e-DIASPORO

NEWSLETTER nr. 134 din 19 octombrie 2018

Din sumar:

Participarea Președintelui României la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins;

Declarația de presă susținută de Președintele României înaintea participării la reuniunea Consiliului European;

Vizita de stat a Președintelui României în Republica Italiană, prima din ultimii 45 de ani;

Prima zi a vizitei de stat a Președintelui României în Italia;

Cea de-a doua zi a vizitei de stat a Președintelui României în Italia;

Declarația de presă comună a Președintelui României cu Preşedintele Republicii Italiene, domnul Sergio Mattarella;

Cea de-a treia zi a vizitei de stat a Președintelui României în Italia;

Alocuțiunea Președintelui României în cadrul întâlnirii cu reprezentanții comunității românești din Italia;

Alocuțiunea Președintelui României în cadrul întâlnirii cu reprezentanții Confederației patronatelor italiene;

Ultima zi a vizitei de stat a Președintelui României în Italia;

Muzeul Românilor de Pretutindeni, lansat pe o platformă online (R)*;

Cererile privind cetățenia română se depun exclusiv în baza programării online prealabile (R);

Serviciile de pașapoarte din București și Ilfov s-au mutat în două sedii noi (R);

S-a promulgat legea privind extinderea valabilităţii paşapoartelor de la 5 la 10 ani (R);

Îmbunătățirea cadrului legislativ privind condițiile în care românii pot călători în străinătate împreună cu copiii minori (R);

Se caută parteneri din mediul asociativ pentru perioada Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (R);

Consultare cu diaspora pe tema pregătirii Președinției României la Consiliul UE (R);

Ghidul Beneficiarului 2018 – versiune actualizată (după consultarea publică)(R);

Drepturile cetăţenilor europeni în Marea Britanie după BREXIT (R);

Ghid de stabilire a rezidenţei fiscale la sosirea sau la plecarea din România -- clarificări ref. nedeclararea domiciliului fiscal (R);

Contribuţiile retroactive la sistemul de pensii se pot face până la 31 decembrie 2018 (R);

Ghid practic pentru reîntoarcerea în România (R);

*(A) = Actualizat *(R) = Reluat

UNIUNEA EUROPEANĂ

PARTICIPAREA PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI LA REUNIUNEA CONSILIULUI

EUROPEAN ŞI LA SUMMITUL EURO ÎN FORMAT EXTINS

Joi, 18 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a

participa la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European și la Summitul

Euro în format extins.

În cadrul reuniunii Consiliului European, discuțiile șefilor de stat și de guvern s-au

concentrat pe procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană,

problematica migraţiei, securitatea internă UE și aspecte legate de relațiile

externe ale Uniunii.

În procesul de retragere a Marii Britanii din UE, în ciuda negocierilor intense,

acordul de retragere nu a fost finalizat până la acest moment. Șefii de stat și de

guvern au reafirmat sprijinul față de negociatorul șef al Uniunii, susținând în

continuare toate demersurile sale pentru a încheia un acord de retragere, în

cadrul definit de orientările aprobate de Consiliul European. De asemenea, în

cadrul discuțiilor a fost reiterată determinarea de a păstra unitatea celor 27 de

state membre în această fază finală a negocierilor cu Marea Britanie. Totodată, a

fost afirmată disponibilitatea de a convoca o reuniune extraordinară a Consiliului

European la momentul la care negociatorul șef va informa asupra unor progrese

decisive în negocieri.

Discuțiile pe tema migrației s-au concentrat pe evoluțiile viitoare în direcția

întăririi cooperării cu statele terțe de origine și de tranzit, în vederea dezvoltării

unor parteneriate cuprinzătoare cu acestea și au reconfirmat sprijinul pentru o

abordare cât mai amplă a acestui fenomen. Pe dimensiunea internă a gestionării

migrației, Președinția austriacă a prezentat stadiul implementării concluziilor

Consiliului European din iunie a.c.

Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța dialogului intensificat cu

țările de origine și de tranzit ale migranţilor, cu scopul prevenirii fenomenului

migrației ilegale la sursă și combaterii traficului de persoane. Președintele

României a subliniat importanța pe care țara noastră o acordă măsurilor de

eficientizare a returnării persoanelor aflate în situație de ședere ilegală pe

teritoriul statelor membre, exprimând susținerea pentru adoptarea propunerii

legislative aflate în negociere pe acest subiect, la acest moment.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reiterat susținerea țării noastre

pentru eforturile de consolidare a agențiilor europene de profil, inclusiv a

Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, reamintind

contribuția semnificativă a României la activitatea acesteia din urmă.

În ceea ce privește securitatea internă, discuțiile liderilor au evidențiat

progresele realizate în acest domeniu și necesitatea menținerii unui ritm susținut

de implementare a măsurilor adoptate până în prezent. În context, a fost

reiterată susținerea pentru adoptarea rapidă a măsurilor legislative privind o

gestiune integrată a sistemelor de securitate UE pentru a răspunde cât mai

adaptat imperativului de securitate la nivel european.

Președintele României a reliefat importanța implementării instrumentelor

destinate unei mai bune cooperări și coordonări la nivelul UE și necesitatea

continuării eforturilor pentru adoptarea cadrului legislativ privind

interoperabilitatea. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a subliniat că

prevenirea și contracararea radicalizării și a terorismului trebuie să rămână

printre preocupările prioritare ale statelor membre și a reafirmat sprijinul țării

noastre pentru demersurile și eforturile în plan european pentru consolidarea

rezilienței Uniunii în fața amenințărilor hibride și atacurilor cibernetice. În acest

context, Președintele României a susținut avansarea discuțiilor privind

propunerile recente ale Comisiei Europene vizând eliminarea conținutului

terorist online, precum și pentru promovarea unui set de măsuri de răspuns la

atacurile cibernetice.

În privința relațiilor externe ale Uniunii, liderii europeni au convenit asupra

importanței implementării Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, precum și

asupra dorinței de înregistrare a unor progrese substanțiale în implementarea

obiectivelor în domeniul schimbărilor climatice la reuniunea COP24, de la

Katowice, din 2 decembrie 2018.

În cadrul Summitului Euro în formula UE 27, șefii de stat și de guvern au discutat

despre stadiul negocierilor privind consolidarea Uniunii Economice și Monetare

în prezența președinților Eurogrupului, domnul Mário Centeno, și Băncii Centrale

Europene, domnul Mario Draghi. S-a făcut o trecere în revistă a pașilor

întreprinși de la Summitul din iunie 2018, cu accent pe reforma Mecanismului

European de Stabilitate (ESM) și pachetul privind reducerea riscurilor în sistemul

bancar, în pregătirea unei discuții mai extinse la viitorul Summit Euro din luna

decembrie a acestui an.

Președintele Klaus Iohannis a apreciat că procesul de consolidare a Uniunii

Economice și Monetare este de interes pentru toate statele membre UE,

generând un impact considerabil atât asupra statelor membre ale Zonei Euro,

cât și asupra celor care nu au aderat încă la aceasta și a adăugat că România

sprijină acest proces de consolidare și urmărește îndeaproape dezvoltările și

inițiativele legate de Zona Euro, având în vedere obiectivul țării noastre de

aderare la Zona Euro cât mai curând posibil.

Președintele României a subliniat nevoia promovării unei abordări unitare la

nivelul Uniunii în deciziile legate de Uniunea Economică și Monetară și Uniunea

Bancară, întrucât este esențială aprofundarea convergenței nu numai în

interiorul Zonei Euro, ci în întreaga Uniune Europeană, în vederea consolidării

unei Uniuni cât mai puternice și coezive pentru viitor.

Comunicatul de presă este disponibil aici: http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/participarea-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-reuniunea-consiliului-european1539877288

DECLARAȚIA DE PRESĂ SUSȚINUTĂ DE PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

ÎNAINTEA PARTICIPĂRII LA REUNIUNEA CONSILIULUI EUROPEAN

Joi, 18 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a

susținut la Bruxelles, o declarație de presă înaintea participării la

reuniunea Consiliului European:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună dimineața! Bine ați venit!

Avem Consiliul European și Summitul ASEM. Consiliul European a debutat aseară

cu o cină informală care nu a dus la niciun progres. S-a discutat despre Brexit,

însă, din păcate, se pare că momentan progresul se lasă așteptat și nu s-a ajuns

la niciun acord. Se va lucra în continuare, se va negocia în continuare, dar

optimismul s-a redus, ca să mă exprim așa.

Jurnalist: Vă așteptați ca lucrurile să schimbe în cadrul discuțiilor de zilele

acestea?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vom vedea. Eu mă număr

printre cei care speră să se ajungă la un acord, măcar la un acord de ieșire

ordonată a Marii Britanii, ca să încercăm pe urmă alți pași. Toată lumea speră ca

negocierile să reintre într-un ritm care permite un progres.

Jurnalist: S-a convenit asupra prelungirii termenului?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu. Nu s-a convenit. Este o

opțiune, sigur, deocamdată teoretică, nu am luat-o în discuție, nu am convenit

un nou summit, ci dorim să se continue negocierile așa cum au început și, la un

moment dat, au funcționat chiar bine lucrurile.

Jurnalist: Pe temele de astăzi ale Summitului privind migrația, care este poziția

României?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Migrația, securitatea internă,

politica externă sunt temele din această dimineață. Aici nu apar noutăți, practic

formalizăm discuțiile de la Summitul de la Salzburg, care s-au concentrat mai

degrabă pe teme uzuale. Nu au fost contradicții, ne-am înțeles atunci și, cum am

spus, vom formaliza o colaborare mai strânsă, pe cât posibil o legislație care

permite eliminarea conținuturilor teroriste din internet, colaborare mai strânsă

în chestiuni de protecție civilă. La politică externă, sigur, sper cel puțin eu, să

abordăm chestiuni de extindere, chestiuni de sancțiuni, dar nu prevăd evoluții

deosebit de importante. În final, la dejunul de lucru, vom avea o discuție de tip

Euro summit, în format extins, cu participarea tuturor, și a noastră, ceea ce e

foarte bine. Evident, voi sublinia că România dorește să între în zona Euro,

dorește o abordare serioasă, sustenabilă și aceste lucruri vor fi consemnate.

