neuro

7/18/2019 Neuro

http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 1/25

Nerv lombar.

Musculoutanat

Dpdv anatomic nerv musculocutanat are origine L2 strabate

psoasul , trece pe langa iliac . strabate, m oblic abdominal ,strabate croitorul, da 2 ramuri . un ram fesier ce asigura

inervatia reg fesiere. Si un ram femoral senzitiv ce asigura

sensitivitatea reg externe a coapsei , cauze ce determina

afectarea nervului musculo cutanat sunt : flexia si extensia

coapsei pe bazin fortate ,alta cauza: compresia nervului ,

(superficial fie la suprafata , fie in traiectul intra

abdominal . in traiectul intra abdominal poate fi comprimat

fie de un process de spondiloza, spondilita, fie dedezvoltarea ugerului gravid, fie de dezv de tumori pelvine ,

fie in cursul fracturilor coxale sau interventilor c!irurgicale

pt sold. "l doilea mec!anism: #S$%&" ' affect muc!i

spsoas. "pare la interventiile pe apendice, sau a frigore (la

expunerea rece fiind un nerv superficial

"ffect nerv femuro cutanat ' nerv senzitiv . determina

meralgie parestezica. "dica e vorba de disestezii(tulburaride sensibilitate cu diverse caractere sau

parestezii(furnicaturi pe fata laterala a coapsei , cu acea

senzatie de piele cartonata. ' aria de distributie a acestei

senzatii e in rac!eta de tennis ( pe fesa si lateral coapsa

intensitatea acestor dureri sensitive poate sa fie foarte

mare , putand aunge la dureri acute.

#rincipalele manevre . ) reprezentate de durerea care

apare la extensia fortata a coapsei pe bazin . in vreme ce

flexia coapsei pe bazin calmeaza durerea. %n timp, afectarea

acestui nerv determina o pozitie vicioasa. ( pac sta cu

membr inf usor flectat si in rot , ext

7/18/2019 Neuro


Nervul crural (femoral . dpdv anatomic. *l se formeaza

din radacinile anterioare ( sau mai bine zis ramurile

anterioare ale radacinilor l2l+l putand sa primeasca si un

contingent din L-. aceste ramuri uninduse in grosimeaung!iului psoas ///// . nervul format , coboara de pe psoas

, trece pe sub arcada crurala , aunge in triung!iul scarpa ,

la baza membr inf unde da ramuri terminale. 0amurile

terminale sunt : nervul musculocutanat extern : da ramuti

musculare pt musc!iul croitor is ramuri cutanate sensitive

pt fata anteroexterna a coapsei. &ot din aceste ramuri se

desprinde un ramrotulian extern

Nervul musculocutanat intern da ramuri musculare ptmusc!iul pectineu , si adductorul milociu. Si ramuri

cutanate, pt reg superointerna a coapsei.

Nervul cvadricepsului

Nervul safern intern nerv senzitiv, ce asigura ramul

rotulian intern si un ram gambier pt fata interna a gambei

"cestea au fost cele patru ramuri terminale

"cum : cele ramuri colaterale . pt m . psoasiliac si pectineu.

Domeniul senzitiv al nervului e reprez de fata anterioara a

coapsei ( fata interna gamba si picior teritoriul motor e

reprezentat de musc!ii : psoas iliac , care e flexor al coapsei

pe bazin , ridicator al coapsei (numai in mers si , essential

impreuna cu m abdominali si spinali . e essential in postura

verticala (compromiterea acestui musc!i pune sub semnul

intrebarii capacitatea de a sta la verticala

M croitor . 1 flexor al gambei pe coapsa si a caopsei pe

bazin , e abductor si rot ext al coapsei..

7/18/2019 Neuro


M cvadriceps 1 extensorul gambei pe coapsa. *ssential in

mers si in statiunea verticala. #rin dreptul anterior ,, partea

sa participa la flexia coapsei pe bazin

M pectineu. 1 flexor coapsa pe bazin. "dductor al coapseisi rot ext al coapsei .

"34* * D*& "5*& N*06 5*M30"L (crural sunt

in functie de localizare.

a leziunile proximale ' procese vertebrale de tip

inflamator, degenerativ, traumatic sau tumoral. . poate

fi vorba si de un anevrism de aorta abdominala sau

tumori, abcese abdominale sau pelvine. 3neori dupa

interventia c!irurgicale pt un apendiceretrocecal( spatele cecului (organ , mai pot fi reprez

de interventii c!irurgicale la niv soldului .poate fi

deranat nervul in timpul artroplastiilor ( in timpul

implantarii de proteze , la leziunile astea . rezulta

aparitia unui process isc!emic la niv nerv crural si el e

foarte sensibil la isc!emie ., in caz de ateroscleroza

sau diabet, reteaua vasculara de !ranire a nervuluicrural sa sufere de un sindrom isc!emic precoce '

nervul devine dureros fie la elongatii fie la presiune.

aracteristic pt aceste sindroame isc!imice e faptul ca

intotdeauna paralizia e bilaterala si mai e posibil sa

apara o paralizie bilaterala de crural postpartum (dupa

nastere

b lexiuni distale cauze ' traumatice, prezenta in

triung!iul scarpa a unui !ematom sau a unei cicatrici

sau ligature , compresii a ligamentului ing!inal ,

determina compresie sip e nervul crural femoral care e

ff sensibil la isc!emie ,

7/18/2019 Neuro


D#D6 L%N% ' exista o forma totala de afectare a

nervului dar e foarte rara in care statiunea verticala si

mersul sunt foarte grele aproape imposibile cu genu

recurvatum ' adica genunc!iul scapa inapoi . si cuderobare (pacientul cade in fata . tonusul musc!iilor loei

anterioare a coapsei 1zero . foarte rapid se instalea za

atrofia . reflexul rotulian e abolit si apare anestezie in

teritoriu. Mult mai des insa fata de forma totala , apar

formele topografice , parcelare , si particulare.

