1

Ordonanţă 6

2019-07-

31

Guvernul

României

privind instituirea unor

facilităţi fiscale

Monitorul Oficial al României nr 648

din 2019-08-05

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2019

privind instituirea unor facilități fiscale

Secţiunea 1

Titlul actului normativ

ORDONANȚĂ privind instituirea unor facilități fiscale

Secţiunea a 2 - a

Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea situaţiei

actuale

În prezent, o soluție care poate fi avută în vedere de orice

contribuabil care se află în dificultate financiară şi care nu se

află în insolvenţă, este aceea de a solicita eşalonarea la plată a

obligaţiilor fiscale. Astfel, cadrul legal actual (Legea nr.

207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi

completările ulterioare) permite eşalonarea la plată a

obligaţiilor fiscale, astfel:

pe o perioadă de maxim 5 ani, situație în care

debitorul beneficiază și de amânarea la plată în vederea

anulării a penalităților de întârziere, în condițiile acestui

act normativ. În acest caz debitorii trebuie să constituie

garanții care să acopere sumele eşalonate la plată, dobânzile

datorate pe perioada eşalonării la plată (nivelul dobânzii este

de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere), plus un procent de

până la 16% din sumele eşalonate la plată, în funcţie de

perioada de eşalonare la plată. La finalizarea eșalonării,

respectiv atunci când sumele eșalonate la plată au fost stinse

în totalitate și au fost respectate condițiile de menținere a

eșalonării la plată, debitorul beneficiază de anularea

penalităților de întârziere amânate la plată (0,01% pentru

fiecare zi de întârziere);

pe o perioadă de cel mult 1 an în cazul debitorilor cu

risc fiscal mic, caz în care trebuie să constituie o garanţie în

valoare de minimum 20% din sumele ce pot face obiectul

eşalonării la plată, precum şi a penalităţilor de întârziere ce pot

face obiectul amânării la plată. În acest caz, pe lângă

penalitățile de întârziere se amână la plată în vederea

anulării și un procent de 50 % din dobânzi;

pe o perioadă de maxim 5 ani, în situația în care

debitorul deţine bunuri în proprietate dar acestea sunt

insuficiente pentru a constitui garanţiile prevăzute de lege.

2

În acest caz, penalităţile de întârziere nu se amână la plată, se

includ în eşalonare și nu se anulează;

pe o perioadă de maxim 6 luni, pentru situația în care

debitorul nu deține bunuri în proprietate și nu poate constitui

niciun fel de garanție. În acest caz penalităţile de întârziere

nu se amână la plată, se includ în eşalonare și nu se anulează.

Alte efecte ale eşalonării la plată, sunt:

pe perioada eşalonării la plată, se suspendă executarea

silită a sumelor care fac obiectul eşalonării la plată;

pentru menţinerea valabilităţii eşalonării la plată trebuie

respectate anumite condiţii printre care plata, într-un anumit

termen, a obligaţiilor fiscale care nu au format obiectul

eşalonării la plată, precum şi cele născute după emiterea

deciziei de eşalonare la plată. În situaţia în care aceste datorii

pot fi împovărătoare pentru contribuabil, datorită cuantumului

lor, se poate solicita eşalonarea la plată şi a acestora, cu

condiţia redimensionării corespunzătoare a garanţiei;

pe perioada eşalonării la plată nu se datorează

penalităţi de întârziere;

anularea penalităților de întârziere la finalizarea cu

succes a eșalonării pentru debitorii care au accesat

eșalonarea cu garanții suficiente sau au fost încadrați ca

debitori cu risc fiscal mic.

Cu caracter general precizăm că la 31 decembrie

2018, la nivelul ANAF numărul persoanelor juridice, de drept

public sau privat, care nu se aflau în

insolvență/reorganizare/faliment/dizolvare și de asemenea nu

erau beneficiari ai unei eșalonări la plată este de aproximativ

250.000 persoane juridice. Datoriile acestor debitori însumau

aproximativ 29.657 milioane lei la bugetul general consolidat

din care:

- 80% aparțin bugetului de stat

- 5% aparțin bugetului asigurărilor sociale de stat

- 4% aparțin bugetului Fondului naţional unic de asigurări

sociale de sănătate

- 1% aparțin bugetului asigurărilor pentru şomaj.

În ceea ce privește încasările din executare silită, aferente

anului 2018, respectiv prin poprire bancară, poprire de la terți,

valorificări de bunuri mobile respectiv valorificări de bunuri

imobile, acestea au o pondere de doar 1,55% din total venituri

colectate de ANAF, iar în semestrul I al anului 2019 această

pondere este de 1, 45%.

De altfel, datele statistice demonstrează că acest nivel extrem

de scăzut al încasărilor efective din executare silită a

3

creanțelor restante în raport cu totalul veniturilor colectate de

ANAF este aproximativ constant în ultimi 3 ani.

Astfel statistica completă pe ultimi trei ani este următoarea:

- 2016 - 2.21 %

- 2017 - 2.06 %

- 2018 - 1.55 %

- Semestrul I 2019 – 1,45 %

Dacă ne raportăm la ponderea încasărilor prin executare

silită din total obligații restante, în aceeași perioadă datele sunt

următoarele:

- 2016 - 7,70 %

- 2017 - 9,16 %

- 2018 - 7,88 %

- Semestrul I 2019 – 5,69 %

Raportat la situația contribuabililor care se aflau sub

incidența legislației privind insolvența, la 31 iulie 2018 se relevă

faptul că la această dată un număr de 28.620 contribuabili se

aflau sub incidența legislației privind insolvența, din care: în

insolvență – 6.441 contribuabili, în reorganizare – 1.367

contribuabili și în faliment – 20.812 contribuabili. Peste 59% din

arieratele înregistrate la 31 iulie 2018 de către acești contribuabili

sunt aferente celor aflați în faliment (37.362,7 milioane lei), în

timp ce numai 6% sunt aferente contribuabililor aflați în

reorganizare (3.925,36 milioane lei). De asemenea, s-a constatat

că valoarea obligațiilor fiscale constituite după data intrării în

procedura insolvenței înregistrează o creștere de 150% față de

valoarea arieratelor existente la data intrării în insolvență.