Jurnalist: Sunteți optimist cu privire la reușita țării noastre la a intra în Zona

Euro?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Fără îndoială, trebuie să facem

diferența între rezultatele concrete pe care le avem acum și care se lasă

așteptate. Deci, nu suntem într-o perioadă în care intrarea în Zona Euro este

iminentă, dar este un obiectiv foarte important al României și se va realiza. Nu

se va realiza foarte curând, fiindcă lucrurile se mișcă încet la noi.

Jurnalist: Cum comentați faptul că în recentul Eurobarometru în România, la

două luni înainte de preluare Președinției, percepția românilor privind

apartenența la Uniunea Europeană cunoaște un trend descendent și o susținere

în declin de la 59% la 49%?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta nu este o veste bună, dar

cum știm, aprecierea unei națiuni asupra problemelor europene ține, de regulă,

de problemele interne, mai mult decât de problemele europene și confuzia

generală creată de coaliția PSD-ALDE, modul lipsit de transparență în care se

legiferează, dezbaterile interminabile pe justiție, unde, de asemenea, PSD-ALDE

abordează o conduită total contrară așteptărilor populației și ale partenerilor

europeni, toate acestea au dus și la reacții ale partenerilor europeni și întreaga

situație, care este nemulțumitoare, probabil a dus la această scădere. În

evaluarea mea, este o scădere temporară şi, în măsura în care reușim să ne

revenim acasă, să începem să legiferăm transparent, să discutăm unii cu alţii, să

abordăm o atitudine de bună guvernare – adică guvernarea să se facă pentru cei

guvernaţi, nu împotriva celor guvernați –, atunci cred că şi atitudinea față de

Europa va reveni la, zic eu, cote normale de peste 50%.

Jurnalist: Probabil ați văzut Ordonanța de urgență care modifică recent

promulgatele Legi ale justiției. În ce măsură credeți că afectează funcționarea

DNA și a celorlalte parchete?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Această ordonanță este foarte

îngrijorătoare. Aici avem chiar mai multe lucruri de discutat şi n-aș vrea să intru

în multe detalii, o să o fac când ajungem cu toții acasă, dar câteva idei merită

menționate. Bunăoară, pensionarea magistraților este o chestiune pe care eu

am semnalat-o, am solicitat Parlamentului o reluare a discuției, o reevaluare. N-

a făcut-o, ca, după aceea, ministrul Justiției să vină fără nicio explicație,

netransparent, fără consultări publice, ca să schimbe aceste articole. Dar măcar

dacă le-ar fi schimbat, în sensul să fi rezolvat problema, nu a rezolvat nimic, pur

și simplu, le-a amânat. S-au introdus, peste noapte, noi condiții pentru

procurori, chestiuni care nu au fost discutate în Parlament şi care nu au fost

pregătite. Se ignoră avize ale CSM. Iată de ce am spus că nu se legiferează

corect. Lumea se așteaptă, şi pe bună dreptate, ca legiferarea să se facă într-un

mod transparent, după consultări şi, sigur, ținând cont şi de opiniile sistemului.

Or, se vede că această coaliţie PSD-ALDE şi Guvernul lor nu doresc să legifereze

nici transparent, nici să se consulte cu partenerii. Nu este calea bună, nu este

calea care va duce la pace socială şi nici măcar nu va rezolva problemele din

Justiție.

Jurnalist: Vă așteptați sau chiar îi cereți Avocatului Poporului să conteste la

Curtea Constituțională această Ordonanță? Aveți motive să credeți că sunt

elemente de neconstituționalitate acolo? De exemplu, referitor la eventuala

retroactivitate...

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acum, nicio lege nu este

retroactivă și nicio ordonanță de urgență, dar știm că deja sunt solicitări la

Avocatul Poporului pentru a sesiza Curtea Constituţională şi, cum aceste

solicitări au venit din sistem, eu voi aștepta evoluțiile în continuare și, după

aceea, vom putea să intrăm mai mult în detalii.

Jurnalist: În privința numirii la șefia DNA, veți accepta propunerea venită din

partea ministrului Justiției, respectiv numirea Adinei Florea la șefia DNA?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Tot așa, în pregătirea unei

discuții pe care o vom face acasă. România nu poate să facă pași înapoi în lupta

anticorupție. Este inadmisibil și nu voi accepta niciodată așa ceva! Ne dorim, îmi

doresc o luptă anticorupție serioasă. Pentru asta, DNA are nevoie în frunte de o

persoană independentă, o persoană hotărâtă să-și asume această luptă dificilă,

grea, dar o luptă dreaptă. Nu este posibil să facem pași înapoi în lupta

anticorupție, unde România ajunsese să fie dată exemplu pozitiv. Este clar că aici

apar, de asemenea, probleme grave în felul cum se aplică procedurile. Avem un

aviz negativ de la CSM, aviz care conține câteva lucruri care trebuie să ne dea

foarte, foarte mult de gândit. Chestiunea mă preocupă si voi face declarații pe

această chestiune când ne întoarcem în țară. Iar până atunci, am solicitat

departamentului de resort să verifice legalitatea acestei propuneri, după care

putem să vorbim mai mult, Dar, încă o dată, nu voi accepta nimic ce reprezintă

un pas înapoi în lupta anticorupție din România.

Jurnalist: Și din punctul dumneavoastră de vedere, o eventuală numire a Adinei

Florea ar reprezenta un pas în spate? Ați apucat să vorbiți, o cunoașteți, ce

părere v-ați făcut despre ea?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu cunosc persoana. Nici nu

cred că este nevoie acum să cunosc persoana. Voi studia documentele înaintate

pentru nominalizare, după care o să vorbim acasă mai multe. Mulțumesc! O zi

bună!

Declaraţia de presă este disponibilă aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-

sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-inaintea-participarii-

la-reuniunea-consiliului-european

VIZITĂ DE STAT ÎN ITALIA

VIZITA DE STAT A PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN REPUBLICA ITALIANĂ,

PRIMA DIN ULTIMII 45 DE ANI

În perioada 14-17 octombrie a.c., Preşedintele României, domnul Klaus

Iohannis, a efectuat o vizită de stat în Republica Italiană, aceasta fiind

prima vizită de stat din ultimii 45 de ani.

Vizita a avut loc în contextul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri și al aniversării

a 10 ani de la ridicarea relației bilaterale dintre România și Italia la nivel de

Parteneriat Strategic Consolidat.

Duminică, 14 octombrie a.c., la sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei,

Președintele României a avut o întrevedere cu reprezentanți de marcă ai cultelor

religioase ortodox, greco-catolic și romano-catolic.

În cursul serii, Președintele Klaus Iohannis a participat la un moment simbolic al

vizitei, cu încărcătură deosebită pentru relația bilaterală dintre cele două state –

iluminarea Columnei lui Traian în culorile Drapelului României.

Luni, 15 octombrie a.c., au avut loc convorbiri oficiale cu Președintele Italiei,

domnul Sergio Mattarella, pe teme legate de Parteneriatul Strategic Consolidat

dintre cele două țări, precum și de cooperarea în plan european, internațional și

securitar.

În cadrul dialogului, o atenție deosebită a fost acordată reconfirmării

caracterului special al relației bilaterale, aprofundării Parteneriatului Strategic

Consolidat, întăririi cooperării economice și rolului comunității românești din

Italia.

Cei doi Președinți au participat la inaugurarea unei expoziții dedicate

comemorării a 2000 de ani de la moartea poetului latin Ovidiu.

Agenda a mai inclus întrevederi oficiale cu Președintele Consiliului de Miniștri al

Italiei, domnul Giuseppe Conte, Președintele Senatului, doamna Maria Elisabetta

Alberti Casellati, și Președintele Camerei Deputaților, domnul Roberto Fico.

La data de 16 octombrie a.c., Președintele României a participat la deschiderea

Forumului de Afaceri România-Italia, eveniment menit să stimuleze dimensiunea

economică a Parteneriatului Strategic Consolidat, în contextul în care, în 2017,

valoarea schimburilor comerciale a fost de 14,6 miliarde euro, cea mai ridicată

valoare înregistrată în istoria relațiilor comerciale româno-italiene. Cu o valoare

estimată a schimburilor comerciale de peste 15,5 miliarde euro, în acest an,

Italia este doilea partener comercial al României şi ocupă primul loc în topul

investitorilor străini din punct de vedere al numărului de companii prezente pe

piață, respectiv locul cinci în clasamentul investițiilor străine în economia

noastră.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis va avea, la Roma, o întrevedere cu

Primarul orașului, doamna Virginia Raggi, urmată de o întâlnire cu reprezentanții

comunității românești, cea mai numeroasă din afara graniţelor şi cea mai mare

comunitate străină din Peninsulă.

Comunicatul de presă este disponibil şi aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/vizita-de-stat-a-

presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-in-republica-italiana-14-17-

octombrie-a-c

PRIMA ZI A VIZITEI DE STAT A PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN REPUBLICA

ITALIANĂ

Duminică, 14 octombrie, prima zi a vizitei de stat a inclus o vizită la sediul

Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, o întrevedere cu reprezentanții cultelor

religioase ortodox, greco-catolic şi romano-catolic şi participarea la iluminarea

Columnei lui Traian în culorile Drapelului României

Cu prilejul vizitei la sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, Președintele

României l-a felicitat pe Preasfințitul Părinte Siluan al Episcopiei Ortodoxe

Române a Italiei pentru activitatea desfãșurată.