#rincipalele tipuri sunt : paralizia superioara aparuta prin o

leziune uxtavertebrala (aproape de corpul vertebral sau

intra psoas ( in interiorul m psoas in o asa paralizie suntafectati toti musc!ii , din pacate acesti tip de paralizie

superioara e rar izolata , cel mai adesea e asociata cu alte

afectari ale ramului plexului lombar .

"l doilea tip e paralizia medie. La care leziunea se prod la

iesirea nervului din musc!iul psoas sau la niv triunc!iului

scarpa . in aceste conditii sunt afectati musc!ii ce tin de

nervul crural cu exceptia psoasiliacul"l treilea tip: paralizia inferioara care de cele mai multe ori

imbraca aspectul unor paralizii dissociate .

S35*0%N&" N*063L3% $7&30"&$0 : dpdv

anatomic . nervul are la origine radacinile l2l+l. merge pe

partea interna a psoasului , are raporturi ff importante cu

mai multe structuri anatomice ., si anume : cu ganglioni

linfatici , cu fosa ovariana , cu artic sacroiliaca , cu

bifurcatia iliaca, cu canalul obturator.

0amurile acestui nerv:

%n primul rand un ram , nervul obturator extern , ce merge

catre musc!iul cu acela sin nume , si inca + ramuri

7/18/2019 Neuro


terminale . unul superficial ce inerveaza cei 2 adductori

milociu si mic, si din care se mai desprinde un ram pentru

dreptul intern . al 2lea e ramul cutanat ce asigura inervatia

fetei interne a coapsei . si al +lea ' profound ce inerveazamarele adductor, ca si ramuri articulare pt sold si genunc!i.

D#D6 motor , nervul obturator asigura adductia coapsei in

principal 888 la care se adauga inervatia dreptului intern

(adductor al coapsei si flexor de gamba si rotatie interna in

coapsa , si tot nervul obturator inerveaza obturatorul

extern ce alaturi de ceilalti, face rotatie externa a coapsei si

tine capul femoral in loc.(cotil

Domeniul senzitiv e reprez de fata interna a coapsei : afectarea nervului obturator e de regula prin compresie . e

profound , greu de abordat , compresia poate fi prin fracture

de bazin , !ernie obturatorie , interventie c!irurgicala ,

afectari ale sacroiliacei si diverse alte boli in zona.

Simpromatologia nerv obturator . se poate exprima prin

iritatie in care nevralgia obturatorie e cea mai importanta cu

dureri insotite de contracture reflexa adductor sau poate fireprez de un sindrom in care adductia scade foarte mult dar

nu e total abolita

S"0"&

M"0*L* N*06 S%"&% ' dpdv anatomic , marele

nerv sciatic se formeaza din l9 s-s2 la care se adauga un

contingent de fibre din l si s+ , unirea acestor radacini ,se

face la incizura sciatica a osului coxal. Dupa care nervul

format merge pe sub musc!iul pramidal , merge intre

tro!anter si isc!ion , intre pelvitro!anterieni si fesierul

mare, merge dealungul musc!iului adductor mare, merge

7/18/2019 Neuro


intre m biceps si semimembranos de partea cealalta si

aunge in final in fosa poplitee unde da ramurile sale

terminale : sciaticul popliteu intern si sciaticul popliteu

extern.&runc!iul marelui nerv sciatic da ramuri musculare pentru

cei trei isc!iogambieri , biceps femoral semimembranosul

si semitendinosul si de asemenea daramuri articulare .

auze ce det affect, marelui nerv sciatic sunt dpdv

topograp!ic si pat!ogenicde categorii: si genereaza

asanumitele tipuri de sciatica : sciatica radiculara ,

funiculara , plexala, trobulara///

4ona funiculara e zona de trecere prin inelul osos vertebral ' aici radacinile ies din canalul vertebral in afara .

#t sciatica radiculara , leziunea tre sa se gaseasca in spatial

subaracnoidian sau in defileul (canalul dintre disc ,aparatul

ligamentar si apofiza ligamentara.

#rincipalele suferinte sunt: !erniile de disc . afectiuni

vertebrale ( de tip degenerativ, inflamator, traumatic,

tumoral #t sciatica plexala (zona in care radacinile au iesit din canal

, se gasesc pe peretele posterior al pelvisului si converg pt

incizura sciatica unde se unesc. in aceasta zina pot

intervenii ca procese patologice , inflamatii pelvine , tumori

pelvine interventii obstreticale , afectari ale articulatiei

sacroiliace. . tot la acest nivel pot aparea inflamatii cornice

la niv fesei ( la niv spinei inc!iatice sau la niv de trecere

prin musc!iul pramidal .

