1
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
Secțiunea 1
Titlul proiectului de act normativ
HOTĂRÂRE
privind aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea
ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii
relevante în România și înființarea Consiliului interministerial de coordonare pentru dezvoltarea
pieței pentru combustibili alternativi
Secţiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ
1. Descrierea situaţiei
actuale
Directiva 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibilii
alternativi (denumită în continuare, Directiva 2014/94/UE) stabilește cerințe
minime privind crearea infrastructurii pentru combustibili alternativi, inclusiv
punctele de reîncărcare destinate vehiculelor electrice și punctele de
realimentare cu gaz natural (GNL și GNC) și hidrogen, care urmează să fie
puse în aplicare prin intermediul cadrelor naționale de politică ale
statelor membre, prin specificații tehnice comune pentru astfel de puncte de
reîncărcare și de realimentare, precum și prin cerințe privind informarea
utilizatorilor. Pentru a promova combustibilii alternativi și pentru a dezvolta
infrastructura relevantă, cadrele naționale de politică pot fi compuse din mai
multe planuri, strategii sau alte documentații de planificare elaborate separat
sau integrat.
Directiva 2014/94/UE a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr.
34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi
(denumită în continuarea, Legea nr. 34/2017). În conformitate cu prevederile
art. 3 lit. k) din Legea nr. 34/2017, Ministerului Energiei i-a fost atribuit rolul
de autoritate de reglementare competentă pentru elaborarea, transmiterea,
monitorizare către Comisia Europeană a Cadrului naţional de politică pentru
instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi şi a raportărilor
ulterioare care decurg din cadrul naţional de politică.
Pentru realizarea procesului de notificare a măsurilor naţionale de
transpunere și implementare a Directivei 2014/94/UE, s-a constituit, sub
coordonarea Secretariatului General al Guvernului, Grupul de lucru (task
force) format din reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului,
Ministerului Energiei, Ministerului Mediului, Ministerului Economiei,
Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Transporturilor, Ministerului
Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene,
Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei și Administraței Fondului
2
pentru Mediu.
Grupul de lucru a elaborat Strategia privind Cadrul național de politică pentru
dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul
transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România,
urmând ca acesta să fie adoptat prin prezenta Hotărâre şi notificat Comisiei
Europene.
Ulterior elaborării Strategiei privind Cadrul național, documentul a fost lansat
în consultare publică atât pe site-ul Ministerului Energiei în data de 28 iulie
2017, cât şi pe site-ul Ministerului Mediului şi totodată, au fost publicate
două anunțuri într-un ziar de circulație națională conform Hotărârii de
Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de
mediu pentru planuri şi programe.
Sintagma „Cadru național” este definită în conformitate cu prevederile art.2
din Legea 34/2017, și constituie un document de politici și strategie care
consolidează și explicitează necesitatea cerinţelor minime privind crearea
infrastructurii pentru combustibili alternativi, inclusiv punctele de
reîncărcare destinate vehiculelor electrice şi punctele de realimentare cu gaz
natural comprimat, gaz natural lichefiat şi hidrogen, care urmează să fie
puse în aplicare prin intermediul cadrelor naţionale de politică, şi
specificaţii tehnice comune pentru astfel de puncte de reîncărcare şi de
realimentare, precum şi cerinţe privind informarea utilizatorilor, transpusă
din Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22
octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili
alternativi în legislaţia naţională prin Legea nr. 34/2017.
Strategia privind Cadrul național este elaboratã în vederea facilitării realizării
scopului Legii 34/2017 (prevăzut la art. 1), și anume, de a reglementa
măsurile destinate instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi, cu
scopul de a reduce la minimum dependenţa de petrol şi de a atenua impactul
transporturilor asupra mediului.
Strategia privind Cadrul național este elaboratã în conformitate cu prevederile
Capitolului II din Legea 34/2017 şi constituie un document de politici și
strategie în conformitate cu prevederile art.11 lit.f) din Legea nr.90/2001
privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, cu
modificările și completările ulterioare.
