nota de fundamentare - guvernul romanieigov.ro/fisiere/subpagini_fisiere/nf_hg_798-2016.pdf ·...
TRANSCRIPT
1
Hotărâre 798
2016-10-26
Guvernul României
privind aprobarea programului de interes naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi „Înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate“
Monitorul Oficial al României nr 869 din 2016-10-31
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
la Hotărârea Guvernului nr. 798/2016
privind aprobarea programului de interes naţional în domeniul protecţiei şi
promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi „Înfiinţarea de servicii sociale
de tip centre de zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe protejate în vederea
dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi
pentru prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate”
Secţiunea 1
Titlul actului normativ
HOTĂRÂRE
privind aprobarea programului de interes naţional în domeniul protecţiei şi promovării
drepturilor persoanelor cu dizabilităţi „Înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de zi,
centre respiro/ centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării
persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea
instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate”
Secţiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ
1. Descrierea situaţiei actuale
Potrivit art. 133 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 292/2011- Legea asistenţei sociale cu
modificările și completările ulterioare de la bugetul de stat se alocă fonduri pentru:
finanţarea programelor de interes naţional, elaborate de Ministerul Muncii, Familiei,
Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice, precum şi de alte autorităţi ale
administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale şi aprobate
prin hotărâre a Guvernului;
În baza prevederilor art. 96 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, Autoritatea Naţională pentru
Persoanele cu Handicap poate finanţa sau, după caz, cofinanţa programe de interes
naţional care au ca scop integrarea, incluziunea socială şi profesională a persoanelor cu
handicap, precum şi creşterea calităţii vieţii acestora.
Programele de interes naţional, complementare acţiunilor finanţate la nivel local,
pot avea următoarele obiective generale:
a) realizarea investiţiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea
şi buna funcţionare a serviciilor şi centrelor care asigură îngrijirea persoanelor cu
handicap;
b) realizarea de studii, cercetări şi publicaţii în cadrul domeniului său de activitate;
c) instruirea personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor şi
2
centrelor pentru persoanele cu handicap;
d) informarea opiniei publice despre drepturile persoanelor cu handicap prin
campanii de mediatizare;
e) transcrierea sau traducerea materialelor informative şi culturale în sistemele de
acces la informaţie, specifice persoanelor încadrate în anumite categorii de handicap:
alfabet Braille, înregistrări audio, scriere vizuală cu litere mărite, limbaj mimico-
gestual, pictograme;
f) orice alte obiective corespunzătoare domeniului de activitate al Autorităţii
Naţionale pentru Persoanele cu Handicap;
g) dezvoltarea de servicii de asistenţă vie şi alte forme sau servicii de asistenţă
adecvată a handicapului.
Programele de interes naţional se aprobă pe baza fundamentărilor elaborate de
Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap.
Convenţia Naţiunilor Unite pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, document
ratificat de Parlamentul Romaniei încă din anul 2010, recunoaşte dreptul persoanelor
cu dizabilităţi la o viaţă independentă în comunitate şi obligă statele părti să ia
măsurile necesare pentru ca persoanele cu dizabilităţi să beneficieze de condiţii de
viaţă în mod egal cu ceilalţi.
Astfel, în conformitate cu articolul 19 din Convenţia pentru Drepturile Persoanelor
cu Dizabilităţi, statele părţi la această Convenţie recunosc dreptul egal al tuturor
persoanelor cu dizabilităţi de a trăi în comunitate, cu şanse egale cu ale celorlalţi, şi
vor lua măsuri eficiente şi adecvate pentru a se asigura că persoanele cu dizabilităţi se
bucură pe deplin de acest drept şi de deplina integrare în comunitate şi participare la
viaţa acesteia, inclusiv asigurându-se că: (a) Persoanele cu dizabilităţi au posibilitatea
de a-şi alege locul de reşedinţă, unde şi cu cine să trăiască, în condiţii de egalitate cu
ceilalţi, şi nu sunt obligate să trăiască într-un anume mediu de viaţă; (b) Persoanele cu
dizabilităţi au acces la o gamă de servicii la domiciliu, rezidenţiale şi alte servicii
comunitare de suport, inclusiv la asistenţă personală necesară vieţii şi integrării în
comunitate, ca şi pentru prevenirea izolării sau segregării de comunitate; (c) Serviciile
şi facilităţile comunitare pentru populaţie în general sunt disponibile în aceeaşi măsură
persoanelor cu dizabilităţi şi răspund nevoilor acestora.
