notĂ de fundamentare - guvernul romanieigov.ro/fisiere/subpagini_fisiere/nf_og_6-2019.pdf3...
TRANSCRIPT
1
Ordonanţă 6
2019-07-
31
Guvernul
României
privind instituirea unor
facilităţi fiscale
Monitorul Oficial al României nr 648
din 2019-08-05
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2019
privind instituirea unor facilități fiscale
Secţiunea 1
Titlul actului normativ
ORDONANȚĂ privind instituirea unor facilități fiscale
Secţiunea a 2 - a
Motivul emiterii actului normativ
1. Descrierea situaţiei
actuale
În prezent, o soluție care poate fi avută în vedere de orice
contribuabil care se află în dificultate financiară şi care nu se
află în insolvenţă, este aceea de a solicita eşalonarea la plată a
obligaţiilor fiscale. Astfel, cadrul legal actual (Legea nr.
207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi
completările ulterioare) permite eşalonarea la plată a
obligaţiilor fiscale, astfel:
pe o perioadă de maxim 5 ani, situație în care
debitorul beneficiază și de amânarea la plată în vederea
anulării a penalităților de întârziere, în condițiile acestui
act normativ. În acest caz debitorii trebuie să constituie
garanții care să acopere sumele eşalonate la plată, dobânzile
datorate pe perioada eşalonării la plată (nivelul dobânzii este
de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere), plus un procent de
până la 16% din sumele eşalonate la plată, în funcţie de
perioada de eşalonare la plată. La finalizarea eșalonării,
respectiv atunci când sumele eșalonate la plată au fost stinse
în totalitate și au fost respectate condițiile de menținere a
eșalonării la plată, debitorul beneficiază de anularea
penalităților de întârziere amânate la plată (0,01% pentru
fiecare zi de întârziere);
pe o perioadă de cel mult 1 an în cazul debitorilor cu
risc fiscal mic, caz în care trebuie să constituie o garanţie în
valoare de minimum 20% din sumele ce pot face obiectul
eşalonării la plată, precum şi a penalităţilor de întârziere ce pot
face obiectul amânării la plată. În acest caz, pe lângă
penalitățile de întârziere se amână la plată în vederea
anulării și un procent de 50 % din dobânzi;
pe o perioadă de maxim 5 ani, în situația în care
debitorul deţine bunuri în proprietate dar acestea sunt
insuficiente pentru a constitui garanţiile prevăzute de lege.
2
În acest caz, penalităţile de întârziere nu se amână la plată, se
includ în eşalonare și nu se anulează;
pe o perioadă de maxim 6 luni, pentru situația în care
debitorul nu deține bunuri în proprietate și nu poate constitui
niciun fel de garanție. În acest caz penalităţile de întârziere
nu se amână la plată, se includ în eşalonare și nu se anulează.
Alte efecte ale eşalonării la plată, sunt:
pe perioada eşalonării la plată, se suspendă executarea
silită a sumelor care fac obiectul eşalonării la plată;
pentru menţinerea valabilităţii eşalonării la plată trebuie
respectate anumite condiţii printre care plata, într-un anumit
termen, a obligaţiilor fiscale care nu au format obiectul
eşalonării la plată, precum şi cele născute după emiterea
deciziei de eşalonare la plată. În situaţia în care aceste datorii
pot fi împovărătoare pentru contribuabil, datorită cuantumului
lor, se poate solicita eşalonarea la plată şi a acestora, cu
condiţia redimensionării corespunzătoare a garanţiei;
pe perioada eşalonării la plată nu se datorează
penalităţi de întârziere;
anularea penalităților de întârziere la finalizarea cu
succes a eșalonării pentru debitorii care au accesat
eșalonarea cu garanții suficiente sau au fost încadrați ca
debitori cu risc fiscal mic.
Cu caracter general precizăm că la 31 decembrie
2018, la nivelul ANAF numărul persoanelor juridice, de drept
public sau privat, care nu se aflau în
insolvență/reorganizare/faliment/dizolvare și de asemenea nu
erau beneficiari ai unei eșalonări la plată este de aproximativ
250.000 persoane juridice. Datoriile acestor debitori însumau
aproximativ 29.657 milioane lei la bugetul general consolidat
din care:
- 80% aparțin bugetului de stat
- 5% aparțin bugetului asigurărilor sociale de stat
- 4% aparțin bugetului Fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate
- 1% aparțin bugetului asigurărilor pentru şomaj.
În ceea ce privește încasările din executare silită, aferente
anului 2018, respectiv prin poprire bancară, poprire de la terți,
valorificări de bunuri mobile respectiv valorificări de bunuri
imobile, acestea au o pondere de doar 1,55% din total venituri
colectate de ANAF, iar în semestrul I al anului 2019 această
pondere este de 1, 45%.
De altfel, datele statistice demonstrează că acest nivel extrem
de scăzut al încasărilor efective din executare silită a
3
creanțelor restante în raport cu totalul veniturilor colectate de
ANAF este aproximativ constant în ultimi 3 ani.
Astfel statistica completă pe ultimi trei ani este următoarea:
- 2016 - 2.21 %
- 2017 - 2.06 %
- 2018 - 1.55 %
- Semestrul I 2019 – 1,45 %
Dacă ne raportăm la ponderea încasărilor prin executare
silită din total obligații restante, în aceeași perioadă datele sunt
următoarele:
- 2016 - 7,70 %
- 2017 - 9,16 %
- 2018 - 7,88 %
- Semestrul I 2019 – 5,69 %
Raportat la situația contribuabililor care se aflau sub
incidența legislației privind insolvența, la 31 iulie 2018 se relevă
faptul că la această dată un număr de 28.620 contribuabili se
aflau sub incidența legislației privind insolvența, din care: în
insolvență – 6.441 contribuabili, în reorganizare – 1.367
contribuabili și în faliment – 20.812 contribuabili. Peste 59% din
arieratele înregistrate la 31 iulie 2018 de către acești contribuabili
sunt aferente celor aflați în faliment (37.362,7 milioane lei), în
timp ce numai 6% sunt aferente contribuabililor aflați în
reorganizare (3.925,36 milioane lei). De asemenea, s-a constatat
că valoarea obligațiilor fiscale constituite după data intrării în
procedura insolvenței înregistrează o creștere de 150% față de
valoarea arieratelor existente la data intrării în insolvență.