Potrivit Anexei I din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din
surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor
2001/77/CE și 2003/30/CE, obiectivul de țară, privind ponderea energiei din
surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie, ce urmează a
fi înregistrat până în anul 2020, este de 24%, această țintă fiind deja atinsă de
România încă din anul 2015. La finalul anului 2014, ponderea energiei
regenerabile în consumul final brut de energie în domeniul transporturi în
România era de aproximativ 4,5%, cu aproape 3 procente sub estimarea
PNAER pentru acea perioadă. Astfel, prin măsurile propuse, prezenta
3
Strategie privind cadrul naţional asigură consistența obiectivului general
stabilit pentru anul 2020, propunându-și concomitent, să contribuie la
obiectivul atingerii unei ponderi a energiei din surse regenerabile, utilizată în
toate formele de transporturi, care să reprezinte cel puţin 10% din consumul
final de energie în transporturi în anul 2020.
Dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi reprezintă un punct
de pornire inclusiv pentru actualizarea și modernizarea parcului auto național
cât și aducerea la standarde europene a serviciilor de alimentare oferite în
domeniul naval și aerian, într-o manieră adecvată cu obiectivele generale ale
politicilor de mediu și ale celor în domeniul transporturilor.
Scopul Strategiei privind Cadrul național este de a susține dezvoltarea
infrastructurii de combustibili alternativi în România, astfel încât toate
mijloacele de transport, metodele și tehnologiile relevante să poată fi utilizate
nediscriminatoriu în conformitate cu eficiența, aplicabilitatea și rentabilitatea
lor, pentru a asigura un sistem de transport cu un grad ridicat de continuitate
și un impact minim asupra mediului înconjurător și sănătății populației, atât
în aglomerările urbane, cât și de-a lungul infrastructurii interurbane și
rețelelor europene de transport rutier, naval și aerian.
Principalele obiective, aliniate cu prioritățile și strategiile naționale, precum
și obiectivul principal al Directivei 2014/94/EU, sunt următoarele:
1. 1. Reducerea impactului sectorului transporturi asupra mediului
Scăderea nivelului de poluare, inclusiv fonică, din centrele urbane;
Asigurarea unui traseu de traversare a teritoriului României care sa
aibă impact minim asupra mediului;
Creșterea nivelului de conștientizare a beneficiilor transportului
ecologic.
2. Creșterea eficienței transportului
Dezvoltarea infrastructurii specifice destinată alimentării cu de
combustibili alternativi;
Alocarea mai eficientă a resurselor energetice în domeniul
transportului prin optimizarea raportului dintre combustibili fosili și
cei alternativi;
3. Stimularea creșterii economice în sectorul combustibililor alternativi
Stimularea pieței publice și private de vehicule care utilizează
combustibili alternativi;
Stimularea activității de cercetare, dezvoltare și inovare;
Completarea și simplificarea cadrului legislativ pentru sectorul
combustibililor alternativi;
Crearea de noi locuri de muncă, calificări profesionale și oportunități
pentru IMM-uri.
Până la jumătatea anului 2017 au fost adoptate o serie de măsuri de
4
promovare a vehiculelor electrice la nivelul unor autorități publice centrale și
locale. În continuare, sunt prezentate câteva exemple notabile:
Ordonanța de Urgență nr. 196 din 22 decembrie 2005 privind Fondul
pentru mediu (AFM), cu modificările și completările ulterioare, asigură,
în măsura fondurilor disponibile, cadrul legislativ general pentru
dezvoltarea unor linii de susținere pentru infrastructura de combustibili
alternativi.
Dintre categoriile de proiecte eligibile pentru finanțare care vizează
îmbunătățirea performanței de mediu, pot fi amintite:
- prevenirea poluării;
- reducerea nivelurilor de zgomot;
- utilizarea de tehnologii curate;
- educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului;
- creșterea producției de energie din surse regenerabile;
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în
transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier
nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic.