#t sciatica trombualra poate fi prod de fractui de bazin ,

fracture proximale de femur , interventii c!irurgicale la niv

soldului , inectii in fesa. %ncorrect effectuate.. imobilizari

lungi , cu compresia nervului la nivelul fesei , anevrisme ,

7/18/2019 Neuro


traumatisme musculare., traumatisme prin arme albe sau de

foc.

Dpdv neurologic: sciatica propriuzisa se clasifica in doua

categorii: S%"&%" N*60"L;%" in care dominadurerea de obicei cu caracter paroxistic , in crize, si care e

accentuate de miscare sau de manevrele de tuse , stranut. .

acesta durere e uneori insotita de !ipoestezie (scaderea

obiectiva a sensibilitatii in zona anteroexterna a gambei si

dosul piciorului , si <sau zona posterioara a gambei si planta

.

S%"&%" #"0"L%4"N&"in care

domina deficitul motor mai mult decat durerea variantelefiind 2: -afectarea coapsei (isc!iogambieri cu afectarea

flexiei gambei pe coapsa si extensia coapsei pe bazin. 2

S* 0*fera la teritoriile ramurilor teriminale . %n cadrul

sciaticilor paralizante atrofia e variabila , poate paraliza loa

posterioara a coapsei , loa anteroexterna sau posterioara a

gambei sau musculatorua plantara.

$biectivarea afectarii marelui nerv sciatic , se face prinaparitia durerii prin apasare presiune la nivelul punctelor

valleix . acestea sunt : iliolombar , fesier , femoral

posterior= superioar, femoral posterior milociu, peronier si

maleolar extern. , o alta manevra e aparitia durerii la

aparitia apofizei spinoase l si l9 , cu durere locala si

iradiere. Si bineinteles la manevrele de elongatie

(intindere a marelui nerv sciatic , (flexia coapsei pe bazin

cu cenunc!iul extins si glezna la >? de grade

Suferinta marelui nerv sciatic : sindromul de

leziune ///////////// nevralgica <paralizanta

Sindromul isc!iatic ' in care

durerea e exagerata de roratia interna a soldului ,

7/18/2019 Neuro


Sindromul piramidalului ' sindrom

miovascial. #resupune aparitia unor dureri gluteale (deci in

plina fesa cu iradiere sacrata sau posterior pe coapsa.

N*063L S%"&% #$#L%&*3 *@&*0N (D*

6*0%5%"& D"" * 7%N* &$& &$& "%%' unul din

cele 2 ramuri terminale . dpdv anatomic , se naste la ni

fosei poplitee prin impartirea a 2 ramuri terminale a 2

ramuri de nerv siatic . sciaticul popliteu extern inconsura

capul peroneului aunge in loa /// si da dou aramuri

terminale respective nervul tibial anterior(care e nerv motor

si inerveaza musc!i ' tibial anterior , extensorul comun aldegetelor . extensorul communal , si periostul// si nervul

musculocutanat. are e mixt are ramuri sensitive si motorii

pt peronierii laterali, domeniul senzitiv e reprez de reg

anteroexterna a gambei si fata dorsala a piciorului teritoriul

motor . .e reprez de musc!iul tibial anterior .care e extensor

, supinator ,si addcuctor al piciorului . *xtensor comun

degete .extensor !aluce .. /// AAt.#eronierii laterali sunt extensori abductori , pronatori ai

piciorului ,

auzele ce genereaza afectarea nervului sciatic popliteu

extern pot fi localizate la + nivele . : pot fi cauze inalte fie

in spatial supra //// respective defileul dintre disc

ligamente si apofiza (affect vertebrale fie plexale

(inflamatii sau tumori pelvine afectiunni de sacroiliaca.

5ie la nivelul coapsei . respective traumatisme osoase sau

musculare . in toate aceste cauze inalte factorul vulnerant

afecteaza nervul sciatic incomplet. #redominant ramurile ce

vor forma ulterior nervul sciatic popliteu extern . al 2lea

nivel sunt cauzele ce functioneaza in fosa poplitee ,poate fi

7/18/2019 Neuro


vorba de o compresie tumorala , traumatism , interventie

c!irurgicala de genunc!i, oricare din aceste patologii

putanduse insoti de un !ematom in urul sau in

tecanervului , un alt nivel la care pot actiona acesti factori poate fi la nivelul capului peroneului pt ca aici este foarte

superficial , aproape sub piele , nervul e sensibil la

isc!emie. #oate fi afectat la acest nivel in traumatisme de

cauze osoase legate de degenerarea genunc!iului , prezenta

unor !ematoame, sau uneori professional postural . ex '

pers ce stau picior peste picior ore intregi ,

"lte cauze: orice cauza generatoare de isc!emie : fie ca e

vorba de emboli , tromboze, intoxicatii etc. sau in boligenerale . cum ar fi diabetul za!arat , sau unele boli de

collagen in care afectarea nervului e frecvent bilaterala.

D#D6 L%N% : senzitiv , se inregistreaz anestezia in

teritoriul cutanat al nervului adica reg anteroexterna a

gambei si dosul piciorului ,

D#D6 M$&$0 inregistram mersul strepat asociat

frecvent cu imposibilitatea extensiei degetelor ,imposibilitatea abd add degete si imposibilitate pornatie

supinatie piciorului ,

&*S&*L* D* $7%*&%6"0* " #"0"L%4%*% : mers pe

calcai 1 imposibil . nu bate tactul , nu se evidentiaza

tendoanele extensorilor , etc

S%ND0$"M*L* &$#$;0"5%* S% #"0*L"0* :

daca leziunea e in fosa iliaca , sau in fosa poplitee ,

paralizia e totala, . Leziune la capul peroneului ' paralizia e

integrala dar tulburarile de sensibilitate apar numai pe fata

anterioara a piciorului si exista si sindroame dissociate si

anume sindromul nervului tibial anterior , cu deficit motor

7/18/2019 Neuro


fara deficit de sensibilitate, deficitul motor fiind de tibial

anterior , extensor si perios. 'fara tulburari de sensibilitate.

