dl acad. Alexandru Vulpe era şi este membru al Prezidiului! În aceste împrejurări, după un timp foarte scurt, mi-am anunțat decizia de retragere din grup, respectând poziția generală a instituției care m-a onorat atât de mult, alegându-mă între membrii săi. În acelaşi timp, am înțeles că activitatea grupului putea fi instrumentată în scopuri străine intențiilor şi convingerilor mele. Doresc să menționez însă că toate campaniile de săpături arheologice şi orice alt gen de investigații (istorice, etnografice, artistice etc.) din regiunea Roşia Montană – cele mai ample din întreaga istorie a zonei – au fost făcute cu concursul celor mai importante institute de cercetări ale Academiei Române (din Bucureşti şi Cluj-Napoca) şi muzee (Muzeul Național de Istorie, Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, Muzeul Unirii din Alba Iulia, Muzeul Național al Satului etc.), fiind finanțate de către potențialul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

05.03.2012

investitor, aşa cum prevede legea. Aceasta nu a însemnat nicio clipă şi nu înseamnă nici acum că specialiştii de marcă implicați în aceste activități de cercetare şi de expertizare au vreun cuvânt de spus în decizia de aprobare sau de respingere a proiectului. Este un gen de muncă ştiințifică abordată în chip identic sau asemănător în toată lumea. Deciziile de asemenea importanță, cu implicații inclusiv etice, sunt apanajul factorului politic şi administrativ de la cel mai înalt nivel. În privința acestui proiect şi a nocivității lui comunitatea ştiințifică din România s-a pronuntat deja : Academia Română, cadrele Universității "Babeş-Bolyai" Cluj, cadre ale Academiei de Ştiinte Economice din Bucureşti, ale Universității de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu", Bucuresti, cercetătorii Ad Astra, experții Ordinului Arhitecților din România, Uniunii Arhitecților din România. Totodată organizații internaționale precum ICOMOS, Europa Nostra, Uniunea Internațională a Arhitecților sau Consiliul European al Arhitecților au alertat în numeroase rânduri ca implementarea acestui proiect va duce la dispariția în cvasi-totalitate a resurselor valoroase, unice ale zonei, a patrimoniului cultural şi natural al sitului Roşia Montană. Singurul motiv pentru care azi mai vorbim de acest proiect care afecteaza ireparabil mediul, distruge patrimoniul cultural al zonei şi incalcă drepturile localnicilor şi ale cultelor religioase la proprietate este acela ca factorii politici care îl decid au o viziune limitată şi preferă sa dea curs argumentelor RMGC privind pauperitatea zonei şi lipsa de importanță a vestigiilor arheologice antice şi moderne de la Roşia Montana, dar şi promisiunilor lipsite de conținut despre mii de locuri de munca. /Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/factorii-politici-care-decid-proiectul-rosia-montana-au-o-viziune-limitata-174957/

Reciclam doar 1% din deseuriIn Romania, mai putin de 1% din cantitatea totala de deseuri este colectata si reciclata, comparativ cu Ungaria, unde ponderea este de 12% sau Germania, unde se reutilizeaza aproape 100% din deseuri, au declarat pentru Green Report repezentantii a doi furnizori de utilaje pentru reciclare si sortare. “In Romania, acel un procent de deseuri reciclate este reprezentat aproape in totalitate de resturi industriale. Restul deseurilor se depoziteaza la groapa de gunoi. In Germania, de exemplu, la gropile de gunoi nu ajung

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

05.03.2012

decat deseurile inerte, din care fac parte produse din sticla sau piatra”, a explicat reprezentantul Titech, importator de tehnologii de sortare a deseurilor.In Bucuresti, tone de deseuri la groapa de gunoiLa randul sau, directorul general al Euriteh, Emilian Gherdan, a spus ca nicaieri in Europa, deseurile urbane nu ajung de la sursa direct la groapa de gunoi, cum se intampla in Romania. “In Bucuresti se duc la groapa mii de tone de deseuri in fiecare zi. Este o cantitate enorma, daca tinem cont de faptul ca doar o parte infima, de 1%, se sorteaza si recicleaza. Nicaieri in Europa nu se mai intampla acest lucru”, afirma Gherdan. Principalul motiv pentru lipsa activitatii de reciclare, este, in opinia acestuia, dezinteresul companiilor de salubritate, care considera reciclarea un fenomen nerentabil. “Este mult mai rentabil pentru salubristi sa colecteze gunoiul si sa-l arunce la groapa decat sa-l selecteze si sa-l trimita la reciclare. Pentru acesta activitate este nvoie de investitii destul de importante in tehnologie, iar firmele de salubritate nu sunt dispuse sa faca eforturi financiare in acesta directie, desi, pe termen lung, ar deveni foarte profitabila”, a precizat reprezentantul Euriteh.Varianta oficiala: 5 la suta reciclare"Eu nu cred in aceasta cifra de 1 la suta, dar nu e mult mai mare - undeva la 5 la suta", a declarat, in cadrul unei conferinte, Ionut Georgescu, directorul Directiei Gestiune Deseuri si Substante Periculoase din Ministerul Mediului si Padurilor. In ultima zi a expozitiei ROMENVIROTEC de la Bucuresti, directorul Georgescu a amintit ca tintele Uniunii Europene pentru anul 2020, pe care le urmareste si Romania, sunt reciclarea a 50 la suta din deseurile provenite de la populatie, precum si reciclarea a 70 la suta din deseurile provenite din constructii si demolari. "Trebuie sa recunoastem ca nu vom putea realiza reciclarea a 50 la suta din toate deseurile provenite de la populatie. Incercam sa realizam reciclarea a 50 la suta din deseurile de hartie, metal, plastic, sticla si biodegradabile, adica 50 la suta din 75 la suta din deseurile provenite de la populatie", a explicat reprezentantul Ministerului Mediului. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/reciclam-doar-1-din-deseuri

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

05.03.2012

Mica iubire pentru natura“Este foarte bine ca avem legi, dar este foarte greu sa-i educam pe oameni sa le respecte”, a declarat secretarul de stat Cristian Apostol, reprezentantul Ministerului Mediului si Padurilor, cu prilejul expozitiei ROMENVIROTEC 2012 de la Bucuresti. Principalul organizator al acestei manifestari, ajunsa la cea de a 19-a editie, a fost Ministerul Mediului si Padurilor. Pentru a contribui la educatia ecologica a romanilor, in ultimii trei ani in cadrul ROMENVIROTEC a fost organizat si un salon dedicat copiilor, intitulat “Micul ecologist”, in colaborare cu editura Mediadocs Publishing. La editia din aceste zile, la standul “Micului ecologist” au fost invitati in fiecare zi circa 25 de elevi de la scolile din Bucuresti, care au participat la activitati educative sub indrumarea unui motan de plus, denumit „Profesorul Garfield”."Purtatorul costumului si toate celelalte persoane implicate in organizare sunt voluntari, angajati ai revistei Garfield", a explicat, pentru Green Report, managerul de proiect, Gabriela Cosmina Calitescu. O activitate noua a fost utilizarea in cadrul jocurilor a ambalajelor tip PET compactate, in interiorul carora elevii au plantat mici rasaduri de flori. Activitatea are ca scop familiarizarea copiilor cu procedeele de colectare selectiva si de prelucrare a deseurilor, astfel incat sa aplice noile deprinderi si in viata cotidiana. Copiii au retinut usor primele reguli de ecologie, raspunzand rapid la intrebari legate de mediu. Intrebati despre cum trebuie sa protejam natura, ei au reactionat prompt: "Sa colectam deseurile!", "Sa nu poluam!". Premiile oferite elevilor au fost reviste si truse pentru desen. Alte articole de uz didactic au putut fi cumparate in zilele expozitiei de la standul Mediadocs. Pentru aceasta actiune educativa, la standul “Micului ecologist” a fost prezenta si o firma din Oradea, Recipet, care implementeaza un nou sistem de colectare a PET-urilor din gospodariile Romaniei. PET-urile pot fi colectate dupa ce au fost compactate cu un aparat electric de mici dimensiuni, denumit TEPET, care poate functiona chiar si pe masa din bucataria unui apartament. Dispozitivul realizeaza reducerea volumului, prin presare la cald, pana la 8 la suta din volumul initial al ambalajelor din plastic. Aparatul se poate cumpara prin internet contra sumei de 370 de lei, dar in Romania exista 3000 de scoli care au primit deja in dotare cate un asemenea aparat, fara a-l plati, in cadrul unui proiect denumit "Scoli pentru un viitor verde", a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

05.03.2012

declarat, pentru Green Report, Szilard Bako, administratorul firmei Recipet. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/mica-iubire-pentru-natura

Public profesionist la RomenvirotecCea de-a 19-a editia a expozitiei internationale Romenvirotec a venit cu un public mult mai interesat si mult mai bine pregatit in ceea ce priveste tehnologiile destinate monitorizarii si protectiei mediului, au declarat, pentru Green Report, reprezentantii companiilor prezente la Romexpo. “In editia din acest an, comparative cu ultimile doua editii, numarul vizitatorilor si expozantilor nu a fost mai mare, dar aceste doua categorii au fost caracterizate de profesionism. Se pare ca piata care deserveste acest sector se maturizeaza si prin prisma faptului ca oamenii incep sa se indrepte catre utilajele performante”, a declarat, pentru Green Report, Marius Aldea, director executive al Pro Recycling. Potrivit acestuia, compania pe care o reprezinta a reusit sa stabileasca contacte cu posibili viitori parteneri din Belgia si Germania. “A fost un mare interes din partea companiilor din Belgia precum si cele din Germania, cei de la Titech. De asemenea, am stabilit contacte si cu cei de pe piata interna, in special autoritati publice care au accesat fonduri europene si care cu aceste surse de finatare vor sa construiasca diverse instalatii de colectare si sortare”, a mai spus Aldea. Directorul executive al Pro Recycling a subliniat ca principala problema pe care potentialii clienti o intampina este obtinerea finatarilor necesare pentru achizitionarea tehnologiilor. “Echipamentele sunt destul de scumpe si se incearca achitarea acestora cu finantari obtinute de la banci. Problema este ca finantarile necesare sunt acordate destul de greu, in principal din cauza necunoasterii acestei piete”, a subliniat Aldea. Profesionalizarea publicului si interesul acestuia pentru solutiile prezentate privind managementul deseurilor a fost remarcata si de cei de la Euriteh. “Comparativ cu anul trecut vizitatorii au fost mai instruiti si spre deosebire de celelalte editii cei care au trecut pe la standul nostru au asteptat sa asculte explicatiile. Acest lucru este un plus pentru editia prezenta”, a declarat, pentru Green Report , directorul general al Euriteh, Emilian Gherdan.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

05.03.2012

Acesta a precizat ca vizitatorii au fost interesati de tot ceea ce a insemnat masini si utilaje, tehnologie, colectare, selectare, tratare mecanica si biologica. “Ar fi minunat daca toate contactele stabilite se vor concretiza”, a spus Gherdan.Prezenta la targ, o chestiune de imaginePentru alte trei companii prezenta la targ nu este facuta neaparat pentru stabilirea de noi contracte cat mai ales un exercitiu de imagine prin care isi cunosc concurenta si i-au pulsul pietei. “Prezenta la targ este pentru noi si o chestiune de prestigiu. Venim pentru a fi la curent cu ce mai este nou, pentru a consolida relatiile deja existente si pentru a arata ca inca suntem pe piata. Pana la 60% dintre contactele pe care le-am avut aici au fost cu cei cu care am colaborat pana acum”, a declarat, pentru Green Report, Radu Bacila, key account manager Elkoplast Romania. Pentru cei de la Europlast, actuala editie a Romenvirotec nu a fost neaparat una de bun augur. “Din punctul nostru de vedere numarul vizitatorilor a fost mai mic decat anul trecut si au fost si putine oportunitati de business. Dar cand esti lider pe sectorul tau trebuie sa fi prezent la orice targ”, au declarat, pentru Green Report, reprezenatntii Europlast. Pentru Set Car, actuala editie a Romenvirotec a fost un bun prilez de a-si promova directiile de dezvoltare atat pe piata interna cat si pe piata externa. “Numarul de vizitatori a fost constant fata de anul trecut. Prezenta noastra la acest targ este o chestiune de imagine. Vrem sa ne promovam directiile de dezvoltare in special partea de decontaminare a solurilor si urmarim sa ajugem pe pietele externe cu decontaminarea transformatoarelor”, a spus, pentru Green Report, directorul de marketing al Set Car, Gabriel Serbanescu.Romenvirtec, cel mai important eveniment dedicat protejarii mediuluiCea de-a 19-a editia a Romenvirotec – Expozitie Internationala pentru Tehnologii si Echipamente de Protectie a Mediului, Reciclare si Energii Alternative s-a desfasurat in perioada 28 februarie – 2 martie 2012 in pavilionul C2 al Romexpo, organizat sub patronajul Ministerului Mediului si Padurilor. In cadrul expozitiei vizitatorii s-au putu interesa de prima instalatie de desorbtie termica indirecta din Romania pentru eliminarea in situ a solurilor contaminate cu mercur, tehnologiile de sortare magnetica, senzorii cu ultrasunete pentru producerea poliolefinelor secundare de mare puritate din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