Întrevederea Președintelui Klaus Iohannis cu reprezentanții cultelor, ca prim

moment al vizitei de stat în Republica Italiană, reprezintă un semnal pe care

Președintele României a vrut să îl transmită în sensul apropierii față de

comunitatea de români din Italia, cea mai numeroasă din afara granițelor

României, o comunitate apropiată atât de biserică și de reprezentanții săi, cât și

de țară.

Președintele României a transmis, totodată, aprecieri pentru contribuția cultelor

religioase la activitățile filantropice și de sprijin social ale asociațiilor și

fundaţiilor religioase desfășurate atât în România, cât și în sprijinul românilor din

Italia care sunt în situații dificile.

Președintele Klaus Iohannis a încurajat continuarea dialogului inter-religios

dintre toate comunitățile religioase românești din Italia, care reprezintă un

model de bune-practici și pentru celelalte comunități de români din afara

granițelor țării, aspect important pentru păstrarea unității poporului român, mai

ales în contextul celebrării în acest an a Centenarului României Moderne.

De asemenea, Președintele României și Preasfințitul Părinte Siluan al Episcopiei

Ortodoxe Române a Italiei, împreună cu ierarhii prezenți au avut un schimb de

vederi asupra aspectelor curente ale activității acestora.

Președintele Klaus Iohannis a dăruit reprezentanților cultelor participante la

întâlnire trei drapele oficiale ale României, ca simbol al atașamentului față de

țară.

În cursul serii, Președintele României a participat la iluminarea Columnei lui

Traian în culorile Drapelului României, alături de sute de cetățeni români. Cu

această ocazie, Președintele Klaus Iohannis a subliniat că acest moment simbolic

are o încărcătură deosebită pentru relația dintre cele două state.

Comunicatul de presă este disponibil aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/prima-zi-a-vizitei-de-

stat-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-in-republica-italiana-14-

octombrie-a-c

CEA DE-A DOUA ZI A VIZITEI DE STAT A PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN

ITALIA

Luni, 15 octombrie, a doua zi a vizitei de stat a Președintelui României,

domnul Klaus Iohannis, în Republica Italiană, a inclus convorbiri oficiale

cu Președintele Italiei, domnul Sergio Mattarella, cu Președintele

Consiliului de Miniștri, domnul Giuseppe Conte, și cu Președintele

Senatului, doamna Maria Elisabetta Alberti Casellati.

În cadrul discuțiilor cu omologul italian, Președintele României a subliniat faptul

că vizita are loc într-un an cu o semnificație deosebită atât pentru România, cât

și pentru relația bilaterală, în contextul celebrării Centenarului Marii Uniri, o

aniversare-reper pentru istoria noastră modernă, și al aniversării a 10 ani de

Parteneriat Strategic Consolidat.

Cei doi interlocutori au evidențiat faptul că cele două comunități - cei

aproximativ 1,2 milioane de români din Italia, cea mai mare comunitate străină

din Peninsulă și cea mai mare comunitate de români din afara granițelor, și

respectiv cea italiană prezentă în România - reprezintă un liant puternic, care

consolidează legătura specială dintre cele două țări.

În egală măsură, a fost abordată în discuțiile cu Președintele Sergio Mattarella

dimensiunea economică a Parteneriatului Strategic Consolidat, Președintele

Klaus Iohannis pledând pentru dezvoltarea sa în continuare, atât în ceea ce

privește investițiile italiene în România, cât și în privința creșterii schimburilor

comerciale care au o tendință de amplificare.

Președintele României a reiterat obiectivul consolidării proiectului european, pe

baza valorilor și principiilor sale fundamentale. În context, Președintele Klaus

Iohannis a arătat că România va susține, pe mai departe, o Uniune mai

puternică, capabilă să le asigure cetățenilor europeni securitatea și

prosperitatea, Summitul european informal pe care țara noastră îl va găzdui la

Sibiu, în mai anul viitor, urmând a fi un moment definitoriu din acest punct de

vedere.

În ceea ce privește extinderea UE, cei doi interlocutori au convenit faptul că

România și Italia împărtășesc o viziune comună, Președintele României subliniind

că țara noastră este interesată de o vecinătate estică stabilă, democratică și

prosperă.

Discuțiile purtate pe tema securității au evidențiat atenția acordată de ambele

țări unei relații transatlantice solide, bazate pe unitate, solidaritate și pe o

partajare echitabilă a responsabilităților statelor aliate. În egală măsură,

Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța ca Uniunea Europeană să

devină un veritabil actor global, care promovează valorile multilateralismului.

Cei doi șefi de stat au salutat cooperarea foarte bună dintre cele două țări în

domeniul apărării, inclusiv în cadrul NATO, care este principalul garant al apărării

colective a membrilor săi și al securității zonei transatlantice.

Totodată, cei doi Președinți au vernisat expoziția dedicată comemorării, în 2017,

a 2000 de ani de la moartea poetului latin Ovidiu, eveniment simbolic de natură

să pună în evidență trăinicia relațiilor culturale bilaterale.

În cadrul întrevederii cu Președintele Consiliului de Miniștri, domnul Giuseppe

Conte, au fost abordate relația bilaterală dintre cele două țări, precum și

cooperarea în plan european, internațional și securitar. Președintele Consiliului

de Miniștri a mulțumit Președintelui Klaus Iohannis pentru prietenia pe care

acesta și România o poartă Italiei și poporului italian.

În planul cooperării economice, cei doi interlocutori au salutat nivelul excelent al

schimburilor comerciale bilaterale, Italia fiind al doilea partener comercial al

României, cu o balanță comercială echilibrată.

De asemenea, Președintele României a subliniat faptul că țara noastră continuă

să reprezinte o piață foarte atractivă pentru companiile italiene, în condițiile în

care Italia ocupă primul loc în topul investitorilor străini din punct de vedere al

numărului de companii prezente pe piață.

Președintele Klaus Iohannis a mulțumit pentru modul în care autoritățile italiene

au acționat până acum în relația cu numeroasa comunitate românească din

Italia, foarte bine integrată în societatea italiană și care aduce o contribuție

substanțială la economia acestui stat.

Președintele României a prezentat prioritățile țării noastre pe perioada

exercitării Președinției Consiliului UE de anul viitor, unul dintre subiectele

principale pe durata mandatului României urmând a fi procesul de reflecție

privind viitorul Europei. Președintele Consiliului de Miniștri a exprimat întreg

sprijinul Italiei pentru Președinția României la Consiliul UE.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat faptul că dimensiunea externă a migrației

rămâne o componentă esențială în acțiunile Uniunii pentru gestionarea migrației

ilegale, care necesită o cooperare mai strânsă. De asemenea, Președintele

României a evidențiat faptul că, pentru o abordare cuprinzătoare a migrației,

este necesară stabilirea unui echilibru corect între măsurile pe termen scurt,

care au drept scop salvarea vieților pe mare și îmbunătățirea protecției

frontierelor, și cele pe termen lung, care vizează soluționarea cauzelor profunde

ale migrației. În acest context, cei doi înalți oficiali au făcut un schimb de opinii

cu privire la situația din Libia.

În cadrul întrevederii cu Președintele Senatului, doamna Maria Elisabetta Alberti

Casellati, au fost abordate aspecte ale cooperării bilaterale, cu accent pe

cooperarea în plan european, în domeniul economic și cultural, inclusiv cu

privire la rolul și contribuția diplomației parlamentare, precum și aspecte privind

cooperarea în plan internațional și securitar.

Comunicatul de presă este disponibil aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/cea-de-a-doua-zi-a-

vizitei-de-stat-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-in-republica-

italiana-15-octombrie-a-c

DECLARAȚIA DE PRESĂ COMUNĂ A PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI CU

PREŞEDINTELE REPUBLICII ITALIENE, DOMNUL SERGIO MATTARELLA

Luni, 15 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis,

a susținut la Palatul Quirinale din Roma o declarație de presă comună cu

Preşedintele Republicii Italiene, domnul Sergio Mattarella.

Președintele Republicii Italiene, domnul Sergio Mattarella: Aș dori, din nou, să

reînnoiesc un «Bine ați venit!», cu ocazia acestei prime vizite de stat a unui

Președinte al României, după ce a fost regăsită democrația, într-un an foarte

important, pentru că acest an marchează Centenarul Marii Uniri a României.

Este o vizită care, pentru noi, este foarte importantă în ceea ce privește relațiile

la nivel excelent între România și Italia, relații care sunt bazate pe legături

istorice și culturale foarte vechi și pe legături sociale, umane, economice actuale.

Legăturile istorice ne-au permis nouă să dezvoltăm o serie de colaborări,

colaborări politice, economice şi sociale la nivel foarte înalt, colaborări care se

intensifică şi care cresc şi ca dimensiune şi număr. Există legături sociale foarte

adânci. În Italia este prezentă o importantă comunitate românească, este

comunitatea cea mai importantă în Italia, cea mai mare. Vorbim de circa 1,2

milioane de români.

Există mii de italieni care, la rândul lor, locuiesc în România, există multe

companii italiene, întreprinderi care sunt active în România, vorbim despre mai

mult de 19.000 de companii şi această colaborare economică este facilitată de

aceste legături umane care se dezvoltă între poporul român şi poporul italian.

Vorbim despre o colaborare şi o apropiere care se reflectă şi la nivelul cultural.

