Download - Neuro
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 1/25
Nerv lombar.
Musculoutanat
Dpdv anatomic nerv musculocutanat are origine L2 strabate
psoasul , trece pe langa iliac . strabate, m oblic abdominal ,strabate croitorul, da 2 ramuri . un ram fesier ce asigura
inervatia reg fesiere. Si un ram femoral senzitiv ce asigura
sensitivitatea reg externe a coapsei , cauze ce determina
afectarea nervului musculo cutanat sunt : flexia si extensia
coapsei pe bazin fortate ,alta cauza: compresia nervului ,
(superficial fie la suprafata , fie in traiectul intra
abdominal . in traiectul intra abdominal poate fi comprimat
fie de un process de spondiloza, spondilita, fie dedezvoltarea ugerului gravid, fie de dezv de tumori pelvine ,
fie in cursul fracturilor coxale sau interventilor c!irurgicale
pt sold. "l doilea mec!anism: #S$%&" ' affect muc!i
spsoas. "pare la interventiile pe apendice, sau a frigore (la
expunerea rece fiind un nerv superficial
"ffect nerv femuro cutanat ' nerv senzitiv . determina
meralgie parestezica. "dica e vorba de disestezii(tulburaride sensibilitate cu diverse caractere sau
parestezii(furnicaturi pe fata laterala a coapsei , cu acea
senzatie de piele cartonata. ' aria de distributie a acestei
senzatii e in rac!eta de tennis ( pe fesa si lateral coapsa
intensitatea acestor dureri sensitive poate sa fie foarte
mare , putand aunge la dureri acute.
#rincipalele manevre . ) reprezentate de durerea care
apare la extensia fortata a coapsei pe bazin . in vreme ce
flexia coapsei pe bazin calmeaza durerea. %n timp, afectarea
acestui nerv determina o pozitie vicioasa. ( pac sta cu
membr inf usor flectat si in rot , ext
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 2/25
Nervul crural (femoral . dpdv anatomic. *l se formeaza
din radacinile anterioare ( sau mai bine zis ramurile
anterioare ale radacinilor l2l+l putand sa primeasca si un
contingent din L-. aceste ramuri uninduse in grosimeaung!iului psoas ///// . nervul format , coboara de pe psoas
, trece pe sub arcada crurala , aunge in triung!iul scarpa ,
la baza membr inf unde da ramuri terminale. 0amurile
terminale sunt : nervul musculocutanat extern : da ramuti
musculare pt musc!iul croitor is ramuri cutanate sensitive
pt fata anteroexterna a coapsei. &ot din aceste ramuri se
desprinde un ramrotulian extern
Nervul musculocutanat intern da ramuri musculare ptmusc!iul pectineu , si adductorul milociu. Si ramuri
cutanate, pt reg superointerna a coapsei.
Nervul cvadricepsului
Nervul safern intern nerv senzitiv, ce asigura ramul
rotulian intern si un ram gambier pt fata interna a gambei
"cestea au fost cele patru ramuri terminale
"cum : cele ramuri colaterale . pt m . psoasiliac si pectineu.
Domeniul senzitiv al nervului e reprez de fata anterioara a
coapsei ( fata interna gamba si picior teritoriul motor e
reprezentat de musc!ii : psoas iliac , care e flexor al coapsei
pe bazin , ridicator al coapsei (numai in mers si , essential
impreuna cu m abdominali si spinali . e essential in postura
verticala (compromiterea acestui musc!i pune sub semnul
intrebarii capacitatea de a sta la verticala
M croitor . 1 flexor al gambei pe coapsa si a caopsei pe
bazin , e abductor si rot ext al coapsei..
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 3/25
M cvadriceps 1 extensorul gambei pe coapsa. *ssential in
mers si in statiunea verticala. #rin dreptul anterior ,, partea
sa participa la flexia coapsei pe bazin
M pectineu. 1 flexor coapsa pe bazin. "dductor al coapseisi rot ext al coapsei .
"34* * D*& "5*& N*06 5*M30"L (crural sunt
in functie de localizare.
a leziunile proximale ' procese vertebrale de tip
inflamator, degenerativ, traumatic sau tumoral. . poate
fi vorba si de un anevrism de aorta abdominala sau
tumori, abcese abdominale sau pelvine. 3neori dupa
interventia c!irurgicale pt un apendiceretrocecal( spatele cecului (organ , mai pot fi reprez
de interventii c!irurgicale la niv soldului .poate fi
deranat nervul in timpul artroplastiilor ( in timpul
implantarii de proteze , la leziunile astea . rezulta
aparitia unui process isc!emic la niv nerv crural si el e
foarte sensibil la isc!emie ., in caz de ateroscleroza
sau diabet, reteaua vasculara de !ranire a nervuluicrural sa sufere de un sindrom isc!emic precoce '
nervul devine dureros fie la elongatii fie la presiune.
aracteristic pt aceste sindroame isc!imice e faptul ca
intotdeauna paralizia e bilaterala si mai e posibil sa
apara o paralizie bilaterala de crural postpartum (dupa
nastere
b lexiuni distale cauze ' traumatice, prezenta in
triung!iul scarpa a unui !ematom sau a unei cicatrici
sau ligature , compresii a ligamentului ing!inal ,
determina compresie sip e nervul crural femoral care e
ff sensibil la isc!emie ,
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 4/25
D#D6 L%N% ' exista o forma totala de afectare a
nervului dar e foarte rara in care statiunea verticala si
mersul sunt foarte grele aproape imposibile cu genu
recurvatum ' adica genunc!iul scapa inapoi . si cuderobare (pacientul cade in fata . tonusul musc!iilor loei
anterioare a coapsei 1zero . foarte rapid se instalea za
atrofia . reflexul rotulian e abolit si apare anestezie in
teritoriu. Mult mai des insa fata de forma totala , apar
formele topografice , parcelare , si particulare.