De menționat este faptul că circa 76% din arieratele
nerecuperabile sunt aferente contribuabililor aflați în procedura
insolvenței, iar rata de încasare a arieratelor nerecuperabile la
finele anului 2017 era de aprox. 6,86%, aceste încasări
cuprinzând atât încasările din creanțele înscrise la masa credală,
cât și din creanțe curente și din planul de reorganizare. Pe de altă
parte, în primele 8 luni ale anului 2018 rata de colectare a
arieratelor aferente companiilor aflate în reorganizare este de
10,3%, care vizează creanțe din planul de reorganizare și creanțe
curente, în timp ce rata de recuperare a creanțelor din masa
credală se situează la numai 0,28% din veniturile bugetului
general consolidat colectate de Agenția Națională de
Administrare Fiscală.
Pe cale de consecință, observăm că rata de încasare a
obligațiilor bugetare prin proceduri de executare silită sau prin
procedura insolvenței este foarte mică.
Astfel, prin instituirea măsurilor de restructurare a
obligațiilor bugetare Statul se comportă ca un creditor privat
prudent și întreprinde toate diligențele pentru recuperarea
4
creanțelor sale, în proporții superioare celor două ipoteze
alternative existente, respectiv, executarea silită individuală
realizată de ANAF sau executarea silită colectivă specifică
insolvenței, în speță a falimentului.
Menționăm că din perspectiva structurii datoriilor către bugetul
general consolidat la data de 31.12.2018, pentru debitorii cu
datorii în cuantum mai mare sau egal cu suma de un milion
de lei potențiali beneficiari ai măsurii de restructurare a
obligațiilor bugetare sunt aproximativ 2634 de persoane
juridice de drept privat care figureaza cu obligații de plată de
aproximativ 21.539 milioane lei, aproximativ 31 de societăți cu
capital de stat care figureaza cu obligații de plată de aproximativ
1.730 milioane lei și aproximativ 28 de societăți cu capital mixt
(stat+privat) care figurează cu obligații de plată de aproximativ
917 milioane lei.
În categoria arieratelor nerecuperabile intră și arieratele care
aparțin unor debitori care au datorii foarte mari și care nu pot
accesa eșalonarea la plată datorită faptului că nu îndeplinesc
condițiile de acordare a eșalonării la plată în sensul că nu au
capacitate financiară de plată pe perioada maximă de eşalonare
la plată reglementată sau nu pot constitui garanţii suficiente
pentru a beneficia de anularea unor accesorii.
Cu alte cuvinte, acești debitorii, deși pe termen lung ar putea
să plătească datoriile, nu se încadrează în condițiile de
eșalonare la plată întrucât nu pot plăti ratele și nu pot îndeplini
condițiile de acordare sau de menținere a eșalonării la plată.
Pe de altă parte, pentru contribuabilii care se află deja în
stare de insolvenţă, prin Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte
normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative au
fost adoptate deja de către Guvern, o serie de măsuri de
salvare a acestora, de menținere sau reintegrare în activitatea
economică, precum:
- posibilitatea reducerii creanţei bugetare negarantate în cadrul
planului de reorganizare potrivit Legii nr. 85/2014 privind
procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu
modificările și completările ulterioare;
- posibilitatea conversiei creanţelor bugetare în acțiuni care
poate fi prevăzută prin planul de reorganizare potrivit Legii nr.
85/2014, cu modificările și completările ulterioare;
- posibilitatea cesionării creanţelor bugetare datorate de
debitorii aflaţi în procedura insolvenţei dacă sunt îndeplinite
anumite condiţii expres prevăzute de Legea nr. 207/2015
privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi
5
completările ulterioare, asigurându-se pe această cale
recuperarea integrală a creanţelor într-o perioadă rezonabilă.
În aceste condiţii este necesară şi reglementarea
posibilităţii de restructurare a obligaţiilor bugetare şi
pentru contribuabilii care nu se află în insolvenţă tocmai
pentru a evita intrarea în această stare.
11. În cazul
proiectelor de acte
normative care
transpun legislaţie
comunitară sau
creează cadrul
pentru aplicarea
directă a acesteia, se
vor specifica doar
actele comunitare în
cauză, însoţite de
elementele de
identificare ale
acestora
2. Schimbări
preconizate
Se propun două mecanisme alternative procedurii de
acordare a eșalonării la plată, reglementată deja în Legea nr.
207/2015 privind Codul de procedură fiscală, astfel:
A. măsuri de restructurare a obligațiilor bugetare
restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii în
cuantum mai mare sau egal cu suma de un milion lei, bazată pe
un plan de restructurare, plată eșalonată și supraveghere fiscală
pe perioada înlesnirii;
În scopul revitalizării și evitării deschiderii procedurii
insolvenţei a contribuabililor care au disfuncționalități de
natură structurală, se propune completarea legislației cu
prevederi care să facă posibilă restructurarea fiscală a datoriilor
pe care le-au acumulat debitorii, în decursul timpului și nu au
avut posibilitatea să le achite.
De măsurile de restructurare propuse pot beneficia doar
contribuabilii care au datorii mai mari sau egale cu un milion
lei, persoane juridice de drept public sau privat, fără nicio
discriminare, respectiv atât persoanele juridice de drept privat
constituite, în mod liber, în una dintre formele prevăzute de
lege cât și persoanele juridice de drept public înfiinţate prin
lege sau prin acte ale autorităţilor administraţiei publice
centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege. În
mod concret măsura este destinată atât societăților cu capital de
stat, capital mixt (privat plus stat, indiferent de proporție) și
capital privat cu datorii mai mari sau egale cu un milion lei,
care au dificultăți financiare la plata obligațiilor bugetare,
generate de disfuncționalități de natură structurală.