Există foarte multe colaborări între universitățile române şi italiene şi schimbul

de studenți între țările noastre este foarte important. Acesta este un element

care, la rândul său, întărește prietenia între România şi Italia şi bineînțeles

ambele țări fac parte din Uniunea Europeană şi sunt în armonie în legătură cu

perspectivele de dezvoltare a Uniunii Europene.

Noi suntem legați şi prin Alianța NATO şi ambele ţări consideră relațiile

transatlantice foarte importante. În următorul semestru pentru viaţa Uniunii,

România va prelua rolul de Președinție a Consiliului şi în data de 9 mai a anului

viitor va avea loc Summitul Uniunii Europene, la Sibiu, ocazie cu care vor fi

abordate o serie de tematici foarte importante. Noi am vorbit, bineînțeles,

despre aceste tematici, aceste tematici care sunt pe ordinea de zi a discuțiilor

Uniunii, o parte dintre aceste tematici au fost deja subliniate de Preşedinţia

României, pe de altă parte, organizate în patru filoane foarte importante. În

acest context am discutat şi despre fenomenul migratoriu. România şi Italia sunt

ţări de primă intervenţie în ceea ce priveşte migraţia şi ambele ţări sunt perfect

conştiente despre care este modul în care trebuie abordată această tematică la

nivel european. Este o problematică europeană şi trebuie abordată împreună în

Uniune ca atare.

I-am mulțumit domnului Preşedinte Iohannis pentru contribuţiile României în

ceea ce priveşte operaţiunea Sea Guardian, în ceea ce priveşte siguranţa şi

securitatea şi Mediterana centrală, precum şi contribuţia României pentru hub-

ul de la Napoli în ceea ce priveşte versantul sud al Alianţei NATO. Am discutat

despre mai multe tematici, ca de exemplu despre zona Balcanilor Occidentali.

România şi Italia sunt amândouă convinse că este foarte important să susţinem

dialogul între ţările prezente în această zonă geografică, precum şi relaţiile de

colaborare între ele, în perspectiva apropierii acestor ţări față de Uniunea

Europeană.

Dialogul pe care l-am avut cu Președintele Klaus Iohannis a fost foarte util, foarte

prietenesc şi am constatat marea prietenie între ţările noastre şi această vizită în

Italia şi etapele acestei vizite, precum şi toate întâlnirile programate, mă refer la

întâlnirile programate cu cei mai importanţi reprezentanți ai instituțiilor italiene,

demonstrează care este nivelul prieteniei între cele două ţări. Bine aţi venit,

domnule Președinte!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mi-a făcut o deosebită plăcere

să îl întâlnesc pe Președintele Republicii Italiene, domnul Sergio Mattarella, la

doi ani după vizita făcută de domnia sa în România.

Vizita mea în Italia are loc într-un an cu o semnificație deosebită pentru

România, cât și pentru relația noastră bilaterală. Anul acesta românii sărbătoresc

Centenarul Marii Uniri, o aniversare care cred că se poate numi aniversare-reper

pentru istoria noastră, iar împreună cu Italia celebrăm zece ani de Parteneriat

Strategic Consolidat, o relație care funcționează extraordinar de bine.

Avem această relație foarte apropiată, o relație cultivată inclusiv prin dialogul la

nivelul cel mai înalt. Şi în acest cadru am analizat, împreună cu domnul

Președinte Mattarella, stadiul relației, am abordat teme extrem de actuale

legate, sigur, şi de agenda europeană, de regiune, de probleme internaționale,

de securitate.

Am menționat, evident, şi am discutat chiar unele detalii legate de relația

noastră economică, care este în continuă creștere, s-a atins deja un nivel record

de aproximativ 15 miliarde de euro în schimburile bilaterale. Iar specialiștii

estimează că această tendință de creștere se va menține şi pentru perioada

viitoare.

Am subliniat că România este şi rămâne o piață foarte atractivă, este o țară cu

un potențial important şi, chiar dacă avem deja o comunitate de afaceri foarte

numeroasă în România, așteptăm cu mare interes noi şi noi investiții şi oameni

de afaceri care vin să îmbogățească relația noastră economică bilaterală.

În mai multe rânduri am subliniat comunitatea de valori, istoria comună, cultura

bogată comună şi am ajuns foarte repede şi cu sentimente foarte pozitive la

discuții despre cele două comunități reciproce, comunitatea italiană foarte

numeroasă deja, din România, și comunitatea românească din Italia. Avem, în

Italia, aproximativ 1,2 milioane de români, este cea mai mare comunitate

românească din afara granițelor țării, și am putut să subliniem, împreună cu

domnul Președinte Mattarella, că această comunitate de români este foarte bine

integrată în Italia, foarte bine apreciată.

La rândul meu, am transmis mulțumiri pentru felul în care românii sunt tratați și

integrați în Italia.

O temă foarte importantă pentru noi, şi pe care am discutat-o cu domnul

Preşedinte Mattarella, a fost Președinția Consiliului Uniunii Europene pe care o

va prelua România în prima parte a anului 2019 şi o parte esențială a acestei

Președinții - în afară de multiplele dosare complicate, cum ar fi: Brexitul şi Cadrul

Financiar Multianual - va fi o reflecție asupra viitorului Uniunii.

Summitul informal de la Sibiu, care va avea loc pe 9 mai 2019, este dedicat în

exclusivitate viitorului Uniunii. Dorim până atunci, împreună, cele 27 de state

membre, fiindcă atâția vom fi atunci când se desfășoară Summitul, să găsim o

abordare care nu numai creionează o strategie de viitor pentru Uniune, ci ne

deschide și o poartă spre un nou optimism, fiindcă ne vom găsi atunci chiar după

Brexit, și cred că Uniunea are nevoie nu doar de soluții tehnice, ci și de soluții

care îi fac pe europeni să se simtă iarăși optimiști și încrezători în proiectul

european.

Noi am definit cuvintele cheie pentru președinția noastră ca fiind unitate și

coeziune. Acestea sunt lucrurile de care avem nevoie pentru a realiza toate

celelalte proiecte pe care ni le propunem: securitatea europeană, securitatea

internă, securitatea granițelor externe, rezolvarea problemelor generate de

fluxului migratoriu important, și aici Italia, se știe, este o țară de primă intrare cu

o provocare imensă. Toate aceste chestiuni am reușit să le discutăm în timpul

relativ scurt pe care l-am avut la dispoziție împreună, domnul Președinte și cu

mine, chestiuni care ne afectează și pe unii, și pe alții.

Sunt, evident, chestiuni legate de securitate în sens mai larg. Am abordat și am

subliniat colaborarea foarte bună și în cadrul NATO, iar în ceea ce priveşte

abordarea generală, trebuie să menționez acest lucru, noi trăim într-o lume

globalizată. Nu este loc pentru abordări locale sau izolaționiste, nu este loc

pentru un regres în comunitatea internațională, și, în acest sens, am subliniat că

este nevoie nu numai de unitate și coeziune în interiorul Uniunii, este nevoie de

un rol mai important al Uniunii în politica internațională, în problemele legate de

comunitatea internațională, și aici am fost foarte bucuros că Preşedintele

Mattarella a avut o abordare, m-am bucurat, exact de același tip. Nu trebuie să

abandonăm în niciun fel multilateralismul în relațiile internaționale, și aici

Uniunea trebuie să joace un rol mult, mult mai important decât joacă acum.

Iată că aceste relații speciale pe care le avem - Romania cu Italia, oamenii din

România cu cei din Italia, politicienii din cele două țări - pot contribui,

considerăm noi doi, decisiv la îmbunătățirea mediului politic internațional și

pentru toate aceste lucruri, domnule Președinte, vă mulțumesc. Pentru primirea

deosebit de frumoasă sunt foarte bucuros și mă simt onorat de aceste lucruri, iar

în numele românilor vă mulțumesc pentru prietenia pe care ne-o purtați.

Înregistrarea audio-video a declaraţiei comune de presă aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratie-comuna-de-

presa-cu-presedintele-republicii-italiene-domnul-sergio-mattarella

CEA DE-A TREIA ZI A VIZITEI DE STAT A PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN

ITALIA

Marţi, 16 octombrie, a treia zi a vizitei de stat a Președintelui României,

domnul Klaus Iohannis, în Republica Italiană, a inclus o întrevedere cu

Președintele Camerei Deputaților a Parlamentului Italian, domnul

Roberto Fico, urmată de depunerea unei coroane de flori la

monumentul Altarul Patriei și ceremonia de rămas bun de la

Președintele Italiei, domnul Sergio Mattarella. Ulterior, Președintele

Klaus Iohannis a participat la deschiderea Forumului de Afaceri

România-Italia, la sediul Confindustria (Confederația generală a

industriei italiene), urmată de o întrevedere cu Primarul orașului Roma,

doamna Virginia Raggi, şi de întâlnirea cu reprezentanții comunității

românești.

În cadrul întrevederii cu Președintele Camerei Deputaților, domnul Roberto Fico,

Președintele României a subliniat excelentele relații dintre cele două state și a

arătat că țara noastră contează pe colaborarea foarte bună cu Italia în

exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene în 2019, prezentând,

totodată, principalele dosare și provocări ale perioadei Președinției. Președintele

Klaus Iohannis a evidențiat importanța comunității românești din Italia și a

comunității de afaceri italiene din România și a încurajat dezvoltarea cooperării

economice, inclusiv a investițiilor italiene în țara noastră.

Nu în ultimul rând, cei doi înalți oficiali au discutat despre relevanța diplomației

parlamentare bilaterale. Abordând aspectele privind consolidarea proiectului

european, Președintele României a evidențiat necesitatea ca Uniunea Europeană

să devină un actor extern activ și relevant în vecinătatea sa, cu precădere în

dosarele complexe care generează provocări de ordin securitar pentru Uniune,

în vederea găsirii de soluții durabile, de exemplu pentru fenomenul migrației.