Programul este destinat atât susținerii achiziționării de VE și VEH
plug-in, cât și finanțării dezvoltării infrastructurii de reîncărcare. În
acest sens, Ministerul Mediului, prin Administrația Fondului pentru
Mediu, a demarat, în anul 2016, un program de sprijin pentru construirea
de stații de reîncărcare, ce va acoperi 80% din costul investițiilor în
limita solicitărilor aferente sesiunii din 2016 de cca. 15 milioane lei.
România a fost şi este implicată în proiecte prietenoase cu mediul, ce
implică inclusiv utilizarea combustibililor alternativi, cum ar fi:
Innovative Danube Vessel , PROMINENT şi LNG Master Plan pentru
Rin – Main- Dunăre, care studiază implicaţiile utilizării la nave a
combustibilului GNL (gaz natural lichefiat, cu scopul creşterii
competitivităţii transportului pe căile navigabile interioare şi analizării
tehnologiilor care pot fi implementate la navele existente şi la
construcţiile noi pentru a reduce consumul de combustibil şi a emisiilor
de gaze din atmosferă şi a creşte eficienţa din punct de vedere al
costurilor de exploatare.
LNG Master Plan pentru Rin – Main – Dunăre este un studiu realizat de
Pro Danube în perioada ianuarie 2013 – decembrie 2015, cofinanțat de
UE, prin Programul TEN-T, care a avut ca obiectiv analiza necesității
creării unor terminale GNL pe cele 3 căi navigabile (Rin, Main, Dunăre)
şi mai apoi implementarea unei faze pilot prin care să fie testat lanţul
logistic privind transportarea GNL, infrastructura portuară pentru GNL,
construirea unor nave alimentate cu GNL şi implicarea unor mijloace de
transport specializate în transportul GNL pe rutier şi/sau feroviar, care să
5
asigure livrarea acestui combustibil din port către ceilalţi utilizatori din
hinterland. Partenerii din România au fost CN APDM SA Galţi,
CERONAV, TTS, NAVROM SA Galaţi şi Universitatea Craiova.
Proiectul a creat condiţiile pentru promovarea realizării unor terminale
GNL în zona porturilor Constanța și Galaţi.
Astfel, pentru a sprijini transportul cu nave alimentate cu GNL, se are în
vedere dezvoltarea a două terminale GNL: în portul fluvial Galați care să
poată oferi o gamă largă de distribuție: buncherare LNG pentru navele de
navigație interioară și maritimă, furnizarea de GNL pentru transportul rutier
precum și pentru industrii, precum şi în portul maritim Constanța, care să
includă o instalație de stocare, instalații de încărcare pentru nave maritime și
alimentarea cu combustibil a navelor de navigație interioară.
În Anexa 4 - Evaluarea necesarului investițional în infrastructură de transport
public urban s-a întocmit o analiză a necesarului investițional și o
fundamentare a proiectelor la nivel județean exclusiv București – Ilfov (40 de
județe).
În Anexa 5 - Extras al planurilor de mobilitate urbană din Strategia privind
Cadrul național, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a
întocmit o inventariere a zonelor urbane din România prin care se evidențiază
obiectivele și perioadele de implementare alea acestora în ceea ce privește
dezvoltarea și îmbunătățirea sectorului transporturilor.
2. Schimbări
preconizate
Promovarea proiectului de act normativ care aprobă Strategia privind Cadrul
naţional de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii
alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii
relevante în România, prevăzut în anexă, va susține dezvoltarea infrastructurii
de combustibili alternativi în România, astfel încât toate modurile de
transport, metodele și tehnologiile relevante să poată fi utilizate
nediscriminatoriu în conformitate cu eficiența, aplicabilitatea și rentabilitatea
lor pentru a asigura un sistem de transport cu un grad ridicat de continuitate și
un impact minim asupra mediului înconjurător și sănătății populației, atât în
aglomerările urbane cât și de-a lungul infrastructurii interurbane și rețelelor
europene de transport rutier, naval și aerian.