De menționat este faptul că circa 76% din arieratele

nerecuperabile sunt aferente contribuabililor aflați în procedura

insolvenței, iar rata de încasare a arieratelor nerecuperabile la

finele anului 2017 era de aprox. 6,86%, aceste încasări

cuprinzând atât încasările din creanțele înscrise la masa credală,

cât și din creanțe curente și din planul de reorganizare. Pe de altă

parte, în primele 8 luni ale anului 2018 rata de colectare a

arieratelor aferente companiilor aflate în reorganizare este de

10,3%, care vizează creanțe din planul de reorganizare și creanțe

curente, în timp ce rata de recuperare a creanțelor din masa

credală se situează la numai 0,28% din veniturile bugetului

general consolidat colectate de Agenția Națională de

Administrare Fiscală.

Pe cale de consecință, observăm că rata de încasare a

obligațiilor bugetare prin proceduri de executare silită sau prin

procedura insolvenței este foarte mică.

Astfel, prin instituirea măsurilor de restructurare a

obligațiilor bugetare Statul se comportă ca un creditor privat

prudent și întreprinde toate diligențele pentru recuperarea

4

creanțelor sale, în proporții superioare celor două ipoteze

alternative existente, respectiv, executarea silită individuală

realizată de ANAF sau executarea silită colectivă specifică

insolvenței, în speță a falimentului.

Menționăm că din perspectiva structurii datoriilor către bugetul

general consolidat la data de 31.12.2018, pentru debitorii cu

datorii în cuantum mai mare sau egal cu suma de un milion

de lei potențiali beneficiari ai măsurii de restructurare a

obligațiilor bugetare sunt aproximativ 2634 de persoane

juridice de drept privat care figureaza cu obligații de plată de

aproximativ 21.539 milioane lei, aproximativ 31 de societăți cu

capital de stat care figureaza cu obligații de plată de aproximativ

1.730 milioane lei și aproximativ 28 de societăți cu capital mixt

(stat+privat) care figurează cu obligații de plată de aproximativ

917 milioane lei.

În categoria arieratelor nerecuperabile intră și arieratele care

aparțin unor debitori care au datorii foarte mari și care nu pot

accesa eșalonarea la plată datorită faptului că nu îndeplinesc

condițiile de acordare a eșalonării la plată în sensul că nu au

capacitate financiară de plată pe perioada maximă de eşalonare

la plată reglementată sau nu pot constitui garanţii suficiente

pentru a beneficia de anularea unor accesorii.

Cu alte cuvinte, acești debitorii, deși pe termen lung ar putea

să plătească datoriile, nu se încadrează în condițiile de

eșalonare la plată întrucât nu pot plăti ratele și nu pot îndeplini

condițiile de acordare sau de menținere a eșalonării la plată.

Pe de altă parte, pentru contribuabilii care se află deja în

stare de insolvenţă, prin Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte

normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative au

fost adoptate deja de către Guvern, o serie de măsuri de

salvare a acestora, de menținere sau reintegrare în activitatea

economică, precum:

- posibilitatea reducerii creanţei bugetare negarantate în cadrul

planului de reorganizare potrivit Legii nr. 85/2014 privind

procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu

modificările și completările ulterioare;

- posibilitatea conversiei creanţelor bugetare în acțiuni care

poate fi prevăzută prin planul de reorganizare potrivit Legii nr.

85/2014, cu modificările și completările ulterioare;

- posibilitatea cesionării creanţelor bugetare datorate de

debitorii aflaţi în procedura insolvenţei dacă sunt îndeplinite

anumite condiţii expres prevăzute de Legea nr. 207/2015

privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi

5

completările ulterioare, asigurându-se pe această cale

recuperarea integrală a creanţelor într-o perioadă rezonabilă.

În aceste condiţii este necesară şi reglementarea

posibilităţii de restructurare a obligaţiilor bugetare şi

pentru contribuabilii care nu se află în insolvenţă tocmai

pentru a evita intrarea în această stare.

11. În cazul

proiectelor de acte

normative care

transpun legislaţie

comunitară sau

creează cadrul

pentru aplicarea

directă a acesteia, se

vor specifica doar

actele comunitare în

cauză, însoţite de

elementele de

identificare ale

acestora

2. Schimbări

preconizate

Se propun două mecanisme alternative procedurii de

acordare a eșalonării la plată, reglementată deja în Legea nr.

207/2015 privind Codul de procedură fiscală, astfel:

A. măsuri de restructurare a obligațiilor bugetare

restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii în

cuantum mai mare sau egal cu suma de un milion lei, bazată pe

un plan de restructurare, plată eșalonată și supraveghere fiscală

pe perioada înlesnirii;

În scopul revitalizării și evitării deschiderii procedurii

insolvenţei a contribuabililor care au disfuncționalități de

natură structurală, se propune completarea legislației cu

prevederi care să facă posibilă restructurarea fiscală a datoriilor

pe care le-au acumulat debitorii, în decursul timpului și nu au

avut posibilitatea să le achite.

De măsurile de restructurare propuse pot beneficia doar

contribuabilii care au datorii mai mari sau egale cu un milion

lei, persoane juridice de drept public sau privat, fără nicio

discriminare, respectiv atât persoanele juridice de drept privat

constituite, în mod liber, în una dintre formele prevăzute de

lege cât și persoanele juridice de drept public înfiinţate prin

lege sau prin acte ale autorităţilor administraţiei publice

centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege. În

mod concret măsura este destinată atât societăților cu capital de

stat, capital mixt (privat plus stat, indiferent de proporție) și

capital privat cu datorii mai mari sau egale cu un milion lei,

care au dificultăți financiare la plata obligațiilor bugetare,

generate de disfuncționalități de natură structurală.

6

Măsura de restructurare a obligațiilor bugetare are în vedere

condițiile generale pe care trebuie să le îndeplinească o măsură

generală de amnistie fiscală, astfel cum se regăsesc și în

subcapitolul 5.4.3 – „Amnistii fiscale” din Comunicarea

Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este

menționată la articolul 107 alineatul (1) din tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene, respectiv este:

- deschisă efectiv oricărei persoane juridice din orice

sector sau de orice dimensiune, indiferent dacă este mică,

mijlocie sau mare, dacă îndeplinește condițiile din actul

normativ:

- este favorabilă oricăror persoane juridice, dacă sunt

îndeplinite condițiile din actul normativ fără să fie posibilă o

selecție de facto în favoarea anumitor întreprinderi sau

sectoare de activitate;

- limitată, din perspectiva organelor fiscale, la

punerea în aplicare a măsurilor, fără a fi acordată

posibilitatea de a interveni în luare de decizii cu privire la

măsurile cuprinse în planul de restructurare sau la

intensitatea acestora.