În ciuda acestor obligativităţi asumate de ţara noastră, Romania este încă tributară
unui sistem instituţionalizat de protecţie socială, cu aproximativ 2,5% (331 de copii şi
18.045 de adulţi cu dizabilităţi) din totalul persoanelor cu dizabilităţi de la nivel
national aflat într-o instituţie publică rezidenţială de asistenţă socială pentru persoanele
cu dizabilităţi. În privinţa numărului de centre destinate persoanelor cu dizabilităţi
instituţionalizate, acestea sunt de 260 de centre pentru adulţi şi 90 de centre de
plasament clasice sau modulate pentru copii cu dizabilităţi.
Această infrastructură caracterizată de cele mai multe ori prin clădiri cu destinaţie
colectivă, cu aspect de unitate medicală şi localizate departe de viaţa comunităţii, cu un
management de multe ori defectuos şi personal insuficient pregătit pentru a răspunde
nevoilor de reabilitare a persoanelor integrate, nu poate asigura tranziţia persoanei cu
dizabilităţi spre viaţa în comunitate şi obiectivul de reabilitare şi integrare socială a
acestor prin asigurarea condițiilor pentru formarea deprinderilor de viață independentă,
3
pregătirea educațională care să permită valorificarea potenţialului propriu.
Dependenţa faţă de această infrastructură de protecţie socială moştenită, precum şi
lipsa unor măsuri de sprijin în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor sociale publice şi
private care să asigure tranziţia de la un sistem instituţionalizat la servicii integrate în
comunitate, generează o serie de practici care îngrădesc procesul de reabilitare,
incluziune şi dezvoltare al persoanelor cu dizabilităţi.
România s-a angajat să mobilizeze resursele necesare pentru eliminarea barierelor
astfel încât nicio persoană cu dizabilităţi să nu fie discriminată, marginalizată, exclusă
sau abuzată, iar alegerile şi aspiraţiile ei să fie respectate şi sprijinite, transpunând
astfel în realitate principalele priorități în domeniul politicilor pentru persoanele cu
dizabilităţi ale Programului de Guvernare, asigurând coerenţa politicilor în domeniul
dizabilităţii precum şi între diferite nivele şi mecanisme de guvernanţă, dar şi
concordanţa acestora cu principiile şi obiectivele stabilite în tratatele şi convenţiile
internaţionale la care România este parte.
Susţinerea dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi concomitent cu
dezvoltarea măsurilor de prevenire a instituţionalizării şi de susţinere a traiului în
comunitate reprezintă o prioritate pentru România. Atât prin finanţare de la bugetul de
stat, cât şi prin atragerea de fonduri europene, se va extinde infrastructura pentru
servicii sociale dezvoltate în comunitate, corespunzătoare nevoilor persoanelor cu
dizabilităţi, în scopul de a le îmbunătăţi abilităţile şi capacitatea de a fi participanţi
activi pe piaţa forţei de muncă şi la viaţa socială. Prin urmare, pentru perioada de
programare 2014-2020, România îşi propune să asigure tranziţia de la un sistem bazat
pe îngrijiri de tip rezidenţial la unul bazat pe servicii alternative comunitare, care, în
prezent, sunt insuficient dezvoltate.
În intervalul 2015-2023, țara noastră şi-a asumat reducerea numărului persoanelor
adulte cu dizabilități din instituțiile de tip vechi la 15.1111. Programele de
dezinstituționalizare vor fi realizare cu finanțare europeană, prin POR 2014-2020, și
națională, prin programele de interes național.