Prin prezentul act normativ se propun următoarele:
I. Aprobarea Strategiei privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea
pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și
pentru instalarea infrastructurii relevante în România, prevăzutã în Anexa
care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
II. Înfiinţarea Consiliului interministerial de Coordonare pentru Dezvoltarea
Pieței pentru Combustibili Alternativi, denumit în continuare CC DPCA,
organism cu rol consultativ, având în componență reprezentanți ai
următoarelor entități publice centrale: Secretariatul General al Guvernului,
Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării
6
Regionale și Administraţiei Publice, Ministerul Economiei, Ministerul
Mediului, Ministerul Afacerilor Interne.
Prin înființarea Consiliului interministerial de coordonare pentru dezvoltarea
pieței pentru combustibili alternativi (CC DPCA) se va asigura coordonarea,
la nivel naţional, a acţiunilor necesare implementării Strategiei privind Cadrul
național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibili
alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii
relevante în România în conformitate cu prevederile Legii nr. 43/2017
privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi. Totodatã,
înfiinţarea CC DPCA va conduce la delimitarea ariei de expertiză
instituțională și la armonizarea competențele specifice instituțiilor membre în
corelare cu fiecare măsură propusă în Strategia privind Cadrul de politică,
evitându-se astfel conflictele de competență negativă care au condus la
inacțiunea autorităților române în perioada dedicată procesului de transpunere
și, în consecință, la declanșarea procedurii de neîndeplinire a obligațiilor de
stat membru.
Subliniem faptul cã fiecare instituţie menţionatã în cadrul celei de-a doua
secţiuni a prezentei Note de Fundamentare, va contribui prin expertiza
proprie la punerea în aplicare a Strategiei privind Cadrul Naţional de Politicã
cu date şi propuneri din domeniul propriu de activitate.
De asemenea, o altă funcție a CC DPCA este de a propune adaptarea și
eventual dezvoltarea Strategia privind Cadrul național de politică pentru
dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul
transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România, astfel
încât acesta să se mențină relevant, pe toată durata sa de aplicare, în raport cu
dezvoltările tehnologice și realitățile economice.
În conformitate cu reglementările în vigoare, CC DPCA va îndeplini
următoarele atribuţii:
- va fi implicat în coordonarea implementãrii Strategiei privind Cadrul
național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibili
alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii
relevante în România;
- va participa la elaborarea Planului naţional de acţiuni pentru punerea în
aplicare a Strategiei privind Cadrul Național și a eventualelor actualizări ale
Strategiei privind Cadrul național;
- va urmări stadiul implementării Strategiei privind Cadrul național şi a
Planului național de acțiuni şi va formula recomandări instituţiilor publice
reprezentate în CC DPCA în vederea îndeplinirii corespunzătoare a sarcinilor
care le revin;
- va formula recomandări autorităţilor competente privind reglementările,
standardele şi acţiunile necesare implementării Legii nr. 34/2017 privind
instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și a Strategiei privind
Cadrul Național;
7
- va formula recomandãri privind instituţiile responsabile pentru fiecare
domeniu şi va identifica măsura necesară atingerii obiectivelor naționale așa
cum sunt ele descrise în Strategia privind Cadrul Național;
- va formula recomandãri privind instituţiile responsabile pentru
implementarea actelor normative subsecvente Legii nr. 34/2017 privind
instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, oferă asistență și
propune acestora măsurile necesare pentru implementarea actelor normative
subsecvente;
- va informa Guvernul României asupra resurselor necesare implementării
Strategiei privind Cadrul Național şi a Planul Național de Acțiuni;
- va stabili temele de dezbatere, precum şi acţiunile şi termenele de realizare a
acestora pentru GLI DPCA, în baza Planul Național de Acțiuni;
- va aviza rapoartele de progres ce urmează a fi transmise Comisiei Europene
privind punerea în aplicare a Strategiei privind Cadrul Național conform
Legii nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili
alternativi.