- supusă unor reguli de monitorizare și supraveghere

fără a cuprinde nici o excepție cu privire la anumite

întreprinderi

Precizăm că nu intră în sub incidența prevederilor

referitoare la restructurarea obligațiilor bugetare instituțiile

publice, astfel cum sunt definite de art. 2 alin. (1) pct. 30 din

Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările și

completările ulterioare precum și unitățile administrativ-

teritoriale, astfel astfel cum sunt definite de art. 5 lit. pp) din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul

administrativ, în considerarea faptului că acestea sunt entități

cu finanțare bugetară și trebuie să își îndeplinească obligațiile

de plată.

O asemenea măsură va putea fi aplicată pe o perioadă

limitată de timp (6 luni) astfel încât contribuabilul care se află

în această situație să ia o decizie cu privire la situația sa, în

sensul de a-și restructura compania și de a plăti datoriile.

Este de menționat că în cazul debitorilor care se află în

cercetare sau investigare din partea Comisiei Europene din

punct de vedere al compatibilității cu legislația în domeniul

ajutorului de stat termenul de 6 luni începe să curgă de la data

agreării modului de acordare a facilitatii fiscale de către

Comisia Europeană. Cu alte cuvinte acești debitori pot solicita

restructurarea după agrearea modului de acordare a facilitatii

fiscale de către Comisia Europeană.

Măsurile de restructurare propuse vizează toate obligaţiile

7

bugetare principale înscrise în certificatul de atestare fiscală,

restante la 31 decembrie 2018 și neachitate până la data emiterii

certificatului de atestare fiscală. Restructurea vizează, de

asemenea și obligațiile bugetare stabilite de alte organe decât

organele fiscale transmise spre recuperare organelor fiscale

după data de 1 ianuarie 2019, precum şi amenzile de orice fel,

indiferent dacă respectivele obligații au termenul de plată

anterior sau ulterior datei de 1 ianuarie 2019.

Măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare care pot fi

propuse prin planul de restructurare sunt următoarele:

a) înlesniri la plata obligațiilor bugetare;

b) conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare, în condițiile

reglementate la art. 264 din Codul de procedură fiscală;

c) stingerea obligațiilor bugetare prin darea în plată a unor

bunuri imobile ale debitorului, potrivit art. 263 din Codul de

procedură fiscală. Este de menționat că, prin excepție de la art.

263 din Codul de procedură fiscală, cererea de dare în plată se

analizează de comisia constituită la nivelul organului fiscal

competent.

d) anularea unor obligații bugetare principale în proporție de

maxim 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora și

care nu poate avea ca obiect obligații bugetare principale și

accesorii reprezentând ajutor de stat de recuperat.

Obligațiile bugetare principale și accesorii reprezentând

ajutor de stat de recuperat trebuie achitate integral și fără

întârziere, context în care proiectul conține o condiție de

achitare a acestora până la până la data depunerii solicitării de

restructurare.

În plus, debitorul are obligația de a notifica organul fiscal

competent cu privire la intenția sa până la data de 30

septembrie 2019, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai

beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare.

Precizăm că notificarea este necesară în scopul creării

posibilității îndeplinirii condițiilor de către debitor (plata

obligațiilor bugetare curente), în caz contrar, potrivit regulilor

de stingere, mai întâi se sting obligațiile mai vechi, ce pot face

obiectul restructurării și acesta ar face imposibilă îndeplinirea

condițiilor de plată a curentelor.

Urmare depunerii notificării organul fiscal competent

verifică dacă debitorul și-a îndeplinit obligațiile declarative

potrivit vectorului fiscal până la data acesteia, efectuează

stingerile, compensările și orice alte operațiuni necesare în

vederea stabilirii cu certitudine a obligațiilor bugetare ce pot

forma obiect al restructurării.

Obligațiile bugetare care fac obiect al restructurării se

marchează în evidența pe plătitor și acestea se sting doar după

stingerea obligațiilor bugetare care constituie condiție de plată

8

a unor obligații bugetare până la data depunerii solicitării de

restructurare.

Este de menționat că restructurarea obligațiilor bugetare

poate fi constituită din una sau mai multe măsuri din care una

din măsuri trebuie să fie reprezentată de înlesnirile la plata

obligațiilor bugetare.

Astfel, orice debitor persoană juridică, de drept public sau

privat care are dificultăți financiare generate de

disfuncționalități structurale și care nu poate accesa eşalonarea

la plată în condiţiile Codului de procedură fiscală şi dorește

restructurarea obligațiilor bugetare va notifica organul fiscal

competent cu privire la intenția sa și se va adresa unui expert

independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare

pentru contribuabilul în cauză, similar planului de reorganizare

în cazul insolvenței, și a testului creditorului privat prudent.

Prin expert independent înțelegem acele persoane juridice sau

fizice care au capacitatea, pregatirea și competențele necesare

realizării planului de restructurare și a testului creditorului

privat prudent.

De regulă, întocmirea unor asemenea documente presupune o

conlucrare între mai multe persoane care fac parte din diverse

corpuri profesionale (experți evaluatori, experți contabili,

lichidatori, consultanți fiscali, avocați, etc.). Este de menționat

că independența acestor experți se asigură prin aplicarea legilor

de exercitare a profesiilor unde există criterii de independență

pentru exercitarea profesiei respective, stabilind inclusiv criterii

de incompatibilitate care, desigur, sunt aplicabile întrucât

aceștia nu fac altceva decât să își exercite profesia.

Expertul independent urmează să efectueze o analiză

referitoare la situația debitorului și problemele structurale cu

care se confruntă acesta și să întocmească planul de

restructurare și testul creditorului privat prudent.

