noile revelatii ndw

8/9/2019 Noile Revelatii NDW

1/78

NE LE DON LD

VV LSCH

convers ie cu um nezeuNCILE

RETELA TII


2/78

Sufletul este cel ce percepe i reveleaza adevarul.

Cunoatem adevarul cnd l vedem, orice ar spune

scepticii i zeilemistii. Oamenii necugetai te ntreab,atunci cnd tu spui ceea ce ei nu doresc sa asculte: Cumpoi ti ca este adevarul i nu o deviere a minii tele?

Cunoatem adevarul, atunci cnd l vedem, dupa

ceea ce simim - tot aa cum, atunci cnd suntem treji,tim ca suntem treji.


3/78

----_'--- Neale Donald Walsch

NOTA AUTORULUI

. Ca n toate conversa ile, n aceasta carte exista lu-crun care se repeta - care au mai fost spuse i nainte. ~reau sa ti ca sunt contient de asta. Nu am facut

mCI o mcercare de a elimina materialul care exprimap:mcte de vedere asemanatoare (uneori cu aceleasi cu-

vmte) cu cele prezenta te n cr le scrise anterior. Presu-?un ca aceste idei nu ar fi aprut din nou, daca nu ar fi fostlm~ortante n contextul a ceea ce se discuta aici. Am iertatdeci toat~ re~etarile i va invit sa proceda i voi la fel.

. ~lsta Ideilor eronate n legatura cu Dumnezeu siVia a din aceasta carte, pare a fi foarte asemanatoare ccele Zece Iluzii ale Oamenilor oferite noua-AmG . uD ' omumunecu ur:mezeu. Ele se bazeaza n mod clar pe acele iluzii si

reprezint reaezarea lor n alt context. .. Totu.~,nu to cei care au pus mna pe prezentuldIalo~ au CItitacea carte i este clar ca s-a inten onat camatenalul prezent sa poatafi citit separat.

________ NOILE REVELAII _

INTRODUCERE

Lumea este la mare ananghie. Se afla ntr-un necazmai mare dect a fost vreodata nainte. Aceasta carte oferao explica e a crizei cu care ne confruntam, ntr-un modcare nu numai ca limpezete criza, dar clarifica imodali-fatea n carepoatefi ea rezolvata.

Iata o perspectiva extraordinara a ceea ce se ntm-

pla cu adevarat, chiar acum pe aceasta planeta, de ce amluat-o pe cai greite i cum ne putem rentoarce pe caleape care spunem ca dorim sa mergem.

Putem sa nu privim n fa a ceea ce se ntmpla -dezintegrarea brusc i intensa a vie i, aa cum o cunoa-tem noi - dar asta doar pentru un timp, nainte ca faptulca suntem cu adevarat n mare ncurca tura, sa ni se araten moduri pe care nu le putem ignora.

Exact asta se petrece chiar acum: ne confruntam cuevenimente i situa i pe care nu le putem ignora. Asta nu

nseamn ca acum este momentul sa disperm. De fapt,disperarea este ultimul lucru la care putem sa ne gndimn acest moment. Disperarea este cea carea creat proble-ma. Prin urmare, e sigur ca i mai multa disperare nu o varezolva. Nu, acum nu este momentul pentru a dispera, cipentru a repara.

Pe masura ce cautam sa reparam pagubele pe careleproducem, suntem invita sa exploram ideea motivuluipentru care le producem. Ce anume ne-a aruncat n adn-eul acestei disperari care ne-a determinat sa ncepem sa nedistrugem? Aceasta e ntrebarea cheie la care se refera car-tea de fa a. Este o ntrebare pe care mul oameni nu do-


4/78

_________ Neale Donald Walsch --------

resc sa o puna. Raspunsurile sunt prea amenin toarepentru .m.odul~ostru de ~ia a - i,dupa cte se pare, muloameru I-ar distruge mal degraba modul lor de viata de-ct sa si-l schimbe. Ar prefera ca via a lor sa se sfrseasc

dect sa o schimbe. ' ,Aceasta este o carte care schimb vieti. Ea contineNoi ~e:rela. i.Ofera ~trumentele cu care s'ne smulgemafara~m disperare,ridicnd ntreaga ras uman catre unn,?u ruvel de experien , catre o nou n elegere a ei nsi,catre o noua expresie a celei mai mre e viziuni a acesteia., Aceast carte ne-a fost oferit, trimisa, chiar n acestmoment, pentru a ne ajuta. Ea prezinta revelatiile sub for-ma unei conversa i cu Dumnezeu. Pentru a beneficia deaceste informa i, nu trebuie sa credeti ca o asemenea con-versa e a avut loc. Trebuie doar s fiti dornici s urmariticonversa a, sa lua n considerare continutul sau s ex-plora posibilitatea aplicrii acestuia n ~etile voastre si sobserva rezultatele. . . Rasa umana a ajuns la un Moment al Alegerii. Op-

tiunile noastre ne sunt aduse n fa a de valul de eveni-mente - i de cei care le creeaz. Putem fie s naintam sisa cIa~in:' n sf~rit, mpreun, o noua lume de pace iar:moruentemeiat pe noile credin e despre Dumnezeu siVIa a, fie s dam napoi, reconstruind continuu, n separa-re veche~ lume de conflict i nen elegere, bazata pe ve-chile credm e despre Dumnezeu i Via a.

Pu~e~ fa~e doar presupuneri legate de ct timpvo~ re~I sa rezistm, daca vom continua sa alegem Ve-chIle:.Cal. ?ar, n cele din urma, civiliza a noastra - presu-~unand ca nu va avea loc nici o schimbare profunda n~pc:r, l nostru actual - se va prbui, pur i simplu, n eamsai. Tot ceea ce vad, mi spune ca ne despart doar ani-nu secole, nu decenii, ci ani - de acel moment.

Pentt:u c~i ce,s~nt pregti sa adopte noi credin e(sau cel putin sa le Ia m considerare) problema este, care

_--------NOLE REVELA II _

ar fi acestea? i ce rezultate ar putea ele produce? Eu credca aceste noi revela i ne-au fost date pentru a oferi uneleraspunsuri posibile i elocvente la asemenea ntrebari.

Aceasta conversa e cu Dumnezeu a nceput ca osimpla rugaminte a unei umile fiin e umane ca.tre Du~-nezeul n elegerii sale, facuta n modul n care1 se potri-veste cel mai bine.

. L-am rugat pe Dumnezeu sa ne dezvluie ce avemacum nevoie sa stim, n cazul n care dorim sa contribuimla schimbarea directiei auto-distructive n care se ndreap-ta umanitatea.

Acum, Dumnezeul n elegerii mele este, poate, di-ferit de Dumnezeul n care crede voi, dar sunt convins caEl este acelasi Dumnezeu. Eu cred ca daca orice persoana

se adreseaza: acestui unic Dumnezeu cu inocen , sinceri-tate si cu dorinta adnc, Dumnezeu raspunde.. Aceasta 'carte este raspunsul lui Dumnezeu.

Eu cred ta ea poate salva lumea.


5/78

_________ Neale Donald Walsch _

1

Doamne, te rog fii aici. Avem nevoie de ajutor.Sunt aici.Avem nevoie de ajutor.tiu.Chiar acum.

n eleg.Lumea se afla n pragul dezastrului. i nu m refer

la dezastru natural; m refer la o nenorocire creata demna omului.

tiu. i ai dreptate.Vreau sa spun, oamenii au mai avut nen elegeri i

nainte - unele chiar serioase - dar, n acest moment, sepa-rrile i contradic ile dintre noi pot duce nu doar la raz-boaie - care sunt, i aa, destul de rele - ci chiar la sfrsitulciviliza ei noastre, aa cum o cunoatem noi acum. '

E adevarat ce spui. Ai apreciat corect situaia.

n elege seriozitate a probleme, dar, pur i simplu,nu n elege natura problemei. Nu ti care e cauza. Aaca voi ncercati n continuare sa o rezolvati la toate nivelu-rile - cu excep a nivelului la care se manifesta.

Care este acesta?Nivelul credin ei.

_ NOILE REVELAII _

Problema cu care se confrunta lumea astazi este oproblema spirituelii. Ideile voastre referitoare la spirituali-tate va omoara. Incerca n continuare sa rezolva proble-ma lumii ca i cnd ar fi o problema politica, sau o proble-ma economica, sau chiar o problema militara -i nu estenici una dintre ele.E o problema spirituala, iar aceasta esteunica problema pe care fiin ele umane nu par sa tie cumsa o rezolve.

Atunci, ajuta-ne.Asta i fac.Cum?n multe feluri.

Da-mi un exemplu.Aceasta carte.Aceasta carte ne va ajuta?Poate sa o faca.Ce avem de facut?Citi -o.i apoi?Urrnati-i nv tura.Aa se spune: Totul se afla n Carte . Gti -o i

urmati-i nvttura. Asta e tot ceea ce aveti de facut. Pro-ble~ este ca'toi arata spre o carte diferita.

tiu asta.i fiecare carte spune cu totul altceva.tiu.

Deci, acum trebuie sa citim i sa urmm aceastacarte?


6/78

-- Neale Donald Walsch

Nu se pune problema a ceea ce ar trebui s faceti.Este :vorba despre.ce~a c~ a putea face, dac a alege sfaceti ceva. Este o mvitatie, nu o cerin .

. Je ce a dori s a citesc aceast carte, de vreme ced_ejami s-~ spus de catre Adevra i Credincioi ca toaterasp~urile se afla ncelelaltecr - cr le pe care eiimispun sa le unnez?

Deoarece nu le-a urmat.

Ba da, am facut-o. Noi credem ca am facut-o.

_ De aceea ave acum nevoie de ajutor. Credeti c atifacut-o, dar nu a fcut-o. Continua s spune'c ce ac~r~ es.te ~artea voastr Sfnt (culturile voastre au multe

ccu: IdIfen.t.e este cea care v-a oferit dreptul de a v trataunu pe al 1.m modul n care v trata - de a face ceea ceface I: Puteti spune asta, doar pentru c nu a ascultat cuadevarat mesajul mai profund al acestor crti, Le-ati cititdar nu le-a ascultat cu adevrat. '

Dar am facut~. Noi facem ceea cespun ele ca artrebui sa facem

. ~u. Vo.i face ceea ce VOI spune c ele spun c artrebui sa face ,

Ce nseamn asta?nseamn c mesajul de baz al tuturor scripturilor

sacre este acelasi. Ceea ce e diferit, este modul n care fiin-ele umane l-au interpretat.. Nu. este nimic greit n a avea interpretri dife-

n e. Totusi, ceea ce s-ar putea s nu v fie de folos este a:vas_epara.~at?rit acestor diferen e, a v spune unul altu-Ia ca grei din cauza acestor diferen e i a v omor unulpe altul, ca urmare a acestor diferente.

.Asta este ceea ce face voi acum. Este ceea ce facetide mal mult timp. .

________ NOILE REVELAII _

Nu pute cdea de acord nici mcar n cadrul unuianumit grup - i cu att mai pu n ntre un grup cu altgrup - n legtur cu ceea ce spune i ce vrea s nsemneo anumit carte, iar voi folosi aceste nen elegeri ca pe ojustificare pentru a ucide. V certa din cauza a ce spuneCoranul i cu ceea ce vor s nsemne cuvintele sale. Vacerta din cauza a ce spune Biblia i n legtur cu sem-nifica a cuvintelor sale. V certa n legtur cu ceea cespune Veda, ce spun Bhagavad-Gita, Lun-yu, Pali Canon,Tao-te Ching, Talmudul, Hadith, Cartea Mormonilor ... ice s mai spunem despre Upanisade,1Ching, Adi Granth,Mahabharata, sutrele Yoga, Mathnawi, Kojiki?

n regula, am n eles ideea.

Nu, de fapt, nu a n eles. iasta este ideea - csunt multe scrieri i scripturi sfinte, iar voi v comportaca i cnd ar fi numai una.

Considera c doar scriptura voastra este cu ade-varatsfnt. Toate celelalte sunt, n cel mai bun caz, suro-gate - iar n cel mai ru caz, blasfemii. Nu numai c existo singur Sfnt Scriptur, dar exist i un singur mod dea interpreta acea Scriptur: modul vostru personal.

Arogan a spiritual este ceea ce v-a provocat, caspecie, cea mai mare nefericire. A suferit mai mult - i

i-a fcut i peali oamenis sufere mai mult - din cauzaideilor voastre despre Dumnezeu, dect din cauza ideilorvoastre despre orice altceva din experien a uman.

A transformat sursa celei mai mari bucurii, nsursa celei mai mari suferin e ale voastre.

Asta e onebunie. De ce? De ce am facut noi asta?Deoarece exist un singur lucru pentru care fiin ele

umane par fi dispuse s renun e la tot. Ele vor renun a laiubire, vor renun a la pace, la sntate, la armonie i feri-

cire, vor renun a la siguran , la protec e, chiar la sn-tatea lor psihic, pentru acest unic lucru.