3. Alte informaţii Nu este cazul.
Secţiunea a 3-a
Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ
1. Impactul
macroeconomic
1^1. Impactul asupra
mediului concurenţial şi
domeniului ajutoarelor
de stat
Nu este cazul.
2. Impactul asupra
mediului de afaceri
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Impactul social Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
4. Impactul asupra
mediului
Promovarea proiectului de act normativ va conduce la reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru
combustibili alternativi, inclusiv punctele de reîncărcare destinate vehiculelor
electrice și punctele de realimentare cu gaz natural (GNL și GNC) și
hidrogen, percum şi prin promovarea vehiculelor de transport rutier
nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic.
5. Alte informații Nu este cazul.
Secţiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent,
8
cȃt şi pe termen lung (pe 5 ani)
- mii lei -
Indicatori Anul
curent Următorii 4 ani
Media pe 5
ani
1 2 3 4 5 6 7
1. Modificări ale
veniturilor bugetare,
plus/minus, din care:
a) buget de stat, din
acesta:
(i) impozit pe profit
(ii) impozit pe venit
b) bugete locale:
(i) impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor
sociale de stat:
(i)contribuţii de asigurări
2. Modificări ale
cheltuielilor bugetare,
plus/minus, din care:
a) buget de stat, din
acesta:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri și servicii
b) bugete locale:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri și servicii
c) bugetul asigurărilor
sociale de stat:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri și servicii
3. Impact financiar,
plus/minus, din care:
a) buget de stat
b) bugete locale
4. Propuneri pentru
acoperirea creşterii
cheltuielilor bugetare
5. Propuneri pentru a
compensa reducerea
veniturilor bugetare
6. Calcule detaliate
privind fundamentarea
modificărilor
veniturilor şi/sau
cheltuielilor bugetare
7. Alte informaţii
Secţiunea a 5-a
Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Măsuri normative
necesare pentru aplicarea
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect
9
prevederilor
proiectului de act
normativ:
a) acte normative în
vigoare ce vor fi modificate
sau abrogate, ca urmare a
intrării în vigoare a
proiectului de act
normativ;
b) acte normative ce
urmează a fi elaborate în
vederea implementării
noilor dispoziţii.
2. Conformitatea
proiectului de act normativ
cu legislaţia comunitară în
cazul proiectelor ce
transpun prevederi
comunitare
Proiectul de act normativ răspunde obligaţiilor asumate prin Art. 4, 5 şi 6
din Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili
alternativi.
Prin prezenta Hotărâre de Guvern se transpune articolul 7 alin.(7) din
Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22
octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili
alternativi .
3. Măsuri normative
necesare aplicării directe a
actelor
normative comunitare
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
4. Hotărȃri ale Curţii de
Justiţie a Uniunii
Europene
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Alte acte normative
şi/sau documente
internaţionale din care
decurg angajamente
Nu este cazul. Nu este cazul.
6. Alte informaţii Nu este cazul. Nu este cazul.
Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
1. Informaţii privind
procesul de consultare cu
organizaţii
neguvernamentale,
institute de cercetare și
alte organisme implicate
Proiectul de act normativ a fost afișat pe site-ul Ministerului Energiei.
2. Fundamentarea
alegerii organizatiilor cu
care a avut loc
consultarea, precum și a
modului ȋn care
activitatea acestor
organizaţii este legată de
obiectivul proiectului de
act normativ
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Consultările organizate
cu autorităţile
administraţiei publice
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
10
locale, în situaţia în care
proiectul de act normativ
are ca obiect activităţi ale
acestor autorităţi, în
condiţiile Hotărârii
Guvernului nr. 521/2005
privind procedura de
consultare a structurilor
asociative ale
autorităţilor
administraţiei publice
locale la elaborarea
proiectelor de acte
normative
4. Consultările
desfăşurate în cadrul
consiliilor
interministeriale, în
conformitate cu
prevederile HG nr.
