normativ zapada

COD DE PROIECTARE. EVALUAREA AC łIUNII Z ĂPEZII ASUPRA CONSTRUCłIILOR

(REVIZUIRE CR 1-1-3-2005. COMENTARII, RECOMAND ĂRI DE PROIECTARE ŞI EXEMPLE DE CALCUL)

Redactarea I-a

Aprilie 2011

2

Cuprins

1. Elemente generale....................................................................................................... 3

1.1 Introducere ............................................................................................................ 3 1.2 Proiectarea asistată de încercări ............................................................................ 3 1.3 ReferinŃe normative .............................................................................................. 4

1.4 DefiniŃii ................................................................................................................. 4 1.5 Simboluri utilizate................................................................................................. 5

2. SituaŃii de proiectare ................................................................................................... 6 3. Încărcarea din zăpadă pentru proiectare ..................................................................... 7

3.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol .......................................... 7

3.2 Alte valori reprezentative...................................................................................... 9 4. Încărcarea din zăpadă pe acoperiş............................................................................. 10 5. CoeficienŃi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş ............................... 12

5.1 Acoperişuri cu o singură pantă ........................................................................... 13 5.2 Acoperişuri cu două pante .................................................................................. 13

5.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri .................................................................. 14

5.4 Acoperişuri cilindrice.......................................................................................... 15 5.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcŃii mai înalte........................... 16

6. Efecte locale.............................................................................................................. 19 6.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole .......................................... 19 6.2 Acumularea de zăpadă la marginea acoperişului................................................ 19

6.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecŃie şi alte obstacole de pe acoperişuri.. 20 7. CoeficienŃi de formă pentru aglomerări excepŃionale de zăpadă pe acoperiş .......... 21

7.1. Acoperişuri cu mai multe deschideri ................................................................. 21

7.2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcŃii mai înalte............................ 22

7.3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete........................... 23

7.3.1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele) ...................................... 23 7.3.2 Acoperişuri cu parapete ............................................................................... 25

Anexa A - Zonarea încărcării din zăpadă pe sol........................................................... 26 Anexa B - Intervalul mediu de recurenŃă al încărcării din zăpadă pe sol ..................... 31

Anexa C - Greutatea specifică a zăpezii ....................................................................... 32 Anexa D - ReferinŃe...................................................................................................... 33

3

1. Elemente generale

1.1 Introducere

(1) Codul cuprinde principiile, elementele şi datele de bază necesare pentru stabilirea încărcărilor din zăpadă în România, armonizate cu şi preluate după formatul, principiile şi regulile de aplicare şi valorile cuprinse in Eurocode 1, (EN 1991-1-3, 2003).

(2) Codul stabileşte situaŃiile de proiectare şi distribuŃiile de încărcare din zăpadă pentru proiectarea structurală a construcŃiilor şi lucrărilor inginereşti.

(3) Codul se adresează beneficiarilor, proiectanŃilor, executanŃilor de construcŃii şi autorităŃilor publice.

(4) Acest cod se utilizează pentru proiectarea construcŃiilor şi lucrărilor inginereşti situate în amplasamente cu altitudinea mai mică sau egală cu 1500 m faŃă de nivelul mării.

(5) În cod sunt indicaŃi coeficienŃii de expunere şi coeficienŃii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu forme uzuale.

(7) Încărcarea din zăpadă este o încărcare statică pe metru pătrat de proiecŃie orizontală a acoperişului.

(8) AcŃiunea zăpezii asupra construcŃiilor este considerată ca acŃiune variabilă şi în unele cazuri de aglomerare excepŃională a zăpezii (Cap.7) ca acŃiune accidentală, în conformitate cu prevederile CR 0.

(6) Codul nu se referă la urmatoarele cazuri speciale: - încărcări date de impactul zăpezii care alunecă de pe un acoperiş pe altul; - modificarea încărcărilor din vânt care ar putea rezulta din modificarea formei sau

dimensiunii construcŃiei datorită depunerii de zăpadă sau de gheaŃă; - încărcări din zăpadă în zonele în care există căderi permanente de zăpadă; - încărcări datorate gheŃii; - încărcări laterale datorate zăpezii aglomerate; - încărcări din zăpadă pe poduri.

1.2 Proiectarea asistată de încercări

(1) Pentru proiectarea constructiilor la actiunea zapezii pot fi utilizate teste/incercari experimentale şi metode numerice recunoscute şi/sau validate pentru determinarea încărcării date de zăpadă pe construcŃii.

(2) Pentru fiecare proiect în parte, proiectarea asistată de încercări se realizeaza cu acordul clientului şi al autorităŃilor competente.

(3) În cazul construcŃiilor cu acoperişuri cu forme neincluse în prezentul cod se pot utiliza prevederi din alte prescripŃii de specialitate şi/sau se pot determina experimental coeficienŃii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş, cu acordul autorităŃilor competente.

4

(4) În cazul construcŃiilor amplasate la altitudini mai mari de 1500 m, pentru determinarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă la sol şi a coeficienŃilor de formă ai încărcării din zăpadă pe acoperiş trebuie realizate studii specifice de către instituŃii de specialitate competente cu aprobarea autorităŃilor competente. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol se obŃine pe baza analizei statistice şi modelării probabiliste, utilizând date în amplasament măsurate sau certificate de autorităŃile de specialitate competente. Se recomandă utilizarea unui număr cât mai mare de valori maxime anuale măsurate (preferabil cel puŃin 20).

1.3 ReferinŃe normative

(1) Codul se utilizează împreună cu CR 0.

1.4 DefiniŃii

(1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an sau, echivalent, cu un interval mediu de recurenŃă IMR=50 ani.

(2) Altitudinea amplasamentului este altitudinea la care va fi sau la care este amplasată structura, altitudinea fiind măsurată de la nivelul mării.

(3) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină prin multiplicarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol cu coeficienŃii de expunere ai construcŃiei în amplasament şi cu coeficienŃii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş.

(4) Încărcarea din zăpada neaglomerată pe acoperiş este încărcarea datorată depunerii naturale a zăpezii pe acoperiş, distribută cvasiuniform şi influenŃată doar de forma acoperişului. Acest tip de încărcare nu include redistribuirea zăpezii datorită altor acŃiuni climatice.

(5) Încărcarea din zăpadă aglomerată pe acoperiş este încărcarea datorată redistribuirii zăpezii pe acoperiş, de exemplu datorită vântului.

(6) Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş stabileşte distribuŃia încărcării din zăpadă pe acoperişuri de diferite forme. Conceptual acest coeficient reprezintă raportul dintre încărcarea din zapadă pe acoperiş şi încărcarea din zăpadă pe sol, fără influenŃa condiŃiilor de expunere a construcŃiei în amplasament şi a efectelor termice.

(7) Coeficientul termic stabileşte reducerea încărcării din zăpadă pe acoperiş în funcŃie de fluxul termic prin acoperiş ce poate cauza topirea zăpezii.

(8) Coeficientul de expunere al construcŃiei în amplasament stabileşte reducerea sau creşterea încărcării din zăpadă pe acoperiş în funcŃie de topografia locală a amplasamentului şi de obstacolele de langă construcŃie.

(9) Încărcarea din zăpadă datorită aglomerării exceptionale de zăpadă este o încărcare datorată unui mod excepŃional de depunere a zăpezii care are o probabilitate foarte redusă de apariŃie.