6
Măsura de restructurare a obligațiilor bugetare are în vedere
condițiile generale pe care trebuie să le îndeplinească o măsură
generală de amnistie fiscală, astfel cum se regăsesc și în
subcapitolul 5.4.3 – „Amnistii fiscale” din Comunicarea
Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este
menționată la articolul 107 alineatul (1) din tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, respectiv este:
- deschisă efectiv oricărei persoane juridice din orice
sector sau de orice dimensiune, indiferent dacă este mică,
mijlocie sau mare, dacă îndeplinește condițiile din actul
normativ:
- este favorabilă oricăror persoane juridice, dacă sunt
îndeplinite condițiile din actul normativ fără să fie posibilă o
selecție de facto în favoarea anumitor întreprinderi sau
sectoare de activitate;
- limitată, din perspectiva organelor fiscale, la
punerea în aplicare a măsurilor, fără a fi acordată
posibilitatea de a interveni în luare de decizii cu privire la
măsurile cuprinse în planul de restructurare sau la
intensitatea acestora.
- supusă unor reguli de monitorizare și supraveghere
fără a cuprinde nici o excepție cu privire la anumite
întreprinderi
Precizăm că nu intră în sub incidența prevederilor
referitoare la restructurarea obligațiilor bugetare instituțiile
publice, astfel cum sunt definite de art. 2 alin. (1) pct. 30 din
Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările și
completările ulterioare precum și unitățile administrativ-
teritoriale, astfel astfel cum sunt definite de art. 5 lit. pp) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, în considerarea faptului că acestea sunt entități
cu finanțare bugetară și trebuie să își îndeplinească obligațiile
de plată.
O asemenea măsură va putea fi aplicată pe o perioadă
limitată de timp (6 luni) astfel încât contribuabilul care se află
în această situație să ia o decizie cu privire la situația sa, în
sensul de a-și restructura compania și de a plăti datoriile.
Este de menționat că în cazul debitorilor care se află în
cercetare sau investigare din partea Comisiei Europene din
punct de vedere al compatibilității cu legislația în domeniul
ajutorului de stat termenul de 6 luni începe să curgă de la data
agreării modului de acordare a facilitatii fiscale de către
Comisia Europeană. Cu alte cuvinte acești debitori pot solicita
restructurarea după agrearea modului de acordare a facilitatii
fiscale de către Comisia Europeană.
Măsurile de restructurare propuse vizează toate obligaţiile
7
bugetare principale înscrise în certificatul de atestare fiscală,
restante la 31 decembrie 2018 și neachitate până la data emiterii
certificatului de atestare fiscală. Restructurea vizează, de
asemenea și obligațiile bugetare stabilite de alte organe decât
organele fiscale transmise spre recuperare organelor fiscale
după data de 1 ianuarie 2019, precum şi amenzile de orice fel,
indiferent dacă respectivele obligații au termenul de plată
anterior sau ulterior datei de 1 ianuarie 2019.
Măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare care pot fi
propuse prin planul de restructurare sunt următoarele:
a) înlesniri la plata obligațiilor bugetare;
b) conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare, în condițiile
reglementate la art. 264 din Codul de procedură fiscală;
c) stingerea obligațiilor bugetare prin darea în plată a unor
bunuri imobile ale debitorului, potrivit art. 263 din Codul de
procedură fiscală. Este de menționat că, prin excepție de la art.
263 din Codul de procedură fiscală, cererea de dare în plată se
analizează de comisia constituită la nivelul organului fiscal
competent.
d) anularea unor obligații bugetare principale în proporție de
maxim 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora și
care nu poate avea ca obiect obligații bugetare principale și
accesorii reprezentând ajutor de stat de recuperat.
Obligațiile bugetare principale și accesorii reprezentând
ajutor de stat de recuperat trebuie achitate integral și fără
întârziere, context în care proiectul conține o condiție de
achitare a acestora până la până la data depunerii solicitării de
restructurare.
În plus, debitorul are obligația de a notifica organul fiscal
competent cu privire la intenția sa până la data de 30
septembrie 2019, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai
beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare.
Precizăm că notificarea este necesară în scopul creării
posibilității îndeplinirii condițiilor de către debitor (plata
obligațiilor bugetare curente), în caz contrar, potrivit regulilor
de stingere, mai întâi se sting obligațiile mai vechi, ce pot face
obiectul restructurării și acesta ar face imposibilă îndeplinirea
condițiilor de plată a curentelor.
Urmare depunerii notificării organul fiscal competent
verifică dacă debitorul și-a îndeplinit obligațiile declarative
potrivit vectorului fiscal până la data acesteia, efectuează
stingerile, compensările și orice alte operațiuni necesare în
vederea stabilirii cu certitudine a obligațiilor bugetare ce pot
forma obiect al restructurării.
Obligațiile bugetare care fac obiect al restructurării se
marchează în evidența pe plătitor și acestea se sting doar după
stingerea obligațiilor bugetare care constituie condiție de plată
8
a unor obligații bugetare până la data depunerii solicitării de
restructurare.
Este de menționat că restructurarea obligațiilor bugetare
poate fi constituită din una sau mai multe măsuri din care una
din măsuri trebuie să fie reprezentată de înlesnirile la plata
obligațiilor bugetare.
Astfel, orice debitor persoană juridică, de drept public sau
privat care are dificultăți financiare generate de
disfuncționalități structurale și care nu poate accesa eşalonarea
la plată în condiţiile Codului de procedură fiscală şi dorește
restructurarea obligațiilor bugetare va notifica organul fiscal
competent cu privire la intenția sa și se va adresa unui expert
independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare
pentru contribuabilul în cauză, similar planului de reorganizare
în cazul insolvenței, și a testului creditorului privat prudent.
Prin expert independent înțelegem acele persoane juridice sau
fizice care au capacitatea, pregatirea și competențele necesare
realizării planului de restructurare și a testului creditorului
privat prudent.
De regulă, întocmirea unor asemenea documente presupune o
conlucrare între mai multe persoane care fac parte din diverse
corpuri profesionale (experți evaluatori, experți contabili,
lichidatori, consultanți fiscali, avocați, etc.). Este de menționat
că independența acestor experți se asigură prin aplicarea legilor
de exercitare a profesiilor unde există criterii de independență
pentru exercitarea profesiei respective, stabilind inclusiv criterii
de incompatibilitate care, desigur, sunt aplicabile întrucât
aceștia nu fac altceva decât să își exercite profesia.
Expertul independent urmează să efectueze o analiză
referitoare la situația debitorului și problemele structurale cu
care se confruntă acesta și să întocmească planul de
restructurare și testul creditorului privat prudent.