Si sindromul nerv musculocutanat unde abd , pronatie si rot

int a picior sunt abolite . dar nu stepeaza888 Merge pemarginea externa a plantei . 88 bolta e aplatizata si apar

tulburari de sensibilitate ale osului piciorului.

Nervul sciatic popliteu intern ' dpdv anatomic . e in fosa

poplitee si ca traiect continua trunc!iul sciatic . deci el

merge pe fata posterioara a gambei , pe sub gemeni , da

ramuri pt muscc!iul biceps , de la acest nivel se desprinde

nervul safen extern ' senzitiv, aunge la niv inelului

solearului , iese prin inelul solearului si la iesire da un ramterminal si anume nervul din plan posterior. Nervul tibial

posterior continua directia sciaticului descendent si la niv

santului calcanean da 2 nervi plantari .

senzitiv, teritoriul sciaticului popliteu intern e reprez pe

fata posterioara a gambei de tegumentul maleolei externe ,

partea externa a talonului , degetele is 9 inclusiv dorsal

motor , sciaticul popliteu intern da ramuri pt musc!iultriceps , principalul flexor al piciorului pe gamba la care se

adauga adductia si supinatia piciorului , tricepsul sural e

obligator pentru mers si ortostatism , de asemenea da

ramuri pt plantarul subtire si pt musc!iul popliteu care e

flexor si rotator intern al gambei < .

"34* * D*&*0M%N" "5*&"0*" S%"&%3L3%

#$#L%&*3 %N&*0N . leziuni inalte de nerv sciatic

respective afectari partiale ce intereseaza numai ramurile ce

vor forma sciaticul popliteu intern , pe sciaticul popliteu

extern , e similar.. si anume traumatisme prin arme albe

sau arme de foc , fracture supracondiliene de femur sau

luxatii de genunc!i, sau postural profesionale , prin

7/18/2019 Neuro


traumatism mec!anic repetat de flexie a piciorului pe

gamba (croitori olari

Dpdv clinic .: senzitiv : se inregistreaza !ipoesstezia a fetei

posteriarea a gambei si a fetei dorsale a degetelor 9..mersul talonat cu piciorul in valg ' mers pe marinea interna

apicorului . cu flexie plantara 1 zero. Stergerea boltii

plantare , reflex a!ilian abolit, asociat cu deficit al

flexorilor plantari si ai musc!iilor plantei .(deci flexia si

miscarile degetelor sunt zero . se mai constata amiotrofia

zonala ' topirea musc!ilor posteriori ai gambei.

&estele de obiectivare: mers pe varf1 imposibil ,

&ipuri topografice: exista sindromul de paralizie inalta incare tabloul clinic e complet. *xista sindromul de paralizie

in partea inferioara a fosei poplitee cand dea sau desprins

ramurile pt musc!iul triceps ceea ce inseamna ca nu e

afectata flexia piciorului si e conservata sensibilitatea in

partea posterioara a gambei si degetele ,9 . sindromul de

nerv safen extern ce poate fi traumatic cu tulburari numai

de sensibilitate sau cauzalgia similara celei dezv prinleziune partiala de nerv median, si aici e vorba de o leziune

incomplete ce intereseaza si fibrele vegetative ale nervului .

zona afectata e reprezentata de picior , glezna si treimea

inferioara a gambei . sciaticul popliteu intern se continua cu

ramul sau terimal ' nervul terminal posterior ,. *l contiuna

nevrul sciatic popliteu intern sub inelul solearului , merge

pana la niv santului calcalean unde da cele 2 ramuri pt

nervi plantari . D#D6 ,motor tibialil posterior inerveaza

flexorul lung comun al degetelor care face flexia degetelor

si face flexia cu adductia si supinatie picior.,

&ibialul posterior 1principalul flexor al piciorului

7/18/2019 Neuro


5lexorul lung al !alucelui . cauze ce determia afectarea

nervului tibial posterior BB // fractura de tibie , mai ales cu

deplasare . ///////////AAt

D#D6 L%N%. "5*&"0*" nervului tibial posterior , in pozitie inalta uc deficit de flexie a degetelor cu tulburari de

sensibilitate plantara , aplatizarea boltii piciorului ,

afectarea prin sindrom de tunnel tarsian : deficitul motor e

minim ,atrofia apare mai ales la musc!ii mici ai plantei ,

domina fenomenele argoparestezice si disesteziile ,la niv

talpii si degetelor.

#uncte dureroase in cazul afectarii nervului tibial posterior

' la extensia si pronatia piciorului sau a degetelor.&ot la niv nerv tib poaterior ' alt sindrom dureros

a!ilodimia ' poate fi inflamatorie ,reumatica sau

traumatica.

