NEVROZISMUL

La începutul dezvoltării teoriei personalităţii ,care era strict empirică şi psihometrică, Eysenk a identificat două trăsături principale şi universale ale personalităţii, care au fost folosite pentru evaluarea descripţiei generale a diferenţelor individuale. Aceste trăsături sunt Nevrozismul şi Extraversia; ele încă persistă în cele mai bine stabilite teorii ale personalităţii (deşi uneori sub denumiri diferite).

  Gigantic Three derivă din investigaţiile empirice ale lui Eysenk asupra personalităţii şi diferenţelor individuale (Eysenck, 1947, 1952, 1977, 1982). În concordanţă cu teoria personalităţii, sunt trei dimensiuni principale ale personalităţii sau aspecte în care indivizii diferă: Nevrozism, Extraversie şi Psihoticism. Eysenk de asemenea a oferit un instrument psihometric pentru a evalua aceste dimensiuni; Chestionarul de personalitate Eysenk revizuit(EPQ-R; Eysenck & Eysenck, 1991) este ultima versiune a acestui instrument. EPQ-R este un inventar cu autoraportare care comprimă itemi despre comportamentul tipic (preferinţe sau dispoziţii) la care se răspunde pe o scală Likert cu două puncte (da şi nu).

Avantajul principal în teoria personalităţii a lui Eysenk cu privire la aceste abordări vechi şi clasice (dar de asemenea psihanalitice) sunt o consecinţă a metodologiei de cercetare strict cantitativă, sistematică şi empirică. Începând de la cercetările teoretice şi observaţiile clinice sistematice, Eysenk a aplicat tehnici statistice robuste ale reducerii datelor pentru a evalua dimensiunile personalităţii, obţinând una din primele şi desigur cea mai longevivă teorie ştiinţifică a trăsăturilor de personalitate.Alt avantaj al teoriei lui Eysenk este că încearcă să explice diferenţele personalităţii individuale în termeni biologici. În acord cu teoria lui Eysenk şiEysenk (1985) există diferenţe biologice în personalitate, în mod specific la pragul de excitaţie. Nivele diferite ale Nevrozismului, Extraversiei şi Psihotismului (cele trei dimensiuni la care Eysenk se referea ca şi temperament) sunt cauzate direct de factori genetici şi evaluate din punctde vedere al asemănărilor şi deosebirilor dintre indivizi. Astfel, bazele biologice ale temperamentului ar trebui să explice impactul pe termen lung al trăsăturilor de personalitate în aspectele observabile şi neobservabile ale individualităţii. Eysenk a argumentat că Extraversia a fost consecinţa psihologică a diferenţelor individuale în sistemul activator reticular ascendent (localizat în formaţia reticulară a creierului stem). Cortexul cerebral, care este excitat de acest sistem, determină nivelele de motivaţie,emoţie şi condiţionare în concordanţă cu alţi inhibatori sau excitatori, şi aceste moduri consistente de excitare determină limita în care un individ este introvertit sau extravertit. Introvertiţii au o tendinţă mai mare de a fi excitaţi cortical decât extravertiţii şi viceversa.Aceasta este deoarece în condiţii egale de stimulare externă (de exemplu, exact în aceeaşi situaţie), introvertiţii vor genera o excitaţie mai mare decât extravertiţii. Astfel, extravertiţii au nevoie de o perioadă mai mare de timp (şi efort) pentru a se adapta la stimulii externi şi astfel de a beneficia de mediile înconjurătoare liniştite. În mod contrar, extravertiţii care au nevoia de a compensa nivelul lor scăzut de excitare, au tendinţa de a căuta stimuli externi care sunt mult mai confortabili (sau sunt capabili de a se descurca) cu medii înconjurătoare distractive sau cu ostimulare puternică. Ca o consecinţă, diferitele nivele de excitaţie şi inhibiţie ale extravertiţilor şi introverţilor ar duce la evitarea sau cercetarea intensităţii stimulilor, care în răspuns ar mări sau micşora nivelul lor înnăscut de adaptare la stimuli, rezultând în conexiune inversă 