De asemenea, expertul independent va stabili:

- măsurile de restructurare (vanzare de active, restructurarea

afacerii, restructurare de personal, etc.) cu termene clare de

implementare;

- măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare;

- situația patrimonială a debitorului, respectiv situația

activelor, pasivelor, creanțele, datoriile, litigiile și orice alte

elemente care conferă o imagine clară cu privire la situația

debitorului. Aceste elemente permit evaluarea posibilități și a

gradului de recuperare a obligațiilor bugetare atât în ipoteza

executării silite cât și în ipoteza intrării în insolvență;

- va efectua testul creditorului privat prudent;

- va furniza informații referitoare la cauzele pentru care

debitorul nu poate beneficia de eșalonarea la plată conform

Codului de procedură fiscală.

9

De asemenea planul de restructurare trebuie să cuprindă cel

puțin o măsură de restructurare efectivă a debitorului respectiv,

în actul normativ fiind menționate unele tipuri de măsuri de

restructurare (restructurarea operaţională şi/sau financiară a

debitorului, restructurarea corporativă prin modificarea

structurii de capital social sau restrângerea activităţii prin

lichidarea parţială a activului din averea debitorului) dar planul

poate cuprinde alte măsuri astfel cum sunt identificate de expert

diferite față de cele exemplificate în lege.

Testul creditorului privat prudent reprezintă o analiză de sine

stătătoare, efectuată pentru fiecare debitor, pe baza premiselor

avute în vedere în cadrul planului de restructurare a debitorului,

din care să rezulte că statul se comportă similar unui creditor

privat, suficient de prudent și diligent, care ar obține un grad

mai mare de recuperare a creanțelor în varianta restructurării

prin comparare atât cu varianta executării silite cât și cu

varianta deschiderii procedurii insolvenței.

Planul de restructurare trebuie să fie aprobat de adunarea

generală a acționarilor, asociaților sau de asociatul unic, după

caz.

După întocmirea planului de restructurare și a testului

creditorului privat prudent, debitorul va depune la organul

fiscal competent solicitarea de restructurare a obligațiilor

bugetare la care anexează planul de restructurare și testul

creditorului privat prudent.

În baza solicitării depuse și a planului de restructurare organul

fiscal:

- verifică dacă debitorul nu poate beneficia de eșalonarea la

plată potrivit Codului de procedură fiscală. În situația în care

organul fiscal constată că debitorul îndeplinește condițiile de

accesare a eșalonării la plată emite acordul de principiu, adică

în situația în care debitorul are dificultăţi generate de lipsa

temporară de disponibilităţi băneşti şi are capacitate financiară

de plată, respectiv debitorul nu are disfuncționalități de natură

structurală, se continuă cu procedura de eșalonare la plată

prevăzută în Codul de procedură fiscală.

- verifică dacă planul de restructurare conține elementele

prevăzute obligatoriu de actul normativ și dacă este aprobat de

adunarea generală a acționarilor, asociaților sau de asociatul

unic, după caz;

- dacă măsurile de restructurare respectă condițiile prevăzute de

lege;

- îndeplinirea testului creditorului privat prudent;

- dacă va constata îndeplinirea tuturor condițiilor de aprobare

a cererii de restructurare se emite decizie de aprobare însoțită,

după caz, de:

- decizia de înlesnire la plată; graficul de plată stabilit în planul

10

de restructurare face parte integrantă din decizia de înlesnire la

plată.

- decizie de amânare la plată a dobânzilor penalităților si a

tuturor accesoriilor datorate de debitor aferente obligatiilor

bugetare principale care constituie obiect al restructurării, cu

excepția accesoriilor aferente obligațiilor bugetare reprezentând

ajutor de stat de recuperat. Este de menționat că se amână la

plată și obligațiile accesorii aferente unor obligații bugetare ce

au fost stinse până la data acordării înlesnirii.

În măsura în care bunurile sechestrate de organul fiscal

trebuie valorificate conform planului de restructurare, organul

fiscal ridică sechestrele iar sumele obținute fiind folosite

conform planului de restructurare; de asemenea popririle

instituite de organul fiscal se ridică.

Totodată, sunt stabilite condiții privind plata obligațiilor

bugetare restante atât până la data depunerii solicitării de

restructurare cât și pentru primul an de înlesnirii, al doilea al

acesteia și de la al treilea an al înlesnirii până la finalizare.

În plus, debitorii care au inclusă în planul de restructurare

măsura de anulare mai trebuie să efectueze:

plata până data depunerii solicitării de restructurare a 5%

din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii

la plată dacă debitorii au inclusă în planul de restructurare și

măsura de anulare a maxim 30% din totalul obligațiilor

bugetare principale.

plata, până la depunerii solicitării de restructurare a 10%

din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii

la plată dacă debitorii au inclusă în planul de restructurare și

măsura de anulare a maxim 40% din totalul obligațiilor

bugetare principale.

plata până data de depunerii solicitării de restructurare a

15% din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul

înlesnirii la plată dacă debitorii au inclusă în planul de

restructurare și măsura de anulare a maxim 50% din totalul

obligațiilor bugetare principale,

De asemenea, pe perioada derularii planului de

restructurare, expertul indepedent va efectua o monitorizare a

realizării măsurilor incluse în planul de restructurare iar

organul fiscal central instituie un regim de supraveghere a

debitorului cu privire la respectarea măsurilor incluse în acesta.

Pe de altă parte trebuie menționat faptul că în situația în care

expertul independent care a întocmit planul de restructurare și

testul creditorului privat prudent nu mai poate efectua

monitorizarea debitorului privind realizarea măsurilor de

restructurare acesta poate fi înlocuit, decizia aparținând

debitorului.

Pe de altă parte sunt reglementate o serie de drepturi și

11

obligații atât pentru debitor cât și pentru persoanele care

efectuează supravegherea ori organul fiscal. Trebuie menționat

că supravegherea debitorului și accesul la documentele primite

de debitor sau care emană de la debitor a organului fiscal se

face cu respectarea principiilor generale de conduită în

administrarea creanțelor fiscale, prevăzute de Codul de

procedură fiscală.

Totodată, este instituită și obligația pentru expertul

independent care efectuează monitorizarea de a întocmi periodic

un raport privind stadiul implementării măsurilor pe care îl

transmite debitorului și organului fiscal.

Menționăm faptul că debitorul poate solicita modificarea

planului de restructurare și, după caz, a deciziei de înlesnire la

plată, atunci când constată că nu poate îndeplini condițiile de

menținere a înlesnirii la plată, caz în care va prezenta un plan de

restructurare ajustat care va cuprinde un nou grafic de plată

întocmit de un expert independent. Ajustarea planului de

restructurare presupune actualizarea testului creditorului privat

prudent.