Scopul propunerii de Program de Interes Naţional îl reprezintă reducerea numărului
de persoane cu dizabilități instituționalizate precum și prevenirea instituționalizării
prin crearea de servicii specializate în comunitate. Programul are două componente:
A. Dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu dizabilități din structurile
rezidențiale de tip vechi și transferul acestora în locuințe protejate (cu asigurarea
obligatorie a accesului la serviciile oferite într-un centru de zi din proximitatea
locuinței, precum și la resursele și facilitățile din comunitate: sănătate, educație,
muncă, cultură, petrecerea timpului liber).
B. Prevenirea (re)instituționalizării prin:
b.1 Înființarea de centre de zi în care se derulează activități de pregătire
pentru viață independentă, activități de abilitare și reabilitare, consiliere
vocațională, terapie ocupațională, sprijin în vederea integrării pe piața
muncii, activități de socializare, etc. atât pentru persoanele cu dizabilități
dezinstituționalizate, cât și pentru cele din comunitate.
1 Conform datelor statistice ANPD, la 31 martie 2016 erau insituţionalizate un număr de 18.033 persoane adulte cu
handicap. Pentru a atinge ţinta propusă, vor trebui dezistituţionalizate un număr de 2922 de persoane.
4
b.2 Înființarea de cent
re respiro/ de criză pentru depășirea situațiilor de dificultate cu care se
confruntă familiile persoanelor cu dizabilități.
Implementarea programului se realizează la nivel județean de către: DGASPC2 în
parteneriat cu ONG-uri și, după caz, APL care pot pune la dispoziție spațiile necesare
dezvoltării infrastructurii).
Programul de Interes Naţional va fi derulat pe o perioadă de 3 ani (2016 - 2018).
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor noilor servicii sociale trebuie să respecte
prevederile Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale
destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi, aprobate prin Ordinul ministrului muncii,
familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 67/21.01.2015.
Serviciile sociale nou înfiinţate trebuie să fie amplasate în comunitate astfel încât să
permită accesul beneficiarilor la toate resursele şi facilităţile ei: sănătate, educaţie,
muncă, cultură, petrecerea timpului liber, relaţii sociale. De asemenea, trebuie să fie
poziţionat accesibil faţă de mijloacele de transport şi faţă de alte servicii din
comunitate.
În anul 2010, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap a fost
desființată, iar activitatea acesteia a fost preluată de Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale, conform, art. 2 alin (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 68/2010
privind unele măsuri de reorganizare a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei
Sociale şi a activităţii instituţiilor aflate în subordinea, în coordonarea sau sub
autoritatea sa. De asemenea, potrivit art. 3 alin.(5) din același act normativ, în
cuprinsul actelor normative în vigoare, prin sintagma „Autoritatea Naţională pentru
Persoanele cu Handicap”, se înţelege sintagma „Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale”.
Ca urmare, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a preluat toate
atribuțiile Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap prevăzute în Legea nr.
448/2006, inclusiv cele referitoare la finanțarea sau cofinanțarea programelor de
interes național care au ca scop integrarea, incluziunea socială şi profesională a
persoanelor cu handicap, precum şi creşterea calităţii vieţii acestora.
Conform art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 86/2014 privind stabilirea
unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru
modificarea şi completarea unor acte normative, denumită în continuare OUG nr.
86/2014, s-a înfiinţat Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi ca organ
de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în
subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice,
prin preluarea activităţii din domeniul protecţiei persoanelor cu dizabilităţi de la
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. De asemenea,
2 conform art. 97 din Legea 448/2006 alin. (3) în scopul finanțării programelor de interes național ANPD poate aloca
fonduri serviciilor publice de asistenţă socială din subordinea consiliilor judeţene şi a consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti (prin această sintagmă se face referire la Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția
Copilului) și organismelor private autorizate, potrivit legii (ONG-uri).