05.03.2012

deseuri, precum si de masina de reciclat sticla prin implozie. Printre firmele participante la Romevirotec 2012 s–au regasit ca in fiecare an, liderii domeniului protectiei mediului: Uni-recycling, Vivani, Salubritate, Enviro Chemie, Euritech, Greentech, Setcar sau Elkaplast. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/public-profesionist-la-romenvirotec

Ministerul Mediului se va împrumuta 100 milioane lei de la Trezorerie. Pentru ce vor fi folosiţi aceşti baniMinisterul Mediului a primit acordul Guvernului să se împrumute cu 100 milioane lei de la Trezorerie, pentru a acoperi în martie plăţile în proiectele finanţate prin Programul Operaţional Sectorial privind Mediul, procedură decisă de Executiv şi în cazul altor programe de finanţare, întrerupte de CE. Împrumutul va fi contractat din fondurile obţinute de stat din privatizare şi păstrate la Trezorerie. "În scopul asigurării necesarului de finanţare a Autorităţii de management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu, aferent lunii martie 2012, în vederea efectuării plăţilor pentru proiectele finanţate în cadrul programului, pentru rambursarea cheltuielilor eligibile, exclusiv prefinanţările, aferente asistenţei financiare nerambursabile primite de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene, se aprobă alocarea temporară de către Ministerul Finanţelor a sumei de 100 milioane lei, pentru luna martie, din vărsăminte din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului", se arată într-o hotărâre aprobată în ultima şedinţă de Guvern. Ordonatorul principal de credite cu rol de autoritate de management pentru aest proram este Ministerul Mediului. Împrumutul de la Trezorerie va fi restituit în euro până la 17 decembrie, din sume rambursate de către Comisia Europeană. În cazul în care sumele rambursate de Comisia Europeană nu vor acoperi integral împrumutul, din cauza unor cheltuieli care ulterior sunt constatate drept neeligibile, Ministerul Mediului va achita diferenţa din bugetul propriu. O decizie similară a mai fost luată de Guvern şi în cazul Ministerului Muncii, pentru Programul Operaţional Sectorial privind Dezvoltarea Resurselor Umane, şi al Ministerului Dezvoltării Regionale, pentru plăţile aferente proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Regional. Cele două programe pentru care s-a decis acoperirea plăţilor de la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

05.03.2012

Trezorerie au fost întrerupte de către Comisia Europeană. Astfel, din cauza unor nereguli constatate în cursul unui control anual pe zona de achiziţii publice, Comisia Europeană a întrerupt rambursările pentru axa prioritară 2 din Programul Operaţional Regional începând cu data de 11 iunie 2011. Plăţile au fost reluate în luna decembrie. În cazul Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), Comisia Europeană a decis în luna februarie întreruperea termenului de plată. Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat atunci că nu exclude să mai apară şi alte "accidente" de genul întreruperii de către Comisia Europeană a plăţilor pentru POSDRU.La sfârşitul anului trecut, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, declara că una dintre cele mai mari nerealizări ale instituţiei anul trecut este absorbţia fondurilor UE. El a precizat că totalul banilor absorbiţi de Ministerul Mediului din fonduri europene se ridică la 260 de milioane de euro. Totodată, ministrul a menţionat că prin POS Mediu sunt 289 de proiecte aprobate în valoarea totală de 6.604.487.819 de euro din care valoarea eligibilă este de 4.960.191.573 de euro. De asemenea, sunt alte 235 de contracte de finanţare încheiate în valoare totală de 6.390.738.385 euro. Borbely a spus că gradul de absorbţie a fondurilor UE în raport cu alocarea pentru perioada 2007-2014 este de 6,23% fără prefinanţare şi 20,89% cu prefinanţare. /Gandul, http://www.gandul.info/financiar/ministerul-mediului-se-va-imprumuta-100-milioane-lei-de-la-trezorerie-pentru-ce-vor-fi-folositi-acesti-bani-9364915

Teme internaționale

Inundaţii în AustraliaVreme extremă şi în Australia, unde inundaţiile şi ploile torenţiale continuă să ameninţe suprafeţe întinse. Au fost deja evacuaţi, preventiv, mii de oameni. Cele mai afectate sunt statele din sudvestul continentului: Noua Galie de Sud, Victoria şi teritoriul Capitalei Australiene, Canberra. Şi cartierele din vestul metropolei Sydney sunt în pericol de inundaţii. Serviciile de urgenţă i-au avertizat pe cetăţeni să nu se aventureze în zonele acoperite de apă. Autorităţile sunt pregătite pentru repetarea situaţiei din 1886, când

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

05.03.2012

apele au acoperit trei sferturi din teritoriul statului Noua Galie de Sud. /Tvr, http://tvr.ro/articol.php?id=121523&c=63

90 de tornade au făcut prăpăd în SUA. Cel puțin 36 de morți și pagube materiale uriașe.Cel putin 36 de morti, sute de raniti si pagube materiale uriase. Aproape 90 de tornade au facut prapad in partea centrala a Statelor Unite. Salvatorii cauta prin darmaturile caselor distruse iar bilantul final al victimelor ar putea fi chiar si mai dramatic. Trei morti au fost raportati in districtul Jefferson si alti patru in orasul Holton, in Indiana (nord). "Din informatiile pe care le-am primit prin telefon se pare ca Marysville a fost ras de pe fata pamantului", a declarat primarul acestui orasel situat in Indiana la granita cu Tennessee. Aproximativ 51 de tornade au fost inregistrate in sapte state, dar mai ales in Alabama (sud), Tennessee (sud) si Illinois (nord) vineri dupa-amiaza.Imaginile difuzate in continuu de posturile de televiziune americane arata autobuze scolare rasturnate, acoperisurile smulse ale cladirilor si case din lemn din care a ramas numai podeaua. O alerta de tornade "deosebit de periculoase" a fost emisa pentru intreaga zi, pana vineri seara, in Indiana, Kentucky, Ohio, Illinois si Missouri. "Este o situatie deosebit de periculoasa", au avertizat serviciile meteo americane. "Tornade distructive, grindina mare de peste 6 centimetri, furtuni cu rafale de pana la 112 kilometri pe ora si fulgere periculoase sunt posibile", au adaugat acestea. Serviciul national de meteorologie a transmis ca a primit 83 de alerte de tornada doar pentru ziua de vineri, ridicand numarul total la 133 de la inceputul saptamanii. Bilantul seriei de tornade care a lovit centrul Statelor Unite la inceputul saptamanii se ridica la 13 morti. Casele au fost reduse la gramezi de moloz, masinile aruncate in lacuri, arborii dezradacinati si magazinele transformate in ruine pe o arie extinsa din Nebraska pana in Kentucky, din cauza vanturilor foarte puternice. Orasul Harrisburg, din Illinois, a fost de asemenea distrus de o tornada de intensitate rara miercuri, in timp ce localnicii dormeau. Cel putin sase persoane au murit si cel putin o suta au fost ranite in acest oras de 9.000 de locuitori, din cauza vanturilor de pana la 270 de kilometri pe ora. Cel putin 300 de case si 25 de magazine au fost partial sau total distruse. Aproximativ 545 de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

05.03.2012

persoane au murit in 2011 in Statele Unite in urma tornadelor, un numar record dupa 1936, conform Serviciului national de meteorologie. /Pro TV, http://stirileprotv.ro/stiri/international/un-oras-a-fost-ras-de-pe-fata-pamantului-peste-80-de-tornade-au-ucis-zeci-de-oameni-in-sua-video.html

Oceanele devin tot mai acideConform unui nou studio, oceanul planetar trece printr-un proces de acidificare într-un ritm extrem de rapid, fără precedent în ultimii 300 de milioane de ani şi chiar mai rapid decât procesul de acidificare rezultat în urma eliberării în atmosfera terestră a unor emisii ‘monstruoase’ de dioxid de carbon, în urmă cu 56 de milioane de ani, după o serie de erupţii vulcanice catastrofale. Studiul variaţiilor climatice extreme din trecutul Pământului poate oferi noi date despre schimbările provocate de om, conform cercetătorilor care au reanalizat sute de studii asupra schimbărilor climatice din istoria planetei. Concluziile lor sunt publicate în ultimul număr al revistei Science, transmite Agerpres. Apa marină din ce în ce mai acidă atacă recifurile de corali, distrugând astfel întregi habitate marine, afectează capacitatea de a forma cochilii de protecţie la unele animale marine şi distruge de asemenea zooplanctonul şi fitoplanctonul, microorganisme care stau la baza lanţului trofic marin, ameninţând astfel totalitatea formelor de viaţă din apele planetei. Studiul acestui fenomen de acidificare constitue principala preocupare a lui Jane Lubchenco, şeful Administraţiei americane pentru Oceane şi Atmosferă (U.S. National Oceanic and Atmospheric Administration), care a prezentat în detaliu pericolul reprezentat de acest proces chimic şi în cadrul Congresului american. Apa oceanelor devine mai acidă pe măsură ce în atmosferă se află mai mult dioxid de carbon. Înainte de epoca industrială, când omul a devenit principalul agent de poluare cu dioxid de carbon a planetei , emisiile de carbon creşteau periodic, în mod natural, în special în urma vulcanismului, ducând la o creştere a mediei temperaturilor globale şi la intervale mari de timp provocând fluctuaţii climatice între perioade de răcire şi perioade de încălzire. Activităţile umane, în special arderea combustibililor fosili, au dus la o creştere a nivelului de CO2 din atmosferă până la 392 de părţi la milion, faţă de aproximativ 280 de părţi la milion, la începutul aşa-numitei Revoluţii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

05.03.2012

Industriale. În plus, dioxidul de carbon este doar unul dintre numeroasele gaze cu efect de seră care provoacă un proces de încălzire globală. /Ziua Veche, http://www.ziuaveche.ro/stiinta-it/stiinta/oceanele-devin-tot-mai-acide-77729.html

SUA: Tornadele rad oraşe întregi de pe hartăEchipele de salvare încă mai căutau ieri supravieţuitori printre dărâmăturile caselor devastate de tornadele care au afectat vineri centrul SUA, provocând moartea a cel puţin 37 de persoane, sute de răniţi şi pagube materiale considerabile. În Kentucky, traversat de 13 tornade, au murit 18 persoane şi alte 300 au fost rănite. Intemperiile au provocat pagube în 40 de comitate şi au lăsat fără electricitate 22.000 de persoane. În Indiana, unde au murit 14 persoane, potrivit guvernatorului Mitch Daniels, oraşele mici „au fost rase de pe hartă". Marysville, cu 1.900 de locuitori, „nu mai există", a declarat senatorul Dan Coats din Indiana, pentru CNN. La Henryville, care are 2.000 de locuitori, imaginile difuzate de televiziunile americane arată autobuze şcolare răsturnate şi case reduse la grămezi de moloz. „Suntem obişnuiţi cu furia mamei-natură în Indiana, dar ce am văzut este groaznic", a declarat guvernatorul Daniels.Peste 80 de tornadeTrei persoane au murit în statul vecin Ohio, una în Alabama şi alta în Georgia. Brandy Robbins, a cărui casă din Harvest, Alabama, a fost distrusă şi anul trecut de o tornadă, şi-a exprimat regretul pentru Fox News că „trăsnetul loveşte întotdeauna de două ori". „Va trebui să reconstruim tot", a spus el, în faţa locuinţei sale avariate. Serviciul de meteorologie a primit 83 de alerte de tornade doar vineri, ceea ce ridică numărul lor la 133 de la începutul săptămânii trecute. Serviciile de meteorologie au cerut populaţiei să „rămână vigilentă", fiind previzionate intemperii puternice în unele regiuni din sud-estul ţării, în special în Georgia, Florida şi Alabama. Tornadele au provocat moartea a 545 de persoane în 2011 în SUA, un record din 1936, potrivit Serviciului naţional de meteorologie. /Adevarul, http://www.adevarul.ro/international/SUA-_Tornadele_rad_orase_intregi_de_pe_harta_0_657534537.html