Cu prilejul participării la Forumul de Afaceri, Președintele României a avut o

întrevedere cu Președintele Confindustria, domnul Vicenzo Boccia, prilej cu care

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că România prezintă oportunități

deosebite pentru afaceri și investiții. Președintele Confindustria a exprimat

aprecierea sa pentru vizita de stat și pentru viziunea profund pro-europeană a

Președintelui României.

În cadrul Forumului de Afaceri, Președintele Klaus Iohannis a salutat faptul că

Italia este cel de-al doilea partener comercial al României, schimburile

comerciale bilaterale arătând o tendință consistentă de creștere, și este pe

primul loc în topul țărilor de origine ale antreprenorilor care au înființat

companii în România. În acest context, Președintele României a încurajat

oamenii de afaceri italieni și români din Italia să utilizeze în continuare

avantajele competitive ale economiei țării noastre, în special în sectoare precum

cel energetic, al producției industriale sau IT&C, comerț și servicii, domenii care

au figurat și pe agenda Summitului „Inițiativa celor Trei Mări”, pe care România

l-a găzduit recent.

Președintele României a subliniat faptul că se înregistrează o creștere

remarcabilă a activității antreprenoriale a cetățenilor români din Italia, prin

prezența a zeci de mii de companii înființate de români în Italia, cu activitate în

diverse ramuri ale economiei italiene, precum construcții, comerț, industrie și

diverse activități de servicii. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a

încurajat oamenii de afaceri români să aducă în România experiența și spiritul

întreprinzător dobândite în Italia, antrenându-i în acest demers și pe partenerii

italieni, devenind astfel veritabili „ambasadori de afaceri” ai țării noastre.

Președintele României a avut, de asemenea, o întrevedere cu Primarul orașului

Roma, doamna Virginia Raggi, discuția fiind dedicată marii comunități românești

din zona capitalei Italiei, prilej cu care ambii oficiali au subliniat semnificația

specială a iluminării, în prima zi a vizitei, a Columnei lui Traian în culorile

Drapelului României, simbol al unității între popoarele român și italian.

Ulterior, Președintele României a avut o întâlnire cu reprezentanții comunității

românești, cu participarea doamnei Primar Virginia Raggi. Cu această ocazie,

Președintele Klaus Iohannis a salutat buna integrare a comunității românești în

societatea italiană și a evidențiat contribuția importantă la dezvoltarea țării-

gazdă, care reprezintă, de altfel, un vector de cea mai mare importanță în cadrul

parteneriatului bilateral.

Președintele României a făcut apel la solidaritate și unitate în cadrul comunității

românești din Italia, care să permită o bună reprezentare în cadrul comunităților

locale.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat, pe de o parte, faptul că fiecare român din

Italia este un reprezentant al țării sale, având un rol esențial pentru o mai bună

cunoaștere și înțelegere a României în țara de reședință, iar, pe de altă parte, a

asigurat de implicarea sa activă în rezolvarea problemelor cu care se confruntă

comunitatea românească.

Comunicatul de presă este disponibil aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/cea-de-a-treia-zi-a-

vizitei-de-stat-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-in-republica-

italiana-16-octombrie-a-c

ALOCUȚIUNEA PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN CADRUL ÎNTÂLNIRII CU

REPREZENTANȚII COMUNITĂȚII ROMÂNEȘTI DIN ITALIA

Marți, 16 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis,

a susținut la Roma, o alocuțiune în cadrul întâlnirii cu reprezentanții

comunității românești din Italia:

„(…) În primul rând doresc să vă mulțumesc pentru primirea călduroasă pe care

ne-ați făcut-o, soției mele, Carmen, și mie, precum și întregii delegații care mă

însoțește. Am fost realmente emoționați când am intrat în această extraordinar

de frumoasă și plină de semnificații sală și când am văzut atâția compatrioți

entuziaști, copii frumos gătiți. Este o bucurie!

Sunt foarte bucuros că a fost posibilă organizarea acestei întâlniri în cadrul

Muzeelor Capitoline, care aparțin de Primăria Roma, cu o puternică simbolistică

pentru legăturile istorice, culturale și lingvistice dintre România și Italia, legături

care datează, după cum știm, de aproape două mii de ani.

Am ținut foarte mult să vizitez Primăria Romei și să am o întrevedere cu doamna

Virginia Raggi, prima femeie care conduce destinele acestui minunat oraș, cel

mai vechi oraș, și, cu o oarecare invidie, trebuie să recunosc, cel mai frumos oraș

din lume.

De aici, din Capitoliu, doresc să transmit un mesaj de solidaritate celor peste 1,2

milioane de români din Italia, dintre care aproape 185.000 locuiesc în Roma și

zona sa metropolitană. Dumneavoastră, voi, dragii mei, îi reprezentați pe toți!

Aceasta este prima vizită de stat a unul Președinte din ultimii 45 de ani. Am mai

fost în vizită de lucru, în 2015, o vizită foarte frumoasă și atunci cu unii dintre

dumneavoastră ne-am întâlnit. Această vizită are un pic mai multă ținută

protocolară, este o vizită de stat care are loc într-un moment foarte, foarte

special pentru noi, românii, este vizita care se desfășoară în anul Centenarului

Marii Uniri, o mare sărbătoare pentru noi.

Semnarea, în urmă cu 10 ani, a declarației de Parteneriat Strategic Consolidat

între țările noastre este, de asemenea, un motiv special pentru a da o notă

aparte acestei vizite. Iată, deci, că această vizită a mea și întâlnirea cu voi vin

într-un moment de mare, mare însemnătate atât pentru poporul român, cât și

pentru relația dintre popoarele noastre, poporul român și poporul italian.

Prezența mea la Roma nu ar fi fost completă fără întâlnirea cu comunitatea

românească de aici și, sincer să fiu, nici nu pot să-mi imaginez o vizită pe care o

fac undeva fără să mă întâlnesc cu românii de acolo. Așa cum i-am spus și

doamnei Primar Raggi, reprezentați cea mai importantă comunitate de străini

din Italia și cea mai mare comunitate de români din afara granițelor României.

Aveți marele avantaj de a trăi într-un stat aliat și partener solid al României, cu

legături foarte profunde culturale, istorice, dar și economice.

Sunteți oameni apreciați în comunitățile în care trăiți, sunteți bine integrați și

cred că merită subliniat că aveți o contribuție importantă la dezvoltarea țării în

care trăiți.

Faptul că relațiile româno-italiene sunt la acest nivel se datorează și acțiunilor

dumneavoastră din plan profesional, dar și personal, comunitatea fiind un vector

de cea mai mare importanță în relația bilaterală.

Sunt aici, în Italia, și acest lucru mă bucură foarte mult, români care au devenit

lideri în comunitățile lor, unii au fost aleși în cadrul autorităților locale de multe

ori chiar, inclusiv, desigur, cu voturile italienilor din acea comunitate, fiind

prețuiți, recunoscuți și respectați pentru contribuția lor în diferite domenii.

Dragi români din Italia, sunteți o forță, nu numai prin numărul mare, ci și prin

faptul că aveți un cuvânt de spus în comunitățile dumneavoastră. De aceea, vă

îndemn: fiți solidari și fiți uniți!

Fiecare român din Italia este un reprezentant, un ambasador al țării sale,

România, și toți laolaltă faceți cinste atât României, cât și Italiei. În același timp,

aveți un rol foarte, foarte important, puteți să contribuiți semnificativ la o mai

bună înțelegere între popoarele noastre. Și puteți, întorcându-vă acasă, să

transmiteți celor care nu au putut participa astăzi, aici, care nu au putut să vină

la această întâlnire că Președintele României știe ce nevoi au, știe ce realizări au,

știe ce speranțe au pentru România și puteți să le spuneți că sunt mereu alături

de voi! Mulțumesc!”

Înregistrarea audio-video a alocuţiunii este disponibilă aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/discursuri/intalnire-cu-reprezentantii-

comunitatii-romanesti-cu-participarea-primarului-romei-doamna-virginia-raggi-

alocutiune

ALOCUȚIUNEA PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN CADRUL ÎNTÂLNIRII CU

REPREZENTANȚII CONFEDERAȚIEI PATRONATELOR ITALIENE

Marți, 16 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis,

a susținut o alocuțiune în cadrul întâlnirii cu reprezentanții

Confederației patronatelor italiene, la sediul Confindustria:

„(…) Îmi face o deosebită plăcere să deschid acest Forum economic și mă bucur să

mă aflu în mijlocul dumneavoastră, aici, la Roma, în anul în care România

sărbătorește Centenarul Marii Uniri.

Evenimentul de astăzi reprezintă o ocazie în plus de a consolida dimensiunea

economică a parteneriatului dintre țările noastre în cadrul Pieței Unice Europene.

Numeroasa comunitate românească din Peninsulă și vorbim aici de peste 1,2

milioane de cetățeni, contribuie semnificativ la dezvoltarea economiei, dar și a

societății italiene.

Totodată, salut și aportul importantei și numeroasei comunități italiene din

România la prosperitatea țării noastre.

Italia, una dintre cele mai mari economii globale și cea de-a treia economie a

Zonei Euro, este cel de-al doilea partener comercial al României, iar schimburile

comerciale arată o tendință consistentă de creștere, în evaluarea specialiștilor

acest trend va continua.

Doar în prima jumătate a acestui an, valoarea schimburilor a fost de aproape 8

miliarde de euro, cu peste 6% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut,

cu perspectiva de a depăși 15 miliarde de euro pentru anul 2018, ceea ce

reprezintă cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani.