7/78

_________ Neale Donald Walsch

tate. Dar aceasta nu este singura posibilitate pe careave . Pute analiza vechiul i pute vedea ce par din enu mai func oneaz. Pute dezvolta vechiul, pentru a face ca unele par ale sale sa func oneze mai bine. Pute.'

adauga ceva vechiului, pentru a nnoi unele par ale sistemului vostru de credin e.A respinge complet actualele voastre credin e ar n

semna sa discredita att de mult din ceea ce ati fostinv-tati, att de mult din ceea ce a fost n eles, att de mult dinceea ce a fost facut - i att de mult din ceea ce a fostbun.

Asta i-ar face pe prea mul sa simta ca au greit .V-ar face sa gndi ca strbunii votri au greit , ca toatescripturile voastre sunt greite , cavieilevoastre actuale sunt greite . Oamenii ar trebui sa admita ca toate as-pectele spirituale ale experien ei umane au fost o greeala,o nen elegere. Asta e mai mult dect ceea ce pot recu-noate oamenii. E mai mult dectar trebui ei sa recu-noasca, deoarece nu este adevarat. De fapt, nu trebuie sadeclara ca a greit n vreo privin a, deoarece nu afacut-o. Pur i simplu/ nu ai avut o nelegere complet.A veai nevoie de mai multe informaii.

A transcende credintele actuale nu nseamn res-pingerea lor totala; nseamn a adauga ceva la ele.

Acum, cnd ave mai multe informa i pe care lepute adauga la ceea ce crede n prezent, va pute largisistemul de credin e - nu sa-I respinge complet,ci s-Ilrgii - i sa va continua vie le ntr-un mod nou.

Un mod care sa func oneze.Dar eu nu am mai multe informatii.

Ba da, ai.Am?

Ai aceasta carte.

NOILE REVELA II _

2

H . - d daca am nteles. Tu spui ca aceasta carteai sa va , Bibli Bhaga1 lai nivel cu Tora cu ntreaga I e, cu -este a ace '

vad Gita?Nu am spus asta. Dar, de dragul discutiei. oare

aceste crti nu au fost scrise de muritori tndrumatt de re-velatia Divina?

, Ei bine, da, dar cu siguran ca nu ~ui pe pi?or dealitate cuvintele de aici, cu cuvintele luiCOnfuC1US,cu

eg _ turil 1 . B ddha cu revelatiile lui Mahomed .,.nvatii e w u, ', Din nou, spun ... acetia au fost doar fiin e umane,

nu-i asa?, . . doar fiin e umane. Ei au fostEu nu I-a nunu A ti

fiinte umane foartespeciale.Fiin e umane care au m,e.es, _. F t umane care au fost profund ID-adevarun enorme. unte

spirate. . f iS' tu poti n elege adevaruri enor~e. i tu PO I1

Profundl

inspirat - Tu crezi ca aceste experllen e studnetsrtel'nz:~~A 7 Va spun ee sunvate doar catorva oameru. ,

celor multi. . 1L: creiInspiretie divin este dreptul din natere a ueIiint e umane. .... 1 u stiti, Cu toiisunte foarte speC1ah.Puri simp un, ,asta. Nu crede asta.

Dece nu?Pentru ca religiile voastre v-au spus ca nu sunte .


8/78

--- Neale Donald Walsch

. ~le v-au spus ca sunte pctoi, ca nu sun te.'vrednici, ca.doar foarte pu ni dintre voi au ajuns la un niv~l de ment personal care sa le permita sa fie inspiradirect de Dumnezeu - i ca to aceti oameni au murit.

. _ Ele v-au convins ca nici o persoana aflata acumviat nu ~ putea sa ajunga la acel nivel de merit i, prinurm~re, mCI5 >ca~te scrisa n aceste vremuri nu ar puteacontine adevarun sacre, sau Cuvntul lui Dumnezeu.

De ce au facut asta? De ce ne-au spus asta?

Pentru ca a va spune altceva, ar nsemna s lasedeschisa posibilitatea s~ apara un alt maestru, un alt pro-fet, un alt mesager al lui Dumnezeu, aducnd noi revelatiii deschizndu-va catre noi n elegeri - iar asta este ceva

ce orga~za ile religioase deja constituite nu pot permite.I astfel, n timp ce religiile lumii voastre nu pot ca-de~ de acord care carte con ne cel mai nalt adevar, ceamal profunda n elepciune, Adevaratul Cuvnt al luiDumnezeu, exist doar un singur lucru asupra cruiapotfi de acord.

Care este acesta?

Orice carte ar fi, este una veche.Categoric. Este o carte veche.

Nu ar putea fi o carte noua. Nu ar putea fi o cartescrisa n zilele noastre... ~e1igiile voastre sunt de acord cu faptul ca re ve-

latiile directe ale lui Dumnezeu s-au terminat cu multtimp.~n 1 r~a i ca doar vechile cr sacre pot con ne re-V:la l ?IVme. Majoritatea oamenilor poate accepta ideeaca manIe adevaruri ale lui Dumnezeu au venitcatre oa-meni, prin oamen~. Dar, pur ~i simplu, nu pot accepta ca~cest lucru poate fi adevarat Ipentru oamenii care traiescin prezent.

Acesta este modul n care gndi voi.Acesta este adevarul vostru.

_____ _ NO JLE REyELA IJ _

Daca ceva este vechi, e de valoare; daca este nou,nu e de valoare.

Daca este vechi, e adevarat; daca este nou, e fals.Daca este vechi, e corect; daca este nou, e greit.

Daca este vechi, e bun; dac este nou, erau.Acest model specific de gndire este ceea ce face caprogresul pe planeta voastr sa fie att de dificil i evo-lutia voastr att de lenta.

. Ceea ce complica toate acestea este faptul c, aacum l-ati conceput, acest model de gndire se aplic doarlucruril;r - adica obiectelor fr via - i ideilor.

Cnd vine vorba deoameni,l-a conceput invers.Dac este tnr, are valoare; daca este btrn, nu

are valoare.Astfel, societatea voastr respinge din start uneledintre cele mai strlucite idei noi i pe unii dintre cei mai

n elep oameni n vrst.. ntreab-l pe Hermann Kummell,

Hermann Kummell?Un doctor din Hamburg, care a trit ctre sfritul

secolului al XIX-lea i care s-a chinuit foarte mult pentrua-i convinge pe to medicii ca a te spala pe mini naintede opera e, era o idee bun. .. _

Ideea curtirii minilor a fost rapid respmsa decei ce stiau mai bine , iar Kummell a fost transformat n-

tr-un s~biect de batjocur i chiar ndeprtat din ~drgi-ta sa profesie de doctor, doar pe ,~u ca a sugerat ca o ase-menea practica ar putea salva VIe I.

Aceasta tendin ncptnat a fiin elor umane dea se ag a de trecut, de a ref~za ~ova ile sau nc:'il~moda:litti de gndire - pn ce, in fm~l, su~t for a sa o facaprintr-o dovada stnjenitor de e:Ide~ta - este ceea ce v-ancetinit evolu a pe parcursul mileniilor.

Totui, acum se pare ca nu ne mai putem permite


9/78

- Neale Donald Walsch

s trenm acest proces. Avem senzaa c, acum, timpuleste esenal. Am ajuns la o rscruce.

Da. V confrunta acum cu un p ericol nou i n-spimnttor, un peric ol pentru ntrea ga voastr specie .Este o ameninare chiar la adresa supravi euirii voastre,

provocat de combinaa dintre divergenele ideologiceiprogresul tehnologic, ceea ce v ofer po sibilitatea de acuta s rezolva dif erendele cu in strumente de distru-gere uman mult deos ebite de tot ce ea ce a visat pnacum, n comarurile voastre cele mai ur te.

Dumnezeule Ce putem face?

Sunt cinci lucruri pe care le put e alege acum, dacceea ce dori s realiza este schimbar ea lumii voastre ia direcei auto-distructive spre care se ndr eapt.

1. Pute al ege sa recunoate c unel e dintre ve-chile voastre credin e despre Dumne zeu i despreVia nu mai func oneaz.

2. Pute al ege s recunoa te c exist lucrurireferitoare la Dumne zeu i Via p e care voi nu le n-elege - iar nele gerea acestora va schimb a totul.

3. Pute alege s accepta o nou modalitate dea nelege c e nseamn Dumnezeu i Vi a - o n-elegere care ar put ea crea un nou m od de trai peplaneta voastr .

4. Pute alege s fi suficient d e curajo i pentrua explora i examin a aceast nou nelegere i , dacea este n conc ordan cu ade vrul i cun oa tereavoastr interioar, s v lrgi sistemul de credine,pentru a o in clude.

5. Pute al ege s v triti viele ca p e o demon-strae a celor m ai nalte i marete cr edine ale voas-tre, mai degrab dec t ca o negare a lor.

Acetia sunt Cei Cinci Pai ctr e Pace, iar dac i

veti urma, pute schimb a totul pe plan eta voas tra.2

NOILE REVELAT _

De ce pui accen~ pe ~:zeu. i pe cred~~lenoastre? De ce nu ne Splli s schimbam sistemele I?o~ticesi economice pe plan mond~al? De ce ~~ ne_SI?U1sa ne~bm legile, s oprim VIOlenele, sa unp~ res~-

l -A tm cu discriminrile s punem capat opreSl-se e, sa IDce , frsi - bo .eleunii, s redistribuim ce ne prisosete, s s arim raz aisi s trim n pace?

, De oarece toate acestea reprezint schimb ri decomp ortam ent.

Dar oare nu comportamentele noastre sunt exactceea ce trebuie sa schimbm chiar acum?

Ba da. Dac ceea ce d ecide acum e c dori o lu-me care s triasc n pace i armonie, rspunsul este da.

n regul, m-ai prins. Nu neleg. De ce vor~tid credinte cnd ceea ce trebuie s facem este sa nespre , ,schimbm comportamentele?

Deo arece credin ele creeaza comportament e.


10/78


3

Toate comportamentele sunt create de credin e?Toate comportamentele.

Nu exist ceea ce se numete reac i automate ?_ A C?iar ~i aceste reac i se bazeaza pe ceea cecredei

ca se ll;ta:npla, este pe punctul de a se ntmpla, sau s-arpute~ mtampla. Toate comportamentele sunt initia te decredm e. Nu pute.? ace ? schimbare pe termen lung n

comportamente, fara a va adresa credintelor care stau labaza l.or.y oi ~~peta asta, ntruct exprimarea concisa aacestei afirma i poate nela cu privire la importanta sa.Am spus: '

Nu putei faceo schimbare pe termen luna-n com-portamente/ fara a vaadresa credinelor cestau 1::baza lor.

. Deci, credin ele noastre sunt cele asupra crora so-cietatea trebuie sa se concentreze.

Exact. Iar majoritatea societ lor voastre exact peacestea nu s-au concentrat - cu excep a acelor societaticare pr?voaca acum - i au provocat de-a lungul istoriei ~cea mal mare parte a schimbarilor.

Dar daca noi ...

Asculta-ma. ~spun aici ceva foarte important.Ceea ce tocmai am spus era ... acele societati care

pro.voaca acum, i au provocat de-a lungul istoriei, ceamai mare parte a schimbarilor, sunt cele care s-au concen-trat asupra credinelor.

22

. N O ILE REV ELA ll _

Majoritatea oamenilor ncearc sa schimbe lucru-rile, concentrndu-se asupracomportamentelor. Ei con-tinua sa creada ca pot face ca lucrurile sa mearga mai bine,Hicnd ceva.Astfel, cu to i se nvrt ncolo i ncoace, n-cercnd sa priceapa ce pot eiface.Ei se concentreaza pe a

face ceva - mai degraba dect pe acrede ceva.Dar fortele radicale din societatile voastre au cau-tat ntotdeaun~ sa schimbe lucrurile folosind putereagn-duluii nu prin ac une, deoarece tiau ca gndulproduceactiunea. Fa o persoana sagndeascantr-un anume fel iacea persoana va aciona ntr-un anume fel.Invers estem eugreu.

Sa luam omorul, de exemplu. Rareori po face opersoana sa mearga i sa omoare pe cineva, spunndu-i,pur i simplu, sa faca asta. Trebuie sa-i oferi unmotiv.

Iar motivul exista doar ngnd.Iar gndul are ntotdeauna la baza o Credinta.Prin urmare, daca vrei sa determini opersoan sa

omoare pe o alta, cel mai rapid mod de a ob ne acest lu-cru este prin a-i oferi ocredinacare sa sustin actiunea icare sa poata sa o ini eze.