#rincipalele tipuri sunt : paralizia superioara aparuta prin o
leziune uxtavertebrala (aproape de corpul vertebral sau
intra psoas ( in interiorul m psoas in o asa paralizie suntafectati toti musc!ii , din pacate acesti tip de paralizie
superioara e rar izolata , cel mai adesea e asociata cu alte
afectari ale ramului plexului lombar .
"l doilea tip e paralizia medie. La care leziunea se prod la
iesirea nervului din musc!iul psoas sau la niv triunc!iului
scarpa . in aceste conditii sunt afectati musc!ii ce tin de
nervul crural cu exceptia psoasiliacul"l treilea tip: paralizia inferioara care de cele mai multe ori
imbraca aspectul unor paralizii dissociate .
S35*0%N&" N*063L3% $7&30"&$0 : dpdv
anatomic . nervul are la origine radacinile l2l+l. merge pe
partea interna a psoasului , are raporturi ff importante cu
mai multe structuri anatomice ., si anume : cu ganglioni
linfatici , cu fosa ovariana , cu artic sacroiliaca , cu
bifurcatia iliaca, cu canalul obturator.
0amurile acestui nerv:
%n primul rand un ram , nervul obturator extern , ce merge
catre musc!iul cu acela sin nume , si inca + ramuri
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 5/25
terminale . unul superficial ce inerveaza cei 2 adductori
milociu si mic, si din care se mai desprinde un ram pentru
dreptul intern . al 2lea e ramul cutanat ce asigura inervatia
fetei interne a coapsei . si al +lea ' profound ce inerveazamarele adductor, ca si ramuri articulare pt sold si genunc!i.
D#D6 motor , nervul obturator asigura adductia coapsei in
principal 888 la care se adauga inervatia dreptului intern
(adductor al coapsei si flexor de gamba si rotatie interna in
coapsa , si tot nervul obturator inerveaza obturatorul
extern ce alaturi de ceilalti, face rotatie externa a coapsei si
tine capul femoral in loc.(cotil
Domeniul senzitiv e reprez de fata interna a coapsei : afectarea nervului obturator e de regula prin compresie . e
profound , greu de abordat , compresia poate fi prin fracture
de bazin , !ernie obturatorie , interventie c!irurgicala ,
afectari ale sacroiliacei si diverse alte boli in zona.
Simpromatologia nerv obturator . se poate exprima prin
iritatie in care nevralgia obturatorie e cea mai importanta cu
dureri insotite de contracture reflexa adductor sau poate fireprez de un sindrom in care adductia scade foarte mult dar
nu e total abolita
S"0"&
M"0*L* N*06 S%"&% ' dpdv anatomic , marele
nerv sciatic se formeaza din l9 s-s2 la care se adauga un
contingent de fibre din l si s+ , unirea acestor radacini ,se
face la incizura sciatica a osului coxal. Dupa care nervul
format merge pe sub musc!iul pramidal , merge intre
tro!anter si isc!ion , intre pelvitro!anterieni si fesierul
mare, merge dealungul musc!iului adductor mare, merge
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 6/25
intre m biceps si semimembranos de partea cealalta si
aunge in final in fosa poplitee unde da ramurile sale
terminale : sciaticul popliteu intern si sciaticul popliteu
extern.&runc!iul marelui nerv sciatic da ramuri musculare pentru
cei trei isc!iogambieri , biceps femoral semimembranosul
si semitendinosul si de asemenea daramuri articulare .
auze ce det affect, marelui nerv sciatic sunt dpdv
topograp!ic si pat!ogenicde categorii: si genereaza
asanumitele tipuri de sciatica : sciatica radiculara ,
funiculara , plexala, trobulara///
4ona funiculara e zona de trecere prin inelul osos vertebral ' aici radacinile ies din canalul vertebral in afara .
#t sciatica radiculara , leziunea tre sa se gaseasca in spatial
subaracnoidian sau in defileul (canalul dintre disc ,aparatul
ligamentar si apofiza ligamentara.
#rincipalele suferinte sunt: !erniile de disc . afectiuni
vertebrale ( de tip degenerativ, inflamator, traumatic,
tumoral #t sciatica plexala (zona in care radacinile au iesit din canal
, se gasesc pe peretele posterior al pelvisului si converg pt
incizura sciatica unde se unesc. in aceasta zina pot
intervenii ca procese patologice , inflamatii pelvine , tumori
pelvine interventii obstreticale , afectari ale articulatiei
sacroiliace. . tot la acest nivel pot aparea inflamatii cornice
la niv fesei ( la niv spinei inc!iatice sau la niv de trecere
prin musc!iul pramidal .
#t sciatica trombualra poate fi prod de fractui de bazin ,
fracture proximale de femur , interventii c!irurgicale la niv
soldului , inectii in fesa. %ncorrect effectuate.. imobilizari
lungi , cu compresia nervului la nivelul fesei , anevrisme ,
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 7/25
traumatisme musculare., traumatisme prin arme albe sau de
foc.