De asemenea, potrivit art. 51 alin. (5) din actul normativ menționat, centrele publice pentru persoane cu handicap se
înfiinţează şi funcţionează în structura direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.
5
potrivit alin. (2) finanţarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi se
asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
Alineatul (8) al aceluiași articol întărește obligația Autorității Naţionale pentru
Persoanele cu Dizabilităţi de a se substitui în toate drepturile şi obligaţiile decurgând
din acte normative, iar potrivit art. 13 alin. (3), instituţiile publice nou-înfiinţate sau
care preiau activităţi şi structuri de la alte instituţii publice, conform prevederilor
prezentei ordonanţe de urgenţă, se subrogă în drepturile şi obligaţiile instituţiilor
publice care derulau aceste activităţi.
Având în vedere aceste aspecte și ținând seama, pe de o parte de prevederile art. 96
din Legea nr. 448/2006 și pe de altă parte, de prevederile art. 18 alin.(1) lit.f) din
Ordonanța de urganță a Guvernului nr. 86/2014, conform cărora în cuprinsul actelor
normative în vigoare, sintagma Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi
Persoanelor Vârstnice se înlocuiește cu Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu
Dizabilităţi, în cazul prevederilor care reglementează activitatea în domeniul protecţiei
persoanelor cu dizabilităţi, a fost elaborat prezentul act normativ prin care se aprobă
programul de interes naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor
persoanelor cu dizabilităţi „Înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de zi, centre
respiro/ centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării
persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea
instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate”.
Tot în baza prevederilor art. 96 alin.(4) din Legea nr. 448/2006, metodologia de
selectare şi finanţare a programelor de interes naţional se aprobă prin ordin al
preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.
În conformitatea cu prevederile art. 5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 50/2015
privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Autorităţii Naţionale pentru Persoanele
cu Dizabilităţi, în exercitarea atribuţiilor sale preşedintele emite decizii şi instrucţiuni.
Conform art. 2 alin.(4) lit.i) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind
organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și
Persoanelor Vârstnice, precum și pentru modificarea unor acte normative, cu
modificările și completările ulterioare, acesta inițiază proiecte de acte normative cu
impact asupra domeniului persoanelor cu dizabilități.
Având în vedere cele de mai sus, s-a impus clarificarea acestor aspecte, astfel încât
procesul de evaluare să se desfățoare în condiții optime, fără a lăsa loc interpretării.
Potrivit prevederilor art. 1 alin (3) din Hotărârea Guvernului nr. 50/2015 privind
organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu
Dizabilităţi, cu modificările şi completările ulterioare, ANPD coordonează la nivel
central activităţile de protecţie şi promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi,
elaborează politicile, strategiile şi standardele în domeniul protecţiei şi promovării
drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, asigură urmărirea aplicării reglementărilor din
domeniul propriu şi controlul activităţilor de protecţie şi promovare a drepturilor
persoanelor cu dizabilităţi.
În același timp, ANPD a fost desemnată autoritatea centrală de coordonare a
implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. În vederea
6
implementării Convenţiei, prin seturi de măsuri coerente, integrate şi interinstituţionale
a fost elaborată Strategia naţională "O societate fără bariere pentru persoanele cu
dizabilităţi", 2016-2020 și Planul operațional pentru implementarea acesteia, aprobate
prin HG nr. 655/2016.
Programul de interes național reprezintă unul din instrumentele de implementare a
obiectivelor stabilite în Strategia națională din domeniul dizabilității.
Totodată, conform art. 4 lit. g) din Hotărârea Guvernului nr. 50/2015, ANPD
acţionează pentru promovarea alternativelor de tip familial la protecţia
instituţionalizată a persoanelor cu dizabilităţi, prin dezvoltarea şi diversificarea
serviciilor de zi şi a celor de tip familial și coordonează şi monitorizează
implementarea strategiei naţionale în domeniul dizabilităţii, implicit a programului de
interes național
2. Schimbări preconizate
Actul normativ asigură cadrul legislativ necesar dezvoltării reţelei de servicii
sociale de tip centre de zi, centre respiro/ centre de criză şi locuinţe protejate pentru
persoane adulte cu dizabilități.
