PATOLOGIA VASCULARA CEREBRALA;Complement simplu

1. Sunt elemente comune pentru toate AVC CU EXCEPTIA:a. Deficit senzitivomotorb. Deficit focalc. Deficit centrald. Necesita imagistica cerebrala de urgentae. Necesita diagnostic diferential cu aura migrenoasa

2. Caracterizeaza managementul in urgenta al AVC-urilor CU EXCEPTIA:a. Imagistica cerebrala de urgentab. Tratament anticoagulantc. Corectarea glicemiei si oxigenoterapie daca saturatia < 92%d. Combaterea HTAe. Kinetoterapie precoce

3. Caracterizeaza infarctul sylvian complet:a. Deficit senzitivomotor predominant brahiofacialb. Hemianopsie laterala omonimac. Hipoestezie homolateralad. Agnozie vizualae. Alexie

4. Caracterizeaza infarctul sylvian profund:a. Hemianopsie laterala omonimab. Afaziec. Dispraxied. Hemiplegie masiva proportionalae. Hemiasomatognozie

5. Caracterizeza sindromul Wallenberg CU EXCEPTIA:a. Anestezia hemifeteib. Vertij si nistagmus rotatorc. Paralizia hemivaluluid. Semnul Claude-Bernard-Hornere. Anestezie termoalgica a fetei contralaterale

6. NU caracterizeaza sindromul locked-in:a. Tetraplegie cu diplegie facialab. Mutismc. Secundar unui infarct protuberential bilaterald. Pastreaza doar clipitul pleoapelor si miscarile verticale ale globilor ocularie. Starea de constienta afectata

7. Caracterizeaza sindromul pseudobulbar CU EXCEPTIA:a. Mers cu pasi micib. Ras si plans spasmodicc. Hipoestezie bilateralad. Tulburari sfincterienee. Tulburari de fonatie si deglutitie

8. NU este factor de risc modificabil pentru ateroscleroza:a. HTAb. Sexul masculinc. Diabetd. Fumate. Hipercolesterolemie

9. Sunt cauze de embolii de origine cardiaca CU EXCEPTIA:a. Fibrilatie atrialab. Valva mecanica cu anticoagulare ineficientac. Valva biologicad. Cardiomiopatie dilatativae. Endocardita

10. Este FALS despre disectia unei artere cervicale:a. Poate determina semn Claude-Bernard-Horner homolateralb. Poate determina cervicalgiec. Declansata frecvent de traumatism craniocervicald. Reprezinta prima cauza de infarct cerebral la subiectii < 45 anie. Se trateaza cu antitrombotic sistematic

11. Caracterizeaza examenul RMN in infarctul cerebral CU EXCEPTIA:a. Hipersemnal in secventele de difuzie la 30 de min dupa ischemieb. Hiposemnal pe secventele FLAIRc. Hemoragie vizibila pe secventele T2d. Poate fi completat de angio-RMN cervicale. Poate fi completat de angio-RMN intracranian

12. In suspiciunea de endocardita infectioasa se recomanda urmatoarele examene paraclinice in urgenta:a. Punctie lombarab. Anticorpi anti beta-2-GP1c. Eco Doppler cervicald. Radiografie toracica

e. Ecografie transesofagiana

13. Sunt semne ce evoca AIT CU EXCEPTIA:a. Tulburari sfincterieneb. Tulburari de limbajc. Tulburari motorii si/sau senzitive unilateraled. Cecitate monoculara tranzitoriee. Hemianopsie laterala omonima

14. NU caracterizeaza managementul infarctelor cerebrale si AIT:a. Tratament antiHTA doar daca HTA > 185/110 mmHgb. Ridicarea precoce din pat imediat ce este posibilc. Antiepileptice daca crizele sunt precoce (inainte de ziua 15)d. Mentinerea unei pozitii strict la orizontala pana la efectuarea examenului eco-Doppler al trunchiurilor supraaorticee. Tratament antidepresiv: psihoterapie si/sau medicamentos

15. Este contraindicatie a tratamentului antiplachetar cu aspirina in tratamentul infarctului cerebral:a. Asocierea cu dipiridamolb. Tratamentul anticoagulantc. Fibrilatia atrialad. Tratamentul cu fibrinoliticee. Interventia chirurgicala

16. NU este adevarat despre tratamentul trombolitic in AVC:a. Trebuie instituit urgentb. Indicat in caz de infarct cerebral datand de mai putin de 6 orec. Condtraindicat in caz de interventie chirurgicala recentad. Contraindicat in caz de tratament anticoagulante. Permite ameliorarea prognosticului functional in timp

17. Sunt terapii in cadrul profilaxiei secundare in cazul ischemiilor de origine ateromatoasa CU EXCEPTIA:a. Antiplachetareb. Statinec. Anti-HTAd. Activitate fizica regulatae. Tratament anticoagulant pe termen lung