"&*6" 0"ND30% L%#S"

onditii de afectarea nervilor plantari reprezentate de

compresii compresii traumatice osoase . mai poate si si din

cauza unei compresie neuropatica ce duce la metatarsalgia(durere la niv metatarsului in spatiile interdigitale 2,+

datorita aparitiei unui nevrom (tumoreta benigna acest

nevrom apare careactie inflamatorie la prezenta unei

artroze locale .

%N" L%#S" )

#3&%N

"%D*N&*L* 6"S3L"0* *0*70"L* :

Dpdv aparitiCe S* L"S%5%" %N "&*;$0%%

7/18/2019 Neuro


- %S*M%" *0*70"L" poate prezenta fie : forme

acute localizate respectiv accident isc!emic tranzitor sau

cronic

forme cornice difuze. ain ateroscleroza , encefalopatii dismetabolice (diabet

2 *M$0";%%L* %N&0"0"N%*N*: a !emoragie

cerebrala in general

7 encefaloragia

c !emoragie

subaraniediana //

D datorita !ematoamelor '

extradural , sub sau intradural , si intracerebral.+ M"L5$0M"&%%L* 6"S3L"0* *0*70"L*,

anevrismele cerebrale si angeoamele (g!emuri vasculare ce

pot fi localizate absolute oriunde

&0$M7$5L*7%&*L* *0*70"L*. ' foarte grave , se

pot produce fie la nivelul sinusurilor durei mater , fie la

nivelul venelor cerebrale. .

indifferent din ce cauza sau mec!anism de producere de

avc. Se construieste un tablou clinic al sindromului de

neuron motor central. are poate fi generat de orice avc

indifferent de cauza lui . pt ca indifferent de cauza in final e

afectat acelasi trunc!i de fibre si anume calea

piramidala. 888

"spectul clinic in orice avc il constituie !emiplegia.

*M%#L*;%" reprezinta ca

definitie : 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888888

88888888888888888888888888888888888888888888888888888888

7/18/2019 Neuro


D*5%%&3L M$7%L%&"&%% 6$L3N&"0* " 3N*%

E3M"&"&% " $0#3L3% D"&$0%&" L*4"0%%

3N%L"&*0"L* " "%% $0&%$S#%N"L* "L*"

#%0"M%D"L" 8888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888

Deci pt ca membrele si musc striata sa functioneze , are

nev de o comanda de la calea piramidala . ea coboara prin

toate etaele cerebrale , aunge la niv bulbului, se

incruciseaza si aunge in calalta umatate a corpului , daia

orice intrerupere a acestei cai are efectul in cealalta

umatate a corpului.

"0"&*0*L* &"7L$3L3% L%N% "L

S%ND0$M3L3% D* N*30$N M$&$0 *N&0"L

S3N& F 888888888

#"0"L%4%" S"3 S*MN3L D* D*5%%& !ipertonia

prin exagerarea reflexului miotatic . exagerarea

reflexelor osteotendinoase //////////// si aparitia

sincineziiilor. .B -2+9F

- #aralizia sau telul de deficit ' afectarea se exprima la

nivelul miscarii voluntare ' insemna afectare

amplitudine , viteza si forta si scadere rezistenta la

effort,

Sunt mai multe forme . : mono !emi para tri sau tetra

plegie. Deficitul motor . (paralizia se exprima diferentiat

la niv membr inf pe flexori iar la niv membr superior pe

extensori. , afecteaza miscarile fine ale mainii si

degetelor.

2 !ipertonia care apare datorita exagerarii reflexului

miotatic . e reprezentata prin spasticitate ' ea e

7/18/2019 Neuro


rezistenta la intindere a unor musc!i avand un caracter

elastic (fenomenul lamei de briceag spasticitatea la

niv membr sup pe flexori si la membr inf pe extensori.

*a intereseaza in mod deosebit grupele musculareantrenate/////////// Spasticitatea se accentueaza la

miscarile voluntare la aplicarea de stimuli cutanati sau

viscerali datorita pierderii controlului din intreruperea

caii piramidale apare !ipertonia buclei gama la nivelul

medular producand !ipersensibilitatea fusului

muscular si crescand excesiv excitabilitatea

motoneuronului alfa .

+ exagererea reflexelor osteotendinoase . uneori reflexule asa de exagerat incat el difuzeaza si al alte grupe de

musc!i apara 8888888888 ////////////// 53&3&%

;30" M"&%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%88888888888888--

reflexele patologice : babinsAi , open!ein , rossolime

si offmann

9 abolirea reflexelor cutanate, abdominale si

cremasteriene.F Sincineziile miscari effectuate concomitant cu unele

miscari voluntare ale musculaturii neafectate.

+ categorii de sincinezii : a sincineziile globale '

apar %n unele cazuri , !emiplegii grave , si la orice

effort , tuse stranut sau miscare fortata . de partea

sanatoasa raspunde si partea bolnava si mai exista si

riscul de a aparea rascunsul vegetative cu emisii

sfincteriene

b sincineziile de imitatie, cand

subiectul misca voluntar partea sanatoasa se

inregistreaza miscari lente de partea bolnava similar

concomitant

7/18/2019 Neuro


csincineziile de coordonare .: de

prod at cand !emiplegia flasca trece in !emiplegie

spastica . caonsta in faptul ca , contractia unor musc!i de

partea paralizata determina contractia unor sinergii .*@:daca subiectul e spastic , flexie degete , pumn antebrat pe

brat . deci ca sa facem extensie la nivel pumn si degete ,

ridicam la verticala membr superior , asta determina

extensia mainii si degetelor . manevrele in spasticitate se

fac foarte lent .