Dpdv neurologic: sciatica propriuzisa se clasifica in doua
categorii: S%"&%" N*60"L;%" in care dominadurerea de obicei cu caracter paroxistic , in crize, si care e
accentuate de miscare sau de manevrele de tuse , stranut. .
acesta durere e uneori insotita de !ipoestezie (scaderea
obiectiva a sensibilitatii in zona anteroexterna a gambei si
dosul piciorului , si <sau zona posterioara a gambei si planta
.
S%"&%" #"0"L%4"N&"in care
domina deficitul motor mai mult decat durerea variantelefiind 2: -afectarea coapsei (isc!iogambieri cu afectarea
flexiei gambei pe coapsa si extensia coapsei pe bazin. 2
S* 0*fera la teritoriile ramurilor teriminale . %n cadrul
sciaticilor paralizante atrofia e variabila , poate paraliza loa
posterioara a coapsei , loa anteroexterna sau posterioara a
gambei sau musculatorua plantara.
$biectivarea afectarii marelui nerv sciatic , se face prinaparitia durerii prin apasare presiune la nivelul punctelor
valleix . acestea sunt : iliolombar , fesier , femoral
posterior= superioar, femoral posterior milociu, peronier si
maleolar extern. , o alta manevra e aparitia durerii la
aparitia apofizei spinoase l si l9 , cu durere locala si
iradiere. Si bineinteles la manevrele de elongatie
(intindere a marelui nerv sciatic , (flexia coapsei pe bazin
cu cenunc!iul extins si glezna la >? de grade
Suferinta marelui nerv sciatic : sindromul de
leziune ///////////// nevralgica <paralizanta
Sindromul isc!iatic ' in care
durerea e exagerata de roratia interna a soldului ,
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 8/25
Sindromul piramidalului ' sindrom
miovascial. #resupune aparitia unor dureri gluteale (deci in
plina fesa cu iradiere sacrata sau posterior pe coapsa.
N*063L S%"&% #$#L%&*3 *@&*0N (D*
6*0%5%"& D"" * 7%N* &$& &$& "%%' unul din
cele 2 ramuri terminale . dpdv anatomic , se naste la ni
fosei poplitee prin impartirea a 2 ramuri terminale a 2
ramuri de nerv siatic . sciaticul popliteu extern inconsura
capul peroneului aunge in loa /// si da dou aramuri
terminale respective nervul tibial anterior(care e nerv motor
si inerveaza musc!i ' tibial anterior , extensorul comun aldegetelor . extensorul communal , si periostul// si nervul
musculocutanat. are e mixt are ramuri sensitive si motorii
pt peronierii laterali, domeniul senzitiv e reprez de reg
anteroexterna a gambei si fata dorsala a piciorului teritoriul
motor . .e reprez de musc!iul tibial anterior .care e extensor
, supinator ,si addcuctor al piciorului . *xtensor comun
degete .extensor !aluce .. /// AAt.#eronierii laterali sunt extensori abductori , pronatori ai
piciorului ,
auzele ce genereaza afectarea nervului sciatic popliteu
extern pot fi localizate la + nivele . : pot fi cauze inalte fie
in spatial supra //// respective defileul dintre disc
ligamente si apofiza (affect vertebrale fie plexale
(inflamatii sau tumori pelvine afectiunni de sacroiliaca.
5ie la nivelul coapsei . respective traumatisme osoase sau
musculare . in toate aceste cauze inalte factorul vulnerant
afecteaza nervul sciatic incomplet. #redominant ramurile ce
vor forma ulterior nervul sciatic popliteu extern . al 2lea
nivel sunt cauzele ce functioneaza in fosa poplitee ,poate fi
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 9/25
vorba de o compresie tumorala , traumatism , interventie
c!irurgicala de genunc!i, oricare din aceste patologii
putanduse insoti de un !ematom in urul sau in
tecanervului , un alt nivel la care pot actiona acesti factori poate fi la nivelul capului peroneului pt ca aici este foarte
superficial , aproape sub piele , nervul e sensibil la
isc!emie. #oate fi afectat la acest nivel in traumatisme de
cauze osoase legate de degenerarea genunc!iului , prezenta
unor !ematoame, sau uneori professional postural . ex '
pers ce stau picior peste picior ore intregi ,
"lte cauze: orice cauza generatoare de isc!emie : fie ca e
vorba de emboli , tromboze, intoxicatii etc. sau in boligenerale . cum ar fi diabetul za!arat , sau unele boli de
collagen in care afectarea nervului e frecvent bilaterala.
D#D6 L%N% : senzitiv , se inregistreaz anestezia in
teritoriul cutanat al nervului adica reg anteroexterna a
gambei si dosul piciorului ,
D#D6 M$&$0 inregistram mersul strepat asociat
frecvent cu imposibilitatea extensiei degetelor ,imposibilitatea abd add degete si imposibilitate pornatie
supinatie piciorului ,
&*S&*L* D* $7%*&%6"0* " #"0"L%4%*% : mers pe
calcai 1 imposibil . nu bate tactul , nu se evidentiaza
tendoanele extensorilor , etc
S%ND0$"M*L* &$#$;0"5%* S% #"0*L"0* :
daca leziunea e in fosa iliaca , sau in fosa poplitee ,
paralizia e totala, . Leziune la capul peroneului ' paralizia e
integrala dar tulburarile de sensibilitate apar numai pe fata
anterioara a piciorului si exista si sindroame dissociate si
anume sindromul nervului tibial anterior , cu deficit motor
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 10/25
fara deficit de sensibilitate, deficitul motor fiind de tibial
anterior , extensor si perios. 'fara tulburari de sensibilitate.