De asemenea, expertul independent va stabili:
- măsurile de restructurare (vanzare de active, restructurarea
afacerii, restructurare de personal, etc.) cu termene clare de
implementare;
- măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare;
- situația patrimonială a debitorului, respectiv situația
activelor, pasivelor, creanțele, datoriile, litigiile și orice alte
elemente care conferă o imagine clară cu privire la situația
debitorului. Aceste elemente permit evaluarea posibilități și a
gradului de recuperare a obligațiilor bugetare atât în ipoteza
executării silite cât și în ipoteza intrării în insolvență;
- va efectua testul creditorului privat prudent;
- va furniza informații referitoare la cauzele pentru care
debitorul nu poate beneficia de eșalonarea la plată conform
Codului de procedură fiscală.
9
De asemenea planul de restructurare trebuie să cuprindă cel
puțin o măsură de restructurare efectivă a debitorului respectiv,
în actul normativ fiind menționate unele tipuri de măsuri de
restructurare (restructurarea operaţională şi/sau financiară a
debitorului, restructurarea corporativă prin modificarea
structurii de capital social sau restrângerea activităţii prin
lichidarea parţială a activului din averea debitorului) dar planul
poate cuprinde alte măsuri astfel cum sunt identificate de expert
diferite față de cele exemplificate în lege.
Testul creditorului privat prudent reprezintă o analiză de sine
stătătoare, efectuată pentru fiecare debitor, pe baza premiselor
avute în vedere în cadrul planului de restructurare a debitorului,
din care să rezulte că statul se comportă similar unui creditor
privat, suficient de prudent și diligent, care ar obține un grad
mai mare de recuperare a creanțelor în varianta restructurării
prin comparare atât cu varianta executării silite cât și cu
varianta deschiderii procedurii insolvenței.
Planul de restructurare trebuie să fie aprobat de adunarea
generală a acționarilor, asociaților sau de asociatul unic, după
caz.
După întocmirea planului de restructurare și a testului
creditorului privat prudent, debitorul va depune la organul
fiscal competent solicitarea de restructurare a obligațiilor
bugetare la care anexează planul de restructurare și testul
creditorului privat prudent.
În baza solicitării depuse și a planului de restructurare organul
fiscal:
- verifică dacă debitorul nu poate beneficia de eșalonarea la
plată potrivit Codului de procedură fiscală. În situația în care
organul fiscal constată că debitorul îndeplinește condițiile de
accesare a eșalonării la plată emite acordul de principiu, adică
în situația în care debitorul are dificultăţi generate de lipsa
temporară de disponibilităţi băneşti şi are capacitate financiară
de plată, respectiv debitorul nu are disfuncționalități de natură
structurală, se continuă cu procedura de eșalonare la plată
prevăzută în Codul de procedură fiscală.
- verifică dacă planul de restructurare conține elementele
prevăzute obligatoriu de actul normativ și dacă este aprobat de
adunarea generală a acționarilor, asociaților sau de asociatul
unic, după caz;
- dacă măsurile de restructurare respectă condițiile prevăzute de
lege;
- îndeplinirea testului creditorului privat prudent;
- dacă va constata îndeplinirea tuturor condițiilor de aprobare
a cererii de restructurare se emite decizie de aprobare însoțită,
după caz, de:
- decizia de înlesnire la plată; graficul de plată stabilit în planul
10
de restructurare face parte integrantă din decizia de înlesnire la
plată.
- decizie de amânare la plată a dobânzilor penalităților si a
tuturor accesoriilor datorate de debitor aferente obligatiilor
bugetare principale care constituie obiect al restructurării, cu
excepția accesoriilor aferente obligațiilor bugetare reprezentând
ajutor de stat de recuperat. Este de menționat că se amână la
plată și obligațiile accesorii aferente unor obligații bugetare ce
au fost stinse până la data acordării înlesnirii.
În măsura în care bunurile sechestrate de organul fiscal
trebuie valorificate conform planului de restructurare, organul
fiscal ridică sechestrele iar sumele obținute fiind folosite
conform planului de restructurare; de asemenea popririle
instituite de organul fiscal se ridică.
Totodată, sunt stabilite condiții privind plata obligațiilor
bugetare restante atât până la data depunerii solicitării de
restructurare cât și pentru primul an de înlesnirii, al doilea al
acesteia și de la al treilea an al înlesnirii până la finalizare.
În plus, debitorii care au inclusă în planul de restructurare
măsura de anulare mai trebuie să efectueze:
plata până data depunerii solicitării de restructurare a 5%
din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii
la plată dacă debitorii au inclusă în planul de restructurare și
măsura de anulare a maxim 30% din totalul obligațiilor
bugetare principale.
plata, până la depunerii solicitării de restructurare a 10%
din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii
la plată dacă debitorii au inclusă în planul de restructurare și
măsura de anulare a maxim 40% din totalul obligațiilor
bugetare principale.
plata până data de depunerii solicitării de restructurare a
15% din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul
înlesnirii la plată dacă debitorii au inclusă în planul de
restructurare și măsura de anulare a maxim 50% din totalul
obligațiilor bugetare principale,
De asemenea, pe perioada derularii planului de
restructurare, expertul indepedent va efectua o monitorizare a
realizării măsurilor incluse în planul de restructurare iar
organul fiscal central instituie un regim de supraveghere a
debitorului cu privire la respectarea măsurilor incluse în acesta.
Pe de altă parte trebuie menționat faptul că în situația în care
expertul independent care a întocmit planul de restructurare și
testul creditorului privat prudent nu mai poate efectua
monitorizarea debitorului privind realizarea măsurilor de
restructurare acesta poate fi înlocuit, decizia aparținând
debitorului.
Pe de altă parte sunt reglementate o serie de drepturi și
11
obligații atât pentru debitor cât și pentru persoanele care
efectuează supravegherea ori organul fiscal. Trebuie menționat
că supravegherea debitorului și accesul la documentele primite
de debitor sau care emană de la debitor a organului fiscal se
face cu respectarea principiilor generale de conduită în
administrarea creanțelor fiscale, prevăzute de Codul de
procedură fiscală.
Totodată, este instituită și obligația pentru expertul
independent care efectuează monitorizarea de a întocmi periodic
un raport privind stadiul implementării măsurilor pe care îl
transmite debitorului și organului fiscal.