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

05.03.2012

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Situaţie hidrologică normală pe MureşDeşi există zone în țară unde topirea zăpezii produce probleme, în bazinul râului Mureş deocamdată nu sunt probleme. Administrația Bazinală de Apă (ABA) Mureş face următoarele precizări:Pe cursurile de apă: Debitele au fost în general staționare şi în uşoară scădere şi se situează sub mediile multianuale lunare, pe cursurile de apă din bazinul hidrografic al râului Mureş. Formațiunile de gheață (pod de gheață compact, pod de gheață întrerupt, pod de gheață cu ochiuri, gheață la maluri, năboi) existente pe majoritatea cursurilor de apă au fost în extindere şi intensificare. Predomină podul de gheață pe râurile Mureş, Arieş, Târnava Mare, Târnava Mică. Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râul Mureş, pe sectorul Stânceni-Gălăoaia (jud. Mureş), sectorul Gelmar (jud. Hunedoara) şi sectorul Săvârşin-Arad (jud. Arad). Curg sloiuri ce acoperă 20% din suprafața apei pe cursurile inferioare ale Mureşului (jud. Arad). Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub cotele de atenție. La acumulările permanente: Nivelurile în acumulări se situează sub nivelul normal de retenție, având coeficienții de umplere cuprinşi între 57 şi 78%. Se înregistrează pod de gheață, grosimea gheții variind între 15 şi 32 cm. În ceea ce priveşte modul de comportare a lucrărilor hidrotehnice aflate în administrare:Echipele Administrației Bazinale de Apă Mureş, prin subunitățile sale teritoriale, supraveghează şi verifică continuu instalațiile şi echipamentele barajelor, precum şi prizele de alimentare cu apă pentru populație şi agenți economici, acestea fiind menținute în perfectă stare de funcționare, pe timp friguros. În conformitate cu programul de iarnă, Administrația Bazinală de Apă Mureş asigură monitorizarea continuă a cursurilor de apă, având pregătite utilajele pentru eventualele intervenții în secțiunile critice cu aglomerări de ghețuri. Astfel, în secțiunile critice, la nevoie, cu sprijinul Inspectoratelor Județene pentru Situații de Urgență, se va asigura spargerea sloiurilor de gheață pentru a preveni eventualele inundații şi blocarea instalațiilor şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

05.03.2012

funcționarea acestora în siguranță. De asemenea, în cazul prizelor de alimentare cu apă aflate în administrare, s-au luat şi se vor lua în continuare toate măsurile necesare, astfel încât să nu fie afectată alimentarea cu apă a populației.Până la această oră, nu a fost înregistrată nicio problemă în funcționarea lucrărilor hidrotehnice, acestea comportându-se în condiții de siguranță. /Punctul MS

Investiţie pentru regularizarea râului Abrudel Peste 5 kilometri din albia râului Abrudel vor intra în lucrări de regularizare în anul 2012 după ce Consilul tehnico economic al Ministerului Mediului a avizat planul de investiții pentru anul în curs. Potrivit primarului oraşului Abrud Tiberiu Rațiu, în 2011 a avut două întâlniri cu reprezentanții Administrației Naționale “Apele Române” Administrația Bazinală de Apă (ABA) Mureş cărora le-a solicitat sprijin pentru această lucrare. Valoarea proiectului este de circa 2 milioane de euro, iar banii reprezintă împrumuturi guvernamentale de la Banca Europeană de Investiții (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BERD). BEI, instituția financiară a Uniunii Europene şi BERD sunt bănci care oferă împrumuturi pentru susținerea proiectelor ce vizează îmbunătățirea protecției mediului iar statul român este acționar în ambele instituții. Ministerul Mediului a aprobat studiul de fezabilitate pentru această investiție şi urmează ca planul tehnic să fie finalizat în regim de urgență, de vreme ce proiectul a fost inclus pe lista celor finanțate. Lucrarea hidrotehnică vizează rectificarea cursului, consolidarea şi reprofilarea albiei minore a râului Abrudel. Ea va începe în lunile următoare şi va dura cel puțin 8 luni. Obiectivul acestor acțiuni este reducerea sau eliminarea efectelor neplăcute sau dăunătoare ale apelor. Proiectul este implementat de Administrația Națională “Apele Române” ABA Mureş şi se au în vedere trei tipuri de intervenții: regularizare de albie, îndiguiri şi lucrări de subzidire. Pentru a evita inundațiile şi pentru a asigura zonele vulnerabile de pe cursul râului Abrudel primăria a cheltuit anual, în ultimii ani, sute de milioane de lei din bugetul local. În regie proprie, cu utilajele din dotarea administrației locale s-a intervenit, potrivit primarului din Abrud şi de două ori pe an pentru decolmatarea râului din Apuseni care traversează oraşul. /Unirea AB, Bogdan Presecan

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

05.03.2012

DNA în percheziţie la Administraţia Bazinală de Apă Săptămâna trecută procurorii Direcției Naționale Anticorupție au fost la sediul Administrației Bazinale de Apă (ABA) Mureş, de unde au ridicat documente legate de licitațiile şi achizițiile publice de anul trecut. Informația a fost confirmată abia săptămâna asta de către conducerea ABA Mureş. Purtătorul de cuvânt Călin Fokt ne-a făcut următoarele precizări: „În data de 22 februarie a fost la noi o comisie formată din doi comisari de la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Mureş. Nu ştiu dacă a fost o percheziție sau o verificare la fața locului. Într-adevăr s-au ridicat documente şi înscrisuri legate de achiziții şi licitații publice din anul 2011. Au fost ridicate atât documente de la membrii conducerii, cât şi de la serviciul de specialitate. Nu a fost solicitată nici o declarație în acest sens şi n-a fost invitat la sediul DNA niciun salariat de la noi. Ei doar s-au prezentat, au spus care este motivul, au luat documentele care îi interesau şi urmează să-şi facă procedurile. Dacă face bine la această informare, vreau să precizez că apreciem profesionalismul celor doi comisari. N-au amenințat, n-au zdrăngănit cătuşe, cum am auzit prin oraş”.Procurorii DNA încă n-au emis nici o comunicare oficială în această speță. /Punctul MS, Cătălin Hegheș

Teme de mediu

S-au plătit 9 milioane de lei pentru nimic?O nouă dezbatere publică s-a consumat la Primăria Călan, de data asta, privind realizarea gropii de gunoi de la Boşorod. Asta, după ce în urmă cu o lună, la Boşorod, peste 100 de săteni s-au arătat revoltați că în zona lor, Consiliul Județean vrea să construiască o groapă de gunoi. La sfârşitul săptămânii trecute, s-a desfăşurat o nouă consultare în legătură cu această investiție controversată. Astfel, sătenii din localitățile aparținătoare oraşului Călan s-au prezentat la discuții cu conducerea CJ Hunedoara. Şi, ei au primit promisiunea că instituția județeană îşi va retrage documentele de avizare, necesare pentru demararea lucrărilor de construcție a deponeului ecologic de la Boşorod. Au primit banii, dar nu şi-au făcut treaba. De fapt, toată povestea a pornit cu stângul, după ce firmele desemnate să asigure consultanță pentru investiția gropii de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

05.03.2012

gunoi şi plătite cu nouă milioane de lei ca să identifice amplasamentul corespunzător ridicării construcției şi să informeze populația din zonă, nu şi-au făcut treaba. Ca urmare, investiția de 60 de milioane de euro riscă să nu mai fie dusă la bun sfârşit, ba mai mult, să se piardă aceşti bani, din cauză că autoritățile județene şi locale nu reuşesc de peste doi ani, să rezolve problema amplasării deponeului. Asta, din cauză că după încercarea de a realiza deponeul la Petrila, lucrurile s-au împotmolit şi la Boşorod. Spunem s-au împotmolit, deoarece preşedintele CJ Hunedoara i-a asigurat, vineri, pe săteni, că nu se va construi nici o groapă de gunoi la Boşorod. Dacă nici la Boşorod, atunci unde se va face deponeul ecologic al județului? /Mesagerul Hunedorean HD, Sorina Popa

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Clujenii sunt feriti de inundațiiPentru mulți români, primăvara nu e motiv de bucurie. Cel puțin nu după o iarnă ca cea care tocmai se încheie. Munții de zăpadă rămaşi în urma ninsorilor abundente se transformă acum în apă – clujenii sunt însă feriți de orice pericol. Nici nu a trecut bine viscolul că deja autoritățile sunt puse pe jar din cauza pericolului de inundații care ar putea să apară în urma topirii cantităților imense de zăpadă căzute în ultima lună. Vremea s-a încălzit considerabil şi zăpada a început să se topească, iar ONU a avertizat țările din estul şi sud-estul Europei că s-ar putea confrunta, în această primăvară, cu cele mai grave inundații din ultimul deceniu. Iarna cumplită de până acum poate fi doar începutul dezastrului. Nămeții se pot transforma peste câteva săptămâni în puhoaie, iar România va ieşi de sub zăpadă şi va intra sub ape. Hidrologii avertizează deja că 2012 ar putea fi un an al inundațiilor mai ales dacă perioada în care se va topi zăpada se va suprapune cu ploile de primăvară. Estul şi Sudul țării ar deveni atunci un mare bazin de acumulare. Cât priveşte însă județul Cluj, specialiştii ne mai liniştesc şi spun că la noi probabilitatea producerii de inundații nu este una prea mare.Clujul, ferit de orice pericolDin fericire, clujenii sunt feriți de pericolul apelor, susțin reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa: “În ceea ce priveşte pericolul producerii de inundații pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

05.03.2012

cursurile de apă, pentru perioada următoare, în județul Cluj nu există acest pericol”. Până la sfârştiul săptămânii viitoare, temperaturile diurne vor depăşi 0 grade iar cele nocturne vor rămâne negative, prin urmare condițiile hidrometeorologice nu vor favoriza topirea bruscă a zăpezii şi producerea de inundații pe cursurile de apă din județul Cluj. “Dacă se vor păstra minimele negative în timpul nopții, zăpada nu se va topi brusc. De asemenea, daca nu va ploua în cantități mari, care antrenează o topire mai rapidă a zăpezii şi o creştere a surplusului de apă, nu ne aşteptăm la fenomene deosebit de periculoase, pentru perioada imediat următoare”, explică specialiştii.Autoritățile iau măsuri Referitor la zonele cu risc la inundații, aceştia spun că nu putem vorbi de anumite zone vulnerabile la inundații - din cauza fenomenului de băltire, practic oriunde este un strat de zăpadă mai mare de 50 cm putem vorbi de acest risc. “Totuşi, în vederea evitării producerii fenomenului de băltire, recomandăm autorităților locale o serie de măsuri precum: asigurarea scurgerii apei provenite din topirea zăpezii prin şanțuri şi rigole în localități, îndepărtarea gheții şi a zăpezii din secțiunea acestora, precum şi a celorlalte blocaje existente (deşeuri vegetale, material lemnos), asigurarea scurgerii apei în zona podurilor şi podețelor, îndepărtarea materialului lemnos din zona formațiunilor torențiale şi de pe malurile cursurilor de apă”, mai spun reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa.Niciun motiv de îngrijorareAdministrația Națională “Apele Române” prin Admnistrația Bazinală de Apă Someş-Tisa şi prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Cluj, monitorizează în permanență râurile pentru a se evita blocarea cursurilor cu plutitori şi sloiuri de gheață. Debitele râurilor din județ au valori foarte scăzute pentru această perioadă a anului, situându-se cu mult sub debitele multianuale. Mărimea debitelor în secțiunile cursurilor de apă depinde însă de viteza de topire a stratului de zăpadă şi timpii de concentrare a apei în albii. /citynews.ro, Adina Fartușnic

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

05.03.2012

Intervenții pe râul Vaser pentru evitarea oricărui pericol!Angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş au fost nevoiți să intervină cu utilaje pentru spargerea sloiurilor de gheață formate pe râul Vaser (Munții Maramureşului) la confluența cu Valea Scradei pentru a nu pune în pericol casele locuitorilor din zonă. Purtătorul de cuvânt al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Maramureş, Dan Bucă, a declarat, vineri, pentru AGERPRES că intervenția cu utilaje pentru spargerea gheții s-a făcut la solicitarea Comitetului local pentru situații de urgență din Vişeul de Sus. 'Pe râul Vaser, la confluența cu Valea Scradei, membri ai Comitetului local pentru situații de urgență şi personal din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor au intervenit cu utilaje pentru spargerea gheții, respectiv depozitarea acesteia pe mal. De asemenea, s-au efectuat lucrări de realizare a unui canal în albia râului Vaser, care să asigure scurgerea apei fără blocarea cursului de formațiunile de gheață', a spus Dan Bucă. Hidrologii din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Baia Mare au precizat că se mențin podurile de gheață formate pe cursurile râurilor Iza (două poduri de gheață) Baicu, Lăpuş, Botiza şi Suciu. Apa râurilor curge pe sub podurile de gheață, cu excepția râului Lăpuş, unde curge pe deasupra. 'Nu sunt semnalate pericole de inundații sau gospodarii, respectiv obiective sociale şi economice care să poată fi afectate din cauza podurilor de gheață sau a sloiurilor care curg pe râuri', a spus purtătorul de cuvânt al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Maramureş. Hidrologii estimează că în următoarele 24 de ore nivelurile şi debitele cursurilor de apă din bazinul hidrografic Someş-Tisa vor fi uşor variabile. /Agerpres/infomm

Gheaţă spartă pe râul VaserNivelurile şi cursurile de apă din județ sunt uşor variabile, influențate de formațiunile de gheață prezente. Pe râul Vaser, la confluența cu Valea Scradei, membrii Comitetului local pentru situații de urgență şi personalul din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor au intervenit cu utilaje pentru spargerea gheții şi depozitarea acesteia pe mal. De asemenea, s-au efectuat lucrări de realizare a unui canal în albia râului Vaser care să asigure scurgerea apei fără blocarea cursului de formațiunile de gheață. Se mențin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