Si sindromul nerv musculocutanat unde abd , pronatie si rot
int a picior sunt abolite . dar nu stepeaza888 Merge pemarginea externa a plantei . 88 bolta e aplatizata si apar
tulburari de sensibilitate ale osului piciorului.
Nervul sciatic popliteu intern ' dpdv anatomic . e in fosa
poplitee si ca traiect continua trunc!iul sciatic . deci el
merge pe fata posterioara a gambei , pe sub gemeni , da
ramuri pt muscc!iul biceps , de la acest nivel se desprinde
nervul safen extern ' senzitiv, aunge la niv inelului
solearului , iese prin inelul solearului si la iesire da un ramterminal si anume nervul din plan posterior. Nervul tibial
posterior continua directia sciaticului descendent si la niv
santului calcanean da 2 nervi plantari .
senzitiv, teritoriul sciaticului popliteu intern e reprez pe
fata posterioara a gambei de tegumentul maleolei externe ,
partea externa a talonului , degetele is 9 inclusiv dorsal
motor , sciaticul popliteu intern da ramuri pt musc!iultriceps , principalul flexor al piciorului pe gamba la care se
adauga adductia si supinatia piciorului , tricepsul sural e
obligator pentru mers si ortostatism , de asemenea da
ramuri pt plantarul subtire si pt musc!iul popliteu care e
flexor si rotator intern al gambei < .
"34* * D*&*0M%N" "5*&"0*" S%"&%3L3%
#$#L%&*3 %N&*0N . leziuni inalte de nerv sciatic
respective afectari partiale ce intereseaza numai ramurile ce
vor forma sciaticul popliteu intern , pe sciaticul popliteu
extern , e similar.. si anume traumatisme prin arme albe
sau arme de foc , fracture supracondiliene de femur sau
luxatii de genunc!i, sau postural profesionale , prin
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 11/25
traumatism mec!anic repetat de flexie a piciorului pe
gamba (croitori olari
Dpdv clinic .: senzitiv : se inregistreaza !ipoesstezia a fetei
posteriarea a gambei si a fetei dorsale a degetelor 9..mersul talonat cu piciorul in valg ' mers pe marinea interna
apicorului . cu flexie plantara 1 zero. Stergerea boltii
plantare , reflex a!ilian abolit, asociat cu deficit al
flexorilor plantari si ai musc!iilor plantei .(deci flexia si
miscarile degetelor sunt zero . se mai constata amiotrofia
zonala ' topirea musc!ilor posteriori ai gambei.
&estele de obiectivare: mers pe varf1 imposibil ,
&ipuri topografice: exista sindromul de paralizie inalta incare tabloul clinic e complet. *xista sindromul de paralizie
in partea inferioara a fosei poplitee cand dea sau desprins
ramurile pt musc!iul triceps ceea ce inseamna ca nu e
afectata flexia piciorului si e conservata sensibilitatea in
partea posterioara a gambei si degetele ,9 . sindromul de
nerv safen extern ce poate fi traumatic cu tulburari numai
de sensibilitate sau cauzalgia similara celei dezv prinleziune partiala de nerv median, si aici e vorba de o leziune
incomplete ce intereseaza si fibrele vegetative ale nervului .
zona afectata e reprezentata de picior , glezna si treimea
inferioara a gambei . sciaticul popliteu intern se continua cu
ramul sau terimal ' nervul terminal posterior ,. *l contiuna
nevrul sciatic popliteu intern sub inelul solearului , merge
pana la niv santului calcalean unde da cele 2 ramuri pt
nervi plantari . D#D6 ,motor tibialil posterior inerveaza
flexorul lung comun al degetelor care face flexia degetelor
si face flexia cu adductia si supinatie picior.,
&ibialul posterior 1principalul flexor al piciorului
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 12/25
5lexorul lung al !alucelui . cauze ce determia afectarea
nervului tibial posterior BB // fractura de tibie , mai ales cu
deplasare . ///////////AAt
D#D6 L%N%. "5*&"0*" nervului tibial posterior , in pozitie inalta uc deficit de flexie a degetelor cu tulburari de
sensibilitate plantara , aplatizarea boltii piciorului ,
afectarea prin sindrom de tunnel tarsian : deficitul motor e
minim ,atrofia apare mai ales la musc!ii mici ai plantei ,
domina fenomenele argoparestezice si disesteziile ,la niv
talpii si degetelor.
#uncte dureroase in cazul afectarii nervului tibial posterior
' la extensia si pronatia piciorului sau a degetelor.&ot la niv nerv tib poaterior ' alt sindrom dureros
a!ilodimia ' poate fi inflamatorie ,reumatica sau
traumatica.
"&*6" 0"ND30% L%#S"
onditii de afectarea nervilor plantari reprezentate de
compresii compresii traumatice osoase . mai poate si si din
cauza unei compresie neuropatica ce duce la metatarsalgia(durere la niv metatarsului in spatiile interdigitale 2,+
datorita aparitiei unui nevrom (tumoreta benigna acest
nevrom apare careactie inflamatorie la prezenta unei
artroze locale .