Menționăm faptul că debitorul poate solicita modificarea
planului de restructurare și, după caz, a deciziei de înlesnire la
plată, atunci când constată că nu poate îndeplini condițiile de
menținere a înlesnirii la plată, caz în care va prezenta un plan de
restructurare ajustat care va cuprinde un nou grafic de plată
întocmit de un expert independent. Ajustarea planului de
restructurare presupune actualizarea testului creditorului privat
prudent.
Totodată sunt reglementate condițiile de menţinere a
valabilităţii înlesnirii la plată.
În situația în care măsurile de restructurare a debitorului,
precum și măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare au
fost realizate, planul de restructurare se consideră finalizat, iar
dobânzile, penalitățile si toate accesoriile datorate de debitor,
amanate la plată, precum și obligațiile bugetare principale
amânate la plată, se anulează prin decizie care se comunică
debitorului odată cu decizia de finalizare a planului de
restructurare.
Decizia de finalizare a planului de restructurare a
obligațiilor bugetare împreună cu decizia de anulare a
obligațiilor bugetare principale și accesorii amânate la plată se
comunică debitorului.
În cazul în care debitorul nu respectă măsurile stabilite în
planul de restructurare acesta eșuează.
De asemenea organul fiscal va avea obligația de a solicita
deschiderea procedurii insolvenței, potrivit Legii nr. 85/2014
privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă,
cu modificările și completările ulterioare, cu excepția
debitorilor care se află în administrare specială potrivit Legii nr.
137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării,
cu modificările și completările ulterioare și a operatorilor
economici din industria națională de apărare care sunt autorizați
și înscriși în registrul unic al operatorilor economici și al
capacităților de producție și/sau servicii pentru apărare potrivit
Legii nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare,
precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte
12
normative, cu modificările și completările ulterioare, în
următoarele situații:
- în cazul în care planul de restructurare eșuează și
debitorul nu achită obligaţiile bugetare în termen de 90 de zile
de la data comunicării deciziei de constatare a pierderii
valabilităţii înlesnirii la plată și îndeplineşte condiţiile prevăzute
de Legea nr. 85/2014 pentru deschiderea procedurii insolvenței
dar nu mai devreme de termenul de depunere a solicitării de
restructurare prevăzut în actul normativ;
- în cazul în care debitorul nu depune cererea de
restructurare în termenul de 6 luni și îndeplineşte condiţiile
prevăzute de Legea nr. 85/2014 pentru deschiderea procedurii
insolvenței;
- în cazul în care organul fiscal respinge cererea de
restructurare, nu emite acordul de principiu și debitorul nu
achită obligaţiile bugetare în termen de 90 de zile de la data
comunicării deciziei de respingere și îndeplineşte condiţiile
prevăzute de Legea nr. 85/2014 pentru deschiderea procedurii
insolvenței dar nu mai devreme de termenul de depunere a
solicitării de restructurare prevăzut în actul normativ.
Precizăm că exceptarea operatorilor economici din industria
națională de apărare, care sunt autorizați și înscriși în registrul
unic potrivit Legii nr. 232/2016 are în vedere operatorii
economici care au dreptul de a desfăşura activităţile necesare
realizării de produse militare, sensibile şi strategice şi/sau
serviciile aferente acestora în contextul obiectivelor privind
protejarea intereselor naţionale de apărare prevăzute la art. 2
din Legea nr. 232/2016.
Situațiile în care organul fiscal respinge cererea de
restructurare și nu emite acord de principiu pot fi:
- În situația în care organul fiscal constată că planul de
restructurare nu conține măsurile de restructurare cu termene
clare de implementare, aprobarea acestuia de adunarea generală
a acționarilor, asociaților sau de asociatul unic, după caz,
îndeplinirea testului creditorului privat prudent iar debitorul nu
efectuează corecţiile solicitate de organul fiscal în termen.
- În situația în care organul fiscal constată că debitorul nu are
depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, numai
dacă, după notificarea debitorului și după trecerea unui termen
de 15 zile de la comunicarea notificării, debitorul nu își
îndeplinește aceste obligații.
II. Anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei
dacă obligațiile bugetare principale se achită până la 15
decembrie 2019
13
Pentru debitorii care au datorii sub un milion de lei se propun
următoarele facilități fiscale:
A. Anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare
principale datorate bugetului general consolidat, restante la de 31
decembrie 2018, administrate de ANAF, cu următoarele condiţii:
- stingerea până la 15 decembrie 2019 a obligaţiilor
bugetare principale restante la 31 decembrie 2018;
- stingerea până la data depunerii cererii de anulare a
accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale și accesorii
administrate de organul fiscal central cu termene de plată
cuprinse între data de 1 ianuarie 2019 şi 15 decembrie 2019,
- depunerea până la data înregistrării cererii de anulare a
accesoriilor, a tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului
fiscal;
- depunerea, până la data de 15 decembrie 2019, a cererii
de anulare a accesoriilor.
B. Anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare
principale, declarate suplimentar de debitor prin declarație
rectificativă, cu scadenţă anterioară datei de 31 decembrie 2018 ,
administrate de ANAF, cu următoarele condiţii:
- declaraţia rectificativă să fie depusă până la data de 15
decembrie 2019;
- obligaţia individualizată în declaraţia rectificativă să fie
stinsă până la aceeaşi dată (15 decembrie 2019)
- stingerea până la data depunerii cererii de anulare a
accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale și accesorii
administrate de organul fiscal central cu termene de plată
cuprinse între data de 1 ianuarie 2019 şi 15 decembrie 2019;
- depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului
fiscal, până la data înregistrării cererii de anulare a accesoriilor;
- depunerea cererii de anulare a accesoriilor până la data
de 15 decembrie 2019.
C. Anularea tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor
bugetare principale cu termene de plată anterioare datei de 31
decembrie 2018 și stinse până la această dată, cu următoarele
condiții:
- obligațiile bugetare principale au fost stinse până la 31
decembrie 2018;
- accesoriile aferente obligațiilor menționate anterior sunt
datorate și nestinse la 31 decembrie 2018;
- stingerea până la data depunerii cererii de anulare a
accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale și accesorii
administrate de organul fiscal central cu termene de plată
cuprinse între data de 1 ianuarie 2019 şi 15 decembrie 2019;
14
- depunerea până la data înregistrării cererii de anulare a
accesoriilor, a tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului
fiscal;
- depunerea, până la data de 15 decembrie 2019, a cererii
de anulare a accesoriilor.