18. AVC hemoragice din HTA cu localizare profunda afecteaza urmatoarele structuri CU EXCEPTIA:a. Capsula internab. Nucleii ventrali talamicic. Nucleii cenusii centralid. Protuberantae. Cerebelul

19. Este adevarat despre malformatiile arteriovenoase care determina AVC hemoragic:a. Reprezinta un shunt intre o artera cu debit mare si vene de drenaj fara capilare interpuseb. AVC apare deseori in timpul unui puseu HTAc. AVC apare deseori in timpul unei supradozed. Diagnostic suspectat mai ales la subiecti varstnici, dementie. Nu necesita consult neurochirurgical

20. Sunt factori favorizanti pentru trombozele venoase cerebrale CU EXCEPTIA:a. Post partumb. Post abortumc. Sindrom antifosfolipidicd. Boala Crohne. Boala Takayasu

21. Trombozele venoase cerebrale NU asociaza in mod clasic:a. Semn Claude-Bernard-Hornerb. Cefaleec. Crize de epilepsied. Deficite neurologice focale cu instalare acutae. Deficite neurologice focale cu instalare subacuta

22. NU face parte din tratamentul unei suspiciuni de tromboflebita cerebrala:a. Heparina in urgenta dupa ce se confirma diagnosticulb. Continuarea tratamentului cu AVK dupa heparina cu exceptia infarctizarii venoase hemoragice asociatec. Tratament anticoagulant timp de 6 luni – 1 an sau chiar pe viata in functie de etiologied. Tratament etiologice. Anticomitiale in caz de criza epileptica

Complement multiplu

23. Caracterizeaza deficitul neurologic in toate AVC:a. Brutal

b. Insidiosc. Focald. Centrale. General

24. Managementul in urgenta al AVC cuprinde:a. Kinetoterapie precoceb. Ortofonie in caz de afaziec. Imagistica cerebrala de urgentad. Prevenirea complicatiilor trombembolicee. Tratament antidepresiv: psihoterapie si/sau medicamentos

25. Caracterizeaza infarctul sylvian complet:a. Afazieb. Hemiasomatognoziec. Alexied. Anosognoziee. Hemianopsie laterala omonima

26. Caracterizeaza infarctul sylvian superficial:a. Hemianopsie laterala omonimab. Afaziec. Hemiasomatognozied. Hemiplegie masiva proportionalae. Sindrom frontal

27. Caracterizeaza infarctul arterei cerebrale anterioare:a. Deficit senzitivomotor predominant brahiofacialb. Deficit senzitivomotor predominant cruralc. Sindrom frontald. Hemianopsie laterala omonimae. Afazie

28. Caracterizeaza infarctul cerebral posterior superficial:a. Hemianopsia laterala omonimab. Hemiasomatognoziec. Anosodiaforied. Alexiee. Agnozie vizuala

29. Caracterizeaza sindromul Wallenberg:a. Anestezia hemifeteib. Vertij si nistagmus rotatorc. Tulburari de fonatie si deglutitied. Semn Claude-Bernard-Hornere. Anestezie termoalgica a fetei contralaterale

30. Caracterizeaza sindromul locked-in:a. Tetraplegie cu diplegie facialab. Mutismc. Stare de constienta alteratad. Este secundar unui infarct protuberential unilaterale. Pastreaza miscarile orizontale ale globilor oculari

31. Sunt principalele tablouri semiologice evocatoare de infarct lacunar:a. Hemiplegie pura in afectarea capsulei interneb. Hemianestezie generalizata in afectarea hipotalamusuluic. Dizartrie + mana neindemanatica in afectarea protuberentialad. Hemipareza + ataxie in caz de afectare protuberentiala sau a coronei radiatae. Tetraplegie izolata in afectarea mezencefalului

32. Caracterizeaza sindromul pseudobulbar:a. Ras si plans spasmodicb. Mers ataxicc. Tulburari sfincteriened. Sindrom piramidal unilaterale. Dementa

33. In ceea ce priveste mecanismele fiziopatologice ale infarctului cerebral este adevarat despre bolile arterelor mici:a. Sunt responsabile de 50 % din infarctele cerebraleb. Legate cel mai frecvent de HTA sau diabet dezechilibratc. Determina infarcte situate in general superficiald. Se afla la originea infarctelor de dimensiuni mari “maligne”e. Produse prin lipohialinoza arterelor mici perforante

34. Sunt cauze ale AVC embolice de origine cardiaca:a. Fibrilatia atrialab. Flutterul atrialc. Akinezia segmentarad. Endocarditae. Miocardita