Cum ar fi?

o asemenea credin a ar putea fi ca omorul esteceea ce vrea Dumnezeu, ca astfel se mplinete Voia lui

Dumnezeu i ca acel care l comite va fi rasplatit n raipentru ceea ce a facut. Aceasta ar putea fi o credin a foarte puternica, un

stImulent foarte puternic._ i astfel, n timp ce n majoritatea oamenilor cauta

sa determine schimbarea, spunndu-le oamenilor ce saFACA - cei caretiu cu adevarat cum sa-i motiveze, deter-mina schimbarea, spunndu-le ce sa CREAD .

Te-aiprins?Uau Da.

23


11/78

_________ Neale Donald Walsch __

Lumea voastr se confrunt cu probleme enormechiar acum, iar voi trebuies rezolvati problemele la ni-velul credintei. Nu pute rezolva problemele la nivelulcomportamentului.

Cuta s schimba credin ele, convingerile - nucomportamentele. Dup ce ve schimba o credin , com-portamentul se va schimba de la sine.

Dar noi suntem o societate foarte orientata catre ac-une. Lumea occidentala, n special, i-a gasit ntotdeau-

na solu ile prin ac une, nu prin contemplare tacuta, saufilozofie.

Po face orice ac une doreti pentru a modificasau opri comportamentul altei persoane - dar pn cndnu-i modifici sistemul de credin e, de convingeri, careproduceau un astfel de comportament, nu vei modifica inu vei opri nimic. Po modifica o credin a n dou mo-duri: fie prin extinderea sa, fie prin schimbarea sa totala.Dar trebuie sa faci ntr-un fel sau n cellalt - altfel nu veimodifica acel comportament.

Doar l vei ntrerupe.Cu alte cuvinte, comportamentul va reveni.

Mai ncape vreo ndoial? Nu vezi cum istoriavoastr se repeta?

Da, vad asta. Si este frustrant.

Specia voastr face acelai lucru, iari i iari, de-oarece de milenii ea nu i-a schimbat credintele, convin-gerile ei fundamentale - despre Dumnezeu si despre Viat.

Credin ele sunt predate n efectiv toate scolile depe planeta voastr, n aproape fiecare cultur, sub o formasau alta. Deseori, voi prezenta credintele ca fiind fapte- dar ele nu sunt altceva dect credinte.

Aceasta nu ar fi att de rau si nu ar produce rezul-tate att de ngrozitoare, dac ceea ce credeti, dac ceea ce

O I LE R EV ELA T II

i rwi1tati pe al i, ar fi modul n care stau lucruril~. Darnueste asa. Voi va nvtati copiii cum nu stau lucrunle, dar lespuneti: asa stau lucrurile . . ~

n cea mai mare msura, nu faceti acest lucru in modntentionat. Voi nu stiti c acestea sunt idei false. Ele sunt, la~rma urmei, lucrurile pe care voi le-a nvtat. i yresu-puneti, deci, ca sunt adevarate. Acest? es~e n:odul~ I r : care pcatele tatI~i sunt trecute asupra fiului, chiar pana la asaptea genera tie . . ... Jn unele coli - n special n unele scoli religioase,unde copiii sunt ncuraja de foarte. mici s~ pri:reasc~ :ria aprin prisma anumitor doctrine religIOase I prejudecti cul-turale - rezultatul ob nut este perpetuarea unor comporta-mente incredibil de negative, ce reflecta credin e extr~m dezresite. Va nv a copiii sa cread ntr-un Dumnezeu intole-~ant i astfel le scuza propriile lor comportamente ce do-vedesc intoleranta.

Va nv a' copiii s creada ntr-un Dumnezeu ~-nios - i astfel le scuzati propriile lor comportamente plinede mnie. Va nvtati copiii s cread ntr-un Dumnezeurzbuntor - i astfelle scuza propriile lor comportamenterzbuntoare. Apoi, i trimiteti pe copiii votri s se lupte cudemonii propriilor voastre crea i. Nu este ntmpltor fap-tul c, de departe, cei mai mul lupttori din orice micareradical sunt cei tineri.

Cnd i trimiteti pe cei mai tineri dintre voi dincolilercliuioasc si din acaderniile militare, direct n unit le deluptl, promitndu-le cse lupt pentru o cauza nalt , saupentru un scop mret i c Dumnezeu este de pa:tea 101:ce ar trebui ei sa cread? Ar trebui ei s-i contrazica pe celmai vrstnici, pe profesorii lor, pe preo i 1 0 1 :. pe ulc~mal?r? _

Totui, dac nu sunteti aten , prop111 vostri copu vav o r djstruge.

Deci, trebuie sa schimbm sistemul de credin e altinerilor.

I )Cl. Dar asta nu se poate in tmpla. pn ce nu schim-


12/78

_________ N eale Donald W alsch _

ba credin ele, convingerile, celor ce-invape cei tineri.Din categoria asta face parte to . Asta, deoarece voi in-vtati pe tinerii votri nu doar n coli, ci n fiecare mo-ment al vie i lor, ntruct ei observa la voi - care sunte

modelele lor de comportament - felul n care v trivoinsivvietile.. Tr~buie s n elege urmtorul lucru:ntreaga

voastr via este un model din care ceilali nva.Totceea ce gndeti, spui i faci, lnva pe un altul.

V nchipui c al i nu tiu ce gndi ? Crede cei nu ascult ceea ce spune ? Spera cei nu observa ceeace face ?

Tinerii sunt n mod special dornici sa nve e desprevia i ei nva cel mai mult despre via a, de laviaa n-si.Iar ei tiu acest lucru n mod intuitiv. Acesta este mo-tivul pentru care sunt att de aten la tot ce se ntmpl njurul lor. Tinerilor nu le scapa nimic. Crede c-i pcli ?Cndi -v mai bine.

Ei vd frica. Vad mnia. Vd ipocrizia. Ei vad c sespune una i se face alta. i, da, ei stiu destul de mult dinceea ce gndi voi. Mai mult dect crede voi c tiu.

Deci, trebuie s ne schimbamnoi comportamen-tele/ nainte de a ne atepta la schimbarea comportamen-

telor odraslelor noastre.Da. Iar daca nu o ve face, ve sta i ve vedea

cum copiii votri fac lucruri inimaginabile i cumplite -iv vei ntreba de unde le-arfi putut veni asemenea idei.

Ca acei tineri care, cu c va ani n urm, l-au trtpe un student homosexual, pe nume Matthew Shepard,ntr-o zon izolat, pe un drum de ara n afara orauluiLaramie din Wyoming, l-au legat de un gard, l-au btutcu bestialitate i l-au lasat acolo sa moara?

Da, ca acei tineri.

N OILE R EV EL A ll Ei credeau ca el merita ce i-au facut.

Da.di - trebuiau s facaNici mcar nu s-au gn t ca nu

asa ceva.. Nimeni nu crede ca face ce nu trebuie sa faca, datfiind modelul oferit de lumea sa.

Asta este o afirma e extraordinar de important.

Aa e. Deci, hai sa o repetam.Am spus... . .t d t fiindNimeni nu crede ca face ceva nepomvir. a

modelul oferit de lumea sa.- - _ J. ; . . b a mmaDeci ceea ce avem de facut, estesa ~U.Ul

delul nostru despre lume.Exact. Asta este ceea ce am vrut sa spun aici.i trebuie s schimbam credin ele i convingeril~

oamenilor, deoarece pe acestea se bazeaza modelul ofende lumea lor.

Exact.. .ta i siInplu Toioa-Odraslele noastre ne_UIU. ,'pur .. al .: Cu to i

menii nu fac altceva dect sa se um~e~~1 ~trufacem doar ceea ce vedem ca fac cel dinJurUl .tii ce i-a spus o oglinda unei alte oglinzi?

Nu.Asa fac si oamenii.

fI


13/78


4

~ regula, deci credin ele omenirii despre Dum-ne~~ I despre Via a suntincomplete. Iar aceste ntele-gez: lflcompletc: le-~ tr~mis co~~or notri din gene-ra e. m ~nera e, creand crizele politice, economice, soci-ale I spirituale cu care se confrunta lumea n ziua de azi.

Corect.

i daca putem schimba aceste credin e, putem

schimba toate astea.Da.

Putem opri omorurile i suferin a.Pute .

Putem pune capat saraciei i disperarii.Pute .

. Putem nceta opresiunea, agresiunea i repre-siunea,

ntr-adevar, pute .Asta suna ncurajator. Ma face sa simt ca as mai

avea o ansa. .

... ~,ave mai mult dect o ans, fiul meu. Tu si toticopm. lUI Dumnezeu. ave un destin fericit de ndeplinit.Folos~d puterea, .~un~a i gloria tuturor darurilor pecare VI le~am ofent~ ~lveti ndeplini. Nu l ve ndeplini,doar da~a nu folositi aceast putere, doar dac dati deo-parte rrununea a cine sunte i irosi darurile mele.'

28

______ ___ NOILE R EVELATII _

V va fi foarte greu s face asta. Am fcut tot posi-bilul s v fie foarte greu s nu va atinge scopul. Asta,deoarece darurile mele sunt att de extraordinare, ncteste efectiv imposibil s nu v mplini destinul.

Privi doar ceea ce a realizat pn acumn pofida tuturor ateptrilor, ati ajuns s exista ,iar specia voastra a devenit contient. In pofida tuturor

ateptrilor, a acumulat suficienta n elegere privind lu-mea din jurul vostru, pentru a realiza lucruri cu adevaratoxtraordinare n plan fizic.

In pofida tuturor ateptrilor, v-a marit constien-ta de sine, pn n punctul la care a recunoscut ca existaceva mai mre dect experien a voastr limitat - i adezvoltat artele, cultura, tiin a, filozofia i spiritualitatea,pentru a v exprima viziunealrgit asupra existen ei.

Cnd privi la Universul vostru (pe care ve avea,n curnd, tehnologia de a-l privi mult mai eficient) vedec acestea nu sunt realizari nensemnate. Dintre toate for-mele de via a existente, doar o foarte mica parte au facutacest lucru.

i privi la vie le voastre personale. Mul dintrevoi a evoluat pn la a deveni dinamici, productivi, iubi-tori, aten , plini de compasiune, adnc preocupa de sen-timentele celorlal , profund angaja n promovarea bine-lui colectiv i hotr sa exploreze, cu curaj, limitele cu-

noaterii voastre, pentru a putea crea un viitor chiar mailuminos.Vezi mretia acestui lucru?Acesta este Cine Sunte Voi - i e doar nceputul.E adevarat? Vorbeti serios?Adevar va spun eu vou: sunte capabili de reali-

zari i experien e dincolo de cele mai ndrzne e visuri alevoastre. Chiar acum sunte n pragul unei Epoci de Aur,nceputul celor O Mie de Ani de Pace, care ar putea duce

29


14/78


la o glorie i mai mrea pentru specia umana, dect poa-te cunoate inima voastra acum.

Acesta poate fi darul vostru catre viitor. Acestapoate fi destinul vostru. Trebuie doar s-l alege .

. Vor?eti despre schimbarea ntregii noastre expe-nen e de via pe aceasta planeta, dar cu toate realizarilenoastre, cu tot ceea ce am n eles, nu am fost n stare saob nem pacea. Cnd vorbeti despreO Mie de Ani dePace, vorbeti despre schimbarea ntregului nostru modde via .

Da, despre asta vorbim aici. Cu asta m-ai rugat sava ajut, nu-i aa?

Aa este, dar pur i simplu nu cred ca exista unpanaceu universal, o pilula magica care poate face totceea ce trebuie pentru a atinge acest deziderat.

Exista.Credin ele noastre.

Credin ele voastre.Mai precis, credin ele noastre despre Dumnezeu?

Despre Dumnezeu i despre Via a.Dar oamenii care nu cred n Dumnezeu?

Nu conteaza daca oamenii credn Dumnezeu saunu. To oamenii au credin e despre Via a. i ceea ce veidescoperi este ca aceste credin e colectiveale oamenilordespre Via a reflecta destul de mult credintele colective aleomenirii despre Dumnezeu. .

E de n eles, avnd n vedere ceea ce voi spuneacum - ceva ce unii ar putea sa nu accepte.

Ce anume?Dumnezeu i Viaa sunt acelai lucru Po da aces-

NOILE REVELAII

tor lucruri doua nume diferite, dar ele sunt acelai lucru.Dumnezeu este ceea ce e Via a, iar Via a este ceea ce eDunu1ezeu. Dumnezeu este energia pe care o numi Via-ta, iar Via a este energia pe care o numi Dumnezeu. Esteexact acelai lucru.

Via a este Dumnezeu, n form fizic.Deci, vrei sa spui ca daca noi credem n Via , cre-

dem n Dumnezeu?