Este de apreciat faptul că se înregistrează o creștere remarcabilă a activității

antreprenoriale a cetățenilor români din Italia. Sunt zeci de mii de companii

înființate de români în Italia, cu activitate în diverse ramuri ale economiei

italiene, precum construcții, comerț, industrie și, sigur, diverse activități în

servicii.

De cealaltă parte, întreprinzătorii italieni sunt deosebit de activi în România, cu

investiții directe de aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Această cifră plasează Italia pe primul loc în topul țărilor de origine ale

antreprenorilor care au înființat companii în România și pe locul cinci în

clasamentul investițiilor străine în economia noastră.

Ne dorim consolidarea exporturilor românești cu tradiție pe piața italiană din

partea unor industrii precum cea auto, a mașinilor și echipamentelor electrice și

automatizărilor, industria confecțiilor sau a mobilei.

Totodată, încurajăm interesul investițional pentru domenii precum IT&C, sectorul

agro-alimentar bio, turism sau servicii financiare.

România înregistrează, în prezent, o creștere economică estimată să atingă 4 sau

chiar 5% în acest an, iar economia noastră oferă o serie de avantaje competitive

și programe de sprijin, oportunități pe care vă îndemn să le fructificați.

Italia beneficiază de o puternică tradiție antreprenorială și tocmai de aceea vă

încurajez pe dumneavoastră, oamenii de afaceri italieni și români din Italia, să

explorați avantajele competitive ale economiei României.

Mă refer în special la sectoare precum cel energetic, al producției industriale sau

IT&C, comerț și servicii, domenii care au figurat și pe agenda Summitului celor

Trei Mări, pe care România l-a găzduit, cu succes aș putea spune, recent.

Dumneavoastră, oamenii de afaceri români din Italia, aveți un rol important în a

aduce sau a repatria, ca să folosesc un termen potrivit acestui context,

experiența și spiritul întreprinzător pe care le-ați dobândit aici.

Mai mult, vă invit să-i antrenați în acest demers și pe partenerii dumneavoastră

italieni și să deveniți astfel, ca să mă exprim așa, veritabili ”ambasadori de

afaceri” ai României.

Ca întreprinzători, dumneavoastră cunoașteți cel mai bine faptul că mediul de

afaceri are nevoie de un cadru legislativ eficient, de instituții puternice, legi

stabile și predictibile. Deci, stabilitate și predictibilitate.

Din această perspectivă, este esențială implicarea dumneavoastră în relația cu

autoritățile publice și clasa politică, lucru la fel de valabil în Italia, ca și în

România.

Doar astfel putem susține, în mod durabil, investițiile, antreprenoriatul și valorile

economiei de piață. Dincolo de oportunitățile existente, vă încurajez să reflectați

și la câteva teme cu relevanță pentru dezvoltarea pe termen lung a economiilor

noastre.

Am în vedere aici dezvoltarea și consolidarea infrastructurii de transport, a celei

energetice, stimularea IMM-urilor, dar și teme precum digitalizarea economiei și

a administrației publice, investițiile în educație și formarea profesională de vârf,

cu un accent deosebit pe integrarea tinerilor pe piața muncii.

Viitorul Uniunii Europene trebuie să ne preocupe pe fiecare dintre noi, iar

prosperitatea noastră depinde de modul în care vom fi în măsură să contribuim,

pe termen lung, la creșterea nivelului de trai pentru toți cetățenii Uniunii.

Provocările aduse de globalizare, dar și de contextul geo-politic actual ne obligă

să fim solidari și să lucrăm împreună în direcția atingerii convergenței economice

și a coeziunii sociale.

Este foarte important ca decidenții politici europeni să audă vocea mediului de

afaceri pe subiecte de interes comun, precum stimularea creșterii economice și a

ocupării forței de muncă, încurajarea antreprenoriatului și, sigur, protejarea

intereselor noastre în cadrul negocierilor comerciale internaționale, o temă care

a redevenit de o importanță atât de mare, încât pe mulți se pare că ne-a luat un

pic prin surprindere.

Cu gândul la viitor, vă invit să reflectați la un subiect pe care îl consider vital

pentru prosperitatea generațiilor viitoare, anume modalitățile prin care se poate

promova o „politică industrială de vârf” pentru Uniunea Europeană, capabilă să

genereze competitivitate în domenii precum robotica și industria 4.0, Piața Unică

a datelor digitale sau inteligența artificială. Și chiar înainte de a veni la

deschiderea Forumului, am avut o discuție foarte substanțială pe această temă.

Trebuie să depășim gândirea naționalist-izolaționistă și să creăm realmente o

economie europeană puternică. Fără acest pas de integrare profundă a

economiilor noastre, Uniunea Europeană nu va putea să păstreze locul de vârf pe

care îl are în economia globală. Și aceste domenii de vârf, de tehnologii de mare

actualitate, sunt primele unde se simte nevoia unei integrări mai profunde, unei

colaborări mai intense și a unei dezvoltări care se poate face doar dacă mai

multe economii naționale lucrează împreună. În situația ideală, evident 28, sau

într-o situație mai puțin ideală în care ne vom găsi anul viitor, 27, dar acest 27

este obligatoriu.

Reprezentanții companiilor prezente aici, ai camerelor de comerț, ai asociațiilor

patronale și sectoriale, dar și autoritățile trebuie să creeze condițiile pentru

dezvoltarea dialogului și cooperării pe baze permanente.

Sunt convins că întâlnirile „business-to-business” din cadrul Forumului vor fi

valorificate pentru a consolida punțile de legătură existente și a identifica noi

oportunități de afaceri și noi oportunități de investiții.

Vă doresc mult succes, vă doresc să folosiți această ocazie și alte ocazii similare

să vă dezvoltați afacerile și să reușim împreună să facem ceea ce ne dorim: o

economie europeană mai performantă, mai competitivă! Vă doresc mult succes!”

Înregistrarea audio-video a alocuţiunii este disponibilă aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/discursuri/intalnire-cu-reprezentantii-

confederatiei-patronatelor-italiene-alocutiune

ULTIMA ZI A VIZITEI DE STAT A PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN ITALIA

Miercuri, 17 octombrie, ultima zi a vizitei de stat a Președintelui

României, domnul Klaus Iohannis, în Republica Italiană s-a desfășurat în

orașul Napoli.

Cu acest prilej, Președintele Klaus Iohannis a avut o întrevedere cu primarul

orașului Napoli, domnul Luigi De Magistris, axată pe prezența unei largi

comunități românești în zona orașului Napoli și în toată regiunea Campania.

Cu această ocazie, Președintele României a subliniat rolul comunităților în

relansarea proiectului european, orașele trebuind să devină principalele noduri

într-o rețea complexă a promovării și diseminării valorilor europene, a civilizației

și a culturii occidentale.

Preşedintele Klaus Iohannis a salutat, totodată, faptul că importanta comunitate

românească din regiune, și din întreaga Italie, devine o prezență din ce în ce mai

activă, mai integrată, mai capabilă să facă afaceri, să se afirme în domeniile artei

și ale cercetării științifice și să aducă o contribuție tot mai relevantă la

dezvoltarea comunității care i-a primit.

Astfel, Președintele României a remarcat că deși regiunea Mediteraneană este

afectată de fenomenul migrației, orașul Napoli își propune să devină o

comunitate deschisă. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a salutat

abordarea primarului De Magistris cu privire la gestionarea acestui fenomen,

remarcând că viziunea acestuia are potențialul de a conduce la identificarea

unor soluții în vederea promovării prosperităţii și securităţii sustenabile, în

beneficiul cetățenilor.

În cadrul ceremoniei de primire a Preşedintelui României, i-a fost înmânat, de

către primarul Luigi De Magistris, drapelul orașului Napoli.

Comunicatul de presă este disponibil şi aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/ultima-zi-a-vizitei-

de-stat-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-in-republica-italiana-17-

octombrie-a-c

MUZEUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (R - Reluat)

MUZEUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI, LANSAT PE O PLATFORMĂ

ONLINE

Proiectul Muzeului pentru Românii de Pretutindeni a fost lansat la 1

octombrie 2018, sub forma unei platforme online, accesibile aici:

http://muzeulromanilordepretutindeni.gov.ro/web/.

Platforma online a muzeului include secțiuni precum: Români din jurul

granițelor, Diaspora de mobilitate, Centenar, Exilul Românesc, Școala și biserica,

Vechi cărți de identitate și pașapoarte, Hărți, Tradiții și Obiceiuri, etc.

Mai multe detalii aici: http://www.mprp.gov.ro/web/ministrul-natalia-elena-

intotero-a-lansat-la-roma-platforma-online-a-muzeului-romanilor-de-

pretutindeni/

CETĂŢENIE (R - Reluat)

CERERILE PRIVIND CETĂȚENIA ROMÂNĂ SE DEPUN EXCLUSIV ÎN BAZA

PROGRAMĂRII ONLINE PREALABILE

Începând cu data de 01.08.2018, înregistrarea cererilor privind cetățenia

română, formulate în temeiul art. 8, art. 8.1, art. 10, art. 27 din Legea nr.

21/1991 se va efectua exclusiv în baza programării prealabile a

petenților.

Programările pentru depunerea cererilor formulate în temeiul art. 8, (pentru

persoanele fără cetăţenie sau cetăţeanului străin), art. 8.1 (pentru persoanele

fără cetăţenie sau cetăţeanul străin care a contribuit în mod deosebit la

protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti), art. 10

(pentru redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care au pierdut

cetăţenia română, precum şi descendenţii acestora până la gradul II inclusiv), art.

27 (pentru renunţarea la cetăţenia română), se fac doar în baza programării

online.

Cu privire la depunerea cererilor formulate în temeiul art. 11 (pentru foştii

cetăţeni români care au pierdut această cetățenie din motive neimputabile lor

sau cărora le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi pentru descendenţii de gradul

I, II şi III ai acestora), programarea se face în continuare online.