35. Este adevarat despre disectia unei artere cervicale:a. Poate apare semnul Claude-Bernard-Horner homolateralb. Este prima cauza de AVC la subiectii < 45 ani

c. Nu asociaza cefaleed. Tratament antitrombotic sistematic cu aspirinae. Poate fi declansata de un traumatism craniocervical

36. Sunt examinari de realizat sistematic in urgenta in cazul unui infarct cerebral:a. Radiografia toracicab. ECGc. Troponina I, Cd. Punctie lombarae. Serologie HIV

37. Este semiologie evocatoare de AIT:a. Afazieb. Hemianopsie laterala omonimac. Anosodiaforied. Agnozie vizualae. Hemiasomatognozie

38. Este adevarat despre tratamentul anticoagulant in infarctul cerebral:a. Este indicat in infarctele venoaseb. Este indicat in AIT de origine cardioembolica certac. Este indicat in infarct cerebral datand de mai putin de 4:30 hd. De instituit urgente. Riscul de transformare hemoragica este mai mic decat beneficiul asteptat

39. Tratamentul neurochirurgical in infarctul cerebral intra in discutie in urmatoarele cazuri:a. Infarct cerebelos cu efect de masab. Infarct cerebral profundc. Infarct lacunard. Infarct in lobul temporal usor accesibile. Infarct emisferic cu edem cerebral malign

40. Profilaxia secundara ischemiilor de origine ateromatoasa cuprinde:a. Antiplachetareb. Tratamentul cardiopatieic. Screening-ul diabetului si tratamentul acestuiad. Anticoagulante oralee. Anti-HTA

41. Profilaxia secundara ischemiilor de origine cardioembolica cuprinde:a. Apirina daca riscul este scazutb. AVK daca riscul este crescut

c. Anti-HTAd. Statinee. Tratamentul cardiopatiei

42. Caracterizeaza hematoamele intraparenchimatoase cerebrale din hipertensiunea arteriala:a. Sunt legate de ruperea micilor artere perforanteb. Sunt legate de ruperea marilor arterec. Sunt asociate cu leucoaraiozad. Tratamentul in acut consta in scaderea presiunii arteriale pe cale i.v.e. Nu necesita masuri de protectie cerebrala ca la cele ischemice

43. Caracterizeaza hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloida:a. Diagnosticul este suspectat la un pacient varstnic, in general dementb. Localizarea este frecvent in teritoriul cortico-sub-corticalc. Apar deseori in timpul unui puseu de HTAd. Apar deseori in timpul unei supradozee. Arterele mici sunt fragilizate de depozitele amiloide

44. Caracterizeaza hematoamele intraparenchimatoase cerebrale legate de abuzul de droguri:a. Favorizate de HTAb. Frecvent la subiectii tineric. Cocaina este incriminatad. Diagnosticul trebuie confirmat rapid prin teste toxicologicee. Frecvent localizate lobar

45. Urmatoarele examinari sunt indicate pentru stabilirea etiologiei unei tromboflebite cerebrale:a. Examen ORL, stomatologicb. Cautarea unei trombofiliic. Punctie lombarad. Cautarea unei boli autoimunee. Cautarea sindromului antifosfolipidic

46. Caracterizeaza tratamentul unei suspiciuni de tromboflebita cerebrala:a. AVK ca prima optiune de tratament anticoagulantb. Anticoagulare de prima intentiec. Tratament etiologic daca este posibil

d. Antiagregantee. Anticomitiale in caz de criza epileptica

Raspunsuri:Complement simplu:1 – A. 2 – B. 3 – B. 4 – D. 5 – E. 6 – E. 7 – C. 8 – B. 9 – C. 10 – D. 11 – B. 12 – E. 13 – A. 14 – A. 15 – D. 16 – B. 17 – E. 18 – B. 19 – A. 20 – E. 21 – A. 22 – B.Complement multiplu:23 – A, C, D. 24 – A, B, C. 25 – A, B, D, E. 26 – A, B, C. 27 – B, C. 28 – A, D, E. 29 – A, B, C, D. 30 – A, B. 31 – A, C, D. 32 – A, C, E. 33 – B, E. 34 – A, C, D. 35 – A, D, E. 36 – A, B, C. 37 – A, B. 38 – A, B. 39 – A, E. 40 – A, C, E. 41 – A, B, E. 42 – A, C, D. 43 – A, B, E. 44 – B, C, D. 45 – A, B, C, E. 46 – B, C, E.Complement simplu

1. In contextul unei suspiciuni de hemoragie meningiana este adevarat despre cefaleea cu debut brutal CU EXCEPTIA:a. Justifica un CT de urgentab. Justifica o PL de urgentac. Afecteaza prognosticul functional dar nu si pe cel vitald. Daca survine spontan se suspecteaza o ruptura de anevrisme. Orice cefalee cu debut brutal se considera hemoragie meningiana pana la proba contrarie

