Starea de somn

• Somnul este o stare de incetare a activitatii constiintei, scaderea ritmului metabolismului, scaderea capacitatii de reactie. Starea de somn depinde de varsta si de conditiile fiziologica ale fiecarui om.• Viata normala presupune alternanta intre starea de veghe si starea de somn.• Hipotalamusul si scoarta cerebrala au un rol important in sincronizarea ciclului veghe-somn.• Atunci cand celulele corpului sunt prea obosite, creierul incepe sa secrete hormonul numit serotonina, care determina scaderea activitatii neurnilor si induce starea de somn.

• Starea de somn parcurge o etapa pasiva si una activa.

• Etapa pasiva este trecerea de la starea de veghe la cea de somn, cand celulele corpului incep sa se odihneasca si isi reduc activitatea de descarcare energetica.

• Etapa activa este mentinerea in starea de somn, pentru ca omul sa nu intre in coma (adica o parte din formatiunile nervoase isi pastreaza activitatea energetica pentru ca omul sa se poata trezi).

• In timpul somnului, omul parcurge, in general, etapa activa prin 2 modalitati : somnul lent si somnul paradoxal.

• Somnul parcurge 4 faze in timpul desfasurarii :

– Primele 3 faze se numesc NONREM (fara miscarea globului ocular) si reprezinta somnul lent;

–Ultima faza se numeste REM (inseamna rapid eye movement, adica miscarea globului ocular)

• In timpul fazelor NONREM (a somnului lent) scade activitatea intregului organism : ritmul respiratiei, bataile inimii, viteza sangelui, formatiunea reticulata isi reduce activitatea de descarcare energetica, dar nu de tot, pentru ca scoarta cerebrala asigura continuitatea activitatii neuronilor.

• In timpul somnului lent, dupa ce neuronii s celelalte celule s-au odihnit, creierul incepe sa secrete hormonul numit noradrenalina, si creste putin activitatea de descarcare de energie. Atunci omul intra in somnul REM si se declanseaza visele, atunci cand ochii incep sa se miste.

• Creste fluxul de sange, creste tensiunea musculara, de aceea omul se misca in somn. Apar tresariri asociate viselor, respiratia devine neregulata, variaza si bataile inimii.

• Somnul acesta este reglat de formatiunea reticulata, care transmite informatii hipotalamusului si hipocampului.

Privarea de somn (lipsa de somn)

• Daca organismul nu urmeaza ciclul natural veghe-somn, intra intr-o stare de suprasolicitare, scad performantele, este nevoie de mai mult efort si mai multa energie pentru aceeasi activitate.

• Omul care nu doarme si nu se odihneste este iritabil (se enerveaza foarte repede), are tulburari de perceptie (nu mai vede si nu mai aude la fel de bine), creste durerea si disconfortul organelor interne, cresc bataile inimii, se deregleaza respiratia. Omul nu mai poate incheia activitati indelungate.

Atentia

• Este un fenomen psihic in care omul isi concentreaza si isi indreapta energia nervoasa (efortul mental) asupra unor stimuli.

• Atentia este influentata de ambianta (lumina, temperatura, concentratie de oxigen, zgomote), semnificatia elementelor din mediu (cat de importante sunt lucrurile la care sunt atent), motivatie (daca omul doreste sa fie atent sau nu), curiozitate (daca omul se poate abtine sau nu sa se concentreze pe ceea ce il intrerupe).

• Atentia are mai multe trasaturi :

– Selectiva (sunt atent doar la ce ma intereseaza)

–Mobila (pot sa ma concentrez repede pe un alt lucru)

–Concentrata (ma detasez de mediul ambiant si caut solutii la ceea ce fac)

–Distributiva (pot fi atent la mai multe lucruri in acelasi timp, adica sa mananc si sa scriu)

– Intensa (pot atinge un nivel inalt de atentie atunci cand urmaresc un film si nu aud telefonul cand suna)

– Stabila (poate fi controlata de catre om).

• Formatiunea reticulata, prin nivelul de energie pe care il distribuie, poate determina omul sa fie neatent, sa se piarda in visare, daca energia nervoasa a scoartei cerebrale este insuficienta; poate determina omul si sa fie agitat, si sa inceapa sa ii fie teama de orice, daca energia scoartei cerebrale este prea mare.

• Receptorii sunt primii care selecteaza informatiile pe care le transmit creierului, apoi formatiunea reticulata poate sa le mai selecteze o data, si scoarta cerebrala are tot rol de selectie a informatiilor care sunt transmise creierului.

Capacitatea de orientare

• Omul isi orienteaza schema corporala in timp si spatiu, pentru a putea reactiona cum are nevoie.

• Orientarea este o actiune specifica starii de veghe, si presupune explorarea mediului inconjurator, analiza lui si manipularea elementelor sale.

• Orientarea inseamna stabilirea pozitiei temporale si spatiale fata de un reper, si integrarea senzorio-motorie in aceasta situatie (adica omul se obisnuieste cu zgomotele, temperatura, lumina, si invata sa se miste in spatiu si in situatie).