L"S%5%"0*" *&%$L$;%" " *M%#L*;%%L$0

ca origini: !emiplegiile pot fi datorate la + maricategorii de cauze

- cauzele vasculare a !emoragia ' ce poate fi difuza

sub forma unui !ematom , b isc!emia ' de regula

bine sistematizata si intereseaza mai ales teritoriul

arterei cerebrale anterioare sau arterei cerebrale

milocii, mai rar in teritoriul arterelor vertebro

bazilare.2 auzele post traumatice ' !ematoamele care pot fi

rezultatul unor contuzii cerebrale difuze ce determina

pe langa !emiplegie tulburari intelectuale si de

comportament.

+ ompresiunea intracerebrala ' ce poate fi congenitala

sau dobandita,(in copilarie sau in stadiul de adult

5acatori determinanti si factori de risc in aparitia

!emiplegiei cei mai multi implicate sunt !ipertensiunea

arteriala ' ce poate fi implicata atat in infarctul cerebral cat

si in "6 !emoragic.

7/18/2019 Neuro


Diabetul za!arat ' factor ff important in declansarea si

evolutia unui accident

"teroscleroza cerebrala ' din accidentetromboembolice mult mai fracvente,.

onsumul de etanol(alcool influenteaza "6

determina tulburari de ritm sis au contractii ale miocardului

ce pot genera in timp emboli. "lcoolul produce

!iperagregare clac!etara. "ceasta !iperagregare face ca

sangele sa fie cu o coag!ilitate mai mare si risc mai marit

de tromboza si embolie. . "lcoolul altereaza metabolismulcelulei cerebrale , datorita acestui fapt se produce mult mai

usor spasmul cerebral.

&abagismul riscul de !emoragie sau tromboza e mult

mai mare la fumatorii cronici .

Si alti factori mai ales declansatori: efortul fizic, febra

extrema, factorii de stress. #ozitia nefavorabila a cap si gat

fata de trunc!i. $rtostatismul prelungit, si la unele pers

abuzurile alimentare (inclusive alcool

D%N&0* "6 constituite: 2<+ sunt infarct cerebral

(sindroame isc!emice si din ele 2<+ sunt pe fond de

tromboza si -<+ din emboli, si -<+ din "6 constituite sunt

!emoragice din astea sunt 2<+ intracerebrale .

aracterele accidentelor dupa mecanismul aparitiei ."6 isc!emic,

- "6 isc!emic aparut prin tromboze vasculare

' caracteristici ' apare la pers peste F? de ani de

obicei. 5recvent la femei, de obicei e anuntat de

7/18/2019 Neuro


prodrome(semn, sindrom ce apare inaintea unei

crize prodrom

Debutul %n avc isc!emic e in a 2a umatate a

noptii. Dupa ce pacientul a facut o baie fierbinte ,a pierdut mult sange , a consumat mult alcool,

etc. oricare din aceste cauze pot determina

isc!emie cerebrala . ele au evolutie progresiva,

"spectul clinic al "6 isc!emic prin tromboza

vasculara depinde de artera afectata . daca e vb de

o oclizie completa a arterei carotide interna se

prod o isc!emie profunda a intregului emisfer..

Daca tromboza intereseaza artera posterioara cerebrala ,tabloul e manifestat de manifestarile talamice (dureri

ingrozitoare ' durerea talamica e una din cele mai puternice

dureri

2 "6 isc!emic prin embolie cerebrala 1 se

prod : fragmente de grasime (dupa

interventiile pe oase , dupa artroplastii ca

se pun proteze, sau ael auns pe vase saufragmente emboligene din endocardite

oricare din ele pot aunge sa obstrueze un

teritoriu vascular cerebral.

$7S*06"&%* : exista o preferinta 'emboliile cerebrale se

prod mai ales pe stanga . aracteristicile clinice: debut

brusc , apare la tineri ( cei cu antecedente cardiovasculare,

de obicei se instaleaza ziua , la debut .

AVC hemoragic poate fi cauzat de un !ematom

intracellular spontan. , o !emoragie subaracnoidiana. , o

!emoragie subaracnoiidna

and e vorba de o !emoragie generala difuza suferinta

apare dupa 9 de ani, 5sau 7 . debutul e brusc. De obiei in

7/18/2019 Neuro


a 2a umatate a zilei sau spre seara. . subiectul sufera de

ta!ipnee , ta!icardie si tulburari de constienta. se

instaleaza gradat. #oate merge la mutilare sau c!iar la coma

. aceasta !emoragie va fi la niv capsulei interne . in care caz!emiplegia si anestezia apar repede. Se poate instala la niv

trunc!iului cerebral.

////////

Hematomul intracerebral difuz acest !ematom distruge

substanta nervoasa in urul lui . #roduce 2 fenomene maore

: da sindromul de focar (in functie de localizare apar

elementele clinice caracteristice

"pare !ipertensiunea intracraniana,

similar cu tumorile intracranieneprocese ocupatoare de

spatiu. *le imping tesutul sasnatos , il comprima.

Dezvoltarea lor duce la comprimare.