2. Este adevarat despre hemoragia meningiana nontraumatica CU EXCEPTIA:a. Are o incidenta de 5/100000b. In 3/4 cazuri este legata de o ruptura de anevrismc. Sindrom meningian inconstant la examenul clinicd. Nu se asociaza cu tulburari de constientae. Se poate asocia cu o criza convulsiva

3. NU caracterizeaza managementul unei suspiciuni de hemoragie meningiana nontraumatica:a. Arteriografie cerebrala de urgenta sistematicb. Masuri de neurprotectiec. Tratament antiepileptic/antalgic la nevoied. Siptalizare de urgenta la neurochirurgie sau reanimaree. Administrare de nimodipina

4. Sunt complicatii precoce ale hemoragiei meningiene CU EXCEPTIA:a. Moarte subitab. Hidrocefalie acutac. Vasospasm arteriald. Infarct cerebral hemoragice. Hiponatremie

5. NU sunt complicatii pe termen lung ale hemoragiei meningiene:a. Recidiva hemoragicab. Sechele motoriic. Sechele cognitived. Hidrocefalie cu presiune normalae. Epilepsie secundara

Complement multiplu

6. Caracterizeaza hemoragia meningiana:a. Se defineste prin prezenta sangelui in spatiul subduralb. Se defineste prin prezenta sangelui in spatiul subarahnoidianc. Orice cefalee cu debut brutal este o hemoragie meningiana prin ruptura de anevrism pana la proba contraried. Justifica CT in urgenta de prima intentiee. Justifica arteriografie cerebrala in urgenta de prima intentie

7. Este adevarat despre hemoragia meningiana nontraumatica:a. Are o incidenta de 1/100000b. In 2/4 cazuri este legata de o ruptura de anevrismc. Cefaleea este brutala, intensa de la inceputd. Caracterizata de sindrom meningian inconstante. Rareori poate debuta cu coma

8. Este adevarat despre explorarile complementare in suspiciunea de hemoragie meningiana nontraumatica:a. CT este de prima intentieb. CT cu substanta de contrast este de prima intentiec. Daca se observa o sangerare meningiana pe CT se va face o arteriografie cerebrala de urgentad. CT normal elimina diagnosticul de hemoragie meningianae. Pentru a depista hemoragia meningiana minima se face punctie lombara

9. Caracterizeaza managementul suspiciunii de hemoragie meningiana nontraumatica:a. Arteriografie cerebrala de urgenta sistematicb. Masuri de combatere a edemului cerebralc. Supraveghere eco-Doppler transcraniana pentru identificarea vasospasmuluid. Tratament antiepileptic/antalgic la nevoiee. Evitarea punctiei lombare in primele ore

10. Sunt complicatii precoce ale hemoragiei meningiene:a. Epilepsiab. Complicatii de decubitusc. Vasospasm arteriald. Recidiva hemoragicae. Hiponatremie

11. Sunt complicatii pe termen lung ale hemoragiei meningiene:a. Recidiva hemoragicab. Sechele motorii sau cognitivec. Hiponatremie prin secretia inadecvata de ADHd. Hidrocefalie cu presiune normalae. Vasospasm arterial

12. Sunt cauze de cefalee cu debut brutal:a. Tromboflebitele cerebraleb. Necrozele pituitarec. Malformatiile arteriovenoased. Nevralgiilee. Encefalitele

Raspunsuri:Complement simplu:1 – C. 2 – D. 3 – A. 4 – D. 5 – A.Complement multiplu:6 – B, C, D. 7 – C, D, E. 8 – A, C, E. 9 – B, C, D. 10 – C, D, E. 11 – B, D. 12 – A, B, C.

1. [AVC10002] Procentajul de AVC ischemice din totalul de AVC este (pg. 250) A: 20% B: 40% C: 50% D: 80% E: 75%

2. [AVC10003] Embolia cerebrală cu punct de plecare o endocardită infecţioasă trebuie căutata în caz de (pg. 252) A: AVC însoţit de febra, suflu de insuficienţă mitrală sau aortică B: AVC cu cefalee şi cervicalgie C: AVC si fibrilaţie atrială D: AVC şi cardiomiopatie dilatativă E: AVC şi diabet zaharat decompensate

3. [AVC10004] În cazul unui AIT deficitul neurologic regresează în mai puţ (pg. 253) A: 24 ore B: 30 minute C: 48 ore D: 1 oră E: 72 ore4. [AVC10005] Tratamentul neurochirurgical în infarctul cerebral se indică în (pg. 254) A: tromboză venoasă cerebrală B: infarctul transformat hemoragic C: infarctul lacunar multiplu D: infarct emisferic cu edem cerebral “malign” extensiv E: infarct în teritoriul arterei cerebrale anterioare