• Comportamentul de orientare se bazeaza pe reflexe. Acestea se declanseaza la nibelul subcortical (sub scoarta cerebrala).

• Atunci cand un stimul apare de mai multe ori, omul se obisnuieste cu el si scoarta cerebrala il interpreteaza intr-un alt mod.

• De aceea se considera ca orientarea este atat un raspuns reflex la stimuli, dar si dezvoltarea capacitatii de selectare a raspunsurilor (dupa ce ne-am obisnuit cu soneria de la telefonul mobil, putem alege daca sa raspundem sau nu).

Invatarea

• Invatarea inseamna acumularea de cunostinte si deprinderi, in urma interactiunii cu mediul si cu alte persoane.

• Invatarea se poate realiza prin : obisnuire cu stimulii, cresterea capacitatii de raspuns la un stimul, imprimarea automata in timpul dezvoltarii, intarirea comportamentelor prin aplicarea sistemului de recompense si sanctiuni.

• Pentru ca un set de informatii sa fie invatate, omul parcurge urmatoarele etape :

– Perceptia informatiilor (gruparea lor in modele si crearea unor stereotipuri)

– Stocarea modelelor in memoria de scurta durata

– intarirea modelelor si compararea lor cu altele

– Fixarea modelelor si utilizrea lor cand este nevoie.

• Sistemul nervos influenteaza invatarea pe 3 nivele : functionarea cerebrala, functionarea neuronilor si modificarile bio-chimice de la nivelul neuronilor.

• Astfel, celulele nervoase secreta tot mai mult acid ribonucleic (ARN), se stabilesc noi legaturi intre neuroni, prelungirile axonilor neuronilor cresc in dimensiune, iar la nivelul cel mai inalt, creierul analizeaza si compara noile informatii cu informatiile stocate anterior.

• Invatarea depinde de functionarea energiei nervoase din scoarta cerebrala, lobii frontali si temporali, sistemul limbic, talamusul si hipotalamusul, formatiunea reticulata.

• Daca exista leziuni ale oricarei dintre aceste componente, invatarea nu se mai produce la nivelul optim.

Inteligenta

• Reprezinta capacitatea de a intelege relatiile dintre obiecte, fenomene si situatii, si depinde in mare parte de bagajul genetic.

• Stadiile de inteligenta sunt parcurse pe masura dezvoltarii sistemului nervos, iar anormalitatea inteligentei la o anumita varsta presupune oprirea dezvoltarii structurilor creierului.

• Stadiile inteligentei sunt :

– Inteligenta senzorio-motorie (copilul invata lumea din jur bazandu-se pe ceea ce vede, aude, simte) – 0-2 ani

– Inteligenta preconceptuala (copilul incepe sa se bazeze pe ceea ce percepe) – 2-4 ani

– Inteligenta intuitiva (copilul opereaza cu informatii, intr-un mod superficial, vag) – 4-7 ani

– Inteligenta operatiilor concrete (copilul poate rezolva probleme practice) – 7-11 ani

– Inteligenta operatiilor formale (copilul opereaza cu informatii abstracte) - dupa 11 ani

• Cele mai importante categorii de inteligenta sunt :

–Intarzierea mintala (retardul mintal)

–Inteligenta medie

–Supradotarea intelectuala

• Inteligenta se evalueaza cu ajutorul testelor.

• Retardul mintal presupune tulburari neurologice, afectiuni, leziuni cerebrale, infectii virale, traumatisme, incompatibilitatea de RH a parintilor.

• Inteligenta supradotata apare doar la 1% din oameni, si de obicei presupune o dezvoltare fizica insuficienta (supradotatii tind sa fie slabi, bolnavi), si obtin performanta foarte inalt intr-un domeniu specific, insa la lucrurile banale nu ies in evidenta.

Memoria

• Este un proces psihic in care se fixeaza, se pastreaza si se reamintesc informatii din experienta personala.

• Memoria parcurge 3 etape :

–Acumularea informatiilor

–Pastrarea si modificarea informatiilor in creier

–Reactualizarea (reamintirea)

• Memoria este de 3 tipuri:

– Senzoriala (omul memoreaza caracteristicile senzoriale – culoarea, forma, sunetul, mirosul)

–De scurta durata (omul tine minte pana la 7 elemente intr-un interval de 10-15 minute)

–De lunga durata (omul tine minte pe timp indelungat, informatiile cele mai importante care se imprima in experienta sa personala; poate tine minte chiar toata viata)

• Uitarea este o capacitate scazuta de a reaminti informatiile necesare, insa aceste informatii nu se sterg, ci doar nu se pot reaminti (hipnoza a demostrat ca omul inca are informatiile pe care crede ca le-a uitat)

• In functionarea memoriei sunt implicate scoarta cerebrala, sistemul limbic, emisfera cerebrala stanga este mai activa in procesul de acumulare si emisfera dreapta este mai activta in memoria vizuala, spatiala si cea muzicala.

• Neuronii incep sa isi mareasca numarul de dentrite si volumul butonilor, se modifica strctura ARN-ului.