1

psihofiziologică. Prin contrast, diferenţele individuale în Nevrozism ar trebui să fie explicate în temeni de activitate a creierului în zona viscerală (compusă din amigdală, hipocampus, septum, cingulum şi hipotalamus) şi formaţiunea reticulară, care generează activitate percepută ca excitaţie. Nivelele de excitaţie sunt asociate cu emotivitatea şi activităţile de excitaţie în creierele indivizilor nevrotici pot fi traduse în experienţa (sau predispoziţia cel puţin, de a experimenta) emoţii intense. Astfel, Nevrozismul poate fi înţeles în termenii relaţiei între excitabilitate şi răspuns emoţional (reflectat în activarea autonomă a sistemului nevrotic). În acelaşi mod în care diferenţele între Introversie – Extraversie sunt mult mai evidente în mediile cu stimuli intenşi,diferenţele individuale în activarea autonomă care conduc Nevrozismul sunt mult mai clar observate în condiţii de stres sau anxietate. Deoarece indivizii nevrotici sunt caracterizaţi de un sistem visceral foarte uşor excitabil (zona din creier cu implică regularizarea emoţiei) sunt mult mai sensibile în a produce reacţii emoţionale care să stabilească indivizii (la nivel scăzut în Nevrotism). Astfel, acelaşi eveniment poate provoca o reacţie emoţională puternică la indivizii nevrotici, dar care nu sunt stabili şi indicatori observabili, aşa ca răspunsul pielii prin transpiraţiesau galvanic (spre deosebire de experienţa emoţiilor negative puternice) se crede că suntconsecinţa activităţii viscerale a creierului şi activării consecvente a sistemului nervos. Dovada pentru bazele biologice ale nevrotismului nu a fost la fel de extensivă şiconsistentă pentru Extraversie, în mod cert nu a fost obţinută de Eysenk.

. Alte probleme şi inconsistenţe ale teoriei psihobiologice a lui Eysenk au fost complexitatea lui, interdependenţa fiziologică a proceselor care subliniază două trăsături de personalitate ortogonale şi nerelaţionate (aşa ca Nevrozismul şi Extraversia) şi lipsa instrumentelor psihologice la acea vreme pentru a testa ipotezele sale..

Taxonomia temperamentului a lui Eysenk (aspectele noncognitive ale personalităţii care includ aspectele cognitive ale inteligenţei) se bazează pe trei dimensiuni principale, necorelate denumite Nevrotismul, Extraversia şi Psihoticismul. Aceste dimensiuni pot fi evaluate prin inventare cu autoraportare aşa ca EPQ-R, EPP (profilul de personalitate a lui Eysenk) şi se crede a fi universale (Eysenck & Eysenck, 1985). Mai departe, pe cât de mult se crede că aceste dimensiuni sunt inerente, pe atât se aşteaptă ca ele să fie stabile de-a lungul timpului. Există o evidenţă longitudinală impresionantă pentru stabilitatea acestor trăsături de-a lungul unor fragmente din viaţă şi identificarea lor cu dimensiuni ale personalităţii principale în diferite culturi (vezi Matthews & Deary, 1998). Nevrozismul se referă la nivelul emoţional al individului şi tendinţa lui de a fi anxios. Extraversia evaluează modul în care aceştiindivizi arată preferinţa şi tendinţa de a fi vorbăreţi şi optimişti (la fel de bine ca energici). Psihotismul (introdus în taxonomie în 1976) se referă la indivizi cruzi emoţional, care îşi asumă riscuri, impulsivi şi care caută senzaţii puternice. Primul instrument psihometric care evaluează Nevrozismul şi Extraversia a fost Chestionarul medical a lui Maudsley (MMQ), dar ultimele versiuni ale Inventarului de personalitate Eysenk (EPI) şi cele mai recente chestionare de personalitate Eysenk revizuite(EPQ-R) au introdus îmbunătăţiri în evaluarea celor trei dimensiuni, care includ Psihotismul(Eysenck & Eysenck, 1985

 Hans J. Eysenk a elaborat un model din care reies trei trăsături consistente din cercetările analitice factoriale efectuate: introversia – extraversia, neuroticismul – stabilitate emoţională şi psihotismul. A încercat să facă teoria trăsăturilor mult mai explicită prin relatarea trăsăturilor la cauze fiziologice şi sociale.Hans Eysenk concluzionează că nucleul personalităţii constă din trei supertrăsături: introversie – extraversie, neuroticism – stabilitate emoţională şi psihotism. El a încercat să relaţioneze introversia – extraversia de factori biologici aşa ca excitarea cortexului cerebral.

2

Nevrozismul, sau neuroticismul, defineste instabilitatea emotionala. In viziunea lui Hans

Eysenck, aceasta stare de instabilitate emotionala este o tendinta genotipa spre nevroza, ea fiind corelata

cu activitati nervoase superioare, in special cu stimularea adrenergica. Altfel spus, gradul de nevrotism

dicteaza cum raspunde organismul sau la factorii exteriori cu care interactioneaza.

Dimensiunea nevrotica este deseori catalogata drept “afectivitate negativa”, fiind exprimata

printr-o suita de emotii negative, precum tristetea, furia, frica, anxietatea, vina si altele asemenea.

Persoanele care, in urma testarilor, insumeaza scoruri mari in sectorul nevrozismului sunt, in general

agitate, nervoase si nesigure. In plus, nu au o parere prea buna despre sine. Dimpotriva, cele care

inregistreaza scoruri mici in acelasi plan, sunt relaxate, senine, increzatoare in fortele proprii, avand

reactii emotionale mai retinute.