5

1.5 Simboluri utilizate

Majuscule latine

A altitudinea amplasamentului [m]

Ce coeficientul de expunere al construcŃiei în amplasament

C t coeficientul termic

IMR intervalul mediu de recurenŃă al încărcării

Se încărcarea/forŃa pe metru liniar datorită zăpezii atârnate de acoperiş [kN/m]

Fs încărcarea/forŃa din zăpadă pe metru liniar exercitată de către masa de zăpadă care alunecă [kN/m]

Litere mici latine

b lăŃimea construcŃiei sau părŃii/elementului de construcŃie [m]

d grosimea stratului de zăpadă [m]

h înălŃimea construcŃiei sau părŃii/elementului de construcŃie [m]

k coeficient care Ńine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă

ls lungimea zonei cu zăpadă aglomerată [m]

sk valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, în amplasament [kN/m2]

s valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş [kN/m2]

Litere mici greceşti

α unghiul de pantă al acoperişului, măsurat faŃă de orizontală [0]

β unghiul dintre orizontală şi tangenta la acoperişul cilindric

γ greutatea specifică a zăpezii [kN/m3]

µ coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş.

ψ0 Factor de grupare pentru valoarea de grupare a acŃiunii variabile

ψ1 Factorul de grupare pentru valoarea frecventă a acŃiunii variabile

ψ2 Factorul pentru valoarea cvasi-permanentă a acŃiunii variabile

6

2. SituaŃii de proiectare

(1) SituaŃiile de proiectare sunt în concordanŃă cu CR 0.

(2) Se utilizează următoarele cazuri de proiectare:

Cazul A: condiŃii normale, fără considerarea aglomerărilor excepŃionale de zăpadă pe acoperiş. Se consideră situaŃia de proiectare permanentă/tranzitorie şi se utilizează două tipuri de distribuire a încărcării din zăpadă: încărcarea din zăpadă neaglomerată şi încărcarea din zăpadă aglomerată. Se folosesc prevederile de la 4(9), ecuaŃia 4.1 şi Capitolul 5.

Cazul B: condiŃii excepŃionale, cu considerarea aglomerărilor excepŃionale de zăpadă pe acoperiş. Se consideră două situaŃii de proiectare:

• permanentă/tranzitorie cu utilizarea încărcării din zăpadă neaglomerată şi aglomerată (cu excepŃia formelor de acoperiş din Capitolul 7), cu prevederile de la 4(9), ec. 4.1 şi Capitolul 5 şi

• accidentală (în care zăpada este acŃiunea accidentală) cu utilizarea încărcării din aglomerarea excepŃională de zăpadă (pentru formele de acoperiş din Capitolul 7), cu prevederile 4(10) şi ecuaŃia 4.2.

(3) Pentru proiectarea construcŃiilor pe teritoriul României (climă temperată) nu se iau în considerare zone cu căderi excepŃionale de zăpadă caracterizate de o probabilitate foarte redusă de apariŃie.

7

3. Încărcarea din zăpadă pentru proiectare

3.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol

(1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an (interval mediu de recurenŃă IMR=50 ani).

(2) Cu acordul beneficiarului, în cazul construcŃiilor şi structurilor pentru care se doreşte un nivel de siguranŃă mai mare decât cel normal, se poate folosi o încărcare din zăpadă la sol având o probabilitate de depaşire mai mică de 2% (interval mediu de recurenŃă IMR>50 ani), Anexa B.

(3) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol, sk, în România, este indicata în harta de zonare din Figura 3.1. Harta este valabilă pentru altitudini A ≤ 1000 m.

(4) Valoarea caracteristica a încărcarii din zăpadă pe sol din harta din Figura 3.1 este valoarea minimă obligatorie pentru proiectare.

(5) În Anexa A sunt prezentate valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru 302 localităŃi din România.

(6) Determinarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol în amplasamente cu altitudinea 1000m < A ≤ 1500m se face cu următoarele relaŃii.

sk(1000m < A ≤ 1500m) = 2,0 + 0,00691 (A-1000) pt. sk(A≤1000m)=2,0 kN/m2 (3.1)

sk(1000m < A ≤ 1500m) = 1,5 + 0,00752 (A-1000) pt. sk(A≤1000m)=1,5 kN/m2 (3.2)

unde sk(A≤1000m) sunt valorile din Harta din Fig. 3.1. Exemple de valori pentru altitudini de la 1000m pana la 1500m sunt indicate în Tabelul 3.1:

Tabelul 3.1 Exemple de valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru

amplasamente cu altitudini 1000m < A ≤ 1500m

sk(1000m < A ≤ 1500m), kN/m2 Zona

Altitudinea A, m sk=1,5 kN/m2 sk=2,0 kN/m2 1000 1,5 2,0 1100 2,3 2,7 1200 3,0 3,4 1300 3,8 4,1 1400 4,5 4,8 1500 5,3 5,5

(7) Valorile încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentele cu altitudinea 1000m< A ≤ 1500m ce rezultă din utilizarea relaŃiilor (3.1) si (3.2) sunt valori minime pentru proiectare. (8) Pentru amplasamente situate la altitudini A > 1500m se utilizează prevederile 1.2 (4). In aceste amplasamente, valoarea minimă pentru proiectare a încărcării din zăpadă pe sol este cea calculată cu relaŃiile (3.1) si (3.2) la altitudinea de 1500m.

8

Figura 3.1 Valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol sk, kN/m2, pentru altitudini A ≤ 1000 m

Notă: pentru altitudini A > 1000 m valorile se determina cu relaŃiile (3.1) şi (3.2)

9

3.2 Alte valori reprezentative

(1) Celelalte valori reprezentative ale încărcării date de zăpadă, care sunt luate în considerare la

proiectarea acoperişurilor, conform CR 0, sunt:

- valoarea de grupare ψ0 s

- valoarea frecventă ψ1 s

- valoarea cvasipermanentă ψ2 s

unde

ψ0 este factorul de grupare pentru valoarea de grupare a acŃiunii variabile

ψ1 factorul de grupare pentru valoarea frecventă a acŃiunii variabile

ψ2 factorul pentru valoarea cvasi-permanentă a acŃiunii variabile

s valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş.

(2) Valorile factorilor ψ0, ψ1 şi ψ2 sunt conform CR 0, Tabelul A.1 sau Tabelul 3.2 de mai jos, care conŃine aceeaşi informaŃie selectată pentru încărcarea dată de zăpadă.

Tabelul 3.2 Valorile factorilor ψ0, ψ1 şi ψ2 pentru încărcarea dată de zăpadă

ψ0 0.7

ψ1 0.5

ψ2 0.4

10

4. Încărcarea din zăpadă pe acoperiş

(1) Încărcarea din zăpadă pe acoperiş ia în considerare depunerea de zăpadă în funcŃie de forma acoperişului şi de redistributia zăpezii cauzată de vânt şi de topirea zăpezii.

(2) Factorii care influentează modul de depunere al zăpezii pe acoperiş pot fi:

a) forma acoperişului; b) caracteristicile termice ale acoperişului; c) rugozitatea suprafeŃei acoperişului; d) cantitatea de căldură generată sub acoperiş; e) vecinătatea cu alte clădiri; f) terenul din jurul clădirii; g) condiŃii meteorologice locale, în particular caracteristicile vântului, variaŃiile de

temperatură, nivelul aşteptat de precipitaŃii (ploi sau ninsori).

(3) În situaŃia de proiectare permanentă/tranzitorie se utilizează trei distribuŃii ale încărcării din zăpadă:

(i) încărcarea din zăpadă neaglomerată (vezi definiŃia 1.4(4)) şi

(ii) încărcarea din zăpada aglomerată (vezi definiŃia 1.4(5)) si

(iii) încărcarea din zăpadă in cazul efectelor locale (Cap.6).