"l treilea mec!anism !emoragia subaracnoidiana. Se poate

prod in urma unui anevrism sau in cazul unor inflamatii.lasificarea topografica a !emiplegiei: primul eta in care

se pot prod , accidentele

- !emiplegiile de origine corticala. ' in mod exceptional

discutam despre un sindrom !emoragic cortical //

2 exista o dominanta distala

+ apar atereeeeognizia

daca e vb de leziunea emisferului stg. "par tulburari

de vorbire prin extinderea accidentului la niv ariei

corporale

"#"0 0%4*L* E"GS$N%*N* sau crizele de

;0"NDM"L crizele epileptice maore , crizele adevarata.

7/18/2019 Neuro


' in crizele corticale apare epilepsia vasculara.Nu sunt

obligatorii dar apar ff frecvent. Daca discutm despre p

afectare lolandica ecntrala . ' se prod o !ipertonie spastica

cu aparitia sncineziilor . se pot dezvolta fie pe orizontaalsaverticala .

3n caracter ff important in !emiclegi1 tulburariile prisi!e

sunt extreme deH complexe ,poate fi vorna de o

afectivitatea ce influenteaza comportamentul , negative

intelectul si functia de cunoastere,.

&ulburarile de afectivitate ' sunt caracteristice mai ales

sindromului frontal(molia ' subiectul poate fi eup!oric ,

pueril , face glume inadecvate, apar tulburari de activitate.&ulburarile de comportament subiectul are o dezin!ibitie

totala, se dezbraca in public. ..etc. el isi priede atentia apoi

memoria ( noi numim amnezie de fixare memoria de

centa.

&ulburari ale functiei de cunoastere subiectul e dezorientat

spatieal . aceata dezorientare merge la o cunoasteriiC

0egiunile capsulare ' legiunea nu se prod la niv scoartei sila nivelul unui spasm de stul de stramt , mai ales intre

t!alamus si nucleu lenticular . aceasta zona e ff ingusta, #*

"%% &0* &$"&*%$I* ortico tegumentare///

L*4%3N*" L" N%6*L "#S3L"0 * $7L%;"&$0%3

&$&"L" %#*0&$N%* M"S%6" , D*5%%&

M$&$0 ;L$7"L , L*4%3N*" * M$&$0%* 5"0"

L*4%3N% %N 6*%N"&"&*, exceptie ' forma

capsuleiunde se afecteaza si talamusul unde se adauga

durerile talamice.

emiplegiile de trunc!i cerebral sunt !emiplegii alterne.

aracterele generale ale !emiplegiilor de trunc!i cerebral ,

7/18/2019 Neuro


sunt 2 ' deficit motor altern ( de obicei total sau : in

functie de etaul in care sa prod accidental , suferinta

clinica asociaza elemente pe care le dau nervii cranieni

afectati . N*06%% 0"N%*N% 3 N3 S* %N03%S*"4" 88 *%

-2 . L*4%3N%L* D* N*06% 0"N%*N% S3N& D*

"*%"S% #"0&* . N3 S* %N03%S*"4"88

emiplegiile de peduncul cerebral . caracteristici ' apare

paralizia faciala de tip central , !emiplegia de partea opusa

cu !ipertonie moderata si pot aparea diverse manifestari.

iper!cinezii, rigiditate extrapiramidala, dismetrie, disdiadocoAinezie,

emiplegiile protuberantiale. ' de la protuberanta sau

punte. ' aici apare paralizia faciala de tip central ,

!emiplegie parcelara. . apar tulburari de sensibilitate .

apraxie , tulburari oculogie. (adica miscari ale globilor

oculari. globii oculari se misca sincronizat, in acelasi sens.

emiplegiile bulbare nu exista paralizie faciala. *xista + posibilitati :

- in cazul sindromului bulbar paramedian : e

asanumitul sindrom deerine in care avem !emiplegie

de partea opusa leziunuii si eventual paralizie de

!ipoglos (perec!ea -2 de nervi cranieni

2 sindromul laterobulbar . asanumitul sindrom

Jallemberg ' interesarea piramidala e mai usoara dar

domina maimult sindromul vestibular . Se prod mai

ales tulburari de sensibilitate,. *xista bineinteles is

sindromul de !emibulb . %n acest caz discutam de o

!emiplegie alterna , !emianestezie alterna . poate sa

7/18/2019 Neuro


apara un !emisindrom cerebelos de aceiasi parte cu

leziunea

+ !emiplegiile medulare : cand atacul e la nivel

medular , sub nivelul bulbului . nu mai apare!emipareza faciala . leziunea medulara e de aceiasi

parte cu !emiplegia . daca leziunea medulara e

deasupra lui c9 , se prod asanumitul sindrom 7roHn

SeKuard. ' in carediscutam de spre tulburari de

sensibilitate superficiala , profunda , in vreme ce

sensibilitatea tactila e .. ////

in general din leziunile cerebrale , leziunea e controlateral,si de obicei in !emiplegia controlaterala poate sa asocieze

tulburari de constienta , tulburari de vorbire , paralizie ale

nervilor cranieni. &ulburari de sensibilitate la niv ,

membrelor , uneori sindrom cerebelos , sau sindrom

extrapiramidal .