%N" L%#S" )
#3&%N
"%D*N&*L* 6"S3L"0* *0*70"L* :
Dpdv aparitiCe S* L"S%5%" %N "&*;$0%%
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 13/25
- %S*M%" *0*70"L" poate prezenta fie : forme
acute localizate respectiv accident isc!emic tranzitor sau
cronic
forme cornice difuze. ain ateroscleroza , encefalopatii dismetabolice (diabet
2 *M$0";%%L* %N&0"0"N%*N*: a !emoragie
cerebrala in general
7 encefaloragia
c !emoragie
subaraniediana //
D datorita !ematoamelor '
extradural , sub sau intradural , si intracerebral.+ M"L5$0M"&%%L* 6"S3L"0* *0*70"L*,
anevrismele cerebrale si angeoamele (g!emuri vasculare ce
pot fi localizate absolute oriunde
&0$M7$5L*7%&*L* *0*70"L*. ' foarte grave , se
pot produce fie la nivelul sinusurilor durei mater , fie la
nivelul venelor cerebrale. .
indifferent din ce cauza sau mec!anism de producere de
avc. Se construieste un tablou clinic al sindromului de
neuron motor central. are poate fi generat de orice avc
indifferent de cauza lui . pt ca indifferent de cauza in final e
afectat acelasi trunc!i de fibre si anume calea
piramidala. 888
"spectul clinic in orice avc il constituie !emiplegia.
*M%#L*;%" reprezinta ca
definitie : 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888888
88888888888888888888888888888888888888888888888888888888
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 14/25
D*5%%&3L M$7%L%&"&%% 6$L3N&"0* " 3N*%
E3M"&"&% " $0#3L3% D"&$0%&" L*4"0%%
3N%L"&*0"L* " "%% $0&%$S#%N"L* "L*"
#%0"M%D"L" 8888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888
Deci pt ca membrele si musc striata sa functioneze , are
nev de o comanda de la calea piramidala . ea coboara prin
toate etaele cerebrale , aunge la niv bulbului, se
incruciseaza si aunge in calalta umatate a corpului , daia
orice intrerupere a acestei cai are efectul in cealalta
umatate a corpului.
"0"&*0*L* &"7L$3L3% L%N% "L
S%ND0$M3L3% D* N*30$N M$&$0 *N&0"L
S3N& F 888888888
#"0"L%4%" S"3 S*MN3L D* D*5%%& !ipertonia
prin exagerarea reflexului miotatic . exagerarea
reflexelor osteotendinoase //////////// si aparitia
sincineziiilor. .B -2+9F
- #aralizia sau telul de deficit ' afectarea se exprima la
nivelul miscarii voluntare ' insemna afectare
amplitudine , viteza si forta si scadere rezistenta la
effort,
Sunt mai multe forme . : mono !emi para tri sau tetra
plegie. Deficitul motor . (paralizia se exprima diferentiat
la niv membr inf pe flexori iar la niv membr superior pe
extensori. , afecteaza miscarile fine ale mainii si
degetelor.
2 !ipertonia care apare datorita exagerarii reflexului
miotatic . e reprezentata prin spasticitate ' ea e
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 15/25
rezistenta la intindere a unor musc!i avand un caracter
elastic (fenomenul lamei de briceag spasticitatea la
niv membr sup pe flexori si la membr inf pe extensori.
*a intereseaza in mod deosebit grupele musculareantrenate/////////// Spasticitatea se accentueaza la
miscarile voluntare la aplicarea de stimuli cutanati sau
viscerali datorita pierderii controlului din intreruperea
caii piramidale apare !ipertonia buclei gama la nivelul
medular producand !ipersensibilitatea fusului
muscular si crescand excesiv excitabilitatea
motoneuronului alfa .
+ exagererea reflexelor osteotendinoase . uneori reflexule asa de exagerat incat el difuzeaza si al alte grupe de
musc!i apara 8888888888 ////////////// 53&3&%
;30" M"&%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%88888888888888--
reflexele patologice : babinsAi , open!ein , rossolime
si offmann
9 abolirea reflexelor cutanate, abdominale si
cremasteriene.F Sincineziile miscari effectuate concomitant cu unele
miscari voluntare ale musculaturii neafectate.
+ categorii de sincinezii : a sincineziile globale '
apar %n unele cazuri , !emiplegii grave , si la orice
effort , tuse stranut sau miscare fortata . de partea
sanatoasa raspunde si partea bolnava si mai exista si
riscul de a aparea rascunsul vegetative cu emisii
sfincteriene
b sincineziile de imitatie, cand
subiectul misca voluntar partea sanatoasa se
inregistreaza miscari lente de partea bolnava similar
concomitant
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 16/25
csincineziile de coordonare .: de
prod at cand !emiplegia flasca trece in !emiplegie
spastica . caonsta in faptul ca , contractia unor musc!i de
partea paralizata determina contractia unor sinergii .*@:daca subiectul e spastic , flexie degete , pumn antebrat pe
brat . deci ca sa facem extensie la nivel pumn si degete ,
ridicam la verticala membr superior , asta determina
extensia mainii si degetelor . manevrele in spasticitate se
fac foarte lent .