(4) DistribuŃiile încărcării din zăpadă se determină conform Cap.5, Cap.6 şi Cap.7.

(5) Încărcarea din zăpadă este considerată ca acŃionând vertical pe proiecŃia orizontală a suprafeŃei acoperişului (încărcare pe m2).

(6) DistribuŃiile zăpezii pe acoperiş din acest cod sunt valabile pentru depunerea naturală a zăpezii pe acoperiş.

(7) Dacă se anticipează înlăturarea sau redistribuirea artificială a zăpezii de pe acoperiş, acesta trebuie proiectat cu distribuŃii ale încărcării din zăpadă specifice situaŃiilor anticipate, cu acordul beneficiarului şi al autorităŃilor competente.

(8) Se recomandă adoptarea unor măsuri constructive/preventive pentru evitarea situaŃiilor de sporire a încărcării din zăpadă pe acoperiş datorită blocării prin îngheŃare a sistemului de scurgere a apelor de pe acoperiş.

(9) Valoarea caracteristica a incărcarii din zăpadă pe acoperiş, s, pentru situaŃia de proiectare permanentă/tranzitorie se determină astfel:

s = µi Ce Ct sk (4.1)

unde:

µi este coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiş (Capitolul 5); sk valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasament; Ce coeficientul de expunere al construcŃiei în amplasament; C t coeficientul termic.

11

(10) Valoarea caracteristica a incărcării din zăpadă pe acoperiş, s, pentru situaŃia de proiectare în care zăpada este considerată ca încărcare accidentală (datorită aglomerării excepŃionale de zăpadă pe acoperiş) se determină astfel:

s = µi sk (4.2)

unde:

µi este coeficientul de formă pentru încărcări datorită aglomerării excepŃionale de zăpadă pe acoperiş (Capitolul 7);

sk valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasament;

(11) Coeficientul de expunere al construcŃiei în amplasament, Ce, este funcŃie de condiŃiile de expunere ale construcŃiei (atât la momentul proiectării cât şi ulterior), valorile sale sunt date în Tabelul 4.1.

Tabelul 4.1 Valorile coeficientului de expunere Ce

Tipul expunerii Ce Completă 0,8 Normală 1,0 Redusă 1,2

Notă:

În cazul expunerii „Complete”, zăpada poate fi spulberată în toate direcŃiile din jurul clădirii, pe zone de teren plat lipsit de adăpostire sau cu adăpostire redusă datorată terenului, copacilor sau construcŃiilor mai înalte.

În cazul expunerii „Normale”, topografia terenului şi prezenŃa altor construcŃii sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt.

În cazul expunerii „Reduse”, construcŃia este situată mai jos decât terenul înconjurător sau este înconjurată de copaci înalŃi şi/sau construcŃii mai înalte.

(12) Coeficientul termic Ct poate reduce încărcarea dată de zăpadă pe acoperiş în cazuri speciale, când coeficientul global de transfer termic al acoperişului este ridicat (> 1 W/m2K) şi conduce la topirea zăpezii. În aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determină prin studii speciale şi este aprobată de autoritatea naŃională competentă. În toate celelalte cazuri coeficientul termic:

Ct = 1,0.

12

5. CoeficienŃi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş

(1) În prezentul capitol sunt indicaŃi coeficienŃi de formă pentru încărcarea din zapadă pe acoperiş pentru situaŃia de proiectare permanentă/tranzitorie (cazurile în care zapada este neaglomerată şi aglomerată).

(2) În situaŃia de proiectare în care zăpada este considerată a fi acŃiune accidentală (cazul aglomerărilor excepŃionale de zăpadă) se folosesc prevederile din Capitolul 7.

(3) CoeficienŃii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă (Cap. 5.1), cu două pante (Cap.5.2) şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri (Cap.5.3) sunt daŃi în Tabelul 5.1 şi în Figura 5.1. Valorile din Figura 5.1 şi din Tabelul 5.1 sunt valabile pentru situaŃiile în care zăpada nu este împiedicată sa alunece de pe acoperiş.

Tabelul 5.1 Valorile coeficienŃilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o

singură pantă, cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri

Panta acoperişului, α0 00 ≤ α ≤ 300 300 < α < 600 α ≥ 600

µ1 0,8 0,8 (60 - α)/30 0,0

µ2 0,8 + 0,8 α /30 1,6 -

Figura 5.1 CoeficienŃii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă, cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri

(4) Dacă pe acoperişurile cu o singură pantă (Cap. 5.1), cu două pante (Cap.5.2) şi pe acoperişurile cu mai multe deschideri (Cap.5.3) există parazăpezi sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există parapete ce impiedică alunecarea zăpezii, atunci coeficienŃii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie sa fie mai mici de 0,8.

13

5.1 Acoperişuri cu o singură pantă

(1) DistribuŃia coeficientului de formă µ1 al încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu o singură pantă, pentru situaŃiile în care zăpadă nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş, este cea din Figura 5.2. DistribuŃia din Figura 5.2 se foloseşte şi pentru cazul zăpezii neaglomerate şi pentru cel al zăpezii aglomerate. Valoarea coeficientului µ1 este dată în Tabelul 5.1 şi Figura

5.1, funcŃie de panta acoperişului, α [º].

Figura 5.2 DistribuŃia coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă

(2) Dacă pe acoperişurile cu o singură pantă există parazăpezi sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci coeficienŃii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie sa fie mai mici de 0,8.

5.2 Acoperişuri cu două pante

(1) Pentru proiectare se consideră 3 cazuri de distribuŃie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu două pante, pentru situaŃiile în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş:

- pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuŃia din Figura 5.3, cazul (i).

- pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuŃiile din Figura 5.3, cazul (ii) şi cazul (iii).

(2) DistribuŃiile coeficienŃilor de formă µ1 pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cu două pante, pentru situaŃiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş, sunt cele din Figura 5.3. Valorile coeficienŃilor µ1 sunt date în Tabelul 5.1 şi Figura 5.1, în funcŃie

de panta acoperişului, α [º].

(3) Dacă pe acoperişurile cu două pante există parapete sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce impiedică alunecarea zăpezii, atunci coeficienŃii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici de 0,8.

14

α 1

0.5 µµµµ 1 ( αααα 2 )

α 2

µµµµ 1 ( αααα 2 ) 0.5 µµµµ 1 ( αααα 1 )

µµµµ 1 ( αααα 1 )

µµµµ 1 ( αααα 2 ) µµµµ 1 ( αααα 1 )

Figura 5.3 DistribuŃia coeficienŃilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu două pante

5.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri

(1) Pentru proiectare se consideră 2 cazuri de distribuŃie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu mai multe deschideri, pentru situaŃiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş:


- pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuŃia din Figura 5.4, cazul (ii).

(2) Pentru încărcarea din zăpadă neaglomerata şi aglomerată, pentru acoperişurile cu mai multe deschideri/pante, pentru situaŃiile în care zăpada nu este împiedicătă să alunece de pe acoperiş, distribuŃiile coeficienŃilor de formă µ1 şi µ2 sunt cele din Figura 5.4. Valorile

coeficienŃilor µ1 şi µ2 sunt date în Tabelul 5.1 şi Fig. 5.1, în funcŃie de panta acoperişului, α [º].

(3) Dacă pe acoperişurile cu mai multe deschideri există parapete sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci coeficienŃii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie sa fie mai mici de 0,8.