Despre procedura şi realizarea programărilor online aici:

http://cetatenie.just.ro/index.php/ro/centru-de-presa-2/depunere-cereri

Mai multe detalii aici: http://cetatenie.just.ro/index.php/ro/categorii-cereri

PAŞAPOARTE (R - Reluat)

SERVICIILE DE PAȘAPOARTE DIN BUCUREȘTI ȘI ILFOV S-AU MUTAT ÎN

DOUĂ SEDII NOI (R)

Pentru regiunea București-Ilfov, structurile de pașapoarte funcționează în două

centre comerciale Plaza România (Bdul. Timişoara, nr.26, Sector 6, hartă aici) și

ParkLake (Str. Liviu Rebreanu, nr. 4 Sector 3, hartă aici), numărul total de ghișee

fiind de 42. Timpul mediu de procesare al unei cereri este de șapte minute la

oricare dintre sedii.

Programarile pentru depunerea cererii de eliberare a paşaportului poate fi făcuta

şi online, aici: www.epasapoarte.ro

Anunţul este disponibil aici:

http://www.pasapoarte.mai.gov.ro/DOC/Comunicat%20de%20presa.pdf

S-A PROMULGAT LEGEA PRIVIND EXTINDEREA VALABILITĂŢII

PAŞAPOARTELOR DE LA 5 LA 10 ANI (R)

Vineri, 18 iunie, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a

promulgat Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005

privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Legea extinde termenul de valabilitate al paşapoartelor electronice de la 5 la 10

ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani, iar plata taxelor pentru

eliberarea paşaportului poate fi achitată şi prin mijloace online.

Anunţul privind semnarea decretului de promulgare este disponibil aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/decrete-si-acte-oficiale/decrete-semnate-

de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis1529326541

Legea poate fi consultată aici:

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=17014

Mai multe detalii aici: http://epasapoarte.ro/

DEPLASAREA COPIILOR MINORI ÎN STRĂINĂTATE (R - Reluat)

ÎMBUNĂTĂȚIREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND CONDIȚIILE ÎN CARE

ROMÂNII POT CĂLĂTORI ÎN STRĂINĂTATE ÎMPREUNĂ CU COPIII MINORI

(R)

Marţi, 17 iulie a.c., Guvernul a adoptat o Hotărâre de Guvern privind

condițiile în care românii pot călători în străinătate împreună cu copiii

minori.

Prin modificarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind

regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, aprobate prin HG nr.

94/2006, se clarifică:

documentele doveditoare privind stabilirea domiciliului sau a

reședinței minorului în țara de destinație (emise de autoritățile statului

de reședință, care atestă că minorul are stabilită reședința în acel stat);

în cazul în care destinația nu poate fi dovedită pentru întregul parcurs al

călătoriei prin bilete de călătorie emise de companiile transportatoare,

însoțitorul unui minor va putea depune o declarație pe proprie

răspundere referitoare la țara de destinație, de reședință sau de

domiciliu a minorului;

prevederile referitoare la exceptarea de la procedura de supralegalizare

pentru documentele eliberate de autorități oficiale din statele cu care

România a încheiat tratate de asistență juridică ce prevăd scutirea de

astfel de formalități (lista ţărilor cu care România a încheiat tratate în

acest sens este disponibilă aici);

posibilatea ca declarația celuilalt părinte, a ambilor părinți, a părintelui

care exercită singur autoritatea părintească sau a reprezentantului legal

să fie dată pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data

întocmirii;

în cazul minorilor care se deplasează în străinătate pentru studii, se

instituie posibilitatea de prezentare a documentelor emise de instituția

de învățământ pe care o va frecventa.

Hotărârea de Guvern poate fi consultată aici: http://sgg.gov.ro/new/wp-

content/uploads/2018/07/HG-37.pdf

Mai multe detalii despre condiții de ieșire din țară pentru cetățenii români minori

în baza Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în

străinătate aici:

https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/pg-conditii-de-iesire-din-tara-pentru-

cetatenii-romani-minori-59.html

PREŞEDINŢIA ROMÂNIEI LA CONSILIUL UE (R - Reluat)

SE CAUTĂ PARTENERI DIN MEDIUL ASOCIATIV PENTRU PROMOVAREA

UNOR SUBIECTE DE INTERES PE PERIOADA PREȘEDINȚIEI ROMÂNIEI LA

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE (R)

A fost lansată procedura privind cooperarea cu parteneri din mediul

asociativ în scopul promovării unor subiecte de interes pe perioada

Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Ministerul Afacerilor Externe poate acorda Patronajul Președinției României la

Consiliul Uniunii Europene / statutul de eveniment Partener al Președinției

României la Consiliul Uniunii Europene. Acestea se aplică partenerilor asociativi

pentru a fi integraţi în calendarul evenimentelor organizate în marja Președinției.

Evenimentele pot avea o tematică culturală, profesională, socială, academică,

sau civică şi pot fi desfășurate la nivel local, național și internațional.

Procesul de acordare a patronajului este gestionat de Ministerul Afacerilor

Externe (MAE), prin Direcția Comunicare, Promovare și Organizare din cadrul

Unității de Pregătire a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Procedura presupune completarea în limba română sau limba engleză, olograf

sau electronic, a unei fișe a evenimentului și a unei cereri de înscriere

(disponibile aici), transmise împreună cu următoarele documente:

Copie a actelor constitutive ale entității/organizației aplicantului;

Agenda evenimentului, documentele-suport pentru discuții/dezbateri

(dacă este cazul) și lista invitaților și participanților;

În cazul unui eveniment realizat în parteneriat cu una sau mai multe

entități, transmiterea unei copii a declarației de cooperare care specifică

numele și rolurile entităților implicate în organizarea evenimentului.

Documentele menționate se transmit fie:

a) Personal sau prin poștă la sediul MAE la adresa:

Unitatea pentru Pregătirea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene

Aleea Alexandru nr. 31, Sector 1, București, cod poștal 011822, România

Documentele trebuie transmise într-un plic închis cu mențiunea „Candidatură

pentru obținerea patronajului Președinției României la Consiliul UE/statutului de

eveniment Partener al Președinției României la Consiliul UE”.

b) Electronic, prin transmiterea documentelor scanate la următoarea

adresă de e-mail: scp@mae.ro,

menționând în subiectul e-mail-ului „Candidatură pentru obținerea patronajului

Președinției României la Consiliul UE/statutului de eveniment Partener al

Președinției României la Consiliul UE”.

Mai multe detalii aici: http://www.romania2019.eu/patronaj/#

CONSULTARE CU DIASPORA PE TEMA PREGĂTIRII PREȘEDINȚIEI

ROMÂNIEI LA CONSILIUL UE (R)

Cetățenii interesați de problematica UE pot participa la alegerea temelor

prioritare ale Președinției României prin completarea unui chestionar.

Opiniile exprimate vor ajuta la creionarea unei imagini a așteptărilor pe care le au

cetățenii, din ţară şi din Diaspora, cu privire la Președinția Consiliului European

exercitată de România, dar și despre rolul pe care-l are țara noastră în cadrul

Uniunii Europene, despre beneficiile și oportunitățile pe care le au românii ca

urmare a prezenței țării noastre în cadrul Uniunii Europene.

Concluziile chestionarului vor fi integrate în procesul de reflecție derulat în

vederea fundamentării tematicilor de interes avute în vedere pentru primul

semestru din 2019.

Sunteţi invitaţi să completați Chestionarul accesând:

http://www.romania2019.eu/chestionar-ro2019eu/

Mai multe detalii despre pregătirea Preşedinţiei României la Uniunea Europeană

găsiţi aici: http://www.romania2019.eu/romanii-de-pretutindeni/

FINANŢARE (R - Reluat)

GHIDULUI BENEFICIARULUI 2018 -- VARIANTA ACTUALIZATĂ (DUPĂ CONSULTAREA PUBLICĂ) (R) A fost lansată varianta actualizată a Ghidului Beneficiarului 2018. Ghidul Beneficiarului pentru anul 2018 este disponibil aici:

http://www.mprp.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/02/GHID-2018-

2020.pdf, sesiune de depunere a cererilor de finanţare fiind deschisă pe tot

parcursul anului.

Cererea de finanțare, însoțită de documentele aferente, poate fi consultate şi

descărcată de aici, iar dosarul poate fi trimis iniţial electronic la adresa de e-mail:

proiecte@mprp.gov.ro.

Mai multe detalii despre Ghidul Beneficiarului sunt disponibile aici:

http://www.mprp.gov.ro/web/ministerul-pentru-romanii-de-pretutindeni-mprp-

lanseaza-astazi-19-februarie-2018-varianta-actualizata-a-ghidului-beneficiarului-

2018/

Datele de contact ale responsabililor din cadrul Ministerului pentru Românii de

Pretutindeni:

Tel: +4021 233.96.87 / +40 21 233.97.32 / +40 21 233.96.73

Fax: +40 21/233 95 99

Email: proiecte@mprp.gov.ro

ROMÂNII DIN MAREA BRITANIE (R - Reluat)

ÎNTREBĂRI FRECVENTE DESPRE BREXIT (R)

Comisia Europeană pune la dispoziția cetățenilor europeni un set de

întrebări frecvente şi răspunsuri cu privire la drepturile acestora după

BREXIT.

Documentul informativ poate fi consultat în limba română aici:

https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/2017-12-

12_qa_citizens_rights_ro.pdf

Conform Comisiei Europene, prezentul document interpretează Raportul comun

(elaborat de negociatorii Uniunii Europene și ai Guvernului britanic) numai în

scop informativ și nu trebuie înțeles ca fiind textul final al Acordului de retragere.