5. [AVC10006] În tratamentul antiplachetar al infarctului cerebral, cel mai bun raport eficacitate-cost îl are (pg. 255) A: dipiridamolul B: clopidogrelul C: combinaţia dipiridamol-aspirină D: combinaţia clopidogrel-aspirină E: aspirina

6. [AVC10015] Orice deficit central focal instalat brutal trebuie să fie considerat până la proba contrarie () A: Tumoră cerebrală B: Accident vascular cerebral C: Tromboflebită cerebrală D: Encefalită E: Epilepsie

7. [AVC10016] Diagnosticul diferenţial al accidentelor vasculare cerebrale se face cu () A: Hipoglicemia B: Infarctul miocardic C: Hematomul retroperitoneal

D: Arteriopatia obliterantă periferică E: Scleroza laterală amniotrofică

8. [AVC10017] În practică, proporţia dintre AVC ischemice şi AVC hemoragice este următoarea () A: 80% hemoragice şi 20% ischemice B: 80% ischemice şi 20% hemoragice C: 50% ischemice şi 50% hemoragice D: 99% ischemice şi 1% hemoragice E: 99% hemoragice şi 1% ischemice

9. [AVC10018] Sindromul locked-in este secundar unei leziuni localizate () A: În emisferul dominant B: În bulbul rahidian C: Pontin bilateral D: Pontin unilateral E: Talamic bilateral

10. [AVC10019] Sindromul Wallenberg este secundar ischemiei () A: Laterobulbare B: Pontine C: Pedunculare D: Talamice E: Emisferice

11. [AVC10020] Infarctul sylvian profund (capsular intern) se caracterizează prin () A: Agnozie vizuală B: Ataxie C: Hemiplegie masivă proporţională D: Hipoestezie de aceeaşi parte cu leziunea E: Hiperpatie

12. [AVC10022] În faţa unui AVC acut, hipertensiunea arterială trebuie tratată dacă depăşeşte valoarea de: () A: 140/90 mmHg B: 220/120 mmHg C: 160/90 mmHg D: 135/85 mmHg E: 165/95 mmHg

13. [AVC10023] Chirurgia carotidiană (endarteriectomia) se recomandă pentru profilaxia AVC în stenozele simptomatice care depăşesc () A: 50% B: 60%

C: 70% D: 80% E: 90%

14. [AVC10024] Principala cauză de infarct cerebral la subiecţii sub 45 de ani este reprezentată de () A: Diabetul zaharat B: Hipertensiunea arterială C: Fumatul D: Cardiopatiile emboligene E: Disecţia unei artere cervicale

15. [AVC10045] Hemoragia meningiană se defineşte prin () A: Prezenţa sângelui în spaţiul subarahnoidian B: Prezenţa sângelui în spaţiul subdural C: Prezenţa sângelui în spaţiul peridural D: Prezenţa sângelui la nivel cerebral intraparenchimatos E: Prezenţa sângelui intramedular

16. [AVC10046] Incidenţa hemoragiei meningiene nontraumatice este de () A: 1/100.000 B: 2/100.000 C: 3/100.000 D: 4/100.000 E: 5/100.000

17. [AVC10047] Hemoragia meningiană nontraumatică este determinată de o ruptură de anevrism în următoarea proporţie () A: Un caz din două B: Două cazuri din trei C: Trei cazuri din patru D: Patru cazuri din cinci E: Trei cazuri din cinci

18. [AVC10048] Explorarea imagistică de primă intenţie în caz de suspiciune de hemoragie meningiană nontraumatice este () A: Ecografie Doppler transcraniană B: IRM cerebral C: Ecografie Doppler carotidiană D: CT cerebral E: PET-CT

19. [AVC10049] Orice cefalee cu debut brutal justifică efectuarea de CT (sau chiar puncţie lombară)

de urgenţă deoarece este considerată a fi, până la proba contrarie () A: Disecţie arterială B: Hemoragie meningeană prin ruptură de anevrism C: Tromboflebită cerebrală D: Necroza pituitară E: Blocaj LCR

20. [AVC10056] In infarctul cerebral posterior superficial avem, cu exceptia: (pag 251) A: cecitate corticala daca infarctul e bilateral B: alexie in afectarea emisferului minor C: confuzie D: agnozie vizuala E: hemianopsie laterala omonima

21. [AVC10057] In infarctul cerebral posterior profund putem avea: (pag 251) A: hemianopsie laterala omonina B: afectare a capsulei interne C: alexie D: agnozie vizuala E: hiperpatie