(4) Pentru situaŃiile în care în zona doliei una sau ambele pante ale acoperişului sunt mai mari de 60º, pentru determinarea coeficientului µ2 sunt necesare studii speciale efectuate de instituŃii competente, cu acordul autorităŃilor competente.

Cazul (i)

Cazul (ii)

Cazul (iii)

15

Figura 5.4 DistribuŃia coeficienŃilor de formă pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată şi aglomerată pe acoperişuri cu mai multe deschideri

5.4 Acoperişuri cilindrice (1) Pentru proiectare se consideră 2 cazuri de distribuŃie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cilindrice, pentru situaŃiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş:


- pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuŃia din Figura 5.5, cazul (ii).

µµµµ3

β>600

ls

0,5µµµµ3

0,8

β=600

ls/4 ls/4 ls/4 ls/4

h

b

Cazul (i)

Cazul (ii)

Figura 5.5 DistribuŃia coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri

cilindrice

16

(2) DistribuŃia coeficientului de formă µ3 pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice, pentru situaŃiile în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş, este prezentată în Figura 5.5, unde coeficientul µ3 este determinat din Figura 5.6 şi EcuaŃia 5.1.

(3) Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cilindrice este indicat în Figura 5.6 pentru valori ale unghiului β dintre orizontală şi tangenta la curba directoare a

acoperişului β ≤ 600 şi pentru diferite rapoarte înălŃime/lăŃime (h/b).

Figura 5.6 Coeficientul de formă pentru încărcarea din zapada pe acoperişuri cilindrice (β ≤ 600)

(4) Valorile coeficientului de formă µ3 pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice sunt:

µ3 = 0 pentru β > 600. (5.1a)

µ3 = 0,2 + 10 h/b 0,2 ≤µ3 ≤ 2 pentru β ≤ 600. (5.1b)

(5) Dacă la marginea mai joasă a acoperişului cilindric este plasat un parapet sau alt obstacol ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci coeficientul de formă al încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mic de 0,8.

5.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcŃii mai înalte

(1) Aglomerările de zăpadă de pe acoperişurile adiacente sau apropiate de construcŃii mai înalte se datorează spulberării zăpezii de către vânt şi alunecării zăpezii de pe acoperişul superior.

(2) Pentru situaŃia de proiectare permanentă/tranzitorie a acoperişului pe care se aglomerează zăpada de pe acoperişul mai înalt adiacent, se consideră 2 cazuri de distribuŃie a încărcării din zăpadă:

- pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, distribuŃia recomandată este indicată în Figurile 5.7a si 5.7b, cazul (i).

- pentru încărcarea din zăpada aglomerată, distribuŃia recomandată este indicată în Figurile 5.7a si 5.7b, cazul (ii).

17

(3) DistribuŃiile coeficienŃilor de formă pentru încărcararea din zăpadă pe acoperişuri adiacente sau apropiate de construcŃii mai înalte sunt cele din Figurile 5.7a si 5.7b .

Figura 5.7a

Figura 5.7b

Figura 5.7 DistribuŃia coeficienŃilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri adiacente sau apropiate de construcŃii mai înalte

µµµµ1

18

(4) Valorile coeficienŃilor de formă µ1 şi µ2 (Figurile 5.7a si 5.7b) se determină astfel:

µ1 = 0,8 (5.2)

µ2 = µs + µw. (5.3)

unde

µs este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii de pe acoperisul mai înalt adiacent, iar

µw este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt.

(5) Coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii, µs este:

pentru α ≤ 150 µs = 0

pentru α > 150 µs = 50% din valoarea maximă a coeficientului de formă corespunzator acoperişului mai înalt adiacent, care se determină conform Cap.5.2.

(6) Coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt, µw este:

µw = (b1 + b2)/2h ≤ γ h /sk 0,8 ≤ µw ≤ 4,0 (5.4)

unde

γ este greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/m3

b1, b2 şi h - dimensiuni (in metri) în Figurile 5.7a si 5.7b.

(7) Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperişul orizontal situat mai jos (Fig.5.7a) se consideră ls = 2 h şi este limitată la 5 m ≤ ls ≤ 15 m.

(8) Dacă b2 ≤ ls, coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă la marginea acoperişului

orizontal situat mai jos se calculează prin interpolarea valorilor lui µ1 şi µ2, în conformitate cu Figura 5.7b.

19

6. Efecte locale

Aceast capitol se refera la urmatoarele incarcari:

- din zona proeminenŃelor sau obstacolelor;

- de la marginea acoperişului;

- din dreptul panourilor parazăpadă.

6.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole

(1) Pe acoperişurile cu obstacole este posibilă aglomerarea zăpezii în zonele de adăpostire aerodinamică la vânt.

(2) DistribuŃia coeficienŃilor de formă în cazul aglomerărilor de zăpadă datorate obstacolelor este cea din Figura 6.1 pentru acoperişuri cvasiorizontale.

Figura 6.1 DistribuŃia coeficienŃilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cvasiorizontale cu obstacole

(3) Valorile coeficienŃilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cvasi orizontale cu obstacole sunt:

µ1 = 0,8 (6.1)

µ2 = γ h / sk respectând condiŃia 0,8 ≤ µ2 ≤ 2,0. (6.2)

Greutatea specifică a zăpezii γ se consideră ca fiind 2 kN/m3. h este inaltimea obstacolului (m)

(4) Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperiş se consideră ls = 2 h şi este limitată la

5 m ≤ ls ≤ 15 m.

6.2 Acumularea de zăpadă la marginea acoperişului (1) La altitudini mai mari de 800m, la proiectarea zonelor de acoperiş ieşite în consolă, Fig.6.2, trebuie să se considere pe langă încărcarea din zăpadă corespunzătoare acestor zone şi încărcarea dată de zăpadă atârnată de marginea acoperişului.

20

Figura 6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului

(2) Încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului se consideră ca acŃionând la marginea acoperişului (distribuită de-a lungul acestuia şi măsurată în kN/m) şi se determină astfel:

se = k s2/ γ (6.3)

unde:

se este încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului (kN/m);

s valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă;

γ greutatea specifică a zăpezii care se consideră 3 kN/m3;

k coeficient care Ńine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă.

(3) Coeficientul k=3/d, dar este limitat superior la valoarea k ≤ d γ, unde d este grosimea stratului de zăpadă pe acoperiş (în metri).

(4) Grosimea d a stratului de zăpadă se calculează împărŃind încărcarea din zăpadă (neaglomerată) pe acoperiş la greutatea specifică a zăpezii (3kN/m3).

6.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecŃie şi alte obstacole de pe acoperişuri

(1) În cazurile în care zăpada alunecă pe un acoperiş în pantă sau curb, coeficientul de frecare dintre zăpadă şi acoperiş se consideră a fi nul. În acest caz, încărcarea din zăpadă pe metru liniar, Fs (kN/m), exercitată pe panourile de protecŃie (parazăpezi) şi pe alte obstacole de către masa de zăpadă care alunecă, se va calcula pe direcŃia alunecării cu relaŃia:

Fs = s b sinα (6.4)

unde:

s este valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă;

b distanŃa în plan orizontal între panourile de protecŃie succesive sau de la coama acoperişului la primul panou (m);

α panta acoperişului măsurată faŃă de orizontală [ 0 ].

d

se

21

7. CoeficienŃi de formă pentru aglomerări excepŃionale de zăpadă pe acoperiş

(1) CoeficienŃii de formă pentru aglomerări excepŃionale de zăpadă pe acoperiş se utilizează pentru evaluarea încărcării din zăpada în combinaŃiile de încărcări în care acŃiunea zăpezii este accidentală.