Da.Nu-L pute separa pe Dumnezeu.de Via a :i n~

pute separa Via a de Dumnezeu. Pute spune ca VOicredeti n Via a, dar nu crede n Dumnezeu - dar este cai cun~ a spune ca voi crede n creie~, d~r nu i ~ ~r:te...:

Puteti vedea creierul i l pute atmge, deci stiti cael exista. Nu pute vedea sau atinge mintea, deci nu sun-te att de siguri ce este aceasta, sau daca exista sau nu.Creierul este mintea n form fizica.Totui, mintea estecea care va permite sa examina creierul. Fara minte, nicimacar nu ati fi constienti de existenta creierului.

Exa~t la fel se ntmpla cu Dumnezeu i Via a.Deci nu trebuie sa credem n Dumnezeu , pentru

a schimba lumea.

Absolut deloc.Dar cei care cred n Dumnezeu, au un avans nc

de la plecare.Nu neaparat.

Ce?Am spus, nu neaparat.Tu spui ca a crede n Dumnezeu nu e un beneficiu?

Nu e un avantaj?De fapt, poate fi chiar un dezavantaj.


15/78

-_________ Neale Donald Walsch

Cum po spune ca a crede n Dumnezeu poate fiun de2avantaj n schimbarea lumii?

Totul depinde nu de credin a voastra N Dumne-zeu, ci de ceea ce crede voi DESPRE Dumnezeu.

V-am spus deja ca nu e ctui de pu n necesar sacrede n Dumnezeu, pentru a va folosi credintele cu sco-pul de a schimba lumea. Trebuie doar sa credeti n Viata.ivoichiarcrede n Via a, pentru ca o triti ca experient.

Totui, daca sunte dintre cei care chiar cred nDumnezeu, ceea cecrede despre Dumnezeu poate aveaun impact extraordinar asupra a ceea ce crede despreVia a - ca i asupra modului n care vatriiiiproprie via aicum o experimentai.Deci,credin a voastradespreDum-nezeu devine hotrtoare.

Deci, ca sa repetam, lumea se gsete unde este eaastzi - un loc al crizelor, al violen elor, al omorului i alrzboiului - din cauza a ceea ce credem noi despre Dum-nezeu n prezent?

E adevarat.n regula, atunci s ncepem de aici. Care sunt cre-

din ele pe care le avem despre Dumnezeu i care gene-reaza crize, violen , omor i rzboi?

n primul rnd, voi crede ca Dumnezeuare ne-voiede ceva.

n al doilea rnd, voi crede ca Dumnezeu poateeua n a obtineceea ce El are nevoie.

n al treilea rnd, voi crede ca Dumnezeuv-a se-paratde El, deoarece voi nu i-ati dat ceea ce Elare nevoie.

n al patrulea rnd, voi'crede ca Dumnezeu maiare att de multa nevoie de ceva, nct El vaceresa 1-1datiacum, dinpoziia voastra de fiinte separate. .

In al cincilea rnd, voi credeti ca Dumnezeuva vadistruge/ daca nu-I ndeplini cerin ele.

NOILE REVELA \I _.--- ---

Aceste Cinci Idei Eronate Despre Dumnezeu auadus mai multa durere i distrugere existen ei voastre dezicu zi, dect toate celelalte credin e ale voastre la un loc.

Ei bine, n regula ... am put~a discuta d.espre aces-te credin e n detaliu, presupun...ti-ar putea fi de folos.

iadori s fac asta, mai trziu. Dar a~. nu v~dcum aceste credin e despreDumnezeu creeaza cnze, vio-lent, omor i rzboi ntreoameni

E usor de vazut. Voi credeti ca este potrivit sa vapurtati un'ul cu altul/ n a~elai mod n care credei caDumnezeu se poarta cuVOI. .. _

Mai crede i ca, atunci cnd creati cnze, vIOlen a,.omor i razboi, face astapentru a ndeplini cerin~/e.~U1Dumnezeu.Voi crede ca Ilajutai pe Dumnezeu sa-iin-deplineasca nevoile.Mul dir:tr: vo~ cred_ca Dumnezeudoreste crize, violen , omor Irzboi. daca asta este ce~ace tr~buie sa face pentru a ndepl~ c~~n ele sale: I~acest context, voi crede ca omorul neJustifIcat reprezmtaVoia lui Dumnezeu.

Fiintele umane cred asta? Nu cunosc nici o fiin uman care sa creada aa ceva.

Poate ca nu le cunoti personal, dar te pot asiguraca eleexista i au existat pe planeta vo~srr:a,de f?arte mul~timp. Chiar din cele mai vechi timpun a~ descns cele maloribile experien e i dezastre un:ane -.~hiar ac~ele~e tero-rism nfptuite de mna omului+ ca fiind VOIalUIDum-nezeu .

De fapt, efortul vostru de a ~ ele.?e luc~ri1e rele ~evi se ntmpla v-a facut sa cr.ed: I, mca. ~e la nceput. inexistenta unui Dumnezeu - I,sa credeti mtr-un Dumne-zeu care face lucruri rele.

Te rog sa explici.

33


16/78

_________ Neale Donald Walsch - - - -- - -

Care este acela?Sa aiba dreptate.

. Sunte dispui sa renun a la tot ceea ce ati real-izat vreodata prin munca voastra, la tot ceea ce v-ati doritvreodat~~ l~ tot ceea ce a creat vreodata, pentru ,,'aaveadreptate . Intr-adevar, pentru asta sunteti dispusi sa re-nun a la Via ansi. ,.

. _ ~.ar ~u aa ar trebui s fie?Vreau s spun c trebu-ie sa militezi pentruceva n via . Iar Cuvntul lui Dum-nezeu ESTEsingurul lucru pe care trebuies-Isus i

Care Dumnezeu?Care Dumnezeu?Da, care Dumnezeu?.Adonai? Allah? Elohim? Dumnezeu? Hari? Ieho-

va? Knshna? Domnul? Rama? Vishnu? Yahve?Dumnezeul ale crui cuvinte ne-au fost aduse n

mod clar de Maestru i de Profe .Care Maestru? Care Profe ?Care Maestru? Care Profe ?Da.

Adam? Noe? Abraham? Moise? Confucius? Sid-dhar:h~ Gautama Bud~ha? Iisus? Patanjali? Mahomed?Ba~a u l-lah? Jalal al-Dm Rumi? Martin Luther? [osephSmith? Paramahansa Yogananda?

Nu pui semn de egalitate ntre to acetia, nu-i aa?De ce nu? Este vreunul mai mare dect altul?Binen elesCare din ei?

Cel n care cred eu

, NO ILE REV ELA II _

Exact.Acum n elegi ideea.Deci ce vrei s fac, s renun la credin ele mele?Eu nu vreau ca tu sa faciceva anume. ntrebarea

este, ce vrei tu sa faci?

Vreau s gsesc un mod prin care s depesc toateaceste credin e amestecate pe care le au oamenii.

Exista o cale.Care?Transcende-le.Ce nseamn asta?A transcende nseamn a merge dincolo de, a trece

peste. Nu nseamn a respinge complet, sauJ. distrugetotal. Nu trebuie sa distruge un lucru, pentru a-l depi.Nu vre n nici un caz sa distruge vechiul vostru

, sistem de credin e, deoarece e prea mare partea din ei pecare dori sa o pstrati.

A transcende nunseamn ntotdeauna a fi alt-fel dect , cinseamn ntotdeauna a fi mai extins dect .Noul i extinsul vostru sistem de credin e va pastra, farandoial, ceva din cel vechi - acea parte din vechiul sistemde credin e care sim ca va mai este nc de folos - i,astfel, va fi o combina e ntre nou i vechi, nu o respin-gere a vechiului, de la nceputpn la sfrit.

Po remarca diferen a?Cred c da.Bine. Atunci vei putea nceta sa mai opui rezisten a.Motivul pentru care oamenii s-au agtat att de

staruitor de vechile lor credin e, este acela ca ei nu vor sadispre uiasc aceste credin e, respingndu-Ie complet icategoric. Ei cred ca singura alegere pe care o au de facuteste sa respinga vechiul, sau sa accepte vechiul- n totali-


17/78

_ - - --- - - NOLE REVELA \l __________ Neale Donald Walsch ritualuri de trecere i ritualuri de toate tipurile i pentrutoate scopurile. Acestea au evoluat de-a lungul secolelor,transformndu-se n ceea ce unii dintre voi numesc acum,obiceiuri pgne.

Miturile s-au dezvoltat n jurul modului n careputerile sacre influen au direct via a pe pa.mnt i n j~rulmodului n care via a pe Pmnt poate Influen a directputerile sacre. Aceste mituri au .~evenit poveti ~I:.use de-seori, care s-au transformat apOI m credm e. AdICa,ele audevenit adevaratepentru oameni.

Cnd mitul se transforman adevr. el devine re-ligie organizata. .

De la asa numitele religii pagne, la religiile domi-nante actuale, 'nu a fost un salt foarte de mare. Majoritate~

oamenilor continua sa creada i astazi ntr-o putere malmare dect ei nii, iar majoritatea continua sa creada caexista ceva ce ar trebui facut pentru a mblnzi Sursa ace-lei puteri. . _ .. . .,

In prezent, pe planeta voastra eXIsta ~I de rehgu,unele venernd mai mul zei, iar altele un smgur zeu.

Da, dar exista o singur religie adevrata.Iar o luam de la capat Acesta este raspunsul la n-

trebarea ta. Acesta e modul n care credin ele despreDum-

nezeu creeaza criza, violent. omor i razboi ntreoameni.Dar este adevara~ Exist o singur religie careare

dreptate.Restul pot avea inteniib~e, da: pur ~i s~~l~.nu au dreptate. i trebuie s fim aten , ca sa nu fimispitiide credin ele false care potparea bune, dar care nu aunimic de-a face cu Legea lui Dumnezeu. ~ta,. deoarece~dac l negm pe singurul ~ezeu adevarat. ILeA~ luiDumnezeu, nu vom fi salva , el vom merge directfi Iad.

Cnd?Cnd?

n peri~ade~e p~mi~ve, ceea ce ai putea numi epo-ca omului preistoric Imamte de asta, oamenii nuntele-geau nici cel~ mai simple aspecte ale vie i din jurul' lor.T.?t cee~ ce tiau era caera via a n jurul lor, Adica, faptul

ca era Ialtceva n afara de ei.A~es.t lucru diferit de eii demonstra prezen apeste tot ~ J~rull.or. Se arata sub forma de vnt i ploaie,soare; luna I.~?n, plante, ~opaci i creaturi mici, pe careacu~ ~en,?-ffil msecte, ca Icreaturi mari, pe care acum lenumiti arumale; s~ arata ~ub forma de manifestari specta-culoase,. cum ar fI. focun ce apareau spontan n padure,tunete Ifulgere dm cer, valuri uriae n ocean si, uneoricutremurri nfricotoare ale pmntului nsusi. '

Homo S.apien~nu tia cum sa se comporte fa detoate acestea. El nu tiau de ce oamenii mureau, de ce ura-g.a:r;ele, tomadele sau secetele apareau i distrugeau totulI,m general, de ce se intmplau toate,

~ Pentru a n elege aceste lucruri, oamenii primitiviau ajuns la concluzia ca trebuie sa existe o putere mai mared~c~t a l?r, ca,re fac~a c~ t~ate ~c.es~~lucruri sa se ntmple.El i-au imaginat ca exist spmte care fceau ca binele siraul s se manifeste n multe feluri, n vietile lor. .

Pe masura ce observau cum ziua se schimba nn.?~pte .i invers, cum .iarb~ crete, florile se deschid, copa-Cl1.I~Ipierd fr~~le I~POIle cresc la loc, ei au nceput sazelfi~e n~tw:a. Isi imaginau zei ai ploii i zeul soare imul ~l I ~eI care faceau lucrurile dupa dispozi e i toane.S-au gndit ca ceea ce trebuiau ei sa faca era ca ntr-un felsa.influenezeaceasta dispozi e i sa imultu~eascape zei- Iar apoi zeii le-ar fi ndeplinit cerin ele. .

Toate tipurile de rituri i ritualuri au fost createpentru a chema spiritul oricaror zei de care ar fi fost ne-:,oie: sau ~are ar fi. fo~t dori n acel moment, pentru a-ilmpac~,. a-l onora Ia-l determina pe acetia sa faca ceea ceoarnerui le ceruser cu atta zel. Erau rituri de fertilitate,


18/78

---- N eale Don ald W alsch

Da. Cnd se va ntmpla asta?c;.md ~om muri, binen eles.

. AI,.aca adevra i credincioi cred c tumeriimergI m Iad, pentru c nu crezi n Singurul DumnAdevrat i nici nu urmezi Legea lui Dumne 1 leze

trtepemusd' Asate trimitaacolo imediat omo::n~u~rtee9__-a evar ffi unel '. ' . mcnd id '.. . e c~, e.Isunt obliga sa o fac. Atun .din' . eru unei :elin enut un ordin, to adevra i cr

ClOIsunt obliga sa-l urmeze . _.despre care aceti lideri _ I sa-I omoare pe ce'en spun ca trebuie s fie omor .