22. [AVC10063] La imagistica cerebrala din hematoamele intraparenchimatoase cerebrale gasim: (pag 257) A: hiposemnal la CT B: afectarea teritoriului profund in caz de amiloidoza C: hipersemnal FLAIR D: hipodensitate spontana la CT E: hipersemnal in T2*

23. [AVC10007] În cazul suspiciunii de AVC se impune de urgenţă (pentru diagnostic de certitudine) (pg. 253) A: măsurarea tensiunii arteriale B: corectarea glicemiei C: repausul la orizontală în pat D: CT craniu E: RMN craniu

24. [AVC10008] Infarctul sylvian superficial se manifestă prin (pg. 251) A: deficit senzitivo-motor predominant brahio-facial B: sindrom frontal C: afazie dacă este lezată emisfera cerebrală majoră

D: agnozie vizuală E: hemianopsie laterală omonimă25. [AVC10009] Sindromul Wallenberg este (pg. 251) A: sindrom altern B: secundar infarctului protuberanţial bilateral C: secundar ischemiei latero-bulbare D: secundar infarctului în teritoriul vertebro-bazilar E: secundar ischemiei capsulei interne

26. [AVC10010] Sindromul pseudobulbar consta în (pg. 252) A: râs şi plâns spasmodic B: sindrom cerebelos bilateral C: tulburari de fonaţie şi deglutiţie D: crize epileptice E: demenţă

27. [AVC10011] Bolile arterelor mici sunt (pg. 252) A: la originea infarctelor lacunare B: responsabile de 50% din infarctele cerebrale C: produse prin lipohialinoza arterelor mici perforante D: generatoare de emboli cerebrale E: legate de HTA sau diabet zaharat dezechilibrat

28. [AVC10013] Mssurile de neuroprotectie in cadrul managementului unei hemoragii meningiene non-traumatice sunt: () A: Combaterea hipotensiunii B: Combaterea edemului C: Combaterea hiperglicemiei D: Combaterea hipertermiei E: Combaterea hipertensiunii

29. [AVC10014] Triada Hakim si Adams consta in urmatoarele semne: (pag.261) A: nistagmus rotator B: mers cu pasi mici C: hemiasomatognozie D: tulburari sfincteriene E: deteriorare cognitiva

30. [AVC10025] Infarctul sylvian total se caracterizează prin: () A: Semne de aceeaşi parte cu leziunea B: Afazie dacă este afectat emisferul minor (nondominant) C: Deficit senzitivo-motor masiv şi proporţional

D: Hemianopsie laterală comună E: Tulburare de coştienţă indiferent de mărimea infarctului

31. [AVC10026] Infarctul arterei cerebrale anterioare se caracterizează prin () A: Deficit motor crural B: Sindrom cerebelos C: Afazie/apraxie D: Deficitul este controlateral leziunii E: Sindrom frontal

32. [AVC10027] Sindroamele alterne, reprezintă () A: Semne de afectare a trunchiului cerebral B: Afectare senzitivă sau motorie pe hemicorpul contralateral leziunii C: Afectarea senzitivă sau motorie pe hemicorpul de aceeaşi parte cu leziunea D: Afectarea nervilor cranieni de partea controlaterală cu leziunea E: Afectarea nervilor cranieni de aceeaşi parte cu leziunea

33. [AVC10028] Sindromul pseudobulbar se caracterizează prin () A: Fonaţie normală B: Mers cu paşi mici C: Deglutiţie normală D: Râs şi plâns spasmodic E: Sindrom piramidal bilateral

34. [AVC10029] Mecanisme fiziopatologice ale infarctului cerebral sunt () A: Boli ale venelor mici B: Disecţia aortei toracice C: Efortul fizic moderat D: Ateroscleroza E: Embolii cardiogene

35. [AVC10030] Factorii de risc pentru ateroscleroză sunt () A: Hipotensiunea arterială B: Fumatul C: Diabetul insipid D: Hipercolesterolemia E: Vârsta tânără

36. [AVC10031] Despre CT cerebral în infarctul cerebral, sunt adevărate următoarele afirmaţii ()

A: Nu este indicat B: Iniţial normal C: Uneori semne precoce de ischemie (lipsa de diferenţiere a substanţei albe de cea cenuşie) D: Vizualizarea trombului intravascular care apare hiperdens E: Hipersemnal pe secvenţele FLAIR la câteva ore de la ischemie

37. [AVC10032] Semiologie evocatoare de AIT, poate fi () A: Cecitate monoculară tranzitorie B: Tulburări de limbaj (afazie) C: Hemianopsie laterală omonimă D: Ataxie cerebeloasă E: Incontinenţa sfincteriană

38. [AVC10033] Hematoamele intraparechimatoase legate de hipertensiunea arterială se localizează cu predilecţie (pg. 257) A: Cortical B: Subcortical C: În nucleii centrali D: Capsula internă E: Centrul semioval