05.03.2012

podurile de gheață formate pe cursurile râurilor Iza (două poduri de gheață) Baicu, Lăpuş, Botiza şi Suciu. Apa râurilor curge pe sub podurile de gheață, cu excepția râului Lăpuş, unde curge peste podul de gheață. Autoritățile avertizează că nu sunt semnalate pericole de inundații sau gospodării, respectiv obiective sociale şi economice care să poată fi afectate din cauza podurilor de gheață sau a sloiurilor care curg pe râuri. Gheața este prezentă pe malurile râurilor Tisa, Vişeu, Vaser Cisla, Ruscova, Iza, Someş, Sălaj, Cavnic şi Firiza. Poduri de gheață cu ochiuri există pe râurile Mara, Cavnic şi Firiza. /Glasul Maramuresului, Lavinia Săbăciag

ANAR: Creştere a debitului Dunării şi depăşire a cotelor de atenţie pe unele sectoare de râuFluviul Dunărea va înregistra, în următoarele 24 de ore, o creştere a debitului până la 3.700 mc/s, în timp ce pe râuri se pot atingere şi chiar depăşi cotele de atenție pe unele sectoare, se arată în prognoza hidrologică publicată, vineri, de Administrația Națională 'Apele Române' (ANAR). Astfel, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş) va fi în creştere (3.700 mc/s), însă mult sub media multianuală a lunii martie (6.700 mc/s). Pe de altă parte, în aval de Porțile de Fier, debitele vor fi în scădere pe sectorul Gruia-Corabia, dar în creştere pe sectorul Tr.Măgurele-Tulcea. De asemenea, se vor menține podurile de gheață pe sectorul Călăraşi-Isaccea, iar pe sectorul Ceatal Izmail-Tulcea şi în Delta Dunării blocajele de ghețuri. În ceea ce priveşte situația râurilor, debitele vor fi, în general, staționare, exceptând cursurile din bazinele hidrografice: Timiş, Bârzava, Moravița, Caraş, Nera, Cerna, Jiu, bazinul mijlociu şi inferior al Oltului şi bazinele superioare ale Vedei, Argeşului şi Ialomiței, unde vor fi în creştere din cauza cedării apei din stratul de zăpadă, evoluției formațiunilor de gheață, precipitațiilor lichide prognozate şi prin propagare pe cursul inferior al Prutului. Formațiunile de gheață se vor menține fără modificări importante, cu excepția râurilor din vestul şi sudul țării, unde vor fi în diminuare, restrângere şi eliminare. În plus, hidrologii estimează că zăpoarele /baraj de sloiuri de gheață, n.r./ formate anterior pe râul Bistrița la s.h. Frumosu şi podul de gheață cu îngrămădiri pe Someş la s.h. Răstoci se mențin. Totodată, pe sectorul amonte de acumularea Izvorul Muntelui continuă să fie prezente aglomerările de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

05.03.2012

ghețuri cu grosimi între 0,2 şi 1,5 metri. Izolat, pe unele râuri mici, ca urmare a dislocării şi îngrămădirii formațiunilor de gheață, se pot produce blocaje de ghețuri care pot duce la creşteri artificiale însemnate de niveluri, cu atingerea şi depăşirea cotelor de atenție pe unele sectoare. /Agerpres/infomm

BULETIN HIDRO - Gradul de umplere a barajului de la Firiza a ajuns la 80%Hidrologii au informat azi, 3 martie, ca nu exista pericol de inundatii in Maramures din cauza podurilor de gheata sau a sloiurilor care curg pe rauri. In prezent, se mentin podurile de gheata formate pe cursurile raurilor Iza (doua poduri de gheata), Baicu, Lapus, Botiza si Suciu. Apa raurilor curge pe sub podurile de gheata, cu exceptia raului Lapus, unde curge deasupra. Gheata este prezenta si pe malurile raurilor Tisa, Viseu, Vaser Cisla, Ruscova, Iza, Somes, Salaj, Cavnic si Firiza. Poduri de gheata cu ochiuri exista pe raurile Mara, Cavnic si Firiza. Situatia podurilor de gheata este monitorizata de catre hidrologi pentru a se interveni in cazul in care deplasarea acestora ar pune in pericol riveranii. Exploatarea acumularii Stramtori-Firiza se realizeaza in conditii de siguranta. Coeficientul de umplere al lacului este de 80%. Hidrologii apreciaza ca, in urmatoarele 24 de ore, nivelurile si debitele cursurilor de apa vor fi usor variabile. Cantitatea maxima de apa inregistrata in urma precipitatiilor din ultimele 24 de ore a avut valoarea de 1,7 l/mp, la Suciu de Sus. Stratul de zapada existent masoara: 90 cm la Baraj Runcu; 73 cm la Cavnic; 50 cm pe Valea Vaserului; 44 cm in Baia Borsa si la Firiza; 36 cm la Luhei; 37 cm in Leordina; 35 cm in Ruscova si Valea Viseului; 34 cm in Poiana Borsa; 32 cm in Mara; 33 cm la Sacel; 29 cm la Iezer; 27 cm la Targu Lapus si Vadu Izei; 23 cm la Razoare si Suciu de Jos; 22 cm la Dragomiresti; 20 cm la Sighetu Marmatiei si Ocna Sugatag; 17 cm in Copalnic; 13 cm in Baia Mare; 12 cm la Stramtura; 7 cm la Salsig; 5 cm la Ulmeni; 4 cm la Bicaz si 3 cm la Cicarlau. /emaramures, Ioana Osan

Ne ia şi primăvara prin surprindere?Primăvara înseamnă precipitații abundente şi risc de inundații. Numai că, ceea ce pare logic şi pentru un puşti de 5 ani, pare de neconceput pentru autorități. Frontul de captare din Crăciuneşti, care asigură alimentarea cu apă a Sighetului e iar în pericol de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

05.03.2012

inundații. Altfel spus, municipiul de peste Deal poate rămâne iar fără apă. A treia oară în ultimii ani. Nu poți obține rezultate diferite aplicând aceeaşi metodă. O „axiomă” simplă pe care autoritățile nu reuşesc s-o priceapă de mai bine de un deceniu. Frontul de captare a apei din Crăciuneşti, care asigură alimentarea cu apă a municipiului Sighetu Marmației e în pericol la fiecare viitură şi pentru ca un municipiu cu aproape 40.000 de locuitori să nu mai rămână fără apă e nevoie de lucrări solide de consolidare a obiectivului. Acest lucru a fost clar încă de la inundațiile din anii 2000, când frontul a fost inundat şi rupt. De atunci, autoritățile locale au tot trimis adrese şi au tot cerut bani pentru realizarea investiției. Degeaba. De atunci, scenariul s-a repetat de vreo trei ori şi după fiecare “rundă” de inundații s-au alocat de urgență fonduri pentru intervențiile de moment urmând să înceapă lucrările propriu-zise ulterior. „Ulterior” a însemnat de fapt „niciodată”. Acum, sumbrul scenariu este pe cale să se producă din nou. Neconsolidat, frontul de captare a început deja să fie înghițit de ape. Autoritățile locale din Bocicoiu Mare au trimis o adresă către Administrația bazinală Someş-Tisa în care arată din nou că frontul este în pericol şi e nevoie urgentă de bani şi lucrări, pentru că apele Tisei nu pot fi oprite cu doi-trei saci de nisip. Oare de câte ori trebuie să rămână Sighetul fără apă ca să înțeleagă şi “specialiştii” asta? /Gazeta de Maramures, Ioana Lucacel

Teme similare

Topirea lentă a zăpezii a scăpat județul de inundațiiSant la CamarzanaTemperaturile diurne pozitive ne-ar duce cu gandul ca topirea zapezii ar putea provoca surprize inclusiv la nivel de judet. Cand spunem acest lucru ne gandim la inundatii. Alesii locali din diverse localitati ale judetului infirma ipoteza inundatiilor in perioada urmatoare. Va prezentam cateva opinii formulate de mai multi primari.Santurile din Moftin sunt goaleGheorghe David, primarul comunei Moftin este si fermier. Acesta sustine ca multe suprafete de teren nu mai au zapada. Stratul de omat a fost spulberat, iar ingheturile din aproape fiecare noapte au redus considerabil ritmul de topire al zapezii. Insuficienta apa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

05.03.2012

din sol ca urmare a secetei prelungite din vara si toamna anului 2011 au condus la un deficit considerabil de apa din pamant. Poate ca si pe langa topirea omatului ar fi necesare si cateva ploi consistente pentru a completa necesarul de apa. Canalele existente pe camp pentru scurgerea excesului de umiditate sunt goale, sau au prea putina apa pentru a conduce la gandul ca ar putea exista inundatii. Cursurile principale de ape din judet sunt cu mult sub nivelurile multianuale.Zapada din Salaj ar putea alimenta raul CrasnaMai multe cititi in editia tiparita disponibila la chioscurile de ziare sau in editia electronica (abonament pdf). /Informatia Zilei SM, Ioan Anitas

Teme de mediu

Bomba politică a unui proiect de ecologizareDe câteva luni, un proiect de ecologizare, garnisit cu un depozit de deşeuri, pune pe jar oraşul Baia Sprie. Mai exact, în urmă cu câteva luni bune, Ministerul Economiei a decis să aloce o felie consistentă din „tortul” banilor de închideri şi ecologizări pentru iazul din Tăuţii de Sus. Teoretic, un proiect numai cu plusuri. Iazul urma să fie acoperit cu soluri vegetale, iar pe taluz să fie plantaţi pomi fructiferi. Exista însă şi un „dar”. Pe o suprafaţă de 1 hectar din iaz, urma să se depună în următorii 8 ani o cantitate de 25.000 de tone de nămoluri, acestea urmând a fi aduse de la Minele Nistru, Ilba, Borşa, Mestecăniş (judetul Suceava). Proiectul includea şi un laborator de analize fizico-chimice pentru monitorizarea factorilor de mediu pe şase iazuri de decantare. Investiţia estimată la circa 800.000 de lei plus TVA a fost scoasă la mezat de Conversmin şi au început deja lucrările. Numai că, logica ministerială a decis că laboratorul, locurile de muncă şi investiţia nu vor ajunge în Baia Sprie, ci în Vatra Dornei. Subiectul a generat o oarecare dispută la vremea respectivă între autorităţile locale şi Conversmin. În urma „negocierilor”, comunitatea locală urma să beneficieze de un drum care ar fi crescut şi valoarea terenurilor oamenilor şi ar fi oferit şi o variantă de acces. Proiectul a fost prezentat în Consiliul Local în 7 aprilie şi a fost votat în unanimitate. Atunci, directorul SC ICPM SA Baia Mare a prezentat proiectul: „se doreşte demararea lucrărilor de închidere

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

05.03.2012

şi ecologizare a iazului de la Tăuţii de Sus după data de 1 mai – 1 iunie 2011. Închiderea minelor în zonele miniere constă în 3 etape: zona sud, zona est, partea de iaz de la Tăuţi. Pentru iaz s-au obţinut avize, se vor demara lucrările în faza finală la solicitarea Conversmin. Odată cu închiderea iazului va rămâne cam 1 ha (4 %) unde să se continue depozitarea nămolului. S-au făcut negocieri şi propun ca pentru lucrările de închidere să facem un drum de acces (pe fosta cale ferată). În funcţie de ceea ce decideţi dvs. se va merge la etapa următoare.” Atunci, consilierul Octavian Cerneştean a felicitat iniţiativa ecologizării. Toţi aleşii păreau că au înţeles despre ce este vorba şi, din moment ce şi-au dat votul, păreau de acord cu iniţiativa. Unii au întrebat dacă nu se poate face numai ecologizarea iazului, iar depozitul să fie făcut în altă parte. Specialişti au spus atunci clar că: “Nu se poate face în altă parte, pentru că banii s-au alocat la Baia Sprie şi trebuie cheltuiţi aici.” Pe de altă parte, şi autorităţile de mediu au explicat că problema este una delicată deoarece s-ar încălca o directivă a Uniunii Europene în materie de depozitare a deşeurilor, prin care România s-a angajat ca toate depozitele să fie închise şi să nu se mai stocheze pe aceste locuri. Însă, situaţia iazului nu este deloc una „verde” nici în prezent. Săptămâna trecută, reprezentanţii Conversmin şi ai autorităţilor de mediu au organizat o dezbatere publică la Casa de Cultură. Teoretic, evenimentul trebuia să lămurească toate nedumeririle şi să se ajungă la o concluzie. Numai că, un grup de cetăţeni, în frunte cu Octavian Cerneştean, au „blocat” discuţiile. În final, proiectul a rămas în aer, iar problema iazului la fel. Autorităţile locale au recunoscut din start că proiectul are neajunsuri, însă au încercat să le îndrepte prin negocieri, gândind că nerealizarea proiectului e mai nefastă pentru comunitate decât implementarea lui, pentru că rămâne problema iazului Tăuţii de Sus care are nevoie de ecologizare. Ori, cei care se opun proiectului Conversmin pe motive de ecologie uită de această problemă şi nu propun nicio soluţie pentru rezolvarea ei. Mai mult, unii au încercat să dezinformeze populaţia, arătând că pe depozit se vor aduce deşeuri radioactive, nu nămoluri... Vom reveni. Depozitul este limitat la 25.000 t, datorită unor norme. După ce se termină depunerea la capacitate, aceasta se opreşte. Se intenţionează depunerea pentru zona Maramureş, staţia de epurare, Nistru, Ilba, Borşa, Suceava (Mestecăniş), dar în cantităţi mici. Perioada este de maximum 8 ani. /Gazeta de Maramures, Ioana Lucacel