Cine -a spus asta?Tu.Am spus eu asta?

Da. Tu ai spus c putem distru .guvern' ge once Persoanasau na une, ale cror ac uni d 1 .'ceea ce ne d dreptul s f uc a apostazie. Iaro acem, este Cuvntul Tu.privin ~Oi folosi cuvntul Meu ca autoritate n aceste

Binen eles. Credin a c facem Voia lui Dumneste cea care ne ndrum d ezeuofer ... . ' ne con uce, ne d curaj i nespnpn, atunci cnd mcelrim oameni.

Dar Eu nu a dori niciodata aa ceva.Ce vrei s spui? Tu chiarasta ai vrut.Aa sa fie?N . d .~ ar espicat tu Marea Roie Pentru a- ' . tapoporul sa sca ? ' . A.' aJu

sub tone de a::~ n~ ~dtu apoi marea, n~op~dreau? Nu . dis e persoane care11 urma-Sod~ma i~m~ tu aproaPe to oamenii'~e triau n

i nu ai omort tu Pe mul ' al i ., sau ai cerut sau

36

_- - - - - --NOLE REVELA II _

aprobat omorul altora, de-a lungul vremurilor? Din toateacestea, ca i din alte relatri despre instruc unile i cerin-ele Zeit i gsite n Biblie,n Coran, n Bhagavad-Gita, n

Cartea Mormonilor i n alte Scripturi, to copiii de coaldin fiecare cultur tiu despre Mnia lui Dumnezeu.

Da, asta e problema.Oare de ce, a-i nv a pe copiii notri adevrul, re-

prezint o problem?Deoarece acestanu este adevarul.Nu exista aa ceva, ca ceea ce voi numiti Mnia luiDumnezeu.Aceasta e una dintre credin ele voastre false des-

pre Dumnezeu. Dar mi este clar ca voi crede cae ade-varata i ca e potrivit sa va purta unul fa a de altul, nacelai mod n care crede ca Dumnezeu se poarta cu voi.De fapt, liderii votri religioi chiar au facut asta. Eii-au chemat pe to Adevra i credincioi sai omoarepe aposta .

Ei bine, uneori noi spunem Omor -i pe necre-dincioi , dar nseamn acelai lucru. ,Necredincios' sau,apostat', nu conteaza. Sunt doar cuvinte. Ideea este cdaca al i nu cred ceea ce credem noi, Dumnezeu spune ctrebuie s-i omorm.

Cretinii au fcut asta. Musulmanii au fcut asta.Multe grupuri de credincioi au fcut asta.Cunoti vreo poveste de genul asta?O, da. Papa Urban al II-lea a emis o chemare la

cruciad la Clermont, Fran a, n 1095, care a dus la o se-rie de expedi i militare organizate de Cretinii din Vestmpotriva musulmanilor i a altor necredincioi . Acestecruciade au continuat timp dedou sute dearzi avnd carezultat moartea a sute de mii de oameni.

Tot aa, de-a lungul secolelor, liderii musulmani

37


19/78

________ Neale Donald Walsch _

au ini at agresiune dup agresiune, asasinat dup asasinat, omor dup omor, n numele eradicrii apostaziei.

Iar aceste comportamente nu s-au limitat doartimpurile medievale.In 1989 Ayatolahul Ruhollah Khmeyni - pe acea vreme liderul spiritual al Iranului rev

lu onar - a condamnat n mod public o carte numiVersetele Sata.nicei a emis o fatwa mpotriva autorulei, Salman Rushdie.

S-a spus c musulmanii din ntreaga lume au datria s-I ucid pe Rushdie, atunci cnd l vd - i c oricMusulman care face asta, ar merge direct n rai. Autorultrebuit s se ascund timp de zece ani, pn cnd, n,u,.,guvernul iranian a revocatfatwa.

Mai recent, spre sfritul anilor'90, musulmanii radicali, mul dintre ei trind n Mganistan, au declararzboi civiliza ei occidentale, spunnd musu1manilor .ntreaga lume c era de datoria lor s aduc moAmericii i moarte Israelului - printre al duma~specifica de ei

Cu alte cuvinte, istoria voastr se repet.Iarai i iaraiise pare c nu gasim un mod de a-i

pune capt. Acum ne confruntm cu acte teroriste ngro-zitoare i cu omorrea multor oameni nevinova .

ntre timp, Enddopedia Britannica2001, ntr-unarticol despre cei dou sute de ani de atacuri Cretine, a'inclus un comentariu ironic ce descrie aceste cruciade. S-aspus c asemenea acte ntmpltoare de terorism, princombina a lor de idealism, ambi e, eroism, cruzime i ne-bunie, sunt un fenomen medieval i, prin urmare, n afaraexperien elor umane modeme .

M atept ca aceste rnduri s fie modificate nurmtoarea edi e ...

NOILE REYELAIl _

5

Deci, Cele Cinci Idei Eronat~ ~esp~e Dumnezeudau natere la crize, violen . omorI rzboi.

Da. Asta se poate observa.Ai us de asemenea cau existat credin e despresp , , it

Via care ne-au condus pe un drum gre .

Da.Care sunt acestea?Cele Cinci Idei Eronate despre Via , ce dau nate-

re la crize, violen , omor i rzboi sunt: le de1. Fiin ele umane sunt separate une

altele. . fi-2. Nu este destul din ce~a.c~ are nevoie o 1

int uman pentru a fi fericit. .,:3 Pentru a obtine ceea ce nu este destul, fim-

tel~umane treb~ie sconcureze.unele cu a:tele., 4.Unele fiin e umane sunt mal bune decat al-

te fiinte umane. - 15 E~te normal ca fiin ele umane sa rezo v~gr~vele diferen e creat:, de toate celelalte IdeiEronate omorndu-se mtre ele. .

, . d Viat combmateAceste Cinci Idei Eronate espre f osibilcu Cele Cinc~Idei Ero~ate desf~ed~uer;:~Z~~rea~~reat iapari a U~Ul pomel~c cumPII ea mciei profunde, acontinu sa creeze I.acdum.1o~mgrozitoare a durerii ne-violentei brutale, a pIereri or in 'potolite i a terorii continue.

39


20/78

=r : Neale Donald Walsch

Voi credeti ca sunteti terorizati de alti oemeni. daadevarul este ca sunteti terorizati de credintele voastre.

. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie sa le schim-ba , daca dori ca visul de a trai ntr-o lume ce convie-uiete n pace, armonie i fericire sa se realizeze vreodata.

A C sp~n din nou, iar i iar, nu pute schimba starilede mame, violent, pier.d.ere, durere i teroare, prin mij-loace economice sau politice. Pute influentaaceste stari -adic~, le pute modifica oarecum, pentru' o scurta peri-oa.da d~ ~mp, s~u le pute ntrerupe - dar nu le pute eli-mrna fara o schimbare a credin elor voastre.

Asta, deoarece credin a creeaza comportamente.Exact.

Ei bine, dupa cum am spus mai devreme doresc sadiscutam mai trziu despre toate aceste false credin e.

Bine, ntruct aceasta este esen a dialogului de fa a.Dar, mai nti, la nceputul acestei conversatii ai

spus ca s~t cin.? lu~ pe care le putem face acum,'d~caceea ce donm sa ob nem este schimbarea lumii noastre sia ~ecti:ei ~ut.o-~~ctive s~~e care se ndreapt, I-ai n~-mit CeI Cina Pai catre Pace , dar nici unul dintre acestianu mi-~ s~t c l ~ pl~ de ac une. Ei mi pareau a fi ~m~t ~gresiunI filozofice. Iarta-m, nu spun asta cu senspe1~rativ. I?,0ar ~ ntreb daca acesta este genul de infor-~ e care 11 va ajuta pe oameni i care va fi de folos lumii,m acest moment.

Scopul acestui dialog este satrezeascaoamenii sisa vindece lumea. Asta va ajuta i, n acelai timp, va fiide folos: Ceea ce am spus era ca exista cinci lucruri pe carele puteti alege. Nu am spus nimic despre cinci lucruri pecare le pute face.

_ ~ub~iniez din nou ideea ca pacea pe planeta voas-tra va fi atins doar atunci cnd va ve schimba cred in-

___------ NOILE REVELAII

tele, deoarece daca nu ve prinde aceasta idee, nu vefi capabili sa ob ne nimic n drumul vostru de vindecarea planetei.

Ce cuta voi sa vindeca sunt ranile provocate decredin ele voastre. Credin e le voastre cele mai profundeau creat comportamentele care au provocat ranile. Dorin aprimordiala a omenirii este pacea i voi arata ca actua-lele voastre credin e nu va fac sa deveni foarte panici.

Panic nu este ceva ce face . Panic este cevace sunte . Nu se spune Eu fac panic . Se spune Eusunt panic . Iar starea de a fi este o expresie a sufletuluisi a min i.

Po sa repe , te rog?,,starea de a fi este o expresie a sufletului i a min-

i. ,,starea de a face este o expresie a trupului. Toate ex-perien ele trupului apar din experien ele sufletului i alemintii. Voi alege . Daca alege mintea, aa cum simtemintea, aa face i trupul. Daca alege sufletul, aa cumsimte sufletul, face i trupul.

Sufletul simte ntotdeauna bucurie, deoarece sufle-tul este bucurie. Sufletul simte ntotdeauna iubire, deoa-rece sufletul este iubire. Sufletul se simte ntotdeauna co-nectat la minunea vie i, deoarece sufletuleste minuneavietii, exprimat.

Pentru a sim ntotdeauna n acest mod, trebuie safiti afara din minte. Trebuie sa iei afara din minteavoastr i sa intrati n inima voastra.

Am crezut ca vei spune n sufletul vostru.Inima este puntea dintre minte i suflet. Mai nti

iei din minte si intra n zona inimii. De acolo se face unsalt rapid n suflet. Cnd te afli n spa ul inimii cu un altul,atunci este momentul n care po avea o conversa e ade-varata. ntre suflete. Cnd te afli n spa ul inimii cu tinensuti, atunci este momentul n care po experimenta lega-


21/78

_______ _ _ N ealeDonaldW a lsch _

tura cu sufletul tau, la un nivel foarte profund. Atunci estmomentul n care po trai comuniunea cu Dumnezeu.

Daca rmi n minte, vei fi afectat de interpretrilmin i. Daca mintea este descurajata sau slbit, trupul vfunc ona n moduri ce reflecta acest lucru. Daca minteeste nltat, ntrit sau innoit, trupul va func onaAmoduri ce reflecta acest lucru.

Daca mintea este descurajata, slbit, limitata, frustrata, mnioas, ranita sau agitata, trupul va demonstracest lucru. Daca mintea este emo onat, extinsa, nelimitata, exuberanta, vesela, vindecata i linistit, trupul se vcomporta ntr-un mod cu totul diferit.

Dar nu este acesta exact modul n care religia vche i face pe oameni sa se simt? Nu vorbete ea despr rennoirea min i voastre ? Nu-i face ea pe oameni sasimt emo ona , expansivi, nelimita , exuberan , vseli, vindeca i victorioi? Nu este aceastaexact cherea eI.?Nu este aceasta exact promisiunea eI?

ntr-adevar. Dar este o promisiune pe care vechilvoastre religii nu au fost capabile sa o tin pentru omnire, ca ntreg.

De ce se ntmpla acest lucru? Daca religia i poaduce la extaz pe plan individual, de ce nu poate ea vind

ca lumea?Deoarece religia organizata pe care o crea n pr

zent este, n mare masura, o experien a exclusiva. Este exclusiv individului sau grupului care o experimenteazNu a gasit o cale pentru a-i include pe to n aceeaexperien a - adica, societatea ca ntreg - deoarece nu a,gasit o cale pentru ca to sa fie de acord asupramoduln careexperiente trebuie trit.

Intr-adevar, voi ave pareri att de diferite n ceece privete aceasta problema, nct acest lucru v-a determinat sa ntrerupe trairea propriului vostru extaz, pe

_ - - - - - - - N OIL E R EV EL A Tll . _

tru a va exprima dezaprobarea fa a de un altul care nu-itriete extazul n acelai mod. V-ati certat unul cu altul,v-a luptat unul cu altul i v-a omort unul pe altul, nfuria voastra pentru a atinge acest extaz.

De ce? De ce am facut asta? i de ce religiile nu potvindeca acest lucru?

Religiile organiza te excludprin natura lor tot attde mul oameni, pe ct includ. Aceasta nu ar constitui oproblema, daca religiile ar fi tolerante fa a de aceia pecare-i exclud; totui, mult prea des nu se ntmpla asta.