Totodată sunt reglementate condițiile de menţinere a

valabilităţii înlesnirii la plată.

În situația în care măsurile de restructurare a debitorului,

precum și măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare au

fost realizate, planul de restructurare se consideră finalizat, iar

dobânzile, penalitățile si toate accesoriile datorate de debitor,

amanate la plată, precum și obligațiile bugetare principale

amânate la plată, se anulează prin decizie care se comunică

debitorului odată cu decizia de finalizare a planului de

restructurare.

Decizia de finalizare a planului de restructurare a

obligațiilor bugetare împreună cu decizia de anulare a

obligațiilor bugetare principale și accesorii amânate la plată se

comunică debitorului.

În cazul în care debitorul nu respectă măsurile stabilite în

planul de restructurare acesta eșuează.

De asemenea organul fiscal va avea obligația de a solicita

deschiderea procedurii insolvenței, potrivit Legii nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă,

cu modificările și completările ulterioare, cu excepția

debitorilor care se află în administrare specială potrivit Legii nr.

137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării,

cu modificările și completările ulterioare și a operatorilor

economici din industria națională de apărare care sunt autorizați

și înscriși în registrul unic al operatorilor economici și al

capacităților de producție și/sau servicii pentru apărare potrivit

Legii nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare,

precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte

12

normative, cu modificările și completările ulterioare, în

următoarele situații:

- în cazul în care planul de restructurare eșuează și

debitorul nu achită obligaţiile bugetare în termen de 90 de zile

de la data comunicării deciziei de constatare a pierderii

valabilităţii înlesnirii la plată și îndeplineşte condiţiile prevăzute

de Legea nr. 85/2014 pentru deschiderea procedurii insolvenței

dar nu mai devreme de termenul de depunere a solicitării de

restructurare prevăzut în actul normativ;

- în cazul în care debitorul nu depune cererea de

restructurare în termenul de 6 luni și îndeplineşte condiţiile

prevăzute de Legea nr. 85/2014 pentru deschiderea procedurii

insolvenței;

- în cazul în care organul fiscal respinge cererea de

restructurare, nu emite acordul de principiu și debitorul nu

achită obligaţiile bugetare în termen de 90 de zile de la data

comunicării deciziei de respingere și îndeplineşte condiţiile

prevăzute de Legea nr. 85/2014 pentru deschiderea procedurii

insolvenței dar nu mai devreme de termenul de depunere a

solicitării de restructurare prevăzut în actul normativ.

Precizăm că exceptarea operatorilor economici din industria

națională de apărare, care sunt autorizați și înscriși în registrul

unic potrivit Legii nr. 232/2016 are în vedere operatorii

economici care au dreptul de a desfăşura activităţile necesare

realizării de produse militare, sensibile şi strategice şi/sau

serviciile aferente acestora în contextul obiectivelor privind

protejarea intereselor naţionale de apărare prevăzute la art. 2

din Legea nr. 232/2016.

Situațiile în care organul fiscal respinge cererea de

restructurare și nu emite acord de principiu pot fi:

- În situația în care organul fiscal constată că planul de

restructurare nu conține măsurile de restructurare cu termene

clare de implementare, aprobarea acestuia de adunarea generală

a acționarilor, asociaților sau de asociatul unic, după caz,

îndeplinirea testului creditorului privat prudent iar debitorul nu

efectuează corecţiile solicitate de organul fiscal în termen.

- În situația în care organul fiscal constată că debitorul nu are

depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, numai

dacă, după notificarea debitorului și după trecerea unui termen

de 15 zile de la comunicarea notificării, debitorul nu își

îndeplinește aceste obligații.

II. Anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei

dacă obligațiile bugetare principale se achită până la 15

decembrie 2019

13

Pentru debitorii care au datorii sub un milion de lei se propun

următoarele facilități fiscale:

A. Anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare

principale datorate bugetului general consolidat, restante la de 31

decembrie 2018, administrate de ANAF, cu următoarele condiţii:

- stingerea până la 15 decembrie 2019 a obligaţiilor

bugetare principale restante la 31 decembrie 2018;

- stingerea până la data depunerii cererii de anulare a

accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale și accesorii

administrate de organul fiscal central cu termene de plată

cuprinse între data de 1 ianuarie 2019 şi 15 decembrie 2019,

- depunerea până la data înregistrării cererii de anulare a

accesoriilor, a tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului

fiscal;

- depunerea, până la data de 15 decembrie 2019, a cererii

de anulare a accesoriilor.

B. Anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare

principale, declarate suplimentar de debitor prin declarație

rectificativă, cu scadenţă anterioară datei de 31 decembrie 2018 ,

administrate de ANAF, cu următoarele condiţii:

- declaraţia rectificativă să fie depusă până la data de 15

decembrie 2019;

- obligaţia individualizată în declaraţia rectificativă să fie

stinsă până la aceeaşi dată (15 decembrie 2019)

- stingerea până la data depunerii cererii de anulare a

accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale și accesorii

administrate de organul fiscal central cu termene de plată

cuprinse între data de 1 ianuarie 2019 şi 15 decembrie 2019;

- depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului

fiscal, până la data înregistrării cererii de anulare a accesoriilor;

- depunerea cererii de anulare a accesoriilor până la data

de 15 decembrie 2019.

C. Anularea tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor

bugetare principale cu termene de plată anterioare datei de 31

decembrie 2018 și stinse până la această dată, cu următoarele

condiții:

- obligațiile bugetare principale au fost stinse până la 31

decembrie 2018;

- accesoriile aferente obligațiilor menționate anterior sunt

datorate și nestinse la 31 decembrie 2018;

- stingerea până la data depunerii cererii de anulare a

accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale și accesorii

administrate de organul fiscal central cu termene de plată

cuprinse între data de 1 ianuarie 2019 şi 15 decembrie 2019;

14

- depunerea până la data înregistrării cererii de anulare a

accesoriilor, a tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului

fiscal;

- depunerea, până la data de 15 decembrie 2019, a cererii

de anulare a accesoriilor.