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

05.03.2012

Bistrița concurează pentru titlul “Earth Hour Romania”19 oraşe au intrat în cursa pentru titlul „Capitala Earth Hour România”, o competiţie organizată de WWF-România în contextul evenimentului Earth Hour 2012. Programat pentru 31 martie, în intervalul 20.30 – 21.30, Earth Hour (Ora Pământului), cea mai mare manifestare de mediu din istorie, continuă tradiţia deja binecunoscută a stingerii luminilor în mod simbolic, dar vine şi cu un element nou: Earth Hour 2012 este ediţia provocărilor! Oraşele care au acceptat provocarea WWF de a demonstra că pot construi strategii pe termen mediu şi lung în beneficiul cetăţenilor şi al naturii, sunt: Adjud, Bistriţa, Botoşani, Brăila, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Giurgiu, Iaşi, Mizil, Panciu, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Roman, Sighişoara, Slobozia, Suceava şi Timişoara. Earth Hour a apărut ca un răspuns la o întrebare simplă: cum îi putem determina pe oameni să conştientizeze una din cele mai mari ameninţări actuale, schimbările climatice? Replica a venit de la WWF Australia, concretizată într-o campanie care promova un gest pe cât de simplu, pe atât de puternic: stingerea luminilor. Se întâmpla pe 31 martie 2007, la Sydney, când 2 milioane de case şi sedii de companii australiene au stins luminile timp de o oră. Ora Pământului. În 2008, 50 de milioane de oameni au ales să celebreze Earth Hour. În 2009, aproape un miliard de oameni din peste 4100 de oraşe de pe mapamond au stins lumina pentru a trimite liderilor lumii un mesaj puternic despre nevoia de acţiune împotriva schimbărilor climatice. În 2010, 4500 de oraşe din 128 de ţări au participat la Earth Hour pe 27 martie, campania devenind, astfel, cea mai mare acţiune de mediu din toate timpurile. În 2011, comunitatea de susţinători Earth Hour a atins 1.8 miliarde de oameni, din 5200 de oraşe, din peste 135 de ţări. /Răsunetul

Din adițional în adițional, până la final – lucrări de îmbunătățire la stațiile de transfer a deșeurilorConsiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a parafat un nou act adiţional cu IRIDEX GROUP CONSTRUCTII S.R.L, al patrulea la număr, societatea fiind cea care a construit cele cinci staţii de transfer şi cele cinci centre de colectare în judeţul nostru. Dacă actul adiţional precedent semnat de o lună de zile a fost impus de „executarea unor lucrări

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

05.03.2012

suplimentare care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului”, acum se îmbunătăţeşte soluţia tehnică urmare a aplicării clauzei 12.1 ”Măsurarea şi evaluarea lucrărilor” şi a clauzei 13.2 „Optimizarea proiectului” din Acordul Contractual. Adică, vor fi executate lucrări de construcţii noi, identificate în urma reviziei tehnice a proiectului care constau, în principal, în lucrări de terasamente, umplutură, rigole de beton, drumuri de accese, podeţe etc., în valoare de 202.143 lei, fără TVA. Aceste lucrări au fost adjudecate în urma unei negocieri cu firma, de altfel cât s-a estimat iniţial, atât a rămas. Şi uite aşa, dacă iniţial construcţia celor cinci staţii de transfer şi a celor cinci centre de colectare a fost adjudecată iniţial cu 14.003.134 RON, acum valoarea contractului este de 16,768,715.89 RON. În tot acest timp, şeful Unităţii de Implementare a acestui proiect, ing. Vasile Moldovan, ne-a dat asigurări că „nu s-a modificat nimic”. /Răsunetul, Gabriela Ciornei

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU – IALOMIŢA

Sloiurile de gheaţă fac ravagii pe Dunăre* Două pontoane, o şalupă, o barcă cu motor, cele două bacuri de la Stânca au fost în derivă pe Dunăre Sâmbătă dimineață, la orele 6.30, o banchiză de gheață s-a desprins de pe malul stâng al Dunării, în zona Trecere Bac Stânca din Insula Mare a Brailei, şi a luat în derivă două pontoane de dormit, o şalupă şi o barcă. Autoritățile locale s-au mobilizat, iar cu ajutorul împingătorului Traian adus de la Galați, navele au fost recuperate, trase cu atenție printre sloiurile de gheață şi aduse în cheiul Şantierului Naval Brăila. “Dimineață, la ora 06.30, o banchiză de gheață, destul de mare, s-a desprins de pe malul Dunării şi, de pe malul drept, din dreptul trecerii bac, a desprins două containare dormitoare, o şalupă, o barcă. Cele 2 şlepuri care erau ancorate la Trecere Bac “Stânca” pe malul drept, le-a întors, în sensul în care au rămas ancorate, dar răsucite cu pupa în amonte. Între timp, s-au recuperat şi s-au dus la Şantierul Naval cele două dormitoare şi şalupa. Barca desprinsă de la mal era una cu motor, au salvat-o proprietarii, au ajuns la ea, au ieşit din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

05.03.2012

gheață şi au intrat cu ea cu tot la Şantierul Naval. Azi, (n.r. sâmbătă) dacă se face culoar prin gheață, vor trece în Insulă. Dunărea acum e în creştere, a crescut cu 50 de cm la Brăila, de ieri până azi, cota azi fiind de 470. Tendința în următoarele zile e de creştere. Paradoxal, la intrarea în țară avem 4.500 mc/s volumul Dunării, din care ponderea râurilor e de 28%. La Brăila ar trebui să avem 5.000 de mc/s, iar noi avem 9.000 mc/s. Iar toate astea se întâmplă din cauza podului de gheață din aval, de la Isaccea. Apa nu poate curge cum trebuie, se opreşte şi începe să crească în amonte, spre noi. După cum ştiți, zilele trecute la un moment dat aveam aproape 3.000 de tone de îngrăşăminte blocate pe Dunăre. Între timp am tot descărcat şi acum mai sunt 342 t de uree şi 683 t de fosfați. Barja în care mai sunt fosfații este relativ mai în siguranță la dana 24, în pericol mai e cea cu uree, care e la punctul de descărcare, fiind golită în acest moment. De asemenea, am cerut la AFDJ Galați să ne trimită pentru sprijin împingătorul Galați 3 şi am făcut solicitare şi la MAPN să ne dea un împingător în cursul zilei de azi. E gheață pe brațul cu unitatea militară, la Arapu, însă după Arapu armata poate să îşi scoată singură nava pe care am solicitat-o, un împingător care ne va sprijini în zonă ca să punem navele la adăpost, cele care sunt în pericol”, a declarat prefectul brăilei Dumitru Popa. De asemeni prefectul Popa a mai spus că problema de pe Dunăre de la Brăila, s-a produs din cauza podului de gheață format la Isaccea, unde spărgătorul de gheață “Perseus” de câteva zile încearcă să degajeze Dunărea dar în zadar deoarece gheața este foarte groasă. De asemeni primarul municipiului Aurel Simionescu, a făcut apel la proprietarii navelor prinse în sloiuri din zona Brăilei să îşi dubleze sau să tripleze cu parâme legarea ambarcațiunilor de mal, pentru ca acestea să nu fie luate de gheață.Dunărea creşteFluviul Dunărea va înregistra, în următoarele zile, o creştere a debitului până la 3.700 mc/s, în timp ce pe râuri se pot atingere şi chiar depăşi cotele de atenție pe unele sectoare, se arată în prognoza hidrologică a Administrației Naționale “Apele Române”. Astfel, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş) va fi în creştere (3.700 mc/s), însă mult sub media multianuală a lunii martie (6.700 mc/s). Pe de altă parte, în aval de Porțile de Fier, debitele vor fi în scădere pe sectorul Gruia-Corabia, dar în creştere pe sectorul Tr. Măgurele-Tulcea. De asemenea, se vor menține podurile de gheață pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

05.03.2012

sectorul Călăraşi-Isaccea, iar pe sectorul Ceatal Izmail-Tulcea şi în Delta Dunării blocajele de ghețuri. Formațiunile de gheață se vor menține fără modificări importante, cu excepția râurilor din vestul şi sudul țării, unde vor fi în diminuare, restrângere şi eliminare. /Ziarul Arcasu’ de Braila

Încă 6 luni fără barajul de la Dridu

Ialomiţa se pregăteşte de inundaţiiDupă 3 săptămîni de blocaje, viscol şi zăpezi, Ialomița se pregăteşte de inundații. Informația este dezmințită oficial de către Direcția de Gospodărire a Apelor Ialomița Buzău, însă prefectul Mădălin Teculescu a atras public atenția Comitetului Județean pentru Situații de Urgență referitor la acest pericol. În acest context, singurul baraj din Ialomița, cel de la Dridu, va continua să funcționeze la jumătate din capacitate pentru încă 6 luni de zile...Un baraj fantomăÎn luna martie a anului 2010, autoritățile județene au făcut public proiectul de reabilitare a barajului de la Dridu. În cadrul intervențiilor susținute la acel moment de către reprezentanții Sistemului de Gospodărire a Apelor Ialomița Buzău, opinia publică a fost informată asupra stadiului de degradare în care se află barajul de la Dridu şi a principalelor intervenții care vor fi executate la nivelul structurii de rezistență a acestuia în următoarele 16 luni. Potrivit declarațiilor de atunci, necesitatea şi oportunitatea lucrărilor au fost dictate de accentuarea sau apariția unor fenomene care au alarmat specialiştii. Cităm din materialul prezentat: «antrenarea materialului fin din fundația evacuatorului de ape mari prin forajele de drenaj din galeria evacuatorului, fisuri apărute la suprafața şi în adîncimea betoanelor evacuatorului de ape mari, fisuri pe coronamentul evacuatorului, deteriorarea peretelui de protecție a taluzului mal drept precum şi a pragurilor de pe canalul situat în aval de evacuatorul de ape mari». Investiția a fost cuprinsă în programul Ministerului Mediului şi Pădurilor prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP) cu finanțare de la Banca Mondială şi se ridică, conform estimări inițiale, la circa 100 milioane de lei. Potrivit unei aritmetici elementare,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

05.03.2012

termenul final pentru execuția lucrărilor a expirat în toamna anului 2011. Însă, pînă la acest moment, autoritățile locale nu au fost interesate de sincopa apărută în procesul de finalizare a lucrărilor. Întîrzierea a fost adusă la cunoştința publicului la începutul lunii februarie, în plină situație de criză, în cadrul unei şedințe a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. «Din motive obiective, firma care execută lucrările de reabilitare a barajului de la Dridu nu a putut finaliza aceste lucrări. Probabil va mai exista o întîrziere de 6 luni de zile, timp în care barajul funcționează la jumătate din capacitate» a declarat Mariana Negroiu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ialomița-Buzău.Administrațiile locale, mai periculoase decît barajulSituația dificilă creată de incapacitatea barajului de a funcționa la capacitate maximă este dublată de dezinteresul cras manifestat de către autoritățile locale în asigurarea unei minime protecții a populației în caz de inundații. Aprecierea nu ne aparține, ci vine din partea principalelor instituții județene cu atribuții în acest sens. Iar exemplele care permit aplicarea acestei etichete sînt nenumărate. De la dezinteresul manifestat de către autorități în cazul asigurării celor 4 poduri plutitoare existente pe Ialomița la nivelul județului şi pînă la lipsa celor mai elementare planuri de acțiune în caz de inundații, totul este posibil şi chiar se întîmplă. Mai mult decît atît, susțin oficiali din cadrul administrației județene, edilii locali sfidează obligațiile legale care le revin în astfel de cazuri şi susțin că sînt prea obosiți pentru a se mai putea concentra şi asupra acestui pericol. O confirmare oficială a acestei stări de fapt a oferit-o prefectul Mădălin Teculescu, în cadrul unei întîlniri a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, desfăşurată vineri, 17 februarie 2012. El a apreciat că activitatea comitetelor locale pentru situații de urgență este deficitară, că autoritățile locale sînt dezorganizate şi incapabile să reacționeze în timp real în caz de necesitate şi a cerut membrilor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență să obțină de la autoritățile locale răspunsuri punctuale la problemele existente: «Doresc să aduceți din teritoriu răspunsuri la următoarele întrebări: care este planul de asigurare a scurgerii apei în teritoriu, apă provenită din topirea zăpezii? Care este planul de îndepărtare a gheții? Ce măsuri întreprind comitetele locale pentru a-şi recupera podurile sau podețele plutitoare? Care sînt persoanele responsabile cu supravegherea cursurilor de apă. Iar ca