De asemenea, se reglementează realizarea evaluării şi selecţiei proiectelor de către
Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, în baza unei metodologii de
evaluare, de selectare şi de finanţare a proiectelor aprobată prin decizie a președintelui
Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Prin programul de interes naţional „Înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de zi,
centre respiro/ centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării
persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea
instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate” se va asigura:
- reducerea cu minim 300 a numărului de persoane adulte cu dizabilităţi din
institutiile de tip vechi;
- creşterea numărului de locuinţe protejate cu 75;
- creşterea numărului de centre de zi cu 76;
- creșterea numărului de centre respiro / centre de criză cu 8.
De centrele de zi vor beneficia persoane cu dizabilităţi care vor fi
dezinstituţionalizate din structurile de tip vechi precum şi persoane cu dizabilităţi din
comunităţile respective, cărora în prezent nu li se oferă servicii prin care să se prevină
instituţionalizarea.
De centrele respiro vor beneficia persoane cu dizabilităţi din comunităţile
respective, cărora în prezent nu li se oferă servicii prin care să se prevină
instituţionalizarea.
Prin programul de interes naţional se propune dezvoltarea de locuinţe protejate care
facilitează procesul de integrare în comunitate facând tranziţia de la instituţiile de tip
vechi, prin dobândirea de deprinderi, competenţe şi abilităţi necesare integrării.
Totodată, se reglementează asigurarea monitorizării implementării şi controlul
fondurilor alocate în cadrul programelor de interes naţional în domeniul protecţiei şi
7
promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi de către Autoritatea Naţională pentru
Persoanele cu Dizabilităţi.
3. Alte informaţii
Având în vedere necesitatea dezvoltării serviciilor sociale pentru persoanele adulte
cu dizabilităţi cu scopul dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în
instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea instituţionalizării, se impune adoptarea
prezentului act normativ.
Programul de interes naţional „Înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de zi,
centre respiro/ centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării
persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea
instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate” se va derula pe o perioadă
de 3 ani: 2016-2018, iar suma necesară implementării acestuia este de 51.200 mii lei,
din care:
- 0 lei în anul 2016;
- 50.000 mii lei în anul 2017;
- 1.200 mii lei în anul 2018.
Detalii privind obiectivele programului, modul de elaborare a propunerilor de
proiect și evaluarea proiectelor vor fi cuprinse în Ghidul solicitantului. Ghidul este
aprobat prin decizie a președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu
Dizabilități și cuprinde în principal următoarele informații:
a) informații generale privind Autoritatea finanțatoare;
b) cerințele minime de calificare solicitate de Autoritatea finanțatoare și
documentele care urmează să fie prezentate de solicitant pentru îndeplinirea cerințelor
respective;
c) termenii de referință;
d) instrucțiuni privind datele-limită care trebuie respectate și formalitățile care
trebuie îndeplinite;
e) instrucțiuni privind modul de elaborare și de prezentare a propunerii tehnice și
financiare;
f) informații privind criteriile aplicate pentru atribuirea convenției de finanțare
nerambursabilă;
g) modelul convenției de finanțare nerambursabilă.
Secţiunea a 3-a
Impactul socio-economic al prezentului act normativ
1. Impact macro-economic
Actul normativ nu se referă la acest subiect.
11. Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniul ajutoarelor de stat
Prezentul act normativ nu se refera la acest subiect.
2. Impact asupra mediului de afaceri
8
Actul normativ nu se referă la acest subiect.
21. Impact asupra sarcinilor administrative
Actul normativ nu se referă la acest subiect.
22. Impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii
Actul normativ nu se referă la acest subiect.
3.Impact social
Prezentul act normativ are în vedere dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi
aflate în instituţii de tip vechi şi prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi
aflate în comunitate.
4. Impact asupra mediului
Actul normativ nu se referă la acest subiect.