39. [AVC10034] Tromboza venoasă cerebrală se manifestă clinic prin () A: Cefalee acută sau progresivă B: Crize de epilepsie parţiale C: Deficite neurologice focale D: Sindrom parkinsonian E: Uneori hipertensiune intracraniană

40. [AVC10035] Despre tratamentul trombolitic intravenos în infarctul cerebral, sunt adevărate următoarele () A: Se poate face şi în cazul unor intervenţii chirurgicale recente B: Permite ameliorarea prognosticului funcţional în timp C: Este indicat în infarctul cerebral datând sub 4 ore şi 30 de minute D: Poate fi amânat până la 6 ore după debut E: Se aplică chiar dacă pacientul se află sub anticoagulare eficace

41. [AVC10036] Tratamentul antiplachetar în infarctul cerebral se face cu ()

A: Aspirina B: Atorvastatina C: Clopidogrel D: Aspirină-dipiridamol E: Fenofibrat

42. [AVC10037] Infarctul de arteră cerebrală posterioară superficială se caracterizează prin () A: Hemianopsie omonimă laterală controlaterală B: Alexie şi agnozie vizuală (în emisferul dominant) C: Hemiplegie predominant facio-brahială D: Afazie E: Confuzie (în emisferul minor)43. [AVC10038] Tratamentul chirurgical în infarctul cerebral intră în discuţie în unele cazuri particulare rare () A: Infarct lacunar B: Infarct cerebelos cu efect de masă C: Infarct sylvian minor D: Infarct talamic E: Infarct emisferic cu edem cerebral malign extensiv

44. [AVC10039] Profilaxia secundară după un infarct cerebral se face cu () A: Antiplachetare B: Statine C: Anti-HTA D: Sevraj de tutun total şi definitv E: Repaus fizic total

45. [AVC10040] Despre hematoamele intraparenchimatoase apărute sub tratament anticoagulant, sunt adevărate următoarele afirmaţii () A: Apar în cursul unei subdozări B: Apar în cursul unei supradozări C: Apar în cursul unui puseu de HTA D: Sulfatul de protamină are o eficienţă clară şi dovedită în cazul hematoamelor apărute sub heparină E: Administrarea de heparină este total contraindicată

46. [AVC10041] Hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloidă () A: Diagnostic suspectat la un individ tânăr B: Diagnostic suspectat la un individ vârstnic C: Arterele cerebrale mici sunt fragilizate de depozite amiloide

D: Hematoame cu localizare mai ales profundă (ganglioni bazali) E: Hematoame cu localizare mai ales lobară (cortico-subcorticală)

47. [AVC10042] Terenuri favorizante pentru trombozele venoase cerebrale sunt () A: Trombofilie B: Cancere subiacente C: Contraceptive estroprogestative D: Post-partum E: Exces de proteine C, S

48. [AVC10043] Trombozele venoase cerebrale se manifestă clinic () A: Cefalee acută B: Cefalee progresivă C: Crize de epilepsie cu debut parţial D: Deficite neurologice focale E: Edem al membrelor inferioare

49. [AVC10044] Referitor la malformaţiile arteriovenoase cerebrale, sunt adevărate următoarele afirmaţii () A: Determină hematoame cu localizare profundă (ganglioni bazali, capsulă internă) B: Determină hematoame cu localizare în special lobară (cortico-subcorticală) C: Arteriografia cerebrală de urgenţă este contraindicată mai ales la subiecţii tineri D: Consultul neurochirurgical nu este necesar E: Sunt între o arteră cu debit mare şi vene de drenaj fără capilare interpuse

50. [AVC10050] Sunt examinări complementare în caz de suspiciune de hemoragie meningiană nontraumatice () A: IRM lombar B: CT cerebral C: Arteriografie cerebrală D: Puncţie lombară E: PET-CT

51. [AVC10051] În caz de suspiciune de hemoragie meningiană nontraumatică trebuie luate următoarele măsuri () A: Prevenirea vasospasmului prin administrare de nimodipină B: Efort fizic moderat

C: Tratament antiepileptic la nevoie D: Tratament antalgic cu salicilaţi E: Combaterea hiperglicemiei, hipertensiunii, hipertermiei

52. [AVC10052] Hemoragia meningiană nontraumatică se manifestă prin () A: Cefalee brutală B: Sindrom meningian inconstant (redoarea cefei, semn Kerning, semn Brudzinsk) C: Afazie D: Uneori tulburări de conştienţă E: Uneori asociat cu criză convulsivă

53. [AVC10053] Complicaţiile precoce ale hemoragiei meningiene () A: Moarte subită în timpul rupturii de anevrism B: Vasospasm arterial C: Hidrocefalie acută D: Sechele motorii E: Epilepsie secundară