(2) Când se folosesc distribuŃiile de coeficienŃi de formă din acest capitol, se consideră că astfel se caracterizează aglomerările excepŃionale de zăpadă şi că în rest nu mai există zăpadă pe acoperiş.

7.1. Acoperişuri cu mai multe deschideri

(1) În cazul acoperişurilor cu mai multe deschideri, pentru încărcarea din aglomerarea excepŃională de zăpadă, distribuŃia este cea din Figura 7.1. În acest caz de încărcare (aglomerare excepŃională de zăpadă) nu există zăpadă pe acoperiş cu excepŃia zonei de aglomerare indicată în Figura 7.1.

Figura 7.1 DistribuŃia coeficientului de formă pentru încărcarea din aglomerare excepŃională de zăpadă pe acoperişuri cu mai multe deschideri (zona doliilor)

(2) Valoarea coeficientului de formă µ1 pentru încărcarea din aglomerare excepŃională de zăpadă din Fig. 7.1 este valoarea minimă dintre:

µ1 = γ h / sk (7.1a)

µ1 = 2b3 / (ls1+ls2); ls1 = b1, ls2 = b2 (7.1b)

µ1 = 5. (7.1c)

unde sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2] în amplasamentul construcŃiei, iar γ este greutatea specifică a zăpezii si se considera egala cu 2 kN/m3. h se consideră în metri.

h2 h1

22

Valoarea de înălŃime h (în metri) se calculează cu relaŃia:

21

1221

bb

hbhbh

+⋅+⋅= (7.2)

(3) Pentru acoperişuri cu mai mult de două deschideri cu o geometrie aproximativ simetrică şi uniformă, b3 se consideră egal cu de 1,5 ori deschiderea. Această distribuŃie de încărcare este aplicabilă fiecarei dolii, dar nu neapărat simultan.

(4) Când în proiectarea construcŃiei se consideră simultan mai multe aglomerări excepŃionale de zăpadă în dolii, încărcarea caracteristica totală cumulată datorata acestor aglomerări se limitează superior. Încărcarea caracteristica totală cumulată pe metru liniar nu trebuie sa depaşească produsul dintre încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol în amplasament şi lungimea clădirii pe direcŃia perpendiculară doliilor.

7.2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcŃii mai înalte

(1) În cazul acoperişurilor adiacente sau apropiate de construcŃii mai înalte pe care se aglomerează zăpada de pe acoperişul mai înalt adiacent sau învecinat se consideră un singur caz de distribuŃie a încărcării din aglomerarea exceptională de zăpadă.

(2) Se ia în considerare această situaŃie de proiectare (acoperişuri învecinate) doar când clădirea cu acoperişul mai jos se află la maximum 1,5 m distanŃă de clădirea mai înaltă care poate provoca aglomerarea excepŃională de zăpadă.

(3) În cazul când clădirea mai joasă se află la distanŃă de până la 1,5 m, pentru proiectarea acoperişului acesteia la încărcarea din aglomerare excepŃională de zăpadă se ia în considerare doar zăpada de pe acoperiş, fără a se lua în considerare zăpada căzută între clădiri.

(4) DistribuŃia coeficienŃilor de formă ai încărcării din aglomerarea excepŃională de zăpadă pe acoperişul tip şarpantă situat mai jos este cea din Figura 7.2 şi Tabelul 7.1.

Figura 7.2 DistribuŃia coeficienŃilor de formă pentru încărcarea din aglomerare excepŃională de

zăpadă pe acoperişuri adiacente sau învecinate mai joase

23

Tabelul 7.1 CoeficienŃii de formă pentru încărcarea din aglomerare excepŃională de zăpadă pe acoperişuri adiacente sau învecinate mai joase

Coeficient de formă

Panta acoperişului, α1

00 ≤ α ≤ 150 150 < α ≤300 300 < α < 600 600 ≤ α

µ1 µ3 µ3

−15

30 α 0 0

µ2 µ3 µ3 µ3

−30

60 α 0

unde

µ3 este cea mai mică valoare dintre 2h / sk, 2b / ls sau 8.

b este cea mai mare valoare dintre b1 sau b2

ls este lungimea zonei de aglomerare excepŃională a zăpezii pe acoperişul adicent sau învecinat situat mai jos, este cea mai mică valoare dintre 5h, b1 sau 15m.

(5) În acest caz de încărcare (aglomerare exceptională de zăpadă) nu există zăpadă pe acoperişul clădirii mai joase cu excepŃia zonei de aglomerare indicată în Figura 7.2.

7.3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete

(1) DistribuŃia coeficienŃilor de formă pentru încărcărea din aglomerarea excepŃională de zăpadă pe acoperişurile cu obstacole (altele decât parapetele) este indicată în Cap.7.3.1. În cazul acoperişurilor cu parapete, distribuŃia este indicată în Cap. 7.3.2.

7.3.1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele)

(1) DistribuŃia coeficienŃilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepŃională de zăpadă pe acoperişurile cu obstacole (altele decât parapetele) este indicată în Figura 7.3.

(2) Dacă obstacolul lângă care se poate forma aglomerarea exceptională de zăpadă are o inaltime mai mică de 1m, atunci efectul aglomerarii se poate neglija.

(3) DistribuŃiile din Figura 7.3 se utilizează în următoarele cazuri:

- obstacolul de pe acoperiş are o înălŃime mai mică de 1 m;

- obstacole cu peste 1m înălŃime, dar cu lăŃimea mai mică de 2m pot fi considerate obstacole locale; în acest caz, înălŃimea h a obstacolului se consideră a fi cea mai mică valoare dintre înălŃimea obstacolului şi lăŃimea acestuia perpendiculară pe direcŃia vântului;

- aglomerarea exceptională din zăpadă se exercită pe copertine care protejează uşile de intrare în constructie sau docurile de încărcare cu lungime b1 mai mică de 5 m, indiferent de înălŃimea h de la copertina la acoperis.

24

Figura 7.3 CoeficienŃi de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepŃională de zăpadă pe acoperişuri în zona obstacolelor

(4) CoeficienŃii de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepŃională de zăpadă pe acoperiş în zona obstacolelor se determină astfel:

µ1 = minimul dintre următoarele două valori: γ h1 /sk si 5; (7.3a)

µ2 = minimul dintre următoarele două valori: γ h2 /sk si 5. (7.3b)

sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasamentul construcŃiei. γ este greutatea specifică a zăpezii si se considera egala cu 2 kN/m3. h1 si h2 se consideră în metri.

(5) Lungimea zonei de aglomerare excepŃională a zăpezii (Fig.7.3) se va lua astfel:

ls = minimul dintre 5h şi b1 (7.4a)

ls1 = minimul dintre 5h1 şi b1 (7.4b)

ls2 = minimul dintre 5h2 şi b2 (7.4c)

unde h, h1, h2 ≤ 1 m (h, h1, h2 conform Fig. 7.3).

(6) Pentru copertinele având o lungime b1 mai mică de 5m, coeficientul de formă al încărcării µ1 este minimul dintre γ h /sk si 5, fiind limitat superior la µ1 ≤ 2b/ls, unde b este valoarea maximă dintre b1 şi b2.

25

7.3.2 Acoperişuri cu parapete

(1) DistribuŃia coeficienŃilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepŃională de zăpadă pe acoperişurile cu parapete este prezentată în Figura 7.4.