L"S%5%"0*" *&%$L$;%" " *M%#L*;%%L$0
ca origini: !emiplegiile pot fi datorate la + maricategorii de cauze
- cauzele vasculare a !emoragia ' ce poate fi difuza
sub forma unui !ematom , b isc!emia ' de regula
bine sistematizata si intereseaza mai ales teritoriul
arterei cerebrale anterioare sau arterei cerebrale
milocii, mai rar in teritoriul arterelor vertebro
bazilare.2 auzele post traumatice ' !ematoamele care pot fi
rezultatul unor contuzii cerebrale difuze ce determina
pe langa !emiplegie tulburari intelectuale si de
comportament.
+ ompresiunea intracerebrala ' ce poate fi congenitala
sau dobandita,(in copilarie sau in stadiul de adult
5acatori determinanti si factori de risc in aparitia
!emiplegiei cei mai multi implicate sunt !ipertensiunea
arteriala ' ce poate fi implicata atat in infarctul cerebral cat
si in "6 !emoragic.
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 17/25
Diabetul za!arat ' factor ff important in declansarea si
evolutia unui accident
"teroscleroza cerebrala ' din accidentetromboembolice mult mai fracvente,.
onsumul de etanol(alcool influenteaza "6
determina tulburari de ritm sis au contractii ale miocardului
ce pot genera in timp emboli. "lcoolul produce
!iperagregare clac!etara. "ceasta !iperagregare face ca
sangele sa fie cu o coag!ilitate mai mare si risc mai marit
de tromboza si embolie. . "lcoolul altereaza metabolismulcelulei cerebrale , datorita acestui fapt se produce mult mai
usor spasmul cerebral.
&abagismul riscul de !emoragie sau tromboza e mult
mai mare la fumatorii cronici .
Si alti factori mai ales declansatori: efortul fizic, febra
extrema, factorii de stress. #ozitia nefavorabila a cap si gat
fata de trunc!i. $rtostatismul prelungit, si la unele pers
abuzurile alimentare (inclusive alcool
D%N&0* "6 constituite: 2<+ sunt infarct cerebral
(sindroame isc!emice si din ele 2<+ sunt pe fond de
tromboza si -<+ din emboli, si -<+ din "6 constituite sunt
!emoragice din astea sunt 2<+ intracerebrale .
aracterele accidentelor dupa mecanismul aparitiei ."6 isc!emic,
- "6 isc!emic aparut prin tromboze vasculare
' caracteristici ' apare la pers peste F? de ani de
obicei. 5recvent la femei, de obicei e anuntat de
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 18/25
prodrome(semn, sindrom ce apare inaintea unei
crize prodrom
Debutul %n avc isc!emic e in a 2a umatate a
noptii. Dupa ce pacientul a facut o baie fierbinte ,a pierdut mult sange , a consumat mult alcool,
etc. oricare din aceste cauze pot determina
isc!emie cerebrala . ele au evolutie progresiva,
"spectul clinic al "6 isc!emic prin tromboza
vasculara depinde de artera afectata . daca e vb de
o oclizie completa a arterei carotide interna se
prod o isc!emie profunda a intregului emisfer..
Daca tromboza intereseaza artera posterioara cerebrala ,tabloul e manifestat de manifestarile talamice (dureri
ingrozitoare ' durerea talamica e una din cele mai puternice
dureri
2 "6 isc!emic prin embolie cerebrala 1 se
prod : fragmente de grasime (dupa
interventiile pe oase , dupa artroplastii ca
se pun proteze, sau ael auns pe vase saufragmente emboligene din endocardite
oricare din ele pot aunge sa obstrueze un
teritoriu vascular cerebral.
$7S*06"&%* : exista o preferinta 'emboliile cerebrale se
prod mai ales pe stanga . aracteristicile clinice: debut
brusc , apare la tineri ( cei cu antecedente cardiovasculare,
de obicei se instaleaza ziua , la debut .
AVC hemoragic poate fi cauzat de un !ematom
intracellular spontan. , o !emoragie subaracnoidiana. , o
!emoragie subaracnoiidna
and e vorba de o !emoragie generala difuza suferinta
apare dupa 9 de ani, 5sau 7 . debutul e brusc. De obiei in
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 19/25
a 2a umatate a zilei sau spre seara. . subiectul sufera de
ta!ipnee , ta!icardie si tulburari de constienta. se
instaleaza gradat. #oate merge la mutilare sau c!iar la coma
. aceasta !emoragie va fi la niv capsulei interne . in care caz!emiplegia si anestezia apar repede. Se poate instala la niv
trunc!iului cerebral.
////////
Hematomul intracerebral difuz acest !ematom distruge
substanta nervoasa in urul lui . #roduce 2 fenomene maore
: da sindromul de focar (in functie de localizare apar
elementele clinice caracteristice
"pare !ipertensiunea intracraniana,
similar cu tumorile intracranieneprocese ocupatoare de
spatiu. *le imping tesutul sasnatos , il comprima.
Dezvoltarea lor duce la comprimare.