Desi persoanele cu nevrozism pronuntat par sa traiasca mai degraba in spectrul negativ de emotii,

acest lucru nu este adevarat. Cu toate ca persoanele nevrotice sustin ca au mai multe sentimente negative

decat cei cu grad de nevrotism scazut, ele nu spun ca experimenteaza mai putine emotii pozitive.

Diferenta dintre cele doua categorii nu este cantitatea sau gradul de incidenta al emotiilor negative sau

pozitive, ci intensitatea la care acestea sunt traite.

In concluzie, putem spune ca persoanele cu grad mic de nevrotism traiesc emotiile negative la un

nivel scazut, in timp ce persoanele cu grad mare de nevrotism traiesc emotiile negative la un nivel crescut.

In lucrarea de fata ne-am propus sa analizam trei laturi ale nevrotismului ca trasatura de

personalitate si modul in care acestea ilustreaza trasatura in caz. Asadar, principalele fatete ale

nevrozismului sunt:

Anxietate

Rigiditate

Agresivitate

Anxietatea-persoanele anxioase au in mod constant senzatia ca este pe cale sa se intample ceva

periculos. Aceasta frica se poate manifesta fata de situatii specific sau poate fi un sentiment

general de frica. Astfel de personae se simt tensionate, sunt agitate si au o stare de nervozitate.

Rigiditatea- aceasta fateta descrie simtul datoriei si al obligatieie morale.

Agresivitatea-persoanele aggressive isi descarca furia de cel mai multe pe un obiect/persoana din

exteriorsi se infurie atunci cand lucrurile nu ies pe placul lor.

3

Chestionarul realizat pentru calcularea nevrozismului (ANEXA1) contine 30 de itemi distribuiti astfel:

-10 itemi pentru dimensiunea anxietate (itemii 1,4,7,10,13,16,19, 22,25 si 28);

-10 itemi pentru dimensiunea agresivitate (itemii 3,6,9, 11, 14, 17, 20, 23, 26 ,29);

-10 itemi pentru dimensiunea rigiditate (itemii 2,5 ,8, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30).

Chestionarul a fost aplicat pe un lot de 30 de subiecti si s-a obtinut in urma calcularii consistentei interne a itemilor, cu ajutorul programului SPSS, valoarea coeficientului Alfa Cronbach 0.846.

Reliability Statistics

Cronbach's

Alpha

Cronbach's

Alpha Based on

Standardized

Items

N of Items

.846 .845 30

In urma rezultatelor obtinute dupa introducerea datelor in programul SPSS si a calcularii consistentei interne a acestora (ANEXELE 2,3,4) nici un item nu a fost eliminate sau modificat, atat datorita valorii ridicate a coeficientului Alfa Cronbach cat si datorita faptului ca nici un item nu a inregistrat corelatii negative majore (peste 50%) cu ceilalti itemi.

Acest chestionar are un nivel crescut de fidelitate (Alfa Cronbach=0.846) si poate fi folosit pentru comparearea persoanelor intre ele, dar si pentru compararea grupurilor de personae sau pentru a se lua o decizie preliminara intr-o anumita situatie.

4

CHESTIONAR

Incercuiti una dintre variantele de raspuns precizate mai jos, care va caracterizeaza cel mai mult, corespunzator urmatoarelor intrebari. Variante de raspuns: a) mi se potriveste; b) mi se potriveste partial c) nu mi se potriveste

1) Sunt foarte atent(a) la ceea ce fac/spun deoarece nu vreau sa ma fac de ras in fata celorlalti. a) b) c) 2) Prefere sa lucrez cu lucruri traditionale decat sa invat lucruri noi. a) b) c)

3) Crititc foarte mult in secret actiunile colegilor mei. a) b) c)

4) Cand vad sau aud oameni care se cearta devin agitat. a) b) c)

5) O schimbare in rutina mea zilnica ma debusoleaza. a) b) c)

6) Ma enervez cand cineva incearca sa ma contrazica. a) b) c)

7) Evit sa particip la discutii chiar daca stapanesc bine subiectul care se discuta. a) b) c)

8) In viata mea se produc schimbari multiple, nicio zi nu seamana cu alta. a) b) c)

9) Nu accept parerea celor din jur deoarece ma consider mai bun(a) decat ei. a) b) c)

10) Ma nelinisteste tot ceea ce nu-mi pot explica. a) b) c) 11) Pastrez multa vreme resentimenete unei persoane care m-a contrazis sau cu care am fost in conflict. a) b) c) 12) Ma ghidez dupa un set de reguli in viata. a) b) c)

13) Sunt foarte ingrijorat(a) despre ce cred ceilalti despre mine. a) b) c)