Figura 7.4 CoeficienŃi de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepŃională de zăpadă pe acoperişuri cu parapete

(2) În Figura 7.4, coeficientul de formă al încărcării din zăpada aglomerată pe acoperiş în dreptul parapetelor se va lua ca minimul dintre:

µ1 = γ h/sk

µ1 = γ b/ls unde b = max (b1 ; b2) (7.4)

µ1 = 8.0.

unde sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasamentul construcŃiei. γ este greutatea specifică a zăpezii si se considera egala cu 2 kN/m3. h este înălŃimea parapetului (în m).

Lungimea zonei de acumulare de zăpadă, ls se va lua minimul dintre 5h, b1 şi 15m.

26

Anexa A - Zonarea încărcării din z ăpadă pe sol

(1) Harta de zonare a încărcării din zăpadă a fost elaborată pe baza analizei statistice şi a modelării probabiliste a valorilor extreme maxime anuale ale încărcării din zăpadă pe sol observate la 114 staŃii meteorologice pe teritoriul României. Baza de date existentă la INCERC (obŃinute de la INMH) pentru perioada 1930-1989 a fost completată cu date de la AdministraŃia NaŃională de Meteorologie pentru perioada 1989-2005.

(2) Zonarea valorii caracteristice a încărcării din zăpada pe sol, sk [kN/m2], definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an, corespunzând unui interval mediu de recurenŃă IMR=50 ani, s-a făcut luând în considerare:

(i) Valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol, calculate în repartiŃia Gumbel pentru maxime, repartiŃie de probabilitate recomandată de EN 1991-1-3/2003;

(ii) ComparaŃia dintre valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol şi valorile maxime observate ale încărcării din zăpadă pe sol, în fiecare staŃie meteorologică;

(iii) Analiza distribuŃiei geografice pe teritoriul României a valorilor coeficientului de variaŃie şi a mediei maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol.

(3) În Tabelul A.1 sunt date valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol în 302 localităŃi din România, în conformitate cu harta de zonare din Figura 3.1.

Tabel A1. Valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol în 302 localităŃi din România, conform Fig. 3.1

Nr. Localitate JudeŃ sk

[kN/m2]

1 Abrud Alba 1,5

2 Adamclisi ConstanŃa 1,5

3 Adjud Vrancea 2,5

4 Agnita Sibiu 1,5

5 Aiud Alba 1,5

6 Alba Iulia Alba 1,5

7 Aleşd Bihor 1,5

8 Alexandria Teleorman 2,5

9 Anina Caraş-Severin 2,0

10 Aninoasa Hunedoara 2,0

11 Apa Neagră Gorj 2,0

12 Arad Arad 1,5

13 Avrămeni Botoşani 2,5

14 Avrig Sibiu 2,0

15 Azuga Prahova 2,0

16 Babadag Tulcea 2,0

17 Bacău Bacău 2,5


[kN/m2]

18 Baia de Aramă MehedinŃi 2,0

19 Baia Mare Maramureş 2,0

20 Baia Sprie Maramureş 2,0

21 Balinteşti GalaŃi 2,5

22 Balş Dolj 2,0

23 Banloc Timiş 1,5

24 Baraolt Covasna 1,5

25 Basarabi ConstanŃa 1,5

26 Băicoi Prahova 2,0

27 Băile Govora Vâlcea 2,0

28 Băile Herculane Caraş-Severin 2,0

29 Băile Olăneşti Vâlcea 2,0

30 Băile Tuşnad Harghita 2,0

31 Băileşti Dolj 2,5

32 Bălan Harghita 2,0

33 Bâcleş MehedinŃi 2,0

34 Bârlad Vaslui 2,5

27


[kN/m2]

35 Bechet Dolj 2,0

36 Beclean BistriŃa Năsăud 1,5

37 Beiuş Bihor 1,5

38 Bereşti GalaŃi 2,5

39 Bicaz NeamŃ 2,0

40 BistriŃa BistriŃa Năsăud 1,5

41 Blaj Alba 1,5

42 Bocşa Caraş-Severin 1,5

43 Boldeşti-Scăeni Prahova 2,0

44 Bolintin-Vale Giurgiu 2,0

45 BoiŃa Sibiu 2,0

46 Borod Bihor 1,5

47 Borsec Harghita 2,0

48 Borşa Maramureş 2,0

49 Botoşani Botoşani 2,5

50 Brad Hunedoara 1,5

51 Braşov Braşov 2,0

52 Brăila Brăila 2,5

53 Breaza Prahova 2,0

54 Brezoi Vâlcea 2,0

55 Bucureşti Bucureşti 2,0

56 Budeşti Călăraşi 2,0

57 Buftea Ilfov 2,0

58 Buhuşi Bacău 2,0

59 Bumbeşti-Jiu Gorj 2,0

60 Buşteni Prahova 2,0

61 Buzău Buzău 2,0

62 Buziaş Timiş 1,5

63 Calafat Dolj 2,5

64 Caracal Olt 2,0

65 Caransebeş Caraş-Severin 1,5

66 Carei Satu Mare 1,5

67 Cavnic Maramureş 2,0

68 Călan Hunedoara 1,5

69 Călăraşi Călăraşi 2,5

70 Călimăneşti Vâlcea 2,0

71 Câmpia Turzii Cluj 1,5

72 Câmpeni Alba 1,5

73 Câmpina Prahova 2,0

74 Câmpulung Argeş 2,0

75 Câmpulung Mold. Suceava 2,0


[kN/m2]

76 Ceahlău NeamŃ 2,0

77 Cehu Silvaniei Sălaj 1,5

78 Cernavodă ConstanŃa 2,0

79 Chişineu-Criş Arad 1,5

80 Cisnădie Sibiu 1,5

81 Cluj-Napoca Cluj 1,5

82 Codlea Braşov 1,5

83 Colibaşi Arges 2,0

84 Comarnic Prahova 2,0

85 Comăneşti Bacău 2,0

86 ConstanŃa ConstanŃa 1,5

87 Copşa Mică Sibiu 1,5

88 Corabia Olt 2,5

89 Corugea Tulcea 2,0

90 Costeşti Argeş 2,0

91 Cotnari Iaşi 2,5

92 Covasna Covasna 2,0

93 Craiova Dolj 2,0

94 Cristuru Secuiesc Harghita 1,5

95 Cugir Alba 1,5

96 Curtea de Argeş Argeş 2,0

97 Curtici Arad 1,5

98 Darabani Botoşani 2,5

99 Dărmăneşti Bacău 2,0

100 Dej Cluj 1,5

101 Deta Timiş 1,5

102 Deva Hunedoara 1,5

103 Dorohoi Botoşani 2,5

104 Drăgăşani Vâlcea 2,0

105 Drăgăneşti-Olt Olt 2,0

106 Drobeta Tr.-Severin MehedinŃi 2,0

107 Dumbrăveni Sibiu 1,5

108 Eforie Nord ConstanŃa 1,5

109 Eforie Sud ConstanŃa 1,5

110 Făgăraş Braşov 1,5

111 Fălticeni Suceava 2,5

112 Făurei Brăila 2,5

113 Feteşti IalomiŃa 2,5

114 Fieni DâmboviŃa 2,0

115 Filiaşi Dolj 2,0

116 Focşani Vrancea 2,0

28


[kN/m2]