Religiile, pe care te bazezi pentru a promova tole-ranta, nu au invtat cum sa o practice i, astfel, ele predicaexact contrariul.

mi pare rau sa aud acest lucru. i nu afi crezutct de serioasa este problema - ieste,chiar pAna n aceas-tazi - daca nu a fi avut dovada n fa a propriilor meiochi. Dovada cea mai recent i mai ocant pentru mine,exact pentru ceea ce se discut aici, se afla ntr-un articoldintr-un ziar, Arizona Republic,scris de Stephanie Simoni aprut ini al nLas Angeles Times,la 1 decembrie 2001.

A dori sa reproduc aici povestea respectiva, n n-tregime, pentru ca a vrea ca ntreaga lume sa tie ct deperfida - i, totodat, ct de grava este aceast chestiune.Cei mai mul oameni crora le-am aratat povestea, s-aungrozit efectiv.

Iat articolul ...

PASTORLUTERANATACATVIOLENTEveniment cu Participare mter-rellqtoas , numit Erezie

St. Louis - Pentru reverendul David Benke, ceremoniade pe Yankee Stadium a fost o binecuvntare, o ocazie de ase al tura altor lideri reli~io i i civili, pentru a oferi alinare

unei natiuni nc s nqer nd dup atacurile teroriste de laWorld Irade Center i Pentaqon.


22/78

________ Neale Donald Walsch _

EI s-a al turat pe scen celebrit ilor i politicienilor,pentru a interpreta cntece patriotice i pentru a se ruga. Era,credea el, datoria sa de pastor.

Dar unii dintre cole~ii s i preoi au avut un punct devedere oarecum diferit. Eiau v zut participarea sa la un eve-niment inter-rellglos ca pe o erezie.

ase pastori de la Biserica Luteran -Sinodul Missouriau naintat s pt mna trecut acuzatii oficiale cernd exclu-derea lui Benke din biseric . Alii au inaintat P~tiii pentru a-Iexclude pe presedintele bisericii, Gerald Kieschnick ntru cta admis participarea lui Benke la eveniment i pe~tru c elnsu i s-a ruqat laolalt cu preoi din alte confesiuni Lutera-ne, n luna octornbne. dup un tur a ceea ce a r mas dinWorld Trade Center.

Reverendul David Oberdieck, unul dintre dizidenti a

declarat ziarului 5t iouts Post Dispatch c Benke a luat pa~tela ade de idolatrie, participnd al turi de ne-cre tini la sluj-ba din 23 septembrie. Oberdieck nu a dorit s mai comen-teze dup ziua de vineri, spunnd c disputa era o proble-m de familie , care nu trebuie s circule n mass-medialaic . Dar el a r mas fidel ideii c Benke este o persoan cese roaq la idoli.

EI i ali preoi l-au mai acuzat pe Benke de 'sincre-tism', ceea ce nseamn promovarea ideii c toate reli~iilesunt e~ale. Petiia de 10 pa~ini mpotriva lui Benke numeaparticiparea sa la ceremonia de la New York o ofens sfrun-tat mpotriva iubirii de Christos , care a dat impresia ccre tinismul este doar una dintre multele credine prin careoamenii se pot ruqa la Dumnezeu .

Conform acestor critici, stnd ln~ .erencr' ca mu-sulmanii, evreii, hindusii sau crestini ai altor biserici Benke afost implicit de acord cu credintele lor, dnd impre~ia c toa-te ofer o cale eqal spre mntuire.

Liderii biserici susin c nu trebuie s te ro~i n public

cu nimeni din alt credin , chiar cu Luterani din alte confe-

. NOILE R EV EL A II _

siuni.. Ei c~ed n ritual~rile de venera e inute doar mpreuncu cel.ce Interpreteaza Scripturile i IInele~ pe Dumnezeu,exact In acela i fel ca ei.

:,NUvp~tem rnerqe la lmp rt sante cu cineva care n-elege rmparta arua Intr-un mod complet diferit , a explicat

re~erend~1 D~Vid 5trand, purt torul de cuvnt al bisericii situ-ata la penfena orasului St. Louis.Convenia Baptist de Sud, cea mai mare confesiune

protestant , vnum rnd aisprezece milioane de membri, seconformeaza unei tradiii asem n toare. Nu am nici un sin-~u.ros ecumenic n trupul meu , spune deseori reverendulpal~e. P~tterson, un fost ef al bisericii. i, ntr-adev r, multipreoi. din Convenia Baptist de Sud i-au exprimat ideea dea.se ine departe de slujbele lnter-reltqroase. dup atacuriledin 11 Septembrie.

Dar ~enke i Kieschnick insist c ceremonia de peYankee St~dlu~ ,:U a fost o sluib oficial de ruq dune. decinu a fost interzisa membrilor Sinodului Missouri.

. Ei au v zut-o ca pe un eveniment laic, orqanlzat dePrimarul Ru?olph Giuliani i prezentat de actorul jarnes Earllones. ev.emment ce a inclus i momente de ruq dune.

Cand a venit rndullui Benke s ia cuvntul, el a reci-tat o scurt ruq cnme. care ncepea i se ncheia cu referinteI~C~rist?s: D~ iel a stat n t cere cuviincioas , n timp ce ahi

lideri reh~lo l vorbeau, susin torii s i au insistat c el nu seruqa mpreun cu ei i nici nu s-a declarat de acord cu con-vin~erile lor.

A sugera c atunci cnd imamul se ru~a la Allah, Dr.Benke se ruga i el al turi de acesta ... este chiar o insult spresuput c asta f cea el . spune Strand.. Ct despre momentul improvizat de rug ciune al lui

Kleschnick cu preoi din alte confesiuni, Strand a spus c sepoate aplica aceea i justificare.

_. Acum ~tesc aceasta tire i m gndesc ca trebuiesa fiu foarte ruuv. Vreau sa spun, credeam ca eram un tip


23/78


destul ~e practic,.c?Te~tiace se ntmpla n lume, dar vadacum ca nu am mCIoIdee n legatura cu ceea ce se ntm-pla n jurul meu.

Povestirea m-a ocat. Am fost socat ntristat si n-gr?zit, ~nd .am citit-o prima oara.fur i ;implu, nid nuIru-am nna~t ... Credeam ca trebuia sa privesc n altaPart: ~ lm;ru:, >enn:ua gasi acel nivel de intoleran religi-oasa,isteric I radical,

.Este. timpul sa recunoate un adevar uman, lacare mpem nu vrea sa priveasca.

In a~~ste vrem~ri: un~ ~intre cele mai mari proble-me ale IUIl:ll ..O reprezmta religia organizata.

Religiile organizate reprezintao problema.Ele nu sunt o solu e, ele sunt oproblema.

. Nu e ~orba .despre toate religiile, dar despre cele~aI multe. I, cu SIguran a, despre majoritatea celor maiIml?~rtante. Ceea .ce s~ ~ntmpla n cazul majorit i celorma~.I~portante Imai influente religii organiza te este caorbii 11 conduc pe cei orbi.

_ A. ntr-adevr.Vreau sa spun ca suntem o na une afla-ta ~ IruJI~ unei suferin e incredibile, care cauta sprijinspiritual mtr~un m~mer:t de nevoie, care cauta sa expe-nmenteze umt.ateaI umunea n vremuri de tumult _ pen_tru a descopen capropriile ei religii au dezamagit-o.

A .. S~te~ un popor care dorete doar sa-i uneasca~e I sa mearga unul lng altul, fiecare persoanaadresan~u-se n:mmezeului propriei n elegeri, fiecarepersoana. cunoscand ca vindecarea ncepe cu exprimareatoleran e~ ~n:u .?piniile ~1teipersoane - doar pentru adescopen ca religiile orgamzate interzic acest lucru.. . Reii...giile?ferzic tole:an~. Va pute imagina? Bap-

ti~ refuznd sa seroage alaturi de evrei sau catolici. Lute-r~ r~d sa se roage alaturi deali lutereni. Ca i

cand ar exista un moment nepotrivit, sau un loc nepotri-

_______ NOILE REVELAIl _

vit, sau o persoana nepotrivita, alaturi de care sa te rogi.Mai e oare de mirare ca fiin ele umane de pe tot

cuprinsul lumii se ntreab: Ce este n neregula aici?Mai e oare de mirare ca au nceput sa apara nscrisuri ~maini i pe panouri cu textul DOAMNE, APARA-MA

DE POPORUL TAU? Oare ce om din lumea asta doretesa creada ntr-un Dumnezeu care e mai pu n generos imai pu n tolerant dect este el?

Cum i putem cere lumii sa se vindece, cnd religiaorganizata - nsi institu a menita sa ofere acea vinde-care - nu face nimic altceva dect sa produca din ce n cemai mult rau, sa deschida rana din ce n ce mai larg, sarspndeasc din ce n ce mai departe indignarea sa n-drepttit, lipsa de acceptare, totalul sau dispre i com-pleta sa intoleran ?

Dar cum po blama religiile, daca religiile cred n-tr-un Dumnezeu care face exact acelasi lucru?

Principala problema este modul in carel nelegeivoipe Dumnezeu.

Spun din nou, pentru ca sa nu scpa acest lucrudin vedere ... problema cu care se confrunta omenireaastazi este unaspiritual.

Voi nu n elege cine sunte . Voi nu n elege cineeste Dumnezeu. Voi nu n elege cum func oneaz lu-mea. Voi nu n elege ca iubirea este temeiul ntregii viei nici nu n elege oiubire care nu pune condiii.

Va imagina ca Dumnezeu este o zeitate mica, mes-china, invidioas, care le spune oamenilor ngenunchian rugaciune: Imi pare rau, dar ori merge pe drumulmeu, ori, la revedere e ascult rugciunea. e nu, n-truct nu ai facut-o cum trebuie. Nu am fost multumit detine . Prin asta, voi ma transforma ntr-o reproducere aceea ce omenirea are mai rau.

Voi pretinde ca va strduiti sa fi asemenea luiDumnezeu ... i daca acesta este Dumnezeul cu care va


24/78

Neale Donald Walsch

strduiti sa semana , a reusit cu succes. Puteti multumireligiilor organiza te, pentru ca v-au nv at cum'sa o faceti.. Nu to~te religiile organizate intr n aceast catego-

~e.:.Unele d . T I :ele propovduiesc toleran a i chiar o prac-

tica. Unele din ele vorbesc despre un Dumnezeu care in-clude totul- i chiar triesc aceste nvtturi. Biserica Uni-ta i este una care mi vine n minte. Biserica Unita a Sti-in ei Religioase este o alta. i sunt mai multe, cum ar fiBiserica Comunit i Metropolitane ... i altele. Deci, ntoate religiile organizate intr n aceast categorie.

Aprecierea ta este corecta. Totui, majoritatea lor ofac. Cnd spun religiile organiza te , sau religiile n ge-neral, n contextul dialogului pe care-I avem acum, vreau~a se tie ca vorbesc despre acele religii care propovdu-Iesc.o.doctrinaexclusivista. Cu altecuvinte, cele care spun: relIgIa noastra este singura religie adevarata .

Acest tip de religie reprezinta problema... Nu toate religiile.Acest tip de religie. Acel tip de re

ligie care promoveaza o filozofie separatista si o teoloziexclusivista. . o

. . i, dup cum ai spus, din pcate majoritatea religiilor Importante ale lumii se ncadreaz n aceast categorie

Situa a ar putea fi mai nefericit dect crezi, deoar~ce aceste religii intemeiaz nvttura pe credin e spi-ntuale care, pur i simplu, nusunt adevarate, dar care auun impact uria asupra societ i n general - att asupracelor cecred n Dumnezeu, ct i asupra celor ce nu cred-dupa cum vom arata pe masura ce dialogul continu.

Da, exista i alte probleme cu care se confruntomenirea. Sunt probleme ca foametea, srcia, infractio-nalitatea i corup a, haosul politic i abuzurile conduc-t~rilor, lacomia firmelor marii multe alte probleme so-

ciale. Dar toate acestea - toate acestea - sunt, n esen a,probleme spirituale.

_______ NOlLE REVELAIl. _

Aceasta este problema. Acesta este punc~~ centralal discu ei noastre. Dac n elegerile voastre splfltu~le arfi complete, nici una dintre aceste probleme nu ar exista.

Nu le-ai permite sa existe.Cu toate acestea, multe din cele mai importante, pu-

ternice i influente religii organiza te nu permi: ca n ele:cerea voastra spirituala s fie completa,ntrucat nu oferalibertate de micare. Ele nu permit ca preocuparile voas-tre sa se aventureze cu mult peste limitele stabilite de pro-priile lor doctrine. _-

i astfel, chiar daca planeta voastra se confru~ta_cuo problema spiritual de p:op~~ii uriae, ncerca sa orezolva prin mijloace proviZOnl.

V grabi s trata mai de~ab simptomele , de-ct cauza maladiei voastre mondiale.

Cautati s aduceti omenirii, n totalitatea ei, emo e,expansiune, 'nelimitare', exuberan . .veseli~,.~inde.care ipace. Dar ncerca s face asta prm p~hhca, p~m ec?-nomie, prin educa e, prin programe SOCIale- chiar prmbombe.