5

14) "Intep verbal" persoanele din jurul meu pentru a capata atentia grupului. a) b) c)

15) Prefer sa aleg pentru vacanta locurile unde am mai fost. a) b) c)

16) Evit sa raman/dorm singur(a) noaptea. a) b) c)

17) Imi place sa ma laud cu realizarile mele pentru a-i face pe ceilalti sa se simta inferiori. a) b) c) 18) Cand fac o greseala imi este greu sa-mi continui lucrul. a) b) c)

19) Ma gandesc mai tot timpul la problemele din viata mea. a) b) c)

20) Injur foarte des si de multe ori nu reusesc sa ma controlez. a) b) c)

21) Imi este greu sa accept opiniile celorlalti. a) b) c)

22) Mi se reproseaza ca imi fac griji din orice. a) b) c)

23) Ma cert des cu alti soferi in trafic. a) b) c)

24) Imi place sa incerc feluri de mancare exotica. a) b) c)

25) Cand o persoana pe care o astept intarzie, nu pot sa nu ma gandesc la un accident. a) b) c)

26) Obisnuiesc sa trantesc lucruri atunci cand ma enervez. a) b) c)

27) Nu mi place sa lucrez cu oameni noi. a) b) c) 28) Desi totul merge bine imi imaginez ca se vor intampla lucruri rele. a) b) c)

29) Cand oamenii ma supara le spun eu ce gandesc despre ei. a) b) c)

30) Mobila are acelasi loc in casa de mult timp. a) b) c)

33) Ce itemi nu ati inteles?____________ 34) Ce itemi considerati ca ar trebui scosi?_____________

6

Item-Total Statistics

Scale Mean if

Item Deleted

Scale Variance

if Item Deleted

Corrected Item-

Total Correlation

Squared

Multiple

Correlation

Cronbach's

Alpha if Item

Deleted

it_1 45.9667 64.102 .159 . .847

it_2 46.6000 58.317 .532 . .835

it_3 46.7333 60.409 .420 . .840

it_4 46.6333 58.654 .567 . .834

it_5 46.8333 59.178 .570 . .835

it_6 47.1667 64.626 .127 . .847

it_7 46.3000 61.803 .281 . .845

it_8 46.5000 59.914 .397 . .841

it_9 47.0000 60.897 .509 . .838

it_10 46.9333 59.099 .581 . .834

it_11 47.0000 62.621 .306 . .843

it_12 46.7333 64.478 .077 . .850

it_13 47.1667 61.661 .423 . .840

it_14 46.8333 59.109 .532 . .836

it_15 47.0333 61.757 .415 . .840

it_16 47.2667 62.133 .524 . .839

it_17 47.1000 61.610 .401 . .841

it_18 47.2667 64.133 .285 . .844

it_19 46.6667 62.920 .198 . .847

it_20 46.8000 65.407 -.012 . .852

Case Processing Summary

N %

Cases

Valid 30 100.0

Excludeda 0 .0

Total 30 100.0

a. Listwise deletion based on all variables in the

procedure.

Item Statistics

Mean Std. Deviation N

it_1 2.4000 .49827 30

it_2 1.7667 .81720 30

it_3 1.6333 .71840 30

it_4 1.7333 .73968 30

it_5 1.5333 .68145 30

it_6 1.2000 .40684 30

it_7 2.0667 .73968 30

it_8 1.8667 .81931 30

it_9 1.3667 .55605 30

it_10 1.4333 .67891 30

it_11 1.3667 .55605 30

it_12 1.6333 .61495 30

it_13 1.2000 .55086 30

it_14 1.5333 .73030 30

it_15 1.3333 .54667 30

it_16 1.1000 .40258 30

it_17 1.2667 .58329 30

it_18 1.1000 .30513 30

it_19 1.7000 .70221 30

it_20 1.5667 .56832 30

it_21 1.5000 .50855 30

it_22 1.7333 .69149 30

it_23 2.0000 .64327 30

it_24 2.2667 .63968 30

it_25 1.7000 .65126 30

it_26 1.5000 .57235 30

it_27 1.4000 .56324 30

it_28 2.0667 .78492 30

it_29 1.4000 .62146 30

it_30 2.0000 .69481 30

7

it_21 46.8667 63.982 .170 . .847

it_22 46.6333 58.723 .606 . .833

it_23 46.3667 62.861 .230 . .846

it_24 46.1000 62.162 .302 . .843

it_25 46.6667 61.816 .330 . .843

it_26 46.8667 59.844 .615 . .835

it_27 46.9667 63.482 .203 . .846

it_28 46.3000 62.838 .174 . .849

it_29 46.9667 59.826 .562 . .836

it_30 46.3667 60.930 .388 . .841

Scale Statistics

Mean Variance Std. Deviation N of Items

48.3667 65.620 8.10059 30

8

9