Astfel, prin măsura propusă se permite anularea

accesoriilor aferente unor obligații bugetare ce au fost stinse

dacă aceste accesorii sunt în evidența organului fiscal sau dacă

acestea nu sunt în evidența organului fiscal dar există obligația

de plată la bugetul statului.

D. Anularea tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor

bugetare principale cu termene de plată până la 31 decembrie

2018, stabilite prin decizie de impunere emisă de inspecţia

fiscală din cadrul ANAF, care este în curs de derulare la data

intrării în vigoare a ordonanţei, cu următoarele condiții:

- diferențele de obligații principale să fie achitate în

termenul de plată stabilit prin decizia de impunere;

- cererea să fie depusă în 90 de zile de la data comunicării

deciziei de impunere.

De asemenea și contribuabilii la care urmează a începe

inspecția fiscală în primele 10 zile de la intrarea în vigoare a

ordonanței pot depune declarații rectificative iar, prin derogare

de la prevederile Codului de procedură fiscală, acestea vor fi

luate în considerare de organul fiscal. Această măsură are ca

scop acordarea posibilității contribuabililor de a beneficia de

facilitatea fiscală prevăzută la lit. B, având în vedere că potrivit

Codului de procedură fiscală eventualele declarații rectificative

depuse de contribuabili pe perioada inspecției fiscale nu se iau în

considerare de organul fiscal.

Este de menționat că cererea de anulare a accesoriilor, se

soluţionează de organul fiscal prin decizie de anulare a

accesoriilor în cazul în care debitorul îndeplinește condițiile

prevăzute pentru acordarea anulării accesoriilor sau prin

decizie de respingere a cererii de anulare a accesoriilor dacă

debitorul nu îndeplinește condițiile de acordare a anulării

acestora.

Facilitățile prevăzute la lit. A - D sunt aplicabile și de alte

autorități sau instituții publice care administrează obligații

bugetare, în sensul că și aceste entități anulează accesoriile

pentru obligațiile bugetare pe care le administrează, dacă sunt

îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

În cazul unităţilor administrativ-teritoriale, facilitățile

prevăzute la lit. A-D, pentru obligaţiile bugetare restante la 31

decembrie 2018 mai mari sau mai mici de 1 milion lei, se acordă

15

de către unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz,

subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, opțional,

dacă consiliul local stabileşte, prin hotărâre, aplicarea acestor

prevederi, precum și procedura aplicabilă. Astfel, UAT-urile sau

sectoarele Municipiului București pot decide aplicarea facilității

fiscale indiferent de cuantumul datoriilor pe care le au debitorii

față de bugetul local.

Pot beneficia de facilitățile prevăzute la lit. A-D și

persoanele fizice precum și entitățile fără personalitate juridică,

unitățile administrativ teritoriale sau subdiviziunile administrativ

teritoriale ale municipiului București ori instituțiile publice care

au obligațiile bugetare principale restante la data de 31

decembrie 2018 mai mari de un milion de lei. Astfel, măsura are

în vedere eliminarea unei posibile discriminări între persoanele

fizice/entitățile fără personalitate juridică/ UAT-uri/sectoarele

Municipiului București ori instituțiile publice care au datorii față

de bugetul de stat mai mari sau mai mici de 1 milion lei.

Astfel, prin modificarea propusă se permite și persoanelor

fizice, entităților fără personalitate juridică, UAT-urilor,

sectoarelor Municipiului București ori instituțiilor publice care

au datorii mai mari de 1 milion lei față de bugetul de stat de a

plăti aceste datorii până la 15 decembrie pentru a beneficia de

anularea tuturor accesoriilor.

Alte măsuri:

posibilitatea contribuabililor de a notifica organului fiscal

intenția de a beneficia de oricare din facilitățile prevăzute.

În acest caz, pentru accesoriile ce pot forma obiectul

anulării se instituie un regim special de administrare.

pentru debitorii care nu au notificat organul fiscal pentru a

beneficia de oricare din facilitățile prevăzute, dobânzile,

penalităţile și toate accesoriile care pot fi anulate și care au

fost achitate se restituie, la cerere, potrivit Codului de

procedură fiscală.

în cazul contribuabililor pentru care au fost instituite

popriri asiguratorii sau executorii, la data intrării în

vigoare a ordonanţei, în scopul acordării posibilităţii de a

beneficia de anularea accesoriilor se reglementează

posibilitatea contribuabilului de a efectua plăţi din sumele

indisponibilizate ca efect al popririi. Ca urmare, măsura se

va aplica temporar, pentru perioada cuprinsă între data

intrării în vigoare a ordonanţei – 15 decembrie 2019.

Totodată, măsura se va aplica şi pentru popririle înfiinţate

între data intrării în vigoare a ordonanţei şi 15 decembrie

16

2019.

dacă îndeplineşte condiţiile, un contribuabil poate

beneficia de anularea accesoriilor, în oricare dintre

situaţiile prevăzute la lit. A-D. Astfel, un contribuabil

poate să beneficieze de toate facilitățile prevăzute la lit. A-

D dacă la 15 decembrie 2019 nu mai are nici o datorie

către ANAF.

contribuabilii care la data data intrării în vigoare a

ordonanței beneficiază de eșalonarea la plată pot beneficia

și de măsurile menționate la lit. B – D dacă îndeplinesc

condițiile impuse de lege, pe de o parte, iar pe de altă

parte, doresc și menținerea eșalonării la plată.

de asemenea, contribuabilii care la data intrării în vigoare

a ordonanței beneficiază de eșalonarea la plată potrivit

Codului de procedură fiscală, pot beneficia și de anularea

tuturor accesoriilor, dacă eşalonarea la plată se finalizează

până la 15 decembrie 2019. În acest caz, accesoriile

incluse în ratele de eșalonare cu termene de plată după

data intrării în vigoare a ordonanței achitate odată cu plata

ratei de eşalonare se restituie potrivit Codului de

procedură fiscală.

De precizat că, de aceste facilități pot beneficia toți

contribuabilii persoane fizice, persoane juridice sau entități fără

personalitate juridică care datorează obligațiile de plată

menționate, fără nicio discriminare, dacă îndeplinesc condițiile

impuse de lege.

În concluzie, raportat la condițiile generale, prin mecanismul

propus prin actul normativ pentru cele două tipuri de măsuri,

mai sus menționate, nu se generează elemente de ajutor de stat.