4. Alte informaţii
Secţiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat,
atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung
(pe 5 ani)
- în mii lei (RON) -
Indicatori Anul
curent
Următorii patru ani Media
pe patru
ani
1 2 3 4 5 6 7
1. Modificări ale
veniturilor
bugetare, în
plus/minus, din
care:
a) buget de stat, din
acesta:
i. impozit pe
profit
ii. impozit pe
venit
b) bugete locale
i. impozit pe
profit
c)bugetul
asigurărilor sociale
9
de stat:
i. contribuţii de
asigurări
2. Modificări ale
cheltuielilor
bugetare,
plus/minus, din
care:
a) buget de stat, din
acesta:
i. cheltuieli de
personal
ii. bunuri şi
servicii
b) bugete locale:
i. cheltuieli de
personal
ii. bunuri şi
servicii
c) bugetul
asigurărilor sociale
de stat:
i. cheltuieli de
personal
ii. bunuri şi
servicii
3. Impact financiar
plus/minus, din
care:
a) buget de stat
b) bugete locale
4. Propuneri pentru
acoperirea creşterii
cheltuielilor
bugetare
5. Propuneri pentru
a compensa
reducerea
veniturilor bugetare
6. Calcule detaliate
privind
fundamentarea
modificărilor
veniturilor şi/sau
10
cheltuielilor
bugetare
7. Alte informaţii
Asigurarea fondurilor necesare implementării Programului de Interes Naţional în anii
2016-2018 se efectuează cu încadrarea în bugetul aprobat Ministerului Muncii,
Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, respectiv Autorității Naţionale
pentru Persoanele cu Dizabilităţi.
Secţiunea a 5-a
Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului act
normativ:
a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a
intrării în vigoare a prezentului act normativ;
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor
dispozitii.
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
11. Compatibilitatea prezentului act normativ cu legislaţia în domeniul achiziţiilor
publice
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
2.Conformitatea prezentului act normativ cu legislaţia comunitară în materie
cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Alte acte normative şi sau documente internaţionale din care decurg
angajamente
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
11
5. Alte informaţii
Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării pezentului act normativ
1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţiile neguvernamentale,
institute de cercetare şi alte organisme implicate
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea precum şi
a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul
prezentului act normativ
Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia
în care prezentul act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în
condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a
structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea
proiectelor de acte normative.
Au avut loc consultări cu autorităţile administraţiei publice locale în vederea stabilirii
nevoilor de servicii sociale în teritoriu.
4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale în conformitate
cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor
interministeriale permanente
Actul normativ nu se referă la acest subiect.
5. Informaţii privind avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ a avizat favorabil prezentul act normativ prin avizul nr.
1020/2016.
b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
c) Consiliul Economic şi Social a transmis punctul de vedere favorabil prin adresa nr.
566/16.02.2016.
d) Consiliul Concurenţei
e) Curtea de Conturi
12
6. Alte informaţii
Secţiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea
şi implementarea prezentului act normativ
1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării prezentului act
normativ
La elaborarea prezentului act normativ au fost respectate prevederile Legii nr.52/2003
privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, prin publicarea
proiectului pe site-ul MMFPSPV.
2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în
urma implementării prezentului act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii
şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice
Prezentul act normativ nu se refera la acest subiect.
3. Alte informaţii
Secţiunea a 8-a
Măsuri de implementare
1. Măsurile de punere în aplicare a prezentului act normativ de către autorităţile
administraţiei publice centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor noi organisme sau
extinderea competenţelor instituţiilor existente
Prezentul act normativ nu se refera la acest subiect.
4. Alte informaţii
13
Faţă de cele prezentate a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului
privind aprobarea programului de interes naţional în domeniul protecţiei şi
promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi „Înfiinţarea de servicii sociale de tip
centre de zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe protejate în vederea
dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi
pentru prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate”.
Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale
și persoanelor vârstnice
Dragoș - Nicolae Pîslaru