Astfel, prin măsura propusă se permite anularea
accesoriilor aferente unor obligații bugetare ce au fost stinse
dacă aceste accesorii sunt în evidența organului fiscal sau dacă
acestea nu sunt în evidența organului fiscal dar există obligația
de plată la bugetul statului.
D. Anularea tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor
bugetare principale cu termene de plată până la 31 decembrie
2018, stabilite prin decizie de impunere emisă de inspecţia
fiscală din cadrul ANAF, care este în curs de derulare la data
intrării în vigoare a ordonanţei, cu următoarele condiții:
- diferențele de obligații principale să fie achitate în
termenul de plată stabilit prin decizia de impunere;
- cererea să fie depusă în 90 de zile de la data comunicării
deciziei de impunere.
De asemenea și contribuabilii la care urmează a începe
inspecția fiscală în primele 10 zile de la intrarea în vigoare a
ordonanței pot depune declarații rectificative iar, prin derogare
de la prevederile Codului de procedură fiscală, acestea vor fi
luate în considerare de organul fiscal. Această măsură are ca
scop acordarea posibilității contribuabililor de a beneficia de
facilitatea fiscală prevăzută la lit. B, având în vedere că potrivit
Codului de procedură fiscală eventualele declarații rectificative
depuse de contribuabili pe perioada inspecției fiscale nu se iau în
considerare de organul fiscal.
Este de menționat că cererea de anulare a accesoriilor, se
soluţionează de organul fiscal prin decizie de anulare a
accesoriilor în cazul în care debitorul îndeplinește condițiile
prevăzute pentru acordarea anulării accesoriilor sau prin
decizie de respingere a cererii de anulare a accesoriilor dacă
debitorul nu îndeplinește condițiile de acordare a anulării
acestora.
Facilitățile prevăzute la lit. A - D sunt aplicabile și de alte
autorități sau instituții publice care administrează obligații
bugetare, în sensul că și aceste entități anulează accesoriile
pentru obligațiile bugetare pe care le administrează, dacă sunt
îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
În cazul unităţilor administrativ-teritoriale, facilitățile
prevăzute la lit. A-D, pentru obligaţiile bugetare restante la 31
decembrie 2018 mai mari sau mai mici de 1 milion lei, se acordă
15
de către unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz,
subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, opțional,
dacă consiliul local stabileşte, prin hotărâre, aplicarea acestor
prevederi, precum și procedura aplicabilă. Astfel, UAT-urile sau
sectoarele Municipiului București pot decide aplicarea facilității
fiscale indiferent de cuantumul datoriilor pe care le au debitorii
față de bugetul local.
Pot beneficia de facilitățile prevăzute la lit. A-D și
persoanele fizice precum și entitățile fără personalitate juridică,
unitățile administrativ teritoriale sau subdiviziunile administrativ
teritoriale ale municipiului București ori instituțiile publice care
au obligațiile bugetare principale restante la data de 31
decembrie 2018 mai mari de un milion de lei. Astfel, măsura are
în vedere eliminarea unei posibile discriminări între persoanele
fizice/entitățile fără personalitate juridică/ UAT-uri/sectoarele
Municipiului București ori instituțiile publice care au datorii față
de bugetul de stat mai mari sau mai mici de 1 milion lei.
Astfel, prin modificarea propusă se permite și persoanelor
fizice, entităților fără personalitate juridică, UAT-urilor,
sectoarelor Municipiului București ori instituțiilor publice care
au datorii mai mari de 1 milion lei față de bugetul de stat de a
plăti aceste datorii până la 15 decembrie pentru a beneficia de
anularea tuturor accesoriilor.
Alte măsuri:
posibilitatea contribuabililor de a notifica organului fiscal
intenția de a beneficia de oricare din facilitățile prevăzute.
În acest caz, pentru accesoriile ce pot forma obiectul
anulării se instituie un regim special de administrare.
pentru debitorii care nu au notificat organul fiscal pentru a
beneficia de oricare din facilitățile prevăzute, dobânzile,
penalităţile și toate accesoriile care pot fi anulate și care au
fost achitate se restituie, la cerere, potrivit Codului de
procedură fiscală.
în cazul contribuabililor pentru care au fost instituite
popriri asiguratorii sau executorii, la data intrării în
vigoare a ordonanţei, în scopul acordării posibilităţii de a
beneficia de anularea accesoriilor se reglementează
posibilitatea contribuabilului de a efectua plăţi din sumele
indisponibilizate ca efect al popririi. Ca urmare, măsura se
va aplica temporar, pentru perioada cuprinsă între data
intrării în vigoare a ordonanţei – 15 decembrie 2019.
Totodată, măsura se va aplica şi pentru popririle înfiinţate
între data intrării în vigoare a ordonanţei şi 15 decembrie
16
2019.
dacă îndeplineşte condiţiile, un contribuabil poate
beneficia de anularea accesoriilor, în oricare dintre
situaţiile prevăzute la lit. A-D. Astfel, un contribuabil
poate să beneficieze de toate facilitățile prevăzute la lit. A-
D dacă la 15 decembrie 2019 nu mai are nici o datorie
către ANAF.
contribuabilii care la data data intrării în vigoare a
ordonanței beneficiază de eșalonarea la plată pot beneficia
și de măsurile menționate la lit. B – D dacă îndeplinesc
condițiile impuse de lege, pe de o parte, iar pe de altă
parte, doresc și menținerea eșalonării la plată.
de asemenea, contribuabilii care la data intrării în vigoare
a ordonanței beneficiază de eșalonarea la plată potrivit
Codului de procedură fiscală, pot beneficia și de anularea
tuturor accesoriilor, dacă eşalonarea la plată se finalizează
până la 15 decembrie 2019. În acest caz, accesoriile
incluse în ratele de eșalonare cu termene de plată după
data intrării în vigoare a ordonanței achitate odată cu plata
ratei de eşalonare se restituie potrivit Codului de
procedură fiscală.
De precizat că, de aceste facilități pot beneficia toți
contribuabilii persoane fizice, persoane juridice sau entități fără
personalitate juridică care datorează obligațiile de plată
menționate, fără nicio discriminare, dacă îndeplinesc condițiile
impuse de lege.