Nu se poate rezolva n acest fel. .Incerca s repara totul, cu excep a a ceea ce tr~-

buie sfie reparat. ncerca s schimba totul, c~ exceptiaa ceea ce trebuie sa fie schimbat. Va ocupa de toateaspectele, cu excep a celor mai fundamentale credin e alevoastre.Totui/ cele mai de baza credine ale voastre suntcele care creeaza problemele. . ., ._

Acesta este motivul pentru care Cel Cinci Pasi CatrePace au legtur cu Dumnezeu i cu spiritul, nu cu trupul.


25/78

_________ N eale D onald W alsch _

6

n regula, m-am prins. M-ai convins. Deci, hai sre-venim. Nu am apucat niciodata s discutm, cu adevrat,despre aceti Cinci Pai catre Pace. Putem s-i revedem?

Da. Sunt cinci lucruri pe care le pute alege acum,daca ceea ce doriti sa obtineti este schimbarea lumii voastre i a direc ei auto-destructive spre care ea se ndreapt.

Face aceasta declara e:1. Admit ca unele dintre vechile mele cre-

din e despre Dumnezeu i despre Via a numai func oneaz.

2.Admit ca exista lucruri pe care nu len elegdespre Dumnezeu i despre Via a, iar n ele-gerea acestora ar putea schimba totuL

3. Sunt dispus sa n eleg lucruri noi despreDumnezeu i despre Via a, n elegeri care arputea duce la un nou mod de via a pe aceastaplaneta.

4. Sunt dispus sa explorez i sa examinezaceste noi n elegeri i, daca ele sunt n concor-danta cu adevarul si cunoasterea mea interi- oara, sa-mi largesc propriul sistem de credin-e, pentru a le include.5.Sunt dispus sa-mi traiesc via a ca o demons-

tra e a credin elor mele.n regula, hai sa-I lum pe primul. Exista mul

oameni care nu sunt nici pe departe pregti s admita ca,ntr-adevr, credin ele lor nu func oneaz. Mai ales,

50

_ NOILE R EV ELA II _

credin ele lor religioase. De fapt, ei spun c acea micaparte din Religia Straveche este exact ceea ce lumea arenevoie chiar acum, c totul se va rezolva cu bine, dac toam ncepe doar sa-i dm ascultare, s ne supunem ei i sfacem ce spune.

Da. Un grup de credincioi religioi care a spusasta, au ajuns sa fie cunoscu drept ,,fundamentaliti .Acetia sunt cei pe care unii i-au denumit .puritani reli-gioi', cei ce cred ca drumul spre nainte este drumul sprenapoi, catre cuvintele originale i exacte ale Sfintei Scrip-turi - oricare Scriptura mbr eaz ei - care sa fie citite iaplicate ad litteram.

Exista fundamentaliti n orice micare de credin a.Oare ei au dreptate? Arfi lumea mai buna, daca

am asculta exact acele cuvinte i le-am urma?

Prima dificultate consta n faptul ca a le auzi doar,nu este de ajuns. Trebuie sa leinterpretai -iar n momen-tul n care faceti asta, deveniti cei care decid censeamnele. n acele momente, ele nu'mai sunt Cuvntul lui Dum-nezeu. Ele sunt cuvintele voastredespre Cuvntul luiDumnezeu. i toata lumea trebuie sa presupun ca voi tidespre ce vorbi . Binen eles, pur i simplu nu ai cum satii asta, deci ceilal oameni trebuie sa tecreadpe cuvnt.

Mai multe religii cauta sa atribuie infailibili tatescripturilor, sau autoritatea suprema, unor persoane afla-te n pozi i de conducere spirituala, pentru a evita aceastaproblema.

Nu asta au fcut romano-catolicii cu Papa?Ba da. n teologia romane-catolic se proclama fap-

tul ca Papa, ndeplinind func a de invttor suprem - i,n anumite condi i, cnd vorbeteex cathedrasau dinscaunul sau , nu poate grei n chestiunile legate de cre-din a sau morala.

51


26/78

---, --- ----- , leale Donald W alsch

n Bhagavad-Gita nu exist o afirmatie conform ca-reia cuvintele atribuite Lordului Krishna sunt infailibile?

. E~te~devara_tca, n ~ha~avad-Gita, Arjuna i spu-ne lu i Sn Knshna ca accepta once spune El, ca fiind com-plet perfect.

Cuvintele exacte suntSevrem etad rtammanye ,sau : / /Accept tot ceea ce spui Tu catiind edevrs t .. .. ~~e Islamitii nu au proclamat Coranul ca fiindinfailibil I, de asemenea, n-au stabilit ei cauJama suntinfailibili -: nv torii religioi i cei nv a din cadrul-umms, adica a comunit i?

ntr-adevar. n Islam, celor care suntuJama li sea~orda ~utoritate universala n chestiunile legate att dedlmenslUn~a morala, ct i de cea temporala din via amusulmarulor, de la naterepn la moarte.

Nu .~xist,.n unele interpretri islamice, ideea ca~l s.~ t:rebwemtotdeauna s urmeze drumul majo-rittii membrilor comunit i, care a fost nsrcinat de Ca-r?Il cu o misiune i i s-a poruncit sa accepte o provocare, _I ..?-espr~care se sp~e c va fi ntotdeauna protejat demana lui Dumnezeu I,prin unnare, e absolut infailibil?

Vd c ai studiat teologia compara ta.Da.

i Iace concluzie ai ajuns?Cnici o fiin umana nu este infailibil si c a atri-

bui aceast calitate.unei persoane sau unui grup poate fi~ lucru foarte pencu1os. Vad ca doctrina infailibilittii _Id:ea c noi avem ntotdeauna dreptate - duce inv~-abill~ ~ sp~e ca altcinevagreete. Ea produce nen e-legen I conflict. Poate produce, de asemenea, i un oare-care orf[oliu - adica opusul umilin ei , despre care sespune ca este fundamentul tuturor religiilor.

52

I OILE REVELAII

De fapt, acest lucru s-a i ntmplat.Dar sunt curios de ceva. Ce ai spuneTuoamenilor

care presupun c singura cale este aceea de a urma,cuvnt cu cuvnt, ideile Sfintelor Scripturi i de a le inter-preta ad litteram?

Le-as cere sa observe c aceste cuvinte au fost scrisentr-un moment diferit, n locuri i situa i foarte diferite.Aobserva c, dei aceste nv turi au fost ntemeiate peun set ferm de principii, a interpreta acum cuvintele loradIitteram, n loc sa cau sa n elegi principiul fundamentalpe care ele l reveleaz, ar putea duce, n cel mai bun caz,la nen elegeri - iar n cel mai rau caz, Ia o pierdere a n e-lepciunii originare pe care ele au fost ntemeiate.

I-andemna pe oameni sa vada dac nu cumva arob ne mai mult beneficiu dinnvtturile originare aletuturor traditiilor de credina, dac aceste nvtturi ar fiintroduse n contextul unei societati n continua evolutie.

Cu alte cuvinte, s rmnem deschii la posibilita-tea unor noi interpretri, care ne-ar putea permite s apli-cam mai eficient n elepciunea straveche n via a contem-porana.

Exact. Dar, lasfrit, le-a spune oamenilor de pre-tutindeni: Crede ce doriti, urma -v inimai sufletul ndirec a n care va duc, dar nu cautati s va impune pro-priile opinii altora - i, cu siguran , nu cutati sa o faceprin for .

Totui, dac ei insist c modul lor este singurul mod corect de a tri? i daca ei cred c lor li se ceresa-ifacape alii sa traiascan acelai mod?

I-as ntreba: Cine va cere acest lucru? i dac ei ar rspunde: Dumnezeu ?Le-as spune: M-a neles greit. Nu v cer s fa-

53


27/78


ceti ast~. Nu am nevoie sa o face . Niciodata nu le-as daoamerulor Liber Arbitru, doar pentru a-l putea luanapoi.. Aceasta este o declara e foarte importanta. Are unlIDP~ct.foarte mare, deoarecepn i fundamentalistiiradicali cred in doctrina Liberului Arbitru.Totusi acumvreau sa n eleg ceva i m voi referi la un caz specific ..

Da-i drumul. ~um pot.fundamentalitii religioi, cum arfi Tali-

bann -inMg~~ s cear tuturor femeilor s se aco-pere din :ap p~ ~a v~ de9.etelor de la picioare ntr-oburqeb, sa sp~ ca to brba i trebuie sa poarte brbi deo an~e lunptme, s spun femeilor cnu au voie s iasafa:a ~ 5asa dect nso te de o rud de snge de sex mas-culin i ca nu pot avea serviciu, ca fetele nu pot merge la

~o~ pn cnd ei nu refac programa colar, pentru a le~va a doar ceea ce au voie s aud? Nu n eleg deloc ce sentmpl. ncerc sa n eleg, dar nu reuesc.

Exis~aAscrierin Coran~ Had.it.~ce pot fi interpre-tate ca sus nnd toate aceste dispozitii categorice.

. Dar acestea sunt cerin e extrem de represive. De cear fi necesare asemenea lucruri?. .. Societ represive a.uex~statnc de la nceputurilelstone~ ~onsemnate. Cerenle I restric ile conducatoriloracestui ~p de societ nu sunt ntemeiate pe voia lui Dum-n~zeu,CI pe ce~ace liderii religi~i pretind ca sunt Legilelui Du~ezeu ,bazate pe temenle lor ca libertatea deplina~ p~rmIte o~meni.lor_ se abata de la calea pe care acetihder~ ar dor~ ca el sa mearg. i ideea este ca, probabil,n:ul? oamerur:r merg:epeo alta cale, pentru simplul motivca el o prefera. Totusi, ntr-o societaterepresiv nu existal~ yentru_ prefer~ ~ l?ersonale. Iar ntr-o societate repre-srva bazata pe principiile unei religii orzanizate exista locdoar pentru preferin ele lui Dumnezeu~ '

54

_-------NOLE REVELA II _

Dar cine poate pretinde ca le cunoate cu adevrat?Liderii si nvatatorii din fiecare societate represiv.ntreab-i .Totui, ce fel de lider conduce prin for a? i ce fel

de nva ator trebuie sa foloseasca frica, pentru a-i convin-ge elevii de n elepciunea nva aturilor s~le? . -'

i ce fel de societate nu vapermite membnlor Saisa fie educa , sau expui la orice alte idei dect cele cucare societatea respectiva este de acord?

Nu e aceasta o societate caretriete ntr-o fricadisperata _ ngrijorata ca, odata auzite, aceste alte id:i potsuna mai atractive? i cu ce instrument poate o SOCIetatetematoare sa se modeleze pe sine, n afara fricii nsai?

Totui, nu e surprinzator sa apara asemenea soci-etti umane, numai peptru caacesta este modul in care vaimaginai voi caarfi Imparaia lui Dumnezeu.. .,

Va imagina caDumnezeu va ceres-L iubiti, pen-tru ca, altfel ... Ca va cere sa-I accepta nva aturile, saudaca nu .,. Ca va cere sa va comporta ntr-un anumemod, sau daca nu .. ,

Doar un Dumnezeu fricos ar face asta. Un Dumne-zeu iubitor nu ar face niciodata aa ceva. Un Dumnezeuiubitor nici n-ar trebui sa faca asta vreodata, pentru caiubirea nate supunere, dar frica o respinge.

Dar daca Dumnezeu se comporta ntr-un mod te-mator, folosind frica pentru a ob ne ceea ce doreste i areElnevoie, n-ar trebui sa proceda i voi la fel?Intr-adevar,n-ar trebui sa o facetin Numele Sau?

Acesta este cercul pe care l-a creat prin logicavoastra i v-a prins pe voiniv nauntrul sau. Este uncerc vicios, iar voi i experimenta ur enia, chiar acum,pe planeta voastra.

tiu Din acest motiv cer ajutorul. Spune-ne ce safacem aici. Cu to i dorim pacea. Cu to i dorim sfritul

55

r


28/78


triste i i al suferin ei, al tuturor omorurilor dintre noi -lucruri pe care nu prem s fim capabili s le oprim.

Cutm o lume nou. Spune-ne ce s facem.Te rog.V-am spus. n primul rnd, trebuie s recunoate

c ceea ce face voi acumnu tuncioneez.i nu doar religia voastr nu func oneaz.Structurile voastre politice nu func oneaz.Sistemele voastre economice nu func oneaz.Programele voastre educa onale nu func oneaz.Nici unul dintre lucrurile construite de voi n socie-

tatea voastr, nu v sus ne societatea.De fapt, ele o drm.Toate aceste structuri sunt profund ntemeiate pe

credin e care nu reflect realitatea. Ele nu v mai servesc.Scpei de ele.

S scpam de ele? S aruncam tot ce am fcut pen-tru a crea civiliza a?