117 Fundulea Călăraşi 2,0

118 GalaŃi GalaŃi 2,5

119 Găeşti DâmboviŃa 2,0

120 Gheorgheni Harghita 2,0

121 Gherla Cluj 1,5

122 Giurgiu Giurgiu 2,5

123 Gorgova Tulcea 2,5

124 GriviŃa IalomiŃa 2,5

125 GurahonŃ Arad 1,5

126 Gura Humorului Suceava 2,0

127 HaŃeg Hunedoara 2,0

128 Hârlău Iaşi 2,5

129 Hârşova ConstanŃa 2,5

130 Holod Bihor 1,5

131 Horezu Gorj 2,0

132 Huedin Cluj 1,5

133 Hunedoara Hunedoara 1,5

134 Huşi Vaslui 2,5

135 Ianca Brăila 2,5

136 Iaşi Iaşi 2,5

137 Iernut Mureş 1,5

138 Ineu Arad 1,5

139 Isaccea Tulcea 2,5

140 ÎnsurăŃei Brăila 2,5

141 Întorsura Buzăului Covasna 2,0

142 Jimbolia Timiş 1,5

143 Jibou Sălaj 1,5

144 Joseni Harghita 2,5

145 Jurilovca Tulcea 2,0

146 Lehliu Gară Călăraşi 2,0

147 Lipova Arad 1,5

148 Luduş Mureş 1,5

149 Lugoj Timiş 1,5

150 Lupeni Hunedoara 2,0

151 Mangalia ConstanŃa 1,5

152 Marghita Bihor 1,5

153 Măcin Tulcea 2,5

154 Măicăneşti Vrancea 2,5

155 Mărăşeşti Vrancea 2,5

156 Mărculeşti Călăraşi 2,5

157 Medgidia ConstanŃa 1,5


[kN/m2]

158 Mediaş Sibiu 1,5

159 Miercurea Ciuc Harghita 2,0

160 Mihăileşti Giurgiu 2,0

161 Mizil Prahova 2,0

162 Moineşti Bacău 2,0

163 Moldova Nouă Caraş-Severin 2,0

164 Moneasa Arad 1,5

165 Moreni DâmboviŃa 2,0

166 Moroeni DâmboviŃa 2,0

167 Motru Gorj 2,0

168 Nădlac Arad 1,5

169 Năsăud BistriŃa Năsăud 1,5

170 Năvodari ConstanŃa 1,5

171 Negreşti Vaslui 2,5

172 Negreşti Oaş Satu Mare 2,0

173 Negru Vodă ConstanŃa 1,5

174 Nehoiu Buzău 2,0

175 Novaci Gorj 2,0

176 Nucet Bihor 1,5

177 Ocna Mureş Alba 1,5

178 Ocna Sibiului Sibiu 1,5

179 Ocna Şugatag Maramureş 2,0

180 Ocnele Mari Vâlcea 2,0

181 Odobeşti Vrancea 2,0

182 Odorheiul Secuiesc Harghita 1,5

183 OlteniŃa Călăraşi 2,0

184 Onceşti Bacău 2,5

185 Oneşti Bacău 2,0

186 Oradea Bihor 1,5

187 OraviŃa Caraş-Severin 1,5

188 Orăştie Hunedoara 1,5

189 Orşova MehedinŃi 2,0

190 OŃelu Roşu Caraş-Severin 1,5

191 Ovidiu ConstanŃa 1,5

192 Panciu Vrancea 2,0

193 Paşcani Iaşi 2,5

194 Pătârlagele Buzău 2,0

195 Pâncota Arad 1,5

196 Petrila Hunedoara 2,0

197 Petroşani Hunedoara 2,0

198 Piatra NeamŃ NeamŃ 2,0

29


[kN/m2]

199 Piatra Olt Dolj 2,0

200 Piteşti Argeş 2,0

201 PleniŃa Dolj 2,0

202 Ploieşti Prahova 2,0

203 Plopeni Prahova 2,0

204 Podul Iloaiei Iaşi 2,5

205 Pogoanele Buzău 2,0

206 Poiana Stampei Suceava 2,0

207 Polovragi Gorj 2,0

208 Predeal Braşov 2,0

209 Pucioasa DâmboviŃa 2,0

210 RădăuŃi Suceava 2,5

211 Răuseni Botoşani 2,0

212 Râmnicu Sărat Buzău 2,0

213 Râmnicu Vâlcea Vâlcea 2,0

214 Râşnov Braşov 2,0

215 Reghin Mureş 1,5

216 ReşiŃa Caraş-Severin 1,5

217 Roman NeamŃ 2,5

218 Roşiori de Vede Teleorman 2,5

219 Rovinari Gorj 2,0

220 Rupea Braşov 1,5

221 Salonta Bihor 1,5

222 Satu Mare Satu Mare 1,5

223 Săcele Braşov 2,0

224 Săcuieni Bihor 1,5

225 Sărmaşu Mureş 1,5

226 Săvârşin Arad 1,5

227 Săveni Botoşani 2,0

228 Sângeorz Băi BistriŃa Năsăud 2,0

229 Sânnicolau Mare Timiş 1,5

230 Scorniceşti Olt 2,0

231 Sebeş Alba 1,5

232 Sebiş Arad 1,5

233 Seini Maramureş 1,5

234 Segarcea Dolj 2,0

235 Sfântu Gheorghe Covasna 2,0

236 Sf. Gheorghe Tulcea 2,0

237 Sibiu Sibiu 1,5

238 Sighetul MarmaŃiei Maramureş 2,0

239 Sighişoara Mureş 1,5


[kN/m2]

240 Simeria Hunedoara 1,5

241 Sinaia Prahova 2,0

242 Siret Suceava 2,5

243 Slatina Olt 2,0

244 Slănic Moldova Bacău 2,0

245 Slănic Prahova Prahova 2,0

246 Slobozia IalomiŃa 2,5

247 Solca Suceava 2,0

248 Sovata Mureş 1,5

249 Stei Bihor 1,5

250 Stolnici Argeş 2,0

251 Strehaia MehedinŃi 2,0

252 Suceava Suceava 2,5

253 Sulina Tulcea 2,5

254 Supuru de Jos Satu Mare 1,5

255 Şimleul Silvaniei Sălaj 1,5

256 Tălmaciu Sibiu 1,5

257 Tăsnad Satu Mare 1,5

258 Târgovişte DâmboviŃa 2,0

259 Târgu Bujor GalaŃi 2,0

260 Târgu Cărbuneşti Gorj 2,0

261 Târgu Frumos Iaşi 2,5

262 Târgu Jiu Gorj 2,0

263 Târgu Lăpuş Maramureş 2,0

264 Târgu Logreşti Gorj 2,0

265 Târgu Mureş Mureş 1,5

266 Târgu Ocna Bacău 2,0

267 Târgu NeamŃ NeamŃ 2,0

268 Târgu Secuiesc Covasna 2,0

269 Târnăveni Mureş 1,5

270 Techirghiol ConstanŃa 1,5

271 Tecuci GalaŃi 2,5

272 Titu DâmboviŃa 2,0

273 Timişoara Timiş 1,5

274 TopliŃa Harghita 2,0

275 Topoloveni Argeş 2,0

276 Turnu Măgurele Teleorman 2,5

277 Tulcea Tulcea 2,5

278 Tulnici Vrancea 2,0

279 Turda Cluj 1,5

280 Tuşnad Harghita 2,0

30


[kN/m2]

281 łăndărei IalomiŃa 2,5

282 łicleni Gorj 2,0

283 Uricani Hunedoara 2,0

284 UrlaŃi Prahova 2,0

285 Urziceni IalomiŃa 2,0

286 Valea lui Mihai Bihor 1,5

287 Vaslui Vaslui 2,0

288 Vaşcău Bihor 1,5

289 Vatra Dornei Suceava 2,0

290 Vălenii de Munte Prahova 2,0

291 Vânju Mare MehedinŃi 2,0


[kN/m2]

292 Victoria Braşov 1,5

293 Videle Teleorman 2,0

294 Vişeu de Sus Maramureş 2,0

295 Viziru Brăila 2,5

296 VlăhiŃa Harghita 2,0

297 Voineasa Vâlcea 2,0

298 Vulcani Hunedoara 2,0

299 Zalău Sălaj 1,5

300 Zărneşti Braşov 2,0

301 Zimnicea Teleorman 2,5

302 Zlatna Alba 1,5

31

Anexa B - Intervalul mediu de recurenŃă al încărcării din z ăpadă pe sol

(1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, sk are asociat un interval mediu de recurenŃă IMR=50 ani sau, echivalent, o probabilitate de depăşire într-un an de 2% (probabilitatea de nedepăşire într-un an este 98%).