Este de menționat că amnistia fiscală reprezintă un mod

excepţional de stingere a obligaţiilor bugetare, ea aplicându-se

în împrejurări excepţionale la categorii de contribuabili cu

datorii restante către bugetul statului în condiţiile absenţei

perspectivelor de a fi recuperate şi a oportunităţii prin prisma

politicii fiscale a statului faţă de aceştia.

• Principalele beneficii ale introducerii amnistiei fiscale

sunt relansarea economiei şi depăşirea unor probleme

economice ale contribuabililor prin intermediul aministiei

fiscale.

• Introducerea unei astfel de măsuri are ca scop creşterea

gradului de colectare a veniturilor bugetare, în condiţiile în

care, în anul 2018, ponderea acestora se situa la 31,3% în PIB.

• Anularea totală sau parţială a accesoriilor prin intermediul

17

aministiei fiscale, conduce pe termen scurt şi mediu la creşterea

veniturilor bugetare, creştere necesară şi utilă în special în

condiţiile în care se impun cheltuieli bugetare pentru investiţii

suplimentare.

• Cei mai mulţi beneficiari sunt din sectorul economic

privat.

• Printre beneficiari se regăsesc şi mari companii cu capital

integral sau majoritar de stat, aflate în dificultate financiară şi

care activează în domenii economice strategice.

• Relansarea activităţii companiilor publice conduce în anii

următori la degrevarea statului de a susţine aceste entităţi în

domenii vitale economice.

• Măsura este benefică şi pentru societăţile aflate în

procedură de restructurare şi evitare de intrare a acestora în

insolvenţă, caz în care recuperarea obligaţiilor bugetare devine

dificilă și se evită astfel apariţia unor dezechilibre la nivel

macroeconomic şi social prin susţinerea acelor societăţi cu

potenţial de redresare.

• Programele de amnistie fiscală sunt o practică europeană.

• Conform studiilor OECD, la nivelul UE doar 3 ţări nu au

avut un program de conformare voluntară, respectiv Croaţia,

Estonia şi Luxemburg, aceasta din urmă introducând un astfel

de program ulterior studiului OECD.

3. Alte informaţii

Secţiunea a 3-a

Impactul socioeconomic al actului normativ

1. Impactul

macroeconomic

Măsurile propuse prin prezentul act normativ sunt

benefice pentru contribuabili întrucât contribuie la asanarea

datoriilor acestora la bugetul general consolidat cu

perspectiva menținerii lor în circuitul economic, evitarea

intrării în insolvență cu efecte orizontale pe circuitele

economico-financiare, pierderea de locuri de muncă.

11 Impactul asupra

mediului concurenţial şi

domeniului ajutoarelor de

stat

Prin facilitățile fiscale prevăzute în actul normativ

statul urmăreşte recuperarea obligaţiilor bugetare restante.

Recuperarea se realizează de către organele fiscale

competente, la cererea contribuabilului, în anumite

condiţii, respectiv contribuabilii trebuie să prezinte un plan

de restructurare întocmit de un expert independent, să

achite obligaţiile bugetare curent și să îndeplineacă

măsurile de restructurare stabilite în plan.

2. Impactul asupra

mediului de afaceri

Prin facilitățile fiscale propuse prin actul normativ se

urmărește îmbunătățirea mediului de afaceri prin evitarea

declanșării falimentului și salvarea companiilor aflate în

dificultate financiară generată de disfuncționalități

structurale.

De asemenea de măsura anulării dobanzilor, penalităţilor

18

și a tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor bugetare

principale datorate bugetului general consolidat, restante la

data de 31 decembrie 2018, pot beneficia toți contribuabilii,

fără nici o discriminare, dacă îndeplinesc condițiile

prevăzute de actul normativ.

21. Impactul asupra

sarcinilor administrative

Facilitățile fiscale propuse se adresează debitorilor aflați

în dificultate financiară astfel încât nu se poate pune

problema creşterii sarcinilor administrative.

22. Impactul asupra

întreprinderilor mici și

mijlocii

Facilitățile fiscale propuse prin actul normativ sunt vizate

toate persoanele juridice, de drept public sau privat, care

înregistrează obligaţii bugetare restante la 31 decembrie

2018, și implicit întreprinderile mici și mijlocii, dând astfel

posibilitatea și acestora de a beneficia de aceaste facilități la

plată, ceea ce conduce la un impact pozitiv asupra acestor

categorii de întreprinderi.

S-a elaborat testul IMM.

3. Impactul social

Prin facilitățile fiscale propuse prin actul normativ se

urmărește creșterea gradului de restructurare al societăților

aflate în dificultate financiară generată de disfuncționalități

structurale, și, implicit, la păstrarea locurilor de muncă,

ceea ce conduce la un impact social pozitiv.

4. Impactul asupra

mediului Prezentul act normativ nu are impact asupra mediului.

5. Alte informaţii Nu au fost identificate

Secţiunea a 4-a

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt,

pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

- mil. lei -

Indicatori Anul

curent

Următorii 4 ani Media pe

5 ani 2020 2021 2022 2023

1 2 3 4 5 6 7

1) Modificări ale

veniturilor bugetare,

plus/minus, din care:

a) buget de stat, din acestea:

(i) impozit pe profit

(ii) impozit pe venit

b) bugete locale:

(i) impozit pe profit

19

c) bugetul asigurărilor

sociale de stat:

(i) contribuţii de asigurări

2) Modificări ale

cheltuielilor bugetare,

plus/minus, din care:

a) buget de stat, din acestea:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri şi servicii

b) bugete locale:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri şi servicii

c) bugetul asigurărilor

sociale de stat:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri şi servicii

3) Impact financiar,

plus/minus, din care:

a) a) buget de stat

b) b) bugete locale

4) Propuneri pentru

acoperirea creşterii

cheltuielilor bugetare

5) Propuneri pentru a

compensa reducerea

veniturilor bugetare

6) Calcule detaliate

privind fundamentarea

modificărilor veniturilor

şi/sau cheltuielilor

bugetare

7) Alte informaţii

Măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare și de

anulare a obligațiilor accesorii propuse prin actul

normativ au un caracter excepțional și conjunctural și

urmărește, în principal, stimularea achitării voluntare de

către contribuabili a obligațiilor bugetare principale,

maximizarea încasărilor bugetare, stimularea mediului

economic și diminuarea arieratelor bugetare.