În concluzie, raportat la condițiile generale, prin mecanismul
propus prin actul normativ pentru cele două tipuri de măsuri,
mai sus menționate, nu se generează elemente de ajutor de stat.
Este de menționat că amnistia fiscală reprezintă un mod
excepţional de stingere a obligaţiilor bugetare, ea aplicându-se
în împrejurări excepţionale la categorii de contribuabili cu
datorii restante către bugetul statului în condiţiile absenţei
perspectivelor de a fi recuperate şi a oportunităţii prin prisma
politicii fiscale a statului faţă de aceştia.
• Principalele beneficii ale introducerii amnistiei fiscale
sunt relansarea economiei şi depăşirea unor probleme
economice ale contribuabililor prin intermediul aministiei
fiscale.
• Introducerea unei astfel de măsuri are ca scop creşterea
gradului de colectare a veniturilor bugetare, în condiţiile în
care, în anul 2018, ponderea acestora se situa la 31,3% în PIB.
• Anularea totală sau parţială a accesoriilor prin intermediul
17
aministiei fiscale, conduce pe termen scurt şi mediu la creşterea
veniturilor bugetare, creştere necesară şi utilă în special în
condiţiile în care se impun cheltuieli bugetare pentru investiţii
suplimentare.
• Cei mai mulţi beneficiari sunt din sectorul economic
privat.
• Printre beneficiari se regăsesc şi mari companii cu capital
integral sau majoritar de stat, aflate în dificultate financiară şi
care activează în domenii economice strategice.
• Relansarea activităţii companiilor publice conduce în anii
următori la degrevarea statului de a susţine aceste entităţi în
domenii vitale economice.
• Măsura este benefică şi pentru societăţile aflate în
procedură de restructurare şi evitare de intrare a acestora în
insolvenţă, caz în care recuperarea obligaţiilor bugetare devine
dificilă și se evită astfel apariţia unor dezechilibre la nivel
macroeconomic şi social prin susţinerea acelor societăţi cu
potenţial de redresare.
• Programele de amnistie fiscală sunt o practică europeană.
• Conform studiilor OECD, la nivelul UE doar 3 ţări nu au
avut un program de conformare voluntară, respectiv Croaţia,
Estonia şi Luxemburg, aceasta din urmă introducând un astfel
de program ulterior studiului OECD.
3. Alte informaţii
Secţiunea a 3-a
Impactul socioeconomic al actului normativ
1. Impactul
macroeconomic
Măsurile propuse prin prezentul act normativ sunt
benefice pentru contribuabili întrucât contribuie la asanarea
datoriilor acestora la bugetul general consolidat cu
perspectiva menținerii lor în circuitul economic, evitarea
intrării în insolvență cu efecte orizontale pe circuitele
economico-financiare, pierderea de locuri de muncă.
11 Impactul asupra
mediului concurenţial şi
domeniului ajutoarelor de
stat
Prin facilitățile fiscale prevăzute în actul normativ
statul urmăreşte recuperarea obligaţiilor bugetare restante.
Recuperarea se realizează de către organele fiscale
competente, la cererea contribuabilului, în anumite
condiţii, respectiv contribuabilii trebuie să prezinte un plan
de restructurare întocmit de un expert independent, să
achite obligaţiile bugetare curent și să îndeplineacă
măsurile de restructurare stabilite în plan.
2. Impactul asupra
mediului de afaceri
Prin facilitățile fiscale propuse prin actul normativ se
urmărește îmbunătățirea mediului de afaceri prin evitarea
declanșării falimentului și salvarea companiilor aflate în
dificultate financiară generată de disfuncționalități
structurale.
De asemenea de măsura anulării dobanzilor, penalităţilor
18
și a tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor bugetare
principale datorate bugetului general consolidat, restante la
data de 31 decembrie 2018, pot beneficia toți contribuabilii,
fără nici o discriminare, dacă îndeplinesc condițiile
prevăzute de actul normativ.
21. Impactul asupra
sarcinilor administrative
Facilitățile fiscale propuse se adresează debitorilor aflați
în dificultate financiară astfel încât nu se poate pune
problema creşterii sarcinilor administrative.
22. Impactul asupra
întreprinderilor mici și
mijlocii
Facilitățile fiscale propuse prin actul normativ sunt vizate
toate persoanele juridice, de drept public sau privat, care
înregistrează obligaţii bugetare restante la 31 decembrie
2018, și implicit întreprinderile mici și mijlocii, dând astfel
posibilitatea și acestora de a beneficia de aceaste facilități la
plată, ceea ce conduce la un impact pozitiv asupra acestor
categorii de întreprinderi.
S-a elaborat testul IMM.
3. Impactul social
Prin facilitățile fiscale propuse prin actul normativ se
urmărește creșterea gradului de restructurare al societăților
aflate în dificultate financiară generată de disfuncționalități
structurale, și, implicit, la păstrarea locurilor de muncă,
ceea ce conduce la un impact social pozitiv.
4. Impactul asupra
mediului Prezentul act normativ nu are impact asupra mediului.
5. Alte informaţii Nu au fost identificate
Secţiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt,
pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)
- mil. lei -
Indicatori Anul
curent
Următorii 4 ani Media pe
5 ani 2020 2021 2022 2023
1 2 3 4 5 6 7
1) Modificări ale
veniturilor bugetare,
plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acestea:
(i) impozit pe profit
(ii) impozit pe venit
b) bugete locale:
(i) impozit pe profit
19
c) bugetul asigurărilor
sociale de stat:
(i) contribuţii de asigurări
2) Modificări ale
cheltuielilor bugetare,
plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acestea:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
b) bugete locale:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
c) bugetul asigurărilor
sociale de stat:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
3) Impact financiar,
plus/minus, din care:
a) a) buget de stat
b) b) bugete locale
4) Propuneri pentru
acoperirea creşterii
cheltuielilor bugetare
5) Propuneri pentru a
compensa reducerea
veniturilor bugetare
6) Calcule detaliate
privind fundamentarea
modificărilor veniturilor
şi/sau cheltuielilor
bugetare
7) Alte informaţii
Măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare și de
anulare a obligațiilor accesorii propuse prin actul
normativ au un caracter excepțional și conjunctural și
urmărește, în principal, stimularea achitării voluntare de
către contribuabili a obligațiilor bugetare principale,
maximizarea încasărilor bugetare, stimularea mediului
economic și diminuarea arieratelor bugetare.