750/2005 privind
constituirea consiliilor
interministeriale
permanente
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Informaţii privind
avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ
b) Consiliul Suprem de
Apărare a Ţării
c) Consiliul Economic si
Social
d)Consiliul Concurenţei
e) Curtea de Conturi
Proiectul de act normativ va fi avizat de Consiliul Legislativ și de Consiliul
Concurenței.
6. Alte informaţii Nu este cazul.
Sectiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ
1. Informarea societăţii
civile cu privire la
necesitatea elaborării
proiectului de act normativ
A fost îndeplinită procedura transparenței decizionale în concordanță cu
prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în
administrația publică, republicată.
2. Informarea societăţii
civile cu privire la
eventualul impact asupra
mediului în urma
implementării proiectului
de act normativ, precum si
efectele asupra sănătăţii si
securităţii cetăţenilor si
diversităţii biologice
Strategia privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în
ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor,
aprobat prin prezenta hotărâre de guvern, a fost publicatã pe site-ul
Ministerului Mediului și Ministerului Energiei.
3. Alte informaţii Nu este cazul.
Secţiunea a 8-a
11
Măsuri de implementare
1. Măsurile de punere ȋn
aplicare a proiectului de
act normativ de către
autoritățile administrației
publice centrale și/sau
locale – ȋnfiinţarea unor
noi organisme sau
extinderea competențelor
instituţiilor existente
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
2. Alte informaţii Nu este cazul.
Pentru considerentele de mai sus, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi având în vedere
art. 4, 5 și 6 din Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, a fost
elaborat proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică
pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru
instalarea infrastructurii relevante în România și înființarea Consiliului interministerial de coordonare pentru
dezvoltarea pieței pentru combustibili alternativi, pe care îl supunem Guvernului României spre aprobare.
Ministrul energiei
Anton ANTON
Avizat
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării
regionale și administrației publice
Paul STĂNESCU
Viceprim-ministru, ministrul mediului,
Graţiela Leocadia GRAVILESCU
Secretarul General al Guvernului
Sevil SHHAIDEH
Ministrul Transporturilor,
Lucian ȘOVA
Ministrul afacerilor interne
Carmen Daniela DAN
Ministrul economiei,
Dănuț ANDRUȘCĂ
Ministrul afacerilor externe,
Teodor-Viorel MELEŞCANU
Ministrul delegat pentru afaceri europene,
Victor NEGRESCU
Ministrul justiţiei,
Tudorel TOADER
Secţiunea a 8-a
12
Măsuri de implementare
1. Măsurile de punere ȋn
aplicare a proiectului de
act normativ de către
autoritățile administrației
publice centrale și/sau
locale – ȋnfiinţarea unor
noi organisme sau
extinderea competențelor
instituţiilor existente
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
2. Alte informaţii Nu este cazul.
Pentru considerentele de mai sus, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi având în vedere
art. 4, 5 și 6 din Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, a fost
elaborat proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică
pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru
instalarea infrastructurii relevante în România și înființarea Consiliului interministerial de coordonare pentru
dezvoltarea pieței pentru combustibili alternativi, pe care îl supunem Guvernului României spre aprobare.
Ministrul energiei
Anton ANTON
Avizat
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării
regionale și administrației publice
Paul STĂNESCU
Viceprim-ministru, ministrul mediului,
Graţiela Leocadia GRAVILESCU
Secretarul General al Guvernului
Ioana – Andreea LAMBRU
Ministrul Transporturilor,
Lucian ȘOVA
Ministrul afacerilor interne
Carmen Daniela DAN
Ministrul economiei,
Dănuț ANDRUȘCĂ
Ministrul afacerilor externe,
Teodor-Viorel MELEŞCANU
Ministrul delegat pentru afaceri europene,
Victor NEGRESCU
Ministrul justiţiei,
Tudorel TOADER