(2) RelaŃia dintre intervalul mediu de recurenŃă IMR=N ani şi probabilitatea de nedepăşire într-un an, p este: N = 1/(1-p). În Tabelul B.1 este dată corespondenŃa dintre IMR şi p pentru valori uzuale.

Tabelul B.1

IMR Intervalul mediu de

recurenŃă, ani

p Probabilitatea de

nedepăşire într-un an 10 0,9 50 0,98 100 0,99

(3) Pentru un anumit amplasament, în repartiŃia Gumbel pentru maxime, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (avand probabilitatea de nedepăşire într-un an p = 0,98) este:

( )11 593,21 Vmsk ⋅+⋅= (B.1)

unde m1 şi V1 sunt respectiv media şi coeficientul de variaŃie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentul considerat.

(4) Coeficientul de variaŃie pe teritoriul României este în general în intervalul 0,35÷1.0.

(5) Valoarea încărcării din zăpadă pe sol având probabilitatea de nedepăşire p diferită de 0,98 se calculează cu relaŃia:

k1

1

p sV2,5931

Vp

0,451s

⋅+

⋅

−+−= 282,1

)lnln(

(B.2)

unde

sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2), având o probabilitate de nedepasire intr-un an p = 0,98 (interval mediu de recurenŃă IMR=50 ani);

sp valoarea încărcării din zăpadă pe sol având o probabilitate de nedepăşire într-un an p;

V1 coeficientul de variaŃie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol.

32

Anexa C - Greutatea specifică a zăpezii

(informativ ă)

(1) Greutatea specifică a zăpezii variază în timp. În general ea creşte cu durata de existenŃă (vârsta) a stratului de zăpadă şi depinde de poziŃia geografică, clima şi altitudinea amplasamentului.

(2) Cu excepŃia cazurilor unde valori ale greutăŃii specifice sunt indicate în Capitolele 1 ÷ 7, pentru greutăŃile specifice ale zăpezii pe sol se pot utiliza valorile orientative prezentate în Tabelul C.1.

Tabelul C.1 - Greutatea specifică medie a zăpezii

Natura zăpezii Greutatea specifică a zăpezii [kN/m3] Proaspătă 1,0 Aşezată (după câteva ore sau zile de la ninsoare)

2,0

Veche (după câteva săptămâni sau luni de la ninsoare)

2,5 până la 3,5

Umedă 4,0

(3) Pentru calculele de proiectare se poate evalua încărcarea din zăpadă pe sol considerând o valoare a greutăŃii specifice a zăpezii de 2 kN/m3, valoare recomandată si de codurile americane.

33

Anexa D - ReferinŃe

Association Francaise de Genie Civil, 2000. La neige. Recherche et reglementation, Presses Ponts et Chausees, 334p.

ASCE 7-98, ASCE 7-95 Standards: Minimum design loads for buildings and other structures. American Society of Civil Engineers, New-York, 2000

CIB Commission W81, 1991. Actions on structures. Snow loads, First edition, Aug. Clima Romaniei, 2008, Ed. Academiei Romane,ISBN 978-973-27-1674-8, Bucuresti, 365 pp. Cod de proiectare pentru incarcari din zapada armonizat cu formatul si datele de baza din Eurocode 1 si

Documentele ISO, Contract de reglementare Nr. 985/1995 cu MTCT CSTB, 2010. Actions de la neige sur les batiments. D’apres l’Eurocode 1, Calcul des charges de neige sur les

toitures, 71p. European Standard ENV 1991-1, EUROCODE 1 1993. Basis of design and actions on structures, Part 1: Basis

of design, CEN/TC250/SC6/N32. European Standard EN 1991-1-3, 2003. EUROCODE 1 - Actions on structures - Part 1-3: General actions -

Snow loads, CEN, 56p. Eurocode 1 - Actions on structures - Part 1-3: General actions - Snow loads, 2009. EN 1991-1-3:2003/AC, 3p. ISO 4355:1998, Bases for design of structures - Determination of snow loads on roofs, 31p. ISO 2394:1998, General principles on reliability for structures, 73p. STAS 10101/21-92 Incarcari date de zapada SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006. Eurocod 1: AcŃiuni asupra structurilor. Partea 1-3: AcŃiuni Generale – Încărcări

date de zăpadă, Anexă Natională, 14p. SR EN 1991-1-3:2005. Eurocod 1: AcŃiuni asupra structurilor. Partea 1-3: AcŃiuni Generale – Încărcări date de

zăpadă, 52p. Uniform Building Code, 1991 Edition, International Conference of Building Officials, Whittier, California Del Corso R., Granzer M., Gulvanessian H., Raoul J., Sandvik R., Sanpolesi L., Stiefel U., 1995. New european

code for snow loads. Background Document. Proceedings of Department of Structural Engineering, University of Pisa, No.264-1995, 76 pag.

Ghiocel D., Lungu D. 1975. Wind, snow and temperature effects on structures based on probability, Tunbridge Wells, Kent, Abacus Press.

JCSS, 2001. Probabilistic Model Code, Part 2: Load Models, 2.12 Snow Load, 6p. Lungu, D., Demetriu, S., Aldea, A., 2010. Statistics of the maximum annual snow load in Romania, Proceedings

of the 6th International Symposium on Environmental Effects on Buildings and People: Actions, Influences, Interactions, Discomfort (EEBP VI), Poland, 7p.

Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1995. Basic code parameters for enviromental actions in Romania harmonised with EC1. Seventh International Conference on Application of Statistics and Probability in Civil Engineering, Paris, July 10-13, Proceedings Vol.2, p.881-887

Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice în calculul construcŃiilor, Editura Tehnică, Bucureşti Ostlund L., 1995. Section 2.12 Snow load in Probabilistic Model Code, Joint Committee on Structural Safety,

Second Draft Sakurai, S., Joh, O., 1992. Statistical analysis of annual extreme ground snow depths for structural design,

Journal of Struct. Constr. Engngr., AIJ, nr.436, June, 11p. Sakurai, S., Joh, O., Shibata, T., 1992. Statistical analysis of annual extreme ground snow loads for structural

design, Journal of Struct. Constr. Engngr., AIJ, nr.437, July, 10p. Sanpaolesi L., 1996. The background document for snow loads. IABSE Colloquim, Delft 1996, Basis of design

and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp.191- 199. Sanpaolesi L., 1998. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil Engineering Works

- Snow Loads, Final Report, Commission Of The European Communities, DGIII - D3, Contract n° 500269/1996, 55p.

Sanpaolesi L., 1999. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil Engineering Works - Snow Loads, Final Report, Commission Of The European Communities, DGIII - D3, Contract n° 500990/1997, 172p.

normativ zapada

Documents