"l treilea mec!anism !emoragia subaracnoidiana. Se poate
prod in urma unui anevrism sau in cazul unor inflamatii.lasificarea topografica a !emiplegiei: primul eta in care
se pot prod , accidentele
- !emiplegiile de origine corticala. ' in mod exceptional
discutam despre un sindrom !emoragic cortical //
2 exista o dominanta distala
+ apar atereeeeognizia
daca e vb de leziunea emisferului stg. "par tulburari
de vorbire prin extinderea accidentului la niv ariei
corporale
"#"0 0%4*L* E"GS$N%*N* sau crizele de
;0"NDM"L crizele epileptice maore , crizele adevarata.
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 20/25
' in crizele corticale apare epilepsia vasculara.Nu sunt
obligatorii dar apar ff frecvent. Daca discutm despre p
afectare lolandica ecntrala . ' se prod o !ipertonie spastica
cu aparitia sncineziilor . se pot dezvolta fie pe orizontaalsaverticala .
3n caracter ff important in !emiclegi1 tulburariile prisi!e
sunt extreme deH complexe ,poate fi vorna de o
afectivitatea ce influenteaza comportamentul , negative
intelectul si functia de cunoastere,.
&ulburarile de afectivitate ' sunt caracteristice mai ales
sindromului frontal(molia ' subiectul poate fi eup!oric ,
pueril , face glume inadecvate, apar tulburari de activitate.&ulburarile de comportament subiectul are o dezin!ibitie
totala, se dezbraca in public. ..etc. el isi priede atentia apoi
memoria ( noi numim amnezie de fixare memoria de
centa.
&ulburari ale functiei de cunoastere subiectul e dezorientat
spatieal . aceata dezorientare merge la o cunoasteriiC
0egiunile capsulare ' legiunea nu se prod la niv scoartei sila nivelul unui spasm de stul de stramt , mai ales intre
t!alamus si nucleu lenticular . aceasta zona e ff ingusta, #*
"%% &0* &$"&*%$I* ortico tegumentare///
L*4%3N*" L" N%6*L "#S3L"0 * $7L%;"&$0%3
&$&"L" %#*0&$N%* M"S%6" , D*5%%&
M$&$0 ;L$7"L , L*4%3N*" * M$&$0%* 5"0"
L*4%3N% %N 6*%N"&"&*, exceptie ' forma
capsuleiunde se afecteaza si talamusul unde se adauga
durerile talamice.
emiplegiile de trunc!i cerebral sunt !emiplegii alterne.
aracterele generale ale !emiplegiilor de trunc!i cerebral ,
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 21/25
sunt 2 ' deficit motor altern ( de obicei total sau : in
functie de etaul in care sa prod accidental , suferinta
clinica asociaza elemente pe care le dau nervii cranieni
afectati . N*06%% 0"N%*N% 3 N3 S* %N03%S*"4" 88 *%
-2 . L*4%3N%L* D* N*06% 0"N%*N% S3N& D*
"*%"S% #"0&* . N3 S* %N03%S*"4"88
emiplegiile de peduncul cerebral . caracteristici ' apare
paralizia faciala de tip central , !emiplegia de partea opusa
cu !ipertonie moderata si pot aparea diverse manifestari.
iper!cinezii, rigiditate extrapiramidala, dismetrie, disdiadocoAinezie,
emiplegiile protuberantiale. ' de la protuberanta sau
punte. ' aici apare paralizia faciala de tip central ,
!emiplegie parcelara. . apar tulburari de sensibilitate .
apraxie , tulburari oculogie. (adica miscari ale globilor
oculari. globii oculari se misca sincronizat, in acelasi sens.
emiplegiile bulbare nu exista paralizie faciala. *xista + posibilitati :
- in cazul sindromului bulbar paramedian : e
asanumitul sindrom deerine in care avem !emiplegie
de partea opusa leziunuii si eventual paralizie de
!ipoglos (perec!ea -2 de nervi cranieni
2 sindromul laterobulbar . asanumitul sindrom
Jallemberg ' interesarea piramidala e mai usoara dar
domina maimult sindromul vestibular . Se prod mai
ales tulburari de sensibilitate,. *xista bineinteles is
sindromul de !emibulb . %n acest caz discutam de o
!emiplegie alterna , !emianestezie alterna . poate sa
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 22/25
apara un !emisindrom cerebelos de aceiasi parte cu
leziunea
+ !emiplegiile medulare : cand atacul e la nivel
medular , sub nivelul bulbului . nu mai apare!emipareza faciala . leziunea medulara e de aceiasi
parte cu !emiplegia . daca leziunea medulara e
deasupra lui c9 , se prod asanumitul sindrom 7roHn
SeKuard. ' in carediscutam de spre tulburari de
sensibilitate superficiala , profunda , in vreme ce
sensibilitatea tactila e .. ////
in general din leziunile cerebrale , leziunea e controlateral,si de obicei in !emiplegia controlaterala poate sa asocieze
tulburari de constienta , tulburari de vorbire , paralizie ale
nervilor cranieni. &ulburari de sensibilitate la niv ,
membrelor , uneori sindrom cerebelos , sau sindrom
extrapiramidal .