Tot pentru informarea cetăţenilor europeni, Guvernul Marii Britanii a creat o

pagină a Campaniei de informare privind „Drepturile cetățenilor europeni în UK”

post Brexit, disponibilă aici: https://eucitizensrights.campaign.gov.uk/

Informațiile publicate pot fi urmărite şi în limba română, aici:

https://www.gov.uk/guidance/status-of-eu-nationals-in-the-uk-what-you-need-

to-know.ro

DREPTURILE ANGAJAŢILOR ÎN MAREA BRITANIE PE ÎNŢELESUL TUTUROR (R) Inspecția Muncii Britanică, o organizație înființată pentru a proteja angajații împotriva exploatării, a realizat un material informativ despre protejarea drepturilor angajaţilor conform legislaţiei Marii Britanii.

Materialul oferă informaţii despre contractul de muncă, salariul minim,

programul de lucru, concediul de odihnă, concediul medical, sănătate şi

siguranţă, etc. şi poate fi consultat aici: http://www.gla.gov.uk/media/3022/glaa-

workers-rights-12pp-a7-romanian.pdf

Pentru încălcarea drepturilor de muncă sau exploatare prin muncă, puteţi

contacta GLAA la:

E-mail: intelligence@glaa.gsi.gov.uk

Telefon: +44 (0)345 602 5020

Linie de raportare confidențială, gratuită: 0800 432 0804

CHESTIUNI FISCALE (R - Reluat)

NEDECLARAREA DOMICILIULUI FISCAL ÎN AFARA ȚĂRII SE

SANCŢIONEAZĂ DOAR ÎN CAZUL CELOR CARE SE STABILESC ÎN

STRĂINĂTATE DUPĂ 1 IANUARIE 2018 (R)

Dacă plecaţi la muncă în străinătate în 2018, trebuie să declaraţi

domiciliul fiscal în afara ţării pentru a nu fi dublu impozitaţi.

Nedepunerea „Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la

plecarea din România” se sancţionează cu amendă de la 50-100 lei doar în cazul

celor care pleacă din ţară după data de 1 ianuarie 2018 (v Codul de procedură

fiscală, art. 336, alin. 3^1).

Completarea şi depunerea Chestionarului la sediul ANAF din localitatea de

domiciliu se face cu 30 de zile înaintea plecării, de către persoanele care

părăsesc ţara pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (6 luni).

Prevederile Codului de procedură fiscală pot fi consultate aici:

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Procedura_Fiscala_20

16_05092017.htm#__RefHeading__3825_1651101228

* * *

GHID PENTRU STABILIREA REZIDENŢEI FISCALE LA SOSIREA SAU

PLECAREA DIN ROMÂNIA (R)

A fost elaborate un Ghid care se adresează persoanelor fizice

rezidente/nerezidente, care părăsesc/sosesc în România, și în cazul

cărora este necesară stabilirea/modificarea rezidenței fiscale, respectiv

impozitarea veniturilor obținute.

Acest ghid conține informații despre criteriile de stabilire a rezidenței unei

persoanei fizice pentru evitarea dublei impuneri, elemente care atestă rezidenţa

fiscală în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la

sosirea în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la

plecarea din România, sancţiunile aplicate pentru nedeclararea rezidenţei fiscale

şi alte informaţii necesare.

Ghidul este disponibil aici:

https://static.anaf.ro/static/21/Anaf/Ghid_StabilireaRezidenteiFiscale_Editie2017

.pdf

* * *

CLARIFICĂRI PRIVIND MODIFICAREA REZIDENŢEI FISCALE LA PLECAREA

DIN ROMÂNIA (R)

Din anul 2012 a fost instituită obligativitatea ca, la plecarea de pe

teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (6 luni),

persoanele fizice să completeze şi să depună la organul fiscal unde

domiciliază „Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la

plecarea din România”, cu 30 de zile înaintea plecării.

Depunere a chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din

România revine de asemenea şi persoanelor care au părăsit teritoriul ţării după

data de 30.01.2012.

Se recomandă ca persoanele care au părăsit România după data de 30.01.2012 să

intre în contact cu ANAF la sediul unde sunt înregistraţi cu rezidența fiscală, prin

transmiterea unei solicitări în baza formularului de contact disponibil pe website-

ul ANAF: https://www.anaf.ro/asistpublic/, alegând categoria "Asistență în

domeniul fiscal".

Dacă solicitantul continuă să obţină venituri din România, acesta va fi menţinut în

evidenţele fiscale din România, însă va avea statutul de persoană nerezidentă în

România, şi, în consecinţă, va plăti un impozit calculat cu o cotă redusă, conform

convenţiilor de evitare a dublei impuneri (aici). Statul care îl consideră rezident

fiscal îi va acorda solicitantului credit fiscal pentru impozitul plătit în România.

În vederea aplicării prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri,

solicitantul va trebui să prezinte şi certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de

autoritatea fiscală competentă a statului străin.

Persoanele care părăsesc România fără a depune chestionarul la ANAF vor fi

menţinute în evidenţele fiscale cu statutul de rezidenţi români şi vor fi taxaţi în

consecinţă.

Formularul se completează în două exemplare (originalul se depune personal sau

prin împuternicit la registratura ANAF unde persoana în cauză a avut domiciliul în

România, sau se transmite prin poştă, cu confirmare de primire, iar copia se

păstrează de către solicitant). Adresele sediilor teritoriale ale ANAF sunt

disponibile aici:

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/telefoane_judete/R

egiuni.htm#ag

Pentru mai multe detalii, consultaţi la link-ul de mai jos materialul ilustrativ

elaborat în 2016, în care sunt explicaţi paşii de urmat pentru persoanele fizice

care au plecat sau pleacă din România precum şi modul în care sunt impozitate

veniturile obţinute de către aceştia în România. Ghidul poate fi consultat aici:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/dispora7iulie2016_26_07.pdf

De asemenea, răspunsuri concrete la întrebările specifice adresate de cetățenii

români din Diaspora în sesiunile online de îndrumare şi asistenţă organizate de

ANAF pe pagina de Facebook sunt disponibile aici:

https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/asistenta_contribuabili/persoane_fizic

e/ro_anaf_asistcontr_pf_facebook/

Mai multe detalii aici:

https://www.facebook.com/ambasada.madrid/posts/1810104509029980

Informaţii privind stabilirea rezidenţei fiscale se pot obţine şi telefonic la Call

Center-ul ANAF: +4 031 403 91 60.

SISTEMUL DE PENSII (R - Reluat)

PENSII, TERMEN PRELUNGIT: PLATA RETROACTIVĂ A CONTRIBUȚIILOR SE

POATE FACE PÂNĂ LA SFÂRŞITUL ANULUI 2018 (R)

Persoanele interesate să achite retroactiv contribuția la pensii, pentru

cel mult cinci ani, se pot adresa caselor teritoriale de pensii până la 31

decembrie 2018.

Această posibilitate este prevăzută de Legea nr. 186/2016, fiind valabilă doar

pentru perioadele anterioare (în limita a cinci ani) în care cei interesați n-au fost

asigurați nici în sistemul public de pensii, nici într-un alt sistem de asigurări

sociale. În acest sens, este necesară încheierea unui contract de asigurare socială

până la 31 decembrie 2018.

Contractul se încheie între persoana interesată de plata retroactivă a contribuției

și casa teritorială de pensii de la domiciliul/reședința acesteia. Totodată, actul

poate fi încheiat și de un mandatar desemnat prin procură specială.

Mai multe detalii despre condiţiile de încadrare, documentele necesare şi alte

detalii aici: https://www.cnpp.ro/-/precizari-referitoare-la-legea-privind-

%E2%80%9Dcumpararea-de-

vechime%E2%80%9D?redirect=https%3A%2F%2Fwww.cnpp.ro%2Fhome%3Fp_p_id%3D1

01_INSTANCE_3blILynzqJ4D%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_state%3Dnormal%26p_p_mo

de%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-1%26p_p_col_count%3D1

De asemenea, etapele procesului de plată retroactivă a pensiilor este detaliat

aici: https://www.avocatnet.ro/articol_43668/Romanii-pot-pl%C4%83ti-

retroactiv-contribu%C8%9Bia-la-pensii-%C8%99i-in-2018-dup%C4%83-ce-

prelungirea-termenului-limit%C4%83-a-fost-oficializat%C4%83.html

REPATRIERE (R - Reluat)

GHID PRACTIC PENTRU ROMÂNII CARE DORESC SĂ REVINĂ ÎN ŢARĂ (R)

A fost elaborat un Ghid care conține informații de bază și contacte utile pentru

facilitatea procesului de reintegrare în România, oferind detalii despre

procedurile privind reînnoirea actelor de identitate și călătorie, înmatricularea

autoturismelor, repatrierea bunurilor, informații despre drepturile sociale și

asigurările medicale, precum și despre echivalarea și continuarea studiilor.

Ghidul de reîntoarcere în ţară este disponibil aici: http://www.dprp.gov.ro/wp-

content/uploads/2016/11/Ghid-de-re%C3%AEntoarcere.pdf

Mai multe detalii aici: http://www.dprp.gov.ro/ghidul-de-reintoarcere/

Pentru informaţii suplimentare sau pentru a ne semnala evenimente de interes, ne puteţi contacta la: Departamentul pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor Consilier de Stat Sandra Pralong Editor: Denise Mihalache

Administraţia Prezidenţială Bd. Geniului nr. 1-3, Sector 6, Bucureşti, CP 060116, România E-mail: diaspora@presidency.ro, denise.mihalache@presidency.ro Tel: +40 21 319 31 29 Web: http://www.presidency.ro/ro/angajamente/diaspora