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

05.03.2012

exercițiu, vă impun să cereți, în prezența dumneavoastră, verificarea sistemului de alarmare a populație în cazul inundațiilor!». Apele Române dau asigurări că nu există pericolul inundațiilor în Ialomița. Oficialii Sistemului de Gospodărire a Apelor Ialomița Buzău declară că, pînă la începutul lunii martie 2012, nu există un pericol real de inundații în Ialomița. Mariana Negroiu, oficialul local al instituției, susține că niciuna dintre prognozele sau estimările meteo de pînă în prezent nu îndreptățesc astfel de afirmații alarmiste: «În acest moment, în toate cele şase secțiuni de control, avem niveluri foarte scăzute ale apei. Adică diferența între cota pe care o avem acum şi cota de atenție, care nici ea nu înseamnă pericol, variază de la 2,8 metri la 5 metri». Aceste estimări exclud orice pericol de inundații pe Ialomița sau pe Dunăre în următoarele 10 zile. Dacă, în cazul inundațiilor, autoritățile exclud pericolul, în cazul băltirii, problemele persistă. Specialiştii atrag atenția asupra acestui fenomen care ar putea crea inundații la nivel local, mai ales acolo unde terenurile sînt lutoase şi nu permit absorbția naturală a apei într-un timp scurt. O astfel de zonă este cartierul Buliga din Feteşti, puternic afectat la ultimele inundații. Tot mai multe voci apreciază că, în lipsa unor măsuri adecvate, în cursul săptămînii viitoare acest cartier s-ar putea confrunta cu pericolul inudațiilor şi chiar alunecări de teren. Deocamdată, oficialii locali nu au făcut niciun fel de comentarii în această privință. Primarii, obligați să justifice cheltuielile cu deszăpezireaO altă decizie luată la nivelul administrației județene este legată de justificarea cheltuielilor pentru deszăpezire. Aşa cum vă informam încă de săptămîna trecută, cele 66 de administrații din Ialomița urmează să primească, în funcție de gravitatea situației în care s-au aflat, fonduri compensatorii pentru deszăpezirea localităților. Inițial, administrațiile locale din partea de vest a județului au fost anunțate că vor primi 30 mii de lei, cele din centru 15 mii de lei, iar cele din est 7,5 mii lei. Vineri, în cadrul aceleiaşi şedinte a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, prefectul Mădălin Teculescu a făcut precizări suplimentare legate de acest subiect: «Pentru a li se deconta sumele cheltuite pentru deszăpezire, autoritățile locale trebuie să convoace comitetele locale pentru situații de urgență şi să stabilească costurile de pînă acum. Nu fac acest lucru într-un cadru legal, atunci înseamnă că nu au nevoie de bani şi se descurcă cu forțe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

05.03.2012

proprii». Centralizatorul sumelor cheltuite de către autoritățile locale în această perioadă a fost finalizat la începutul acestei săptămîni şi prezentat la întîlnirea cu prefecții de la Ministerul de Interne. Prefectul Mădălin Teculescu a anunțat că, pînă la sfîrşitul acestei săptămîni, ele vor fi făcute publice pentru ca populația să fie informată în mod corect şi transparent cu privire la eforturile făcute pînă în prezent. /Ziarul Independent de Ialomita

Călăraşi, creşte debitul braţului BorceaA crescut BorceaSloiurile de gheață de pe Dunăre s-au pus în mişcare încet, încet. Acest lucru afectează şi Borcea, brațul fluviului, unde există o creştere artificială. Viorel Roman, directorul Apelor Române, filiala Călăraşi, spune că până la această oră mijlocul apei începe să se elibereze de gheață şi nu au apărut probleme deosebite. „Sperăm ca situația să reintre în normal până luni. Borcea nu a ieşit din matcă, însă sloiurile au început să bată în maluri. Ne aşteptam la o creştere artificială a debitului. După eliberarea ghețurilor, în câteva zile preconizăm o scădere importantă. Dacă va pleca gheața, apa scade mai mult decât trebuie”, a declarat Viorel Roman. Autoritățile monitorizează situația în teren pentru a vedea cum evoluează lucrurile. /Ziarul Adevarul de seara Calarasi

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA – LITORALLipsă de reacție a autorităților responsabile. Digul de la Vadu Oii, plin de fisuri

Ameninţaţi de Dunăre!LOCUITORI ÎN PERICOL. Dunărea este monitorizată de fiecare dintre primarii localităților constănțene care se află în apropiere şi care pot avea serioase probleme dacă nivelul apei creşte foarte mult. La Hârşova, primarul oraşului, Tudor Nădrag, se deplasează în fiecare zi pe malul Dunării ca să vadă dacă intervin modificări. “După ce se va dezgheța Dunărea, cu siguranță vom avea inundații. În prezent situația este stabilă, sloiurile de gheață neprovocând probleme. După ce se va dezgheța începem să ne facem griji. Anul trecut, din fonduri proprii, am finalizat lucrările la digul din aval de oraş, care are o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

05.03.2012

lungime de 1,2 kilometri. Acest dig protejează peste 40 de gospodării şi, cu siguranță, va rezista la eventualele inundații”, a declarat primarul oraşului Hârşova, Tudor Nădrag. El a precizat că nu acelaşi lucru se poate spune despre digul de protecție din dreptul satului Vadu Oii. “Respectivul dig are foarte mari probleme. Sunt o mulțime de locuri unde s-au creat mici breşe. Este, de fapt, continuarea digului care a cedat acum aproape doi ani, la Gârliciu. Am sesizat deja toate autoritățile competente în legătură cu acest dig. Fără o consolidare rapidă pot fi foarte mari probleme. Acest dig ar trebui să protejeze gospodăriile din satul Vadu Oii. La o eventuală rupere a digului, cum s-a întâmplat la Gârliciu, satul Vadu Oii va fi acoperit de apă, pentru că se află la 9 metri sub cota de protecție. Cu alte cuvinte, dacă se rupe digul acolo, cei 430 de locuitori din Vadu Oii nu mai au nicio şansă, mai ales că gospodăriile se află în imediata apropiere a digului”, a spus Nădrag. Chiar dacă autoritățile au fost atenționate despre problemele acestui dig încă din 2011, şi vorbim aici despre Ministerul Agriculturii, ANIF, care este proprietarul digului, Prefectura Constanța până în prezent nu a luat nicio măsură. Primarul speră ca digul să reziste cât mai mult, apreciind, în acelaşi timp, că autoritățile trebuie să îşi îndrepte atenția spre acest dig, a cărui rupere, dacă se va produce, va provoca victime. OSTROV. Primarul comunei Ostrov, Niculae Dragomir, spune că riscul de inundații s-a diminuat după ce nivelul apei Dunării a scăzut în ultimele zile. Potrivit primarului, ca urmare a scăderii nivelului apelor, gheața care s-a format pe unul dintre canalele Dunării, pe o distanță de 15 kilometri, s-a lăsat până pe fundul albiei canalului, astfel că aceasta nu mai reprezintă un pericol pentru gospodăriile din Ostrov. Chiar dacă, pentru un moment, pericolul inundațiilor s-a diminuat, primarul Niculae Dragomir a spus că administrația locală este pregătită să evacueze cele 10 familii care îşi au gospodăriile în apropierea malului Dunării, primarul adăugând că, în cazul în care gospodăriile vor fi inundate, localnicii vor fi cazați într-un internat pentru elevi, unde administrația a amenajat deja câteva camere. De asemenea, primarul din Ostrov a mai spus că, de sâmbătă, a fost reluat transportul cu bacul pe Dunăre, bac care face legătura între Ostrov şi municipiul Călăraşi.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

05.03.2012

PROBLEME ŞI CU DIGUL DE LA OLTINA. La rândul lor, primarii din alte două comune constănțene riverane Dunării, Gheorghe Murat - Topalu şi Gheorghe Chirciu - Oltina, spun că, pentru perioada imediat următoare, nu vor avea probleme cu eventuale inundații deoarece cotele nivelului Dunării sunt în limitele normale. În plus, cei doi primari au spus că, la nivel local, situația este monitorizată de Comisiile locale pentru situații de urgență. Chiar dacă, deocamdată, nu sunt probleme, primarul din Oltina spune că, în cazul în care nivelul Dunării va creşte foarte mult, digul de protecție din dreptul localității Oltina ar putea ceda ca urmare a infiltrațiilor. Gheorghe Chirciu a afirmat că situația a fost prezentată autorităților statului dar, până acum, nimeni nu a luat nicio măsură. „Digul de la Oltina are o lungime de trei kilometri, dar situația juridică a acestuia este ciudată, pentru că jumătate din dig aparține de Apele Române, iar cealaltă jumătate este în grija unei societăți comerciale cu activitate piscicolă, dar care nu a desfăşurat lucrări de întreținere a digului”, a spus Gheorghe Chirciu, care a precizat că a făcut numeroase solicitări către autorități de a aprelua digul în administrarea Primăriei, pentru a-l consolida.Celulă de crizăInspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) „Dobrogea“ a dispus, ieri, luarea măsurilor necesare pentru eliminarea riscurilor potențiale determinate de procesul de încălzire, topire a gheții şi de deplasare a formațiunilor de gheață cu viteze foarte mari. La sediul Căpităniei Portului Cernavodă a fost constituită o „celulă de criză“ cu reprezentanți ai instituțiilor care gestionează acest tip de riscuri şi care monitorizează 24 de ore din 24 evoluția deplasării sloiurilor, a navelor şi a fragmentelor desprinse din podurile de gheață în vederea identificării principalelor riscuri cu efecte negative asupra localităților, navigației, porturilor şi mediului înconjurător. De asemenea, situația este monitorizată şi de către dispeceratul ISU „Dobrogea”, păstrându-se contactul permanent cu preşedinții Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență ai localităților riverane fluviului Dunărea.Gheața face ravagiiBanchizele de pe Dunăre au început să se topească şi să provoace mari probleme. Două pontoane şi o şalupă, ancorate în Insula Mare a Brăilei, au fost smulse de gheață şi împinse în mijlocul fluviului. De asemenea, la Tulcea şi la Isaccea, mai multe nave şi o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

05.03.2012

macara de câteva sute de tone au fost aruncate pe mal. La Galați, o ambarcațiune a poliției a fost strivită între două poduri plutitoare, acestea scufundându-se. După ce vremea s-a încălzit, iar apele Dunării au crescut cu un metru în fiecare zi şi au atins cota de atenție la Galați, echipajele aflate pe câteva vase în primejdie au fost evacuate de urgență. 25 de nave erau blocate, ieri, în zona Isaccea, remorcherele Perseus şi Gheorghieni încercând să ajungă la ele. /Telegraf

Teme similare

Reabilitarea reţelei de apă, condiţionată de vremePrimăria comunei Castelu va finaliza în acest an lucrările de reabilitare şi completare a reţelei de apă şi canalizare. „Anul trecut am primit de la Consiliul Judeţean Constanţa 300.000 de lei, bani necesari pentru finalizarea proiectului de reabilitare a reţelei de apă şi canalizare ajuns la Nisipari. Banii au venit de la Ministerul Dezvoltării prin CJC, care i-a virat în conturile primăriei. Cum vremea nu ne-a permis, lucrările efectuate până în prezent au intrat în conservare, urmând ca imediat ce vremea se îmbunătăţeşte să continuăm lucrările şi să finalizăm acest proiect”, a declarat primarul comunei Castelu, Nicolae Anghel. El a precizat şi că proiectul de reabilitare şi modernizare a drumurilor de exploatare a fost declarat eligibil de către MDRT. „Aşteptăm acum să vedem cănd vom primi şi banii pentru refacerea acestor drumuri”, a spus primarul. /Telegraf

Topirea gheţii de pe Dunăre, monitorizată 24 de ore din 24Având în vedere situaţia creată ca urmare a formării sloiurilor de gheaţă pe fluviul Dunărea, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al judeţului Constanţa a dispus măsurile necesare pentru eliminarea riscurilor potenţiale determinate de procesul de încălzire, topire a gheţii şi de deplasare a formaţiunilor de gheaţă cu viteze foarte mari. Astfel, la sediul Căpităniei Portului Cernavodă, a fost constituită o celulă de criză, cu reprezentanţi ai instituţiilor care gestionează acest tip de riscuri şi care monitorizează 24 de ore din 24 evoluţia deplasării sloiurilor, zăpoarelor, fragmentelor desprinse din podurile de gheaţă, în vederea identificării principalelor riscuri cu efecte negative asupra localităţilor, navigaţiei, porturilor şi mediului înconjurător. De

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

05.03.2012

asemenea, situaţia este monitorizată şi de către dispeceratul inspectoratului, păstrându-se contactul permanent cu preşedinţii Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă ai localităţilor riverane fluviului Dunărea. Până ieri, nu au fost solicitări din partea populaţiei, prin Sistemul Naţional Unic de Apeluri de Urgenţă 112, referitoare la producerea de inundaţii în localităţile aflate pe malul Dunării. /Cuget liber

ISU Dobrogea în stare de alertă:

Celulă de criză, la CernavodăAvând în vedere situația creată ca urmare a formării sloiurilor de gheață pe fluviul Dunărea, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dobrogea al județului Constanța a dispus măsurile necesare pentru eliminarea riscurilor potențiale determinate de procesul de încălzire, topire a gheții şi de deplasare a formațiunilor de gheață cu viteze foarte mari. Astfel, la sediul Căpităniei Portului Cernavodă a fost constituită Celula de criză, cu reprezentanți ai instituțiilor care gestionează acest tip de riscuri şi care monitorizează 24 de ore din 24 evoluția deplasării sloiurilor, zăpoarelor, fragmentelor desprinse din podurile de gheață în vederea identificării principalelor riscuri cu efecte negative asupra localităților, navigației, porturilor şi mediului înconjurător. De asemenea, situația este monitorizată şi de către dispeceratul inspectoratului, păstrându-se contactul permanent cu preşedinții Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență ai localităților riverane fluviului Dunărea. Până duminică nu au fost solicitări din partea populației, prin Sistemul Național Unic de Apeluri de Urgență 112, referitoare la producerea de inundații în localitățile aflate pe malul Dunării, spun reprezentanții ISU /Replica

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Pericol de inundaţii în TimişPeste 10 localități din Timiş sunt în pericol de a fi inundate. O spun autoritățile județene, care astăzi au pornit în control. S-au interesat mai ales de starea canalelor colectoare,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

05.03.2012

pentru ca precipitațiile din primăvară să nu creeze probleme. Şi zonele rezidențiale din jurul Timişoarei au fost identificate ca fiind zone de risc. Aici s-a construit foarte mult în ultimii ani, iar canalele de scurgere au fost acoperite. Dacă ar avea un canal de scurgere pe strada ei, tanti Maria din Cărpiniş nu ar mai fi nevoită să-şi zugrăvească în fiecare an fațada casei. Când plouă mai mult, apă se adună în curte, pentru că nu are unde să se scurgă. De aici apar şi problemele.Reprezentanții Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare Timiş, cei de la Direcția Apelor Banat şi Prefectură au identificat astfel de probleme şi în alte 10 localități din județ. Deşi nu a plouat foarte mult până acum, apa bălteşte deja pe câmpuri. Dacă autoritățile locale decid ca aceste canale de scurgere să fie îngrijite de ANIF vor trebui să plătească o taxă de 120 de lei pe an.Risc de inundații există şi în localitățile limitrofe Timişoarei. Aici s-a construit excesiv, iar canalele colectoare au fost astupate. În lipsa lor, în cazul unor precipitații abundente, se pot produce foarte uşor inundații.În Timiş sunt aproape 9.000 de kilometri de canale de scurgere. Decolmatarea acestora este foarte scumpă. Un metru cub de mâl scos costă între 4 şi 10 lei. /AnalogTV, http://www.analogtv.ro/2012/03/02/pericol-de-inundatii-in-timis

Teme de mediu

Garda de mediu Timiş şi ECO Club Timişoara, la vânat de agenţi economici poluatori Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Timiş şi Eco Club Timişoara şi-au dat mâna pentru monitorizarea agenţilor economici din Timiş care ar putea polua mediul şi care utilizează în mod iraţional resursele naturale.Marian Eperieş, prim-comisar al GNM Comisariatul Judeţean Timiş, a spus că parteneriatul a fost îcheiat pentru activitatea de voluntariat în domeniul protecţiei mediului ce se va desfăşura prin Corpul Voluntarilor de Mediu. Corpul Voluntarilor de Mediu cheamă noi voluntari care să ia parte la proiecte. Scopul acestora este de a contribui la conştientizarea şi promovarea unei atitudini corespunzătoare a locuitorilor din Timişoara şi din Timiş, în legătură cu importanţa protecţiei mediului. Acţiunile desfăşurate de voluntari vor fi: semnalarea şi informarea autorităţilor publice locale cu privire la problemele de mediu descoperite pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

05.03.2012

raza judeţului-localităţii, participarea la acţiuni de curăţenie, supravegherea modului de gospodărire a spaţiilor verzi, depozitarea deşeurilor menajere şi industriale, verificarea respectării legislaţiei specifice privind ariile naturale protejate , parcurile şi rezervaţiile naturale în vederea protejării habitatelor naturale sau conştientizarea şi promovarea unei atitudini corespunzătoare a cetăţenilor în legătură cu importanţa protecţiei mediului. Pentru a deveni voluntar, timişorenii trebuie să prezinte o cerere de înscriere, însoţită de: CV; în cazul membrilor organizaţiilor neguvernamentale, prezentarea în sinteză de către organizaţia din care face parte solicitantul a activităţii desfăşurate de către acesta; două recomandări care să ateste competenţa-experienţa solicitantului.m Selecţionarea agenţilor ecologi voluntari se face de către conducerea comisariatelor Gărzii Naţionale de Mediu pe baza documentelor depuse şi în urma unui interviu despre cunoştinţele acestora privind legislaţia în domeniul protecţiei mediului. Dosarele se depun la secretariatul GNM Timiş de luni –vineri între orele 800- 1600, str. Carei nr. 9 D Timişoara, tel: 035 642 79 21, e-mail:[email protected]. /Ziua de Vest, http://www.ziuadevest.ro/actualitate/28034-garda-de-mediu-timi-i-eco-club-timioara-la-vanat-de-ageni-economici-poluatori-.html/04.03.2012/18:02/Gheorghe Miron

Hidrologii avertizează că mai multe râuri din ţară vor fi în creştere în perioada următoareMai mult, pot fi depăşite cotele de atenţie.În vestul ţării sunt vizate cursurile din bazinele hidrografice: Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Cerna şi Jiu. Creşterea debitelor se va produce din cauza cedării apei din stratul de zăpadă, evoluţiei formaţiunilor de gheaţă şi a precipitaţiilor lichide.(04.03.2012) /Radio Timisoara, http://www.radiotimisoara.ro/index.php?page=HOME&subpage=PRIMA

Timișoara are institut de cercetări pentru energii regenerabile!Inainte a fost loc de depozite si gunoaie in Timisoara, iar acum a fost transformat in Institut de Cercetari pentru Energii Regenerabile. Universitatea Politehnica din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

05.03.2012

Timisoara este implicata in acest proiect. /Tele Europa Nova, http://telenova.ro/acasa/?p=2952/OBSERVATOR/02.03.2012/18:30

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ – VEDEA

„La Valea Pechii, apa întrecea Râul Târgului, atât de puternică era viitura!” Primarul Ion Banzea explică de ce doreşte să urgenteze investiția de regularizare a Văii Poienarii de Muscel Administrația Națională Apele Române - Direcția Apelor Argeş Vedea va derula, în cursul acestui an, lucrări de regularizare a Văii Poienarii de Muscel. Locul principal de prestare îl reprezintă bazinul hidrografic al Văii Poienarii de Muscel, în zona administrativă a localității vecine Câmpulungului. Partea de proiectare a lucrării a fost încredințată societății din Cluj Napoca, Aqua Prociv Proiect SRL, câştigătoare a licitației, la început de 2010, cu prețul de 21.091 lei, fără TVA. Lucrările derulate de Apele Române, primăvara trecută, au fost sistate În primăvara trecută, nişte intervenții de limitare a urmărilor precipitațiilor abundente au început din Drăghici - comuna Mihăeşti, întrucât acest sat a fost afectat foarte mult în timpul viiturilor din 2010, şi au continuat la Poienarii de Muscel. „Toate apele de la noi se varsă la ei. S-au realizat şi pe teritoriul comunei noastre câteva diguri şi praguri de fund, cu rupere de presiune.”, spunea primarul de la Poienari, Ion Banzea. Din lucrarea întreprinsă de Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea, pe cursul de apă care străbate localitatea, s-a derulat o etapă, atât cât a fost prevăzut şi finanțat în programul instituției. „Au făcut o parte din ea, probabil, atât a fost prima tranşă de bani. Trebuie continuată, pentru că mai sunt nişte praguri de fund care trebuie rezolvate. Dacă ar cădea acele praguri de fund, deranjează iar câteva podețe, fiindcă se adânceşte valea. Dar, din lipsă de fonduri, lucrările s-au oprit. N-au terminat lucrarea în totalitate, dar, probabil, atâtea fonduri au avut repartizate.”, a continuat acesta. Pentru 2012, edilii şi-au propus regularizarea Văii Poienarii de Muscel, care începe de sus, de la Valea Dracului, şi traversează întreaga localitate, ieşind în Valea Pechii. „Are foarte mulți afluenți, iar, la ploile torențiale, apa vine mai mare ca pe Râul Târgului. La ieşire, la Valea Pechii, întrecea Râul Târgului, atât

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

05.03.2012

de puternică era viitura.”, relata edilul. Proiectul de amenajare a albiei cursului de apă, pentru care s-a întocmit un studiu de fezabilitate, prevede regularizarea a 10 kilometri de vale, consolidare de mal cu pereu rostuit, pe o distanță de 3.970 de metri, consolidare de mal, cu un dig cu o înălțime la 1,5 metri, pe o distanță de 5.030 metri, şi consolidare a malurilor cu ziduri de sprijin din piatră, pe o lungime de 248 de metri. „Sperăm să intre în lucru în primăvara aceasta. Era planificat pentru 2012, ca, din primăvară, să-i dea drumul. Adică investiția să fie scoasă la licitație, după care să se treacă la executarea lucrării.”, afirma Ion Banzea. Lucrarea contractată de Administrația Bazinală a Apelor Argeş-Vedea va fi derulată în colaborare cu Primăria Poienarii de Muscel. Autoritățile de la Poienari au insistat la instituția care administrează bazinul hidrografic al zonei să le permită să întocmească proiecte pentru valea respectivă, ca să urgenteze lucrările, însă cei de la Apele Române au fost categorici: ei se vor ocupa de derularea investiției, fiind responsabilitatea lor. /Evenimentul Muscelean, http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/Actualitate/8201-la-valea-pechii-apa-intrecea-raul-targului-atat-de-puternica-era-viitura.html

Teme similare

Bărci luate de valuri şi copaci smulşi din rădăcinăAvertizările meteorologice de vînt puternic s-au adeverit, iar din acest motiv, autoritățile au fost serios puse la muncă. Turiştii care au ales să petreacă sfîrşitul de săptămînă în zona lacului Vidraru nu au prea avut ce peisaje să admire, putînd fotografia doar brazi culcați la pămînt de rafalele ce au atins chiar şi 100 de km/h. De suferit au avut şi proprietarii unor ambarcațiuni luate de valuri şi duse într-un golf. Rafala a ajuns şi la 100 km/h Imaginile ce au putut fi observate sîmbătă în zona lacului de acumulare Vidraru păreau a fi parcă desprinse din filme. Cîteva troițe au fost pur şi simplu smulse şi luate pe sus de vijelia stîrnită în nordul județului. Avertizarea de cod galben se pare că nu a fost luată în serios, dar rafalele au atins 80 de km/h, iar în zonele mai înalte au fost chiar şi cu 20 km/h mai rapide. Cîteva sute de copaci au fost trîntiți la pămînt precum spicele de grîu, iar din această cauză cîțiva arbori au blocat DN 7C. Timp de aproximativ 60 de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

05.03.2012

minute, salvamontiştii şi angajații de la Drumuri au tăiat cu drujbele trunchiurile rămase pe şosea. Fenomen total atipic. Din cauza vijeliei s-au format pe lacul Vidraru mai multe vîrtejuri, iar ambarcațiunile au avut de suferit. Fie că erau de dimensiuni mai mari sau mai mici, acestea au fost purtate de valuri şi duse la mare distanță de pontoane, oprindu-se undeva într-un golf. În zonele ceva mai despădurite, copacii au fost pur şi simplu smulşi din rădăcini şi aruncați la zeci de metri distanță. Salvamontiştii spun că acest gen de fenomen este total atipic şi că de mai bine de 15 ani nu s-au mai întîlnit cu aşa ceva. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=32173&Itemid=375

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme similare

Pe Valea Muntelui seceta încă dă fiori• localnicii din zona de munte a judetului sînt încă afectati de secetă • desi a nins mult si zăpezile s-au mai topit, pînza freatică nu a crescut • muntenii sînt nevoiti să topească zăpadă pentru ei si pentru adăpatul vitelor • „Am avut noroc că omătul pe aici a fost curat, iar prin fierbere nu ne-a fost frică de vreo boală“, ne-a spus o săteancă din Poiana Teiului •Seceta din toamna trecută si-a pus amprenta cu vîrf si-ndesat pe zona de munte, efectele ei fiind resimtite si acum. Oamenii satelor de pe văile Bistritei si Bicazului au suferit toată iarna de lipsa apei din fîntîni si chiar din retelele de aductiune, acolo unde acestea au existat. Stratul de zăpadă, care a fost destul de ambundent în această iarnă, spun localnicii, nu va putea acoperi deficitul mare al apei din sol. Asa că nici pînza freatică nu va reusi să urce în altitudine pînă la nivelul de normalitate. Aceeasi secetă a făcut ca nivelul apei din Lacul Bicaz să coboare mult sub nivelul mediu al unor ani obisnuiti si o dată cu acest fenomen s-a produs si scăderea nivelului pînzei freatice în zonele limitrofe. Primăvara lui 2012 îsi face cu greu loc printre nămetii iernii, mai ales în zone ferite, acolo unde soarele nu are cîmp deschis spre a-si trimite razele dătătoare de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