!emiplegia in leziunile cerebrale , trece prin trei mai mari
etape , prima nefiind neaparat obligator :- ma faza care nu e obligator : !emiplegia cu < in coma.
aracterizata clinic : a atia cap si oc!i. (subiectul e in
coma 'asanumitele sindroamele foville, daca aceasta
deviatie e de partea !emiplegiei (daca pacientul isi primeste
!emiplegia leziunea e la nivelul puntii, daca deviatia e
inverse inseamna ca leziunea e deasupra puntii.
b examenul ocular ' putem observa : daca e
vorba de strabism , sau e vorba de o pendulare a globiblor
oculari. #oate fi vorba de !emoragie mare cerebrala < daca
are strabism de partea leziunii de obicei , e o leziune de
trunc!i daca nu , e vb de o !emoragie , inundatie cu sange. <
ralizia obrazului
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 23/25
a doarea de ceafa (brudzinsA pt a observa
daca are iritatie meningiala . datorita inflamatiei
9 paralizia membrelor . : se compara membrelor
Hemiplegia flasca la examenul obiectiv : pareza<paralizia
faciala de tip central. "fecteaza mai ales gura. &eritoriul
superior (oc!i frunte e partial atins . constatam prin :
orbicularul pleoapelor nu se poate contracta independent ci
se poate contracta in sinergie cu controlateralul . (de
orbicular depinde miscarea de inc!idere si strangere a
pleoapelor
Deviatia limbii de partea paralizataDeficitul motor al membrelor. ' care e total si foarte
important , membrele paraliazte sunt total flasce.
&onusul muscular e ff scazut iar la citire <simulare
nociceptiva de alt fel (intepare se produce reflexul de
tripla flexie. %n general , recuperarea motorize ce incepe din
faza flasca are o anumita ordine : intai revin miscarile
automate si sinergice. %ntai revin miscarile la niv membrinferior apoi la cel superior. %ntai revin miscarile la niv ,
musculat proximale apoi la cea distala . La membrele
inferioare intai revin miscarile la extensori apoi la flexori.
%ar la membrele superioare intai la niv .flexorilor apoi la
extensori. %nceputul acestei reveniri anunta instalarea
spasticitatii . *volutia normala ,naturala , este catre
spasticitate.
Durata perioadei flasce: e variabila . depinde , evident de
amploarea accidentului si de datele personale ale
individului , D"" #*0%$"D" D* 5L"%&%&"&* *
M"% M"0* * 3N S*M #0$S&888 #rognosticul e de
obicei rezervat . dar perioadele mai lungi sunt datorate
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 24/25
leziunilor massive instalate brusc. #erioada de flaccititate
poate dura mult si in 2 conditii patologice . - daca pe langa
accidental propriuizs se asociaza leziuni cerebeloase sau
leziuni de trunc!i cerebral . 2 ' sau daca se asociaza leziuniale caii sensibilitatii profunde. "sa cum se intampla in
sindromul t!alamic sau parietal.
Hemiplegia spastica . din fericire pt noi si din nefericire
pt ei ei aung la noi in aceasta faza . era mai bines a vina in
fazele anterioare
La examenul obiectiv remarcam + aspecte caracteristice : -
' reflexe osteotendinoase exaggerate 2 !ipertonie(spasticitate + sincinezia.
Spasticitatea se exprima mai ales la miscarile bruste , e
specific piramidala , deci nu apare la miscarile lente ,
La membrul superior se gaseste in rotatie interna , add la
niv brat , cu flexie de cot . pronatie antebrat si flexie pumn
degete si flexie si add police,. %n vreme ce membr inf e in
extensie de obicei cu piciorul in val si calc ape varf. #icior.Sinergiile apar datorita faptului ca functii ariilor corticale ,
aria , functiile ei sunt preluate de ariile extrapiramidale
arile F si , care comanda doar miscari sinergice. Deci nu
poate sa comande miscari isolate . asta inseamna ca cel
putin la inceputul acestei faze spastice la membrul superior
e sinergia de flexie si de extensie
5lexie ' ridica umarul , abduce bratul , face flexie si
pronatie antebrat si flexie de degete
Sinergia de extensie ' adduce bratul , extensie asociata cu
pronatie antebrat , extensie sau flexie degete.
%n aceasta faza cand subiectul vrea sa imprime o miscare
izolata, nu o poate face , se produce toata sinergia. %n
7/18/2019 Neuro
http://slidepdf.com/reader/full/neuro-56d4afe382834 25/25
aceasta faza , miscarile fine sunt abolite. $pozitia policelui.
Si pensile poilicidigitale nu se pot produce . "S&*" S3N&
*0* + "S#*&* L%N%* M"E$0* %N
E*M%#L*;%* .
L3030% L*;"&* D* &3L730"0%L*
6"S$M$&$0%% S% &0$5%* * #$& "#"0*" %N
30S3L *M%#L*;%*%
Depend de gradul leziunii . intereseaza segmentele extreme
distale ale membrelor paretice. .
3n prim aspect 1 edemul moale sau dur pe fata dorsala ma
mainii paralizateMana si piciorul paralizate(cianotice sunt mai vientii.
Mai reci. #t ca musculature circuleaza prost , circulatia
venolimfatica dureaza mult
%n evolutiile lungi poate aparea o atrofie moderata a
grupelor musculare a membr paretic. Si mai ales la niv
mana.
%n timp se pot prodce artropatii. are merg pana lalimitarea mobilitatii. %n articulatiile membr paretice mai
ales a membr superior,
ea mai cunoscuta sic ea mai comuna e #S
secundar al bolnavului !emiplegic. 3marul superor paretic
se bloc!eaza . apare subluxatia umarului. "rticulatia
scapulo!umerala e subluxata , deltoidul nu mai este inervat.
0ecuperarea neuromotorie propriuzisa in !emiplegie .