Aceste facilități sunt mai eficiente decât procedura
de executare silită, care reprezintă o modalitate de
recuperare a creanţelor ce presupune costuri suplimentare,
fără a asigura însă un nivel de încasare satisfăcător.
Fiind măsuri stimulative și la latitudinea contribuabililor
care au potențial de a îndeplini condițiile impuse de lege
pentru acordarea facilităților fiscale, nu se poate pune
20
problema determinării unui impact financiar.
Proiectul de act normativ poate genera un impact pozitiv
direct asupra bugetului general consolidat estimat la
aproximativ 0,9 mld. lei, realizarea acestuia fiind
influențată de comportamentul contribuabililor, fiind o
măsură stimulativă.
Separat de impactul direct cele două tipuri de măsuri
generează un impact de runda II-a în valoarea totală de
0,96 mld. lei, astfel:
- în ceea ce privește impactul macroeconomic
al măsurii de restructurare a obligațiilor bugetare, prin
consumul suplimentar al populației va aduce la buget
venituri din TVA de circa 150 mil. lei. De asemenea
măsura va aduce venituri bugetare suplimentare, ca
urmare a menținerii și creării de noi locuri de muncă, din
impozit pe venit și contribuții sociale și de sănătate în
valoare de circa 250 mil. lei. Astfel, aplicarea acestei
măsuri va aduce la buget circa 400 mil. lei;
- în ceea ce privește impactul macroeconomic al
anulării accesoriilor, prin consumul suplimentar al
populației va aduce la buget venituri din TVA de circa
160 mil. lei. De asemenea măsura va aduce venituri
bugetare suplimentare, ca urmare a menținerii și creării de
noi locuri de muncă, din impozit pe venit și contribuții
sociale și de sănătate în valoare de circa 400 mil. lei.
Astfel, aplicarea acestei măsuri va aduce la buget circa
560 mil. lei.
Secţiunea a 5-a
Efectele actului normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Măsuri normative necesare pentru
aplicarea prevederilor actului
normativ
a) acte normative în vigoare ce vor fi
modificate sau abrogate, ca urmare a
intrării în vigoare a actului normativ;
b) acte normative ce urmează a fi
elaborate în vederea implementării
noilor dispoziţii
Ordin al ministrului finanțelor publice
privind procedura de restructurare a
obligațiilor bugetare restante la 31
decembrie 2018 în cazul debitorilor care au
datorii în cuantum mai mare sau egal cu
suma de un milion lei.
Ordin al ministrului finanțelor publice
privind procedura de anulare a unor
obligații accesorii.
11) Compatibilitatea actului normativ
cu legislaţia în domeniul achiziţiilor
publice
Nu este cazul
2) Conformitatea actului normativ cu
legislaţia comunitară în cazul
proiectelor ce transpun prevederi
Nu este cazul
21
comunitare
3) Măsuri normative necesare
aplicării directe a actelor normative
comunitare
Nu este cazul
4) Hotărâri ale Curţii de Justiţie a
Uniunii Europene Nu este cazul
5) Alte acte normative şi/sau
documente internaţionale din care
decurg angajamente
Nu este cazul
6) Alte informaţii Nu este cazul
Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării actului normativ
1) Informaţii privind procesul de
consultare cu organizaţii
neguvernamentale, institute de cercetare
şi alte organisme implicate
Nu este cazul
2) Fundamentarea alegerii organizaţiilor
cu care a avut loc consultarea, precum şi
a modului în care activitatea acestor
organizaţii este legată de obiectul actului
normativ
Nu este cazul
3) Consultările organizate cu
autorităţile administraţiei publice
locale, în situaţia în care actul normativ
are ca obiect activităţi ale acestor
autorităţi, în condiţiile Hotărârii
Guvernului nr. 521/2005 privind
procedura de consultare a structurilor
asociative ale autorităţilor
administraţiei publice locale la
elaborarea proiectelor de acte
normative
S-a solicitat punct de vedere către
structurile asociative prin adresa nr.
805346/22.07.2019
4) Consultările desfăşurate în cadrul
consiliilor interministeriale, în
conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 750/2005 privind
constituirea consiliilor interministeriale
permanente
Nu este cazul
5) Informaţii privind avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ
Proiectul de ordonanță a Guvernului a fost
avizat favorabil de către Consiliul Legislativ
prin avizul nr. 676/2019.
22
b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Nu este cazul
c) Consiliul Economic şi Social
Proiectul de ordonanță a Guvernului a fost
avizat favorabil de către Consiliul
Economic şi Social prin avizul nr.
3979/2019.
d) Consiliul Concurenţei
A fost avizat de către Consiliului
Concurenţei prin adresa nr.
10264/31.07.2019.
e) Curtea de Conturi Nu este cazul
6) Alte informaţii Nu este cazul
Secţiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea și implementarea actului
normativ
1) Informarea societăţii civile cu privire
la necesitatea elaborării actului normativ
Proiectul de act normativ s-a publicat pe
site-ul Ministerului Finanţelor Publice
potrivit dispozițiilor Legii nr. 52/2003
privind transparenţa decizională în
administraţia publică, republicată în data de
25.06.2019 şi s-a dezbătut în cadrul
Comisiei de Dialog Social din data de
25.07.2019 la care au participat
reprezentanţi ai organismelor interesate.
2) Informarea societăţii civile cu privire
la eventualul impact asupra mediului în
urma implementarii actului normativ,
precum şi efectele asupra sănătăţii şi
securităţii cetăţenilor sau diversităţii
biologice
Nu este cazul
3) Alte informaţii Nu este cazul
Secţiunea a 8-a
Măsuri de implementare
1) Măsurile de punere în aplicare a
actului normativ de către autorităţile
administraţiei publice centrale şi/sau
locale – înfiinţarea unor noi organisme
sau extinderea competenţelor
instituţiilor existente
Nu este cazul
2) Alte informaţii Nu este cazul
23
Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Ordonanţă privind
instituirea unor facilități fiscale.
Ministrul finanțelor publice
Eugen Orlando Teodorovici