Aceste facilități sunt mai eficiente decât procedura

de executare silită, care reprezintă o modalitate de

recuperare a creanţelor ce presupune costuri suplimentare,

fără a asigura însă un nivel de încasare satisfăcător.

Fiind măsuri stimulative și la latitudinea contribuabililor

care au potențial de a îndeplini condițiile impuse de lege

pentru acordarea facilităților fiscale, nu se poate pune

20

problema determinării unui impact financiar.

Proiectul de act normativ poate genera un impact pozitiv

direct asupra bugetului general consolidat estimat la

aproximativ 0,9 mld. lei, realizarea acestuia fiind

influențată de comportamentul contribuabililor, fiind o

măsură stimulativă.

Separat de impactul direct cele două tipuri de măsuri

generează un impact de runda II-a în valoarea totală de

0,96 mld. lei, astfel:

- în ceea ce privește impactul macroeconomic

al măsurii de restructurare a obligațiilor bugetare, prin

consumul suplimentar al populației va aduce la buget

venituri din TVA de circa 150 mil. lei. De asemenea

măsura va aduce venituri bugetare suplimentare, ca

urmare a menținerii și creării de noi locuri de muncă, din

impozit pe venit și contribuții sociale și de sănătate în

valoare de circa 250 mil. lei. Astfel, aplicarea acestei

măsuri va aduce la buget circa 400 mil. lei;

- în ceea ce privește impactul macroeconomic al

anulării accesoriilor, prin consumul suplimentar al

populației va aduce la buget venituri din TVA de circa

160 mil. lei. De asemenea măsura va aduce venituri

bugetare suplimentare, ca urmare a menținerii și creării de

noi locuri de muncă, din impozit pe venit și contribuții

sociale și de sănătate în valoare de circa 400 mil. lei.

Astfel, aplicarea acestei măsuri va aduce la buget circa

560 mil. lei.

Secţiunea a 5-a

Efectele actului normativ asupra legislaţiei în vigoare

1. Măsuri normative necesare pentru

aplicarea prevederilor actului

normativ

a) acte normative în vigoare ce vor fi

modificate sau abrogate, ca urmare a

intrării în vigoare a actului normativ;

b) acte normative ce urmează a fi

elaborate în vederea implementării

noilor dispoziţii

Ordin al ministrului finanțelor publice

privind procedura de restructurare a

obligațiilor bugetare restante la 31

decembrie 2018 în cazul debitorilor care au

datorii în cuantum mai mare sau egal cu

suma de un milion lei.

Ordin al ministrului finanțelor publice

privind procedura de anulare a unor

obligații accesorii.

11) Compatibilitatea actului normativ

cu legislaţia în domeniul achiziţiilor

publice

Nu este cazul

2) Conformitatea actului normativ cu

legislaţia comunitară în cazul

proiectelor ce transpun prevederi

Nu este cazul

21

comunitare

3) Măsuri normative necesare

aplicării directe a actelor normative

comunitare

Nu este cazul

4) Hotărâri ale Curţii de Justiţie a

Uniunii Europene Nu este cazul

5) Alte acte normative şi/sau

documente internaţionale din care

decurg angajamente

Nu este cazul

6) Alte informaţii Nu este cazul

Secţiunea a 6-a

Consultările efectuate în vederea elaborării actului normativ

1) Informaţii privind procesul de

consultare cu organizaţii

neguvernamentale, institute de cercetare

şi alte organisme implicate

Nu este cazul

2) Fundamentarea alegerii organizaţiilor

cu care a avut loc consultarea, precum şi

a modului în care activitatea acestor

organizaţii este legată de obiectul actului

normativ

Nu este cazul

3) Consultările organizate cu

autorităţile administraţiei publice

locale, în situaţia în care actul normativ

are ca obiect activităţi ale acestor

autorităţi, în condiţiile Hotărârii

Guvernului nr. 521/2005 privind

procedura de consultare a structurilor

asociative ale autorităţilor

administraţiei publice locale la

elaborarea proiectelor de acte

normative

S-a solicitat punct de vedere către

structurile asociative prin adresa nr.

805346/22.07.2019

4) Consultările desfăşurate în cadrul

consiliilor interministeriale, în

conformitate cu prevederile Hotărârii

Guvernului nr. 750/2005 privind

constituirea consiliilor interministeriale

permanente

Nu este cazul

5) Informaţii privind avizarea de către:

a) Consiliul Legislativ

Proiectul de ordonanță a Guvernului a fost

avizat favorabil de către Consiliul Legislativ

prin avizul nr. 676/2019.

22

b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Nu este cazul

c) Consiliul Economic şi Social

Proiectul de ordonanță a Guvernului a fost

avizat favorabil de către Consiliul

Economic şi Social prin avizul nr.

3979/2019.

d) Consiliul Concurenţei

A fost avizat de către Consiliului

Concurenţei prin adresa nr.

10264/31.07.2019.

e) Curtea de Conturi Nu este cazul

6) Alte informaţii Nu este cazul

Secţiunea a 7-a

Activităţi de informare publică privind elaborarea și implementarea actului

normativ

1) Informarea societăţii civile cu privire

la necesitatea elaborării actului normativ

Proiectul de act normativ s-a publicat pe

site-ul Ministerului Finanţelor Publice

potrivit dispozițiilor Legii nr. 52/2003

privind transparenţa decizională în

administraţia publică, republicată în data de

25.06.2019 şi s-a dezbătut în cadrul

Comisiei de Dialog Social din data de

25.07.2019 la care au participat

reprezentanţi ai organismelor interesate.

2) Informarea societăţii civile cu privire

la eventualul impact asupra mediului în

urma implementarii actului normativ,

precum şi efectele asupra sănătăţii şi

securităţii cetăţenilor sau diversităţii

biologice

Nu este cazul

3) Alte informaţii Nu este cazul

Secţiunea a 8-a

Măsuri de implementare

1) Măsurile de punere în aplicare a

actului normativ de către autorităţile

administraţiei publice centrale şi/sau

locale – înfiinţarea unor noi organisme

sau extinderea competenţelor

instituţiilor existente

Nu este cazul

2) Alte informaţii Nu este cazul

23

Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Ordonanţă privind

instituirea unor facilități fiscale.

Ministrul finanțelor publice

Eugen Orlando Teodorovici