05.03.2012

lumină si oarece căldură. Muntenii în vîrstă îsi reamintesc tot mai mult seceta anilor ‘46 - ‘47, cînd au trăit adevărate drame, sperînd totusi ca măcar în al doisprezecelea ceas Dumnezeu să îi ajute cu ploi, atîtea cîte trebuie pămîntului pentru a-si reveni la normal. „Fîntînile ne-au secat încă din toamnă. Peste iarnă a nins, omătul se duce, dar apa-n fîntîni nu se cunoaste. Am 80 de ani, dar parcă asa secetă n-am întîlnit. Nici în ‘46 parcă n-a fost ca acum. Desi sînt bolnav am fost nevoit să investesc pentru a bate teavă si a aduce apă în gospodărie. Si nici asa n-am rezolvat problema pînă la capăt. O zi este, alta nu-i... Uite-asa se miscă apa, cînd sus, cînd jos. Asta este! Cum o vrea Dumnezeu...“, ne-a povestit Neculai Obreja din satul Ticos, comuna Bicazu Ardelean. Cu lipsa apei în toiul iernii s-au confruntat si oamenii satelor Hangu, Poiana Teiului, Farcasa si lista ar putea continua. Gospodării întregi si-au asigurat pe timpul iernii apa pentru prepararea hranei sau adăpatul animalelor din curti, prin topirea zăpezii. „Anu’ trecut am mai dus-o, da’ anu ista dacă treaba nu se îndreaptă, îi vai de noi si de animalele noastre!“ „Am avut noroc că omătul pe aici a fost curat, iar prin fierbere nu ne-a fost frică de vreo boală. Da’ ce să fi făcut, că nu puteam să cărăm de la pîrău sau din Bistrită, că apa era înghetată. Trebuia să facem copcă si să scoatem cu găleata. Era si periculos si departe de casă. Acum, chiar dacă s-o mai topit zăpada, apă tot nu avem, numai că vitele le ducem la pîrău si asta ne-o făcut să mai scăpăm de-o grijă. Da-i secetă mare! Poate dacă o să mai plouă acum în primăvară, să mai scăpăm“, a afirmat una din gospodinele din Poiana Teiului. Aceeasi poveste si prin satele comunei Hangu, mai ales acolo unde gospodăriile sînt cătărate pe dealuri. Si asta, în pofida faptului că administratia locală a făcut o treabă gospodărească investind multi bani în aductiunea apei în majoritatea caselor. „Cu seceta nu te pui. Poti să ai retea peste retea. Scade pînza de apă din pămînt, mor izvoarele si sta-i si-asteptă mult si bine... N-o fost rău că s-o făcut, da’ de unde să stii că vine seceta? În iarnă am făcut si noi ca toată lumea. Am mai cărat apă din pîrău bidoanele, cu butoiul, dar am mai si topit zăpadă, mai ales pentru vite. Să vedem ce-o mai fi în primăvară. Cît despre topirea zăpezii, nici nu se cunoaste, că seceta a fost prea mare în toamna trecută“, a declarat un gospodar de pe Audia Hangului, a cărei gospodărie se afla suită pe coama unui deal, la vreo 50 de metri de drumul comunal. Revenind la nivelul lacului de la Bicaz, martorii zonei riverane afirmă că, după înregistrările consemnate „băbeste“

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

05.03.2012

de-a lungul celor 60 de ani de experientă, lacul scade îndeobste în fiecare an din august pînă spre sfîrsitul lui februarie. Asa că acum speră din tot sufletul să se revină la oarecare normalitate din punct de vedere hidrologic. „Amplitudinea absolută care s-a înregistrat în cel mai secetos an, 1974, a fost de 33 metri, reprezentînd o treime din adîncimea maximă a lacului. Se pare însă că anul acesta, cu toată seceta, nu s-a depăsit recordul de atunci. Sperăm cît mai repede la o revenire la normal“, a spus Gheorghe Ciucanu, din comuna Ceahlău. Pînă una-alta, muntenii o duc greu cu apa. Nădejdea lor este numai la Dumnezeu de la care cer îndurare în a le ostoi setea. „Că nu de alta, da’ stăm cu lacu-n coastă si noi suferim de lipsa apei. Unde s-o mai pomenit?“, a afirmat Vasile Cădere din Buhalnita, comuna Hangu, de la care aveam să mai aflăm una: „Mai sînt cîteva luni si suim animalele-n munte. Mă întreb cum o să stea la stînă dacă n-o fi apă. Anu’ trecut am mai dus-o, da’ anu ista dacă treaba nu se îndreaptă, îi vai de noi si de animalele noastre!“ /Monitorul de Neamţ

Cinci comune scapă de pericolul de a rămâne izolate în caz de inundaţii * parlamentarii au adoptat o lege în baza căreia Consiliul Judeţean Neamţ primeşte în administrare aproape 16 hectare de teren în amonte de podul peste râul Siret din comuna Ion CreangăPodul de peste râul Siret, situat pe drumul judeţean 207C în comuna Ion Creangă, va putea fi salvat de la o distrugere aproape sigură în caz de inundaţii. Iar pe cale de consecinţă, locuitorii din comunele Ion Creangă, Icuşeşti, Valea Ursului, Oniceni şi Bozieni scapă de pericolul de a rămâne izolaţi de restul judeţului.Pericolul de surpare - iminentNevoia decolmatării albiei râului Siret în zona podului de la Ion Creangă a devenit în ultimii ani presantă, iar acest fapt a fost confirmat de o firmă de specialitate care a întocmit un raport tehnic în anul 2010. "Ca urmare a plantărilor succesive făcute în amonte de pod pe malul drept al rîului Sireţ cursul acestuia a fost deviat spre malul stâng, care se află sub o acţiune puternică şi continuă de eroziune, pe o lungime de circa 1,5 kilometri amonte de pod. Totodată, extinderea suprafeţei împădurite în albia minoră a rîului Siret a dus la blocarea primelor şase deschideri ale podului, în momentul de faţă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

05.03.2012

secţiunea de scurgere a podului fiind de 30%", se arată în raportul specialiştilor. Datorită acestui fapt, se mai sublinia în raport, în cazul în care debitul râului Siret depăşeşte 2.320 de metri cubi/secundă producerea unui accident tehnic (a se citi surparea podului) este iminentă. Cu toate că reprezentanţii Consiliului Judeţean Neamţ au elaborat un proiect tehnic în cadrul căruia sunt vizate lucrările de excavare a malului drept în amonte şi aval de pod, pentru a permite curgerea apei pe toată lungimea acestuia, lucrările nu au putut fi demarate din cauză această suprafaţă de teren (aproape 16 hectare) face parte din fondul forestier. Iar potrivit legii, pentru ca un teren să fie scos din fondul forestier, trebuie mai întâi trecut din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor "Romsilva", Direcţia Silvică Neamţ, în administrarea Consiliului Judeţean Neamţ. Tot printr-o lege.Istoria unei legiCel care şi-a asumat iniţiativa promovării unui astfel de proiect de act normativ, în luna decembrie 2010, a fost deputatul de Neamţ, Marius Neculai. Acesta a înregistrat proiectul de lege la Camera Deputaţilor, motivându-şi demersul astfel: "Scopul propunerii legislative este acela de a pune în siguranţă podul de pe drumul judeţean peste râul Siret din localitatea Ion Creangă, motivat de iminenţa producerii unui accident tehnic la debite mari ale râului Sireţ ca urmare a îngustării secţiunii de scurgere în dreptul podului. Trebuie să avem în vedere faptul că nu există o variantă ocolitoare, spre municipiul Roman, pentru locuitorii comunelor Ion Creangă, Oniceni, Icuşeşti, Valea Ursului şi Bozieni. Astfel, prin executarea lucrărilor de protecţie şi consolidare a infrastructurii, se va evita închiderea circulaţiei pe podul de pe DJ 207C şi se vor crea noi locuri de muncă. Punerea în siguranţă a podului va permite menţinerea unui timp relativ scurt de intervenţie a serviciilor de urgenţă (salvare, pompieri) în comunele deservite de acesta". După înregistrarea la Camera Deputaţilor, proiectul a fost trimis mai întâi spre dezbatere şi aprobare Senatului (este vorba despre un proiect de lege organică pentru care puterea decizională aparţine deputaţilor). Asta se înâmpla pe 21 decembrie 2010. Proiectul de lege a fost adoptat de senatori şase luni mai târziu (pe 22 iunie 2011) şi a ajuns din nou la camera Deputaţilor. După discuţii în comisiile de specialitate, soldate cu avize şi rapoarte, proiectul a intrat în luna octombrie pe agenda plenului Camerei. A fost

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

05.03.2012

dezbătut până la sfârşitul lunii noiembrie şi a rămas pentru vot final. Trei luni au mai trecut până la momentul votului final, însă pe 28 februarie a fost adoptat de deputaţi cu 169 de voturi pentru, două abţineri şi două voturi contra. Trebuie remarcat că proiectul a fost votat de toţi cei opt deputaţi de Neamţ, fie ei de la PDL ori independenţi. "Ţin să mulţumesc colegilor parlamentari de Neamţ care m-au sprijiniţ prin voturile lor, atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor. De asemenea, mulţumesc reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgentă Neamţ, ai Consiliului Judeţean Neamţ şi ai Direcţiei Apele Române Neamţ, care m-au ajutat în elaborarea acestei propuneri legislative. Sper ca proiectul de investiţii privind protecţia podului de la Ion Creangă, apărarea malurilor şi a localităţilor din zona expusă riscului de inundaţii să demareze cât mai urgent", a declarat deputatul Marius Neculai. /Realitatea media (Neamț)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI

Teme de mediu

Proiecte de mediu la frontierea de vestComisariatul Județean Bihor - Garda Națională de Mediu se pregăteşte pentru implementarea primelor două proiecte, din acest an, finanțate prin fonduri europene. Ambele proiecte sunt realizate în parteneriat cu Inspectoratul de Mediu, Protecția Naturii şi Managementul Apelor din regiunea Tisa de Jos, cu sediul la Debrețin. Primul proiect, unde partea bihoreană este lider, „PRO-SAFE: Joint Action for Safeguarding Protected Areas in the Hungary-Romania Cross-border Area", se bucură de un buget total de 90.570 euro. Din acest buget partea CJ Bihor al Gărzii Naționale de Mediu este de 44.983 euro, din care contribuția proprie este de de 916 euro. "Proiectul presupune acțiuni comune pentru monitorizarea şi protejarea ariilor naturale de pe frontiera româno-ungară. În Bihor, Parcul Natural Cefa, Valea Ierului etc. vor face obiectul acestor acțiuni de monitorizare", a declarat Călin Mocan, prim-comisar al CJ Bihor - Garda Națională de Mediu. În cel de-al doilea proiect, denumit "Earth: Ecological Action for Reducing the Terrain Harmful Exploitation", Garda de Mediu este doar partener. Acest

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

05.03.2012

proiect are ca scop promovarea exploatării prietenoase cu mediul a terenurilor agricole din regiunile de frontieră româno-maghiară. "În Bihor există terenuri poluate cu nitrați şi nitriți în urma exploatări deficiare a terenurilor agricole dinainte de 1989. Avem foarte multe areale cu pânza freatică afectată de la tehnologiile folosite în agricultură", a precizat Călin Mocan. Dacă aceste două proiecte se încadrează în proiectele mici, pentru proiectele mari, de până la 1 milion de euro, CJ Bihor doreşte să depună documentația în vederea accesării de fonduri nerambursabile pentru realizarea unui Centru de Monitorizare a Calității Aerului pe zona de frontieră. /Crisana

Primăria investeşte în iluminatul ambiental pe malul Crişului Repede şi în reţele electrice în Grigorescu şi IoşiaConsilierii locali au votat cu unanimitate, în şedința ordinară din 29 februarie, proiectul de hotărâre şi raportul de specialitate privind investiția Primăriei în rețelele electrice din oraş, lucrările urmând să fie realizate de Luxten Lighting, concesionarul sistemului de iluminat public din Oradea. Astfel, aleşii locali au aprobat investiția în valoare de 1.156.000 de lei, cu TVA, pentru realizarea iluminatului ambiental pe digurile de apărare ale Crişului Repede, dintre Podul Decebal şi Podul Ferdinand. În plus, proiectul cuprinde şi realizarea infrastructurii de rețele electrice SIP de iluminat public în zona industrială cuprinsă între Matei Corvin şi Calea Borşului (5.907.000 lei, cu TVA), în Cartierul Grigorescu (3.150.000 de lei, cu TVA), în cartierul Ioşia Sud-Veterani (778.000 de lei, TVA inclus) şi în cartierul Ioşia Nord, pe Cazaban (1.266.000 de lei, cu TVA). "Întreaga investiție presupune montarea a aproape 1.000 de corpuri de iluminat pietonal şi stradal, realizarea de rețele aeriene şi subterane, decoperare şi refacere pavaj, montarea a peste 200 stâlpi de beton şi altele", se arată într-un comunicat al Primăriei.Durata de execuție a acestor lucrări variază între o lună şi cinci luni, în funcție de complexitatea investiției. /eBihoreanul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

revista presei/martie... · web viewcod-f-pc-4 revista presei 3 – 5 martie 2012 cuprins presa...

Documents