!emiplegia in leziunile cerebrale , trece prin trei mai mari

etape , prima nefiind neaparat obligator :- ma faza care nu e obligator : !emiplegia cu < in coma.

aracterizata clinic : a atia cap si oc!i. (subiectul e in

coma 'asanumitele sindroamele foville, daca aceasta

deviatie e de partea !emiplegiei (daca pacientul isi primeste

!emiplegia leziunea e la nivelul puntii, daca deviatia e

inverse inseamna ca leziunea e deasupra puntii.

b examenul ocular ' putem observa : daca e

vorba de strabism , sau e vorba de o pendulare a globiblor

oculari. #oate fi vorba de !emoragie mare cerebrala < daca

are strabism de partea leziunii de obicei , e o leziune de

trunc!i daca nu , e vb de o !emoragie , inundatie cu sange. <

ralizia obrazului

7/18/2019 Neuro


a doarea de ceafa (brudzinsA pt a observa

daca are iritatie meningiala . datorita inflamatiei

9 paralizia membrelor . : se compara membrelor

Hemiplegia flasca la examenul obiectiv : pareza<paralizia

faciala de tip central. "fecteaza mai ales gura. &eritoriul

superior (oc!i frunte e partial atins . constatam prin :

orbicularul pleoapelor nu se poate contracta independent ci

se poate contracta in sinergie cu controlateralul . (de

orbicular depinde miscarea de inc!idere si strangere a

pleoapelor

Deviatia limbii de partea paralizataDeficitul motor al membrelor. ' care e total si foarte

important , membrele paraliazte sunt total flasce.

&onusul muscular e ff scazut iar la citire <simulare

nociceptiva de alt fel (intepare se produce reflexul de

tripla flexie. %n general , recuperarea motorize ce incepe din

faza flasca are o anumita ordine : intai revin miscarile

automate si sinergice. %ntai revin miscarile la niv membrinferior apoi la cel superior. %ntai revin miscarile la niv ,

musculat proximale apoi la cea distala . La membrele

inferioare intai revin miscarile la extensori apoi la flexori.

%ar la membrele superioare intai la niv .flexorilor apoi la

extensori. %nceputul acestei reveniri anunta instalarea

spasticitatii . *volutia normala ,naturala , este catre

spasticitate.

Durata perioadei flasce: e variabila . depinde , evident de

amploarea accidentului si de datele personale ale

individului , D"" #*0%$"D" D* 5L"%&%&"&* *

M"% M"0* * 3N S*M #0$S&888 #rognosticul e de

obicei rezervat . dar perioadele mai lungi sunt datorate

7/18/2019 Neuro


leziunilor massive instalate brusc. #erioada de flaccititate

poate dura mult si in 2 conditii patologice . - daca pe langa

accidental propriuizs se asociaza leziuni cerebeloase sau

leziuni de trunc!i cerebral . 2 ' sau daca se asociaza leziuniale caii sensibilitatii profunde. "sa cum se intampla in

sindromul t!alamic sau parietal.

Hemiplegia spastica . din fericire pt noi si din nefericire

pt ei ei aung la noi in aceasta faza . era mai bines a vina in

fazele anterioare

La examenul obiectiv remarcam + aspecte caracteristice : -

' reflexe osteotendinoase exaggerate 2 !ipertonie(spasticitate + sincinezia.

Spasticitatea se exprima mai ales la miscarile bruste , e

specific piramidala , deci nu apare la miscarile lente ,

La membrul superior se gaseste in rotatie interna , add la

niv brat , cu flexie de cot . pronatie antebrat si flexie pumn

degete si flexie si add police,. %n vreme ce membr inf e in

extensie de obicei cu piciorul in val si calc ape varf. #icior.Sinergiile apar datorita faptului ca functii ariilor corticale ,

aria , functiile ei sunt preluate de ariile extrapiramidale

arile F si , care comanda doar miscari sinergice. Deci nu

poate sa comande miscari isolate . asta inseamna ca cel

putin la inceputul acestei faze spastice la membrul superior

e sinergia de flexie si de extensie

5lexie ' ridica umarul , abduce bratul , face flexie si

pronatie antebrat si flexie de degete

Sinergia de extensie ' adduce bratul , extensie asociata cu

pronatie antebrat , extensie sau flexie degete.

%n aceasta faza cand subiectul vrea sa imprime o miscare

izolata, nu o poate face , se produce toata sinergia. %n

7/18/2019 Neuro


aceasta faza , miscarile fine sunt abolite. $pozitia policelui.

Si pensile poilicidigitale nu se pot produce . "S&*" S3N&

*0* + "S#*&* L%N%* M"E$0* %N

E*M%#L*;%* .

L3030% L*;"&* D* &3L730"0%L*

6"S$M$&$0%% S% &0$5%* * #$& "#"0*" %N

30S3L *M%#L*;%*%

Depend de gradul leziunii . intereseaza segmentele extreme

distale ale membrelor paretice. .

3n prim aspect 1 edemul moale sau dur pe fata dorsala ma

mainii paralizateMana si piciorul paralizate(cianotice sunt mai vientii.

Mai reci. #t ca musculature circuleaza prost , circulatia

venolimfatica dureaza mult

%n evolutiile lungi poate aparea o atrofie moderata a

grupelor musculare a membr paretic. Si mai ales la niv

mana.

%n timp se pot prodce artropatii. are merg pana lalimitarea mobilitatii. %n articulatiile membr paretice mai

ales a membr superior,

ea mai cunoscuta sic ea mai comuna e #S

secundar al bolnavului !emiplegic. 3marul superor paretic

se bloc!eaza . apare subluxatia umarului. "rticulatia

scapulo!umerala e subluxata , deltoidul nu mai este inervat.

0ecuperarea neuromotorie propriuzisa in !emiplegie .

neuro

Documents