Ceea ce a creat voi nu e civiliza e. Este orice altce-va, dar nu civilizat .

Totui, nu vorbesc despre a arunca totul . Nu amspus s distruge structurile societ i voastre.

Cnd am spus scpa de ele , m-am referit launele dintre credintele care au creat structurile societ ivoastre n forma lor actual.

Schimbai-le pe acestea.Nu distruge structurile din politic, economie i

educa e; ci aduga ceva la ele, modifica -le, mbu-nt -le.

Chiar i n religiile noastre?n specialn ceea ce privete religiile voastre.Sunte invita s crea un nou mod de a experi-

menta religiile voastre, privind adnc la n elepciunea di-

NO ILE R EY ELA JI _ nauntrullor i apoi folosind aceast u: ~lepciune pentru ada o nou expresie naturii voastre .spir.itu_ale. .., .

Sunteti invita s v deschide catre nOIidei, nOIo-nduri i n~i revela i, pe msur ce explora aceast~ou exprimare spiritual.

Deci avem nevoie de o revizie total, nu-i aa?Dac ceea ce alege este ceea ce~pu.neJ:.aleg:

_ o lume care s triasc n pace, armorue ifericire - ras-punsul este:da. . _.'

Trebuie sa remodelati lumea voastraI societeteesa la toate nivelurile. . .

Universul v invit, acum, s v re-creati pe vo~nsiv din nou, n urmtoarea versiune grandioa~ a celeim~i mre e viziuni pe care a avut-o vreodata despre

Cine Sunte Voi.

S7


29/78


7

Toate acestea sun complet imposibil. Regret casunt att de pragmatic, dar nu vad cum am putea realizaacest lucru.

Sunte dornici s-I face ?

Da, dar totul sun att de copleitor.Sunte coplei acum.

Este doar problema a ceea ce alegi sa te copleseasc: con-

di ile actuale care v-ar putea distruge vie le, sau ideilemagnifice care le-ar putea re-crea.Ei bine, cnd o spui aa ...

Acesta este singurul mod n careo pot spune,deoarece acesta estemodul n care stau lucrurile.

Aceasta este problema care sta n fa a omeniriichiar n acest moment.

CE ANUME ALEGETI S V COPLESEASC ?Vre sa fi coplei d~ ceva care sendreapt ctre

VOl~ ori de ceva ce vinede la voi?Ai dreptate, toate acestea chiar suna copleitor .Ar trebuisa fie copleitor. Cu aceasta for a - for a ideilorvoastre, puterea noilor credin e - putedepi toat nega-tivitatea din lume.

Ei bine, detest sa discut iar despre acest subiect,dar asta este ceea cereligia organizataspune ca poate face.Nu doresc s a insist pe aceast idee, dar exist persoanecare cred ca motivul pentru care euam n eforturile noas-tre de a crea via a pe care ne-a dorim pe aceast planet,

58

__ _______ NO IL E R EV EL A ll _

nu e faptul ca religia nu a corespuns ateptrilor noastre, cica noi nu am corespuns esteptrilor religiei

Ei bine, hai sa analizam acest lucru.Religia organizata exista de mii de ani. A atins multe

vie individuale, dar n societatea voastra colectiva a schim-bat pu ne lucruri. Ca grup, voinc va confrunta cu ace-leai probleme cu care v-a confruntat la nceput: problemalcomiei, invidiei, mniei, morali ta i, inegalittii, violen ei irazboiului. Cele mai multe religii organizate nu v-au nde-prtat deAacestecomportamente, ci v-au mpins i mai multspre ele. In unele cazuri, ele chiar le-au justificat, prin pro-priullor exemplu. ,

S-a sperat ca religia sa aduca lumea voastr mai aproa-pe de Dumnezeu, crend un sentiment de comuniune cu Di-vinul. Totui, multe religii organiza te nu au fcut asta. Ele auatins cteva vie individuale n acest fel, dar societatea voas-tra colectiv nu triete comuniunea, cinstrinarea: nu uni-tatea c~ Dumnezeu, ci separarea.

In unele cazuri, chiar religiile organizate sunt cele carepredic separarea de Dum-nezeu.

S-a sperat ca religia va apropia oamenii ntre ei, pro-ducnd un sentiment de comuniune i integrare. Totui, mul-te religii organizate nu au fcut asta. Ele au influen at ctevavie n acest fel, dar societatea, n ansamblul sau, a experi-mentat exact opusul. De fapt, n unele cazuri, nsei religiileorganizate predic mpotriva comunit i i integrarii, pre-tinznd ca Dumnezeu nu a inten onat niciodata ca oameniidin rase, culturi i nationalitti diferite s se amestece - cu attmai pu n s se cstoreasc ntre ei i s co-creeze mpreun.

S-a sperat ca religia va aduce lumii voastre un senti-ment mai mare de bucurie i de libertate, dar sunt prea multecazurile n care nu a fcut asta. De fapt, prea pu ne institu iau fcut mai mult dect s nln uie, sa constrng i s n-corseteze spiritul uman, prezentnd liste lungi cu ceea ce tre-buie i ceea ce nu trebuie cineva s fac, smbrace, s m-

unce, sa gndeasc i s-i fac plcere.59

NOlLE REVELATll


30/78


ntr-adevr, unele religii organizate aumpovratmulte bucurn umane cu vinov e, proclamnd ca mareparte din ceea cevoi iubi , este rau. Baniisunt rai, putereaeste rea, sexul este rau, muzica i dansul sunt rele - iar, nunele locuri, cI:iar i a fivzut este rau. Acopera-te As-cunde-te Protejeaza-teS-i fie ruine de tine nsuti

Acestea au fost lec ile multora dintre religiilevoastre. Acestea au fost nvtturile lor. Dar adevaratulmesaj al lui Durrmezeu nu este rusinea, intoleranta exclu-sivitatea, separarea i subjugarea. Adevaratul mesaj al lui~urrmezeu este bucuria, acceptarea, unitatea, libertatea siIUbirea neconditionat. '

Cea mai mare parte a omorurilor, a dominrii, a re-presiunii i a terorii de pe planeta voastra s-a desfasuratsub stindardul religiilor organiza te i n numele lui Dum-nezeu. Un exemplu semnificativ l reprezinta cei doua su-te de ani de Cruciade cretine, n timpul crora oamenii aufost ucii n numele lui Christos.

. ~a. Fostul preedinte Bill Ointon a spus, ntr-un~ nutn fa~ studen lor de la Universitatea George-town, fi noiembrie 2001, ca terorismul interna onal dea:'~, care tocmai ajunsese atunci in SUA, i are rada-cinile cu sute de ani in urma.

. . np~ Cruciada , a spus Ointon, cnd solda icretu:nau cucent Ierusalimul, au ars mai nti o sinagoga

cu trei sute de evrei inauntrul ei, apoi au trecut la ucidereatuturor f~eilor i copiilor musulmani de pe MunteleT~p~ul~. A~east,apoveste este spusa i astm in OrientulMijlociul nOImai platim inca pentru ea.

Acest tip de nebunie religioasa continua pn n zi-lele noastre, cnd voi omor cu invoca a Allah estemare . Enorma ironie i imensa tristete este ca unii oa-meni ni~i ~acar nu vad contradic a. Acesta este efectul pecare religiile voastre organiza te, bazate pe exclusivitate,

6

________ NOlLE REVELATll _

moralitate i razbunare l-au avut asupra voastra. Ele nu aurezolvat nimic. De fapt, ele auamplificatchiar problemelepe care trebuiau sa le rezolve.

Dar religia a facut foarte mult bine lumii. Priveteoperele sale de caritate. Privete milioanele de vie pe

care le-a schimbat in mod pozitiv.Religia a facut, ntr-adevar, bine n lume. Ca mnade ajutor i ca agent de schimbare n vie le indivizilor, aadus multe binecuvntri. Totui, ca for a de evolu e so-ciala, nu s-a descurcat prea bine.

De ce religiile voastre organizate au fost att de ine-ficiente n a determina ridicarea nivelului general al mora-littii, motiva ilor i al modurilor de ac une ale oameni-lor? De ce au fost ele total falimentare n realizarea uneischimbari semnificative n contiin a colectiva a omenirii?

Aceasta este problema pe care omenirea ar facebine sa o abordeze. Totui, aceasta este ntrebarea pe careva este fric sa o pune .

i daca am pune-o?A descoperi ca acest lucru nu s-a ntmplat, din

cauza lipsei eforturilor. Majoritatea religiilor organizateau fost sincere nncercrile lorde a aduce schimbare so-ciala i un nou mod de via a. Totul se ntmpla din cauzalipsei de n elegere i din cauza ndrtniciei.

Majoritatea religiilor organizate nu i-au schimbatde secole punctele de vedere fundamentale. i, n unelecazuri, de milenii.

Lasa-ma sa spun asta din nou, astfel nct sa putesa va da seama pe deplin de impactul sau profund.

Am spus ca,de sute i mii de ani, nu a existat nicio nou idee importantintrodus~ n majoritatea celor maiimportante religii organizate. Intr-adevar, chiarideeaunor noi idei este o anatema.

Aceasta conversa e - conversa a pe care o ai

61

N eale Donald W alsch N O ILE REV ELA lI


31/78

__ _______

acum - va ndrzni s prezinte unele idei noi. ndrznis v uita la ele? Ave curajul s v expune unor noiidei despre Dumnezeu, chiar dac voi crede c s-ar pu-tea s nu fi de acord cu ele?

Cele mai importante religii ale voastre, ca i lideriilor, refuz n mod ferm s o fac. Ei nu pot recunoate c

s-ar putea s existe ceva ce nu cunosc - cunoatere care arputea schimba totul.Cu toate acestea, e adevrat c, dei religiile insista

c au toate rspunsurile, ele nu au oferit nici unul. i ast-fel, acum sunte confrunta cu o ntrebare important.Aceasta e o reformulare a ntrebrii puse anterior, ntre-bare ce st n fa a ntregii omeniri, n acest moment.

Ve merge nainte spre zone noi i necercetate?Sau ve permite valului de evenimente s v mature na-poi, catre malurile stncoase de care v-a zdrobit deja spe-

ran ele, de mii de ori? Va ve ntoarce la cuvintele i fra-zele exacte, la interpretarile litera cu litera, la aplica ilepunct cu punct ale vechilor voastre religii, dupa cum v-arobliga fundamentalitii din fiecare religie, sau ve ndrz-ni s explora , sa sugera , sa recomanda i s crea onoua spiritualitate - una care nu respinge tot ceea ce arelegtura cu vechiul, ci l mbuntteste, purtnd omenireape culmi ct mai nalte? .

Ave curajul s urma Cei Cinci Pai Catre Pace?i dac spun c sunt pregatit? i daca spun ca pot

admite ca multe dintre credin ele noastre - nu doar cre-din ele noastre religioase, ci i multe dintre ideile noastredespre economie, politica, educa e, filozofie i mare partedin cultura noastra - nu mai func oneaz?

Ce se ntmpla atunci?Atunci eti gata sa explorezi cearputea func ona.Atunci eti pregatit pentru noi dezvaluiri.Atunci eti pregatit sa construieti o noua zi de

mine.

62

___ N O ILE REV ELA lI _

8

n regula. Pasul 1 dintre cei Cinci Pai Ctre Paceeste admiterea a ceea ce tocmai am admis. Pasul 2 este re-cunoaterea faptului ca exist ceva ce eu nu n eleg despreDumnezeu i despre Via , n elegere care ar putea schim-ba totul. n regula, afirm asta. Nu tiu totul despre Via .Nu n eleg totul despre Dumnezeu.

Poate ca tu nu cunoti, dar unii oameni cred catiu, i multe dintre religiile voastre spun ca tiu.

Sunte dispui sa va gndi la asta? Sunte dis-pui sa fi o fora i o sursa, n propriul vostru mod, npropriul vostru col de lume, care sa aduca o schimbare naceste credin e?

Cred ca a putea fi astfel. O For i o Surs. miplace. Dar cum? Cum s fac? Aceasta este ntrebarea.

n primul rnd, trebuie saalegisa fii. Trebuie s tealegi pe tine nsu . Este o problema de alegere proprie.Trebuie sa decizi ca acesta e cine eti tu.

Apoi, trebuie sa te hotrti sa demonstrezi deciziata despre tine nsu , n fiecare ora a fiecrei zile. Trebuies n elegi ca fiecare act este un act de auto-definire. Tot cegndeti, spui i faci te definete - anun alegerea ta des-pre tine nsu .

Via a este un transmittor de decizii. Ea transmitelumii deciziile pe care le-a luat n ce va privete pe ~oiniv. Ea spune oamenilor ce a hotrt referitor la cm~sunte voi, cine suntei de ce sunte voi aici, de ce credetivoi ca ei sunt aici i ce nseamn via ansi.

63

Neale Donald WalschNOILE R EVELA II _

noile revelatii ndw

Documents