Gandirea

• Este procesul de analiza a realitatii, pentru a o putea reproduce mental. Presupune 3 procese : intelegere, explicatie si rezolvarea de probleme.

• Gandirea are la baza o componenta genetica (o retea de neuroni care au anumite informatii imprimate) si o componenta invatata (omul acumuleaza permanent experienta personala pe care si-o perfectioeaza.)

Limbajul

• Reprezinta un sistem de semnale codificate, care permit comunicarea tuturor manifestarilor vietii psihice (omul poate sa spuna ceea ce gandeste, ce isi doreste, ce crede)

• Limbajul este de mai multe tipuri : verbal (se bazeaza doar pe cuvinte), nonverbal (se bazeaza doar pe gesturi) si paraverbal (se bazeaza pe toate combinate)

• Comunicarea se poate produce sub forma : orala (doar sunete), scrisa (doar semne grafice), interna (doar gandurile), externa (doar comunicarea cu lumea externa)

• In functionarea limbajului intern este activata scoarta cerebrala, si o parte a creierului numita scoarta de aociatie, care se afla in mai multe parti ale creierului. Mai este activat centrul senzorial Wernicke, centrul de miscare Broca.

• Aparatul care asigura efectuarea comunicarii este format din organele fono-articulatorii ()fluxul respirator, laringele, buzele, limba, dintii, cerul gurii, faringele, cavitatea nazala.

• In vorbire (comunicarea externa cu mediul) sunt declansate procele :

–Organele senzoriale receptioneaza informatiile

–Din scoarta cerebrala (cortex) se transmit la girusul angular

–Apoi se transmit zonei Wernicke

–Apoi sunt transmise zonei Broca prin fasciculul arcuat

–Trasmiterea raspunsurilor la scoarta cerebrala specializata cu miscarea muschilor din organele fonoarticulatorii.

Cunoasterea (capacitatea de intelegere)

• Este capacitatea de a analiza realitatea si de a o explica.

• Prima faza a cunoasterii se activeaza senzorial, cand omul intra in contact cu lumea sa interna si cea externa. Apoi scoarta cerebrala prelucreaza informatiile sub forma perceptiei (omul cunoaste obiectele si fenomenele la nivel global), sub forma reprezentarii (omul poate reproduce verbal sau scris ceea ce a cunoscut senzorial) si sub forma imaginatiei (care poate depasi barierele realitatii)

• Activitatea nervoasa a cunoasterii este asigurata de formatiunea reticulata, de sistemul limbic, lobii cerebrali (parietal, temporal si occipital)

• La majoritatea oamenilor este dominanta emisfera stanga in procesul cunoasterii, si astfel ei se dezvolta dreptaci. La oamenii stangaci predomina emisfera dreapta.

• Mai participa energetic si aria Wernicke, e care depinde majoritatea activitatii de cunoastere si exprimare (comunicare)

Emotiile (afectivitatea)

• Sunt toate trairile omului, ce reflecta relatia dintre ceea ce isi doreste el si ceea ce seintampla in realitate.

• Afectivitatea cuprinde :

–Afectele

– Emotiile

–Dispozitiile

– Sentimentele

– Pasiunile

• Afectivitatea este foarte strans si permanent legata de functionarea corpului

• Structurile nervoase sunt cele ale sistemului limbic, cu descarcari energetice complexe in majoritatea partilor creierului si corpului.

• Zonele subcorticale (sub scoarta cerebrala, mai ales hipotalamusul) sunt specializate in organizarea raspunsului emotional si legarea acestuia de activitatea organelor interne si a circulatiei sangelui.

• Emisfera dreapta declanseaza emotii si stari negative, si asigura recunoasterea emotiilor celorlalti.

• Emotiile influenteaza atentia, starea de veghe, gandirea, capacitatea de exprimare.

• Emotiile directioneaza comportamentul, sau il pot chiar dezorganiza.

Comportamentul

• Este ansamblul actiunilor si reactiilor omului, cand se adapteaza la mediul natural si cel social.

• Este cel mai puternic influentat de motivatie, declansandu-se in 3 forme : actiuni instinctive (omul reactioneaza asa cum simte in primele fractiuni de secunda); actiuni voluntare, cu scop (omul isi propune sa obtina un rezultat); si actiuni psihosociale.

• Comportamentul uman mai este numit si activitate, care este influentata de motivatie, cunoastere, afectivitate, gandire, limbaj si capacitate de invatare.

• Personalitatea este cea care coordoneaza si inglobeaza structurile complexe ale comportamentului.

Motivatia • Motivatia reprezinta totalitatea stimulilor care

determina si influenteaza comportamentul si gandirea.

• Motivatia presupune 3 aspecte :

–Nevoia (trebuinta)

– Impulsul

–Scopul.

• Motivatia este influentata mult de competitia dintre toate aceste 3 aspecte.

• Motivatia este coordonata de scoarta cerebrala, de mecanismul diencefal-hipotalamus si de formatiunea reticulata.

• Gradul de motivatie poate fi interpretat in functie de raspunsurile comportamentale care urmeaza activitatilor.