54. [AVC10054] Supravegherea paraclinică în caz de hemoragie meningiană presupune () A: PET-CT B: Ecografii Doppler transcraniene repetate pentru identificarea vasospasmului arterial C: Rx craniană clasică D: CT cerebral în caz de agravare (identificarea unei resângerări sau hidrocefalii) E: IRM funcţional

55. [AVC10055] Triada Hakim şi Adams care apare în hidrocefalia cu presiune normală constă în () A: Hemibalism B: Apraxie C: Mers cu paşi mici D: Tulburări sfincteriene E: Deteriorare cognitivă

56. [AVC10058] Examinari paraclinice de realizat de urgenta in cazul unui infarct cerebral sunt: (pag 253) A: radiografia toracica B: ac anti beta 2 GP1 C: eco doppler cervical D: tpha vdrl E: cpk

57. [AVC10059] Examinari paraclinice de realizat in urgenta in cazul unui infarct cerebral pot fi: (pag 253) A: holter ecg 24-36 ore B: anticorpi antinucleari C: punctie lombara D: hemoculturi in caz de suspiciune de endocardita E: masurarea tensiunii arteriale

58. [AVC10060] Examinari biologice de realizat in urgenta in cazul unui infarct cerebral sunt: (pag 253) A: ionograma sanguina B: hemostaza C: bilant hepatic D: troponina I E: hemoleucograma

59. [AVC10061] Explorari biologice in urgenta, de prima intentie, in caz de infarct cerebral sunt, cu exceptia: (pag 253) A: holter ecg 24-48 ore B: bilant lipidic C: serologie hiv D: hemoleucograma E: hemostaza

60. [AVC10062] Imagistica cerebrala in cazul unui infarct cerebral arata: (pag 253) A: ct cerebral initial normal B: aspect de prea frumoasa sylviana C: hiposemnal in secventele de difuzie D: hipersemnal FLAIR in primele 30 de minute de la ischemie E: hemoragie vizualizabila pe secventele T2*

61. [AVC10064] Este adevarat despre infarctele lacunare: () A: sunt legate cel mai adesea de hipercolesterolemie B: sunt legate cel mai adesea de hipertensiune C: sunt situate in cerebel D: sunt situate in nuclei bazali E: sunt infarcte cerebrale recente multifocale

62. [AVC10065] Alte afectiuni, in afara de hemoragiile meningiene care se pot manifeste prin cefalee brutale () A: Glaucoamele acute B: Sinuzitele blocate C: Meningitele

D: Necroze pituitare E: Glaucoamele cronice

63. [AVC10066] Profilaxia secundara in cazul ischemiilor de origine cardioembolica (AIT si infarcte constituite(255) () A: corticoide si imunsupresoare B: tratament antitrombotic C: risc embolic crescut: AVK D: risc embolic scazut sau contraindicatie la AVK:aspirin E: tratamentul cardiopatiei: antiaritmice, proteza valvulara

64. [AVC10067] Sindromul ''locked-in'' se caracterizeaza prin: (pag.251) A: secundara unui infarct protuberantial bilateral B: starea de constienta profund alterata C: hemianestezie izolata D: hemiplegie masiva proportionala E: tetraplegie cu diplegie faciala si mutism

65. [AVC10068] Hematoamele din hipertensiunea arteriala se caracterizeaza prin: (pag.257) A: hematoame cu localizare profunda: capsula interna, protuberanta, etc. B: hematoame cu localizare lobara: teritoriu cortico-sub-cortical C: asociat cu leucopatie extinsa (''leucoaraioza'') D: la explorare RMN: apare ''semnul triunghiului vid'' E: la explorare RMN: hipersemnal in secventa FLAIR

66. [AVC10069] Tratamentul unei suspiciuni de tromboflebită cerebrală este caracterizat de () A: Anticomitiale în caz de criză epileptică B: Antiagregante C: Tratament etiologic dacă este posibil D: Anticoagulare de primă intenţie E: AVK ca primă opţiune de tratament anticoagulant

67. [AVC10070] Etiologia unei tromboflebite cerebrale se stabileşte prin () A: Căutarea sindromului antifosfolipidic B: Căutarea unei boli autoimune C: Puncţie lombară D: Căutarea unei trombofilii

E: Examen ORL, stomatologic

68. [AVC10071] Hematoamele intraparenchimatoase cerebrale legate de abuzul de droguri sunt caracterizate prin () A: Frecvent localizate lobar B: Diagnosticul trebuie confirmat rapid prin teste toxicologice C: Cocaină este incriminată D: Frecvent la subiecţii tineri E: Favorizate de HTA

69. [AVC10072] Hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloidă sunt caracterizate prin () A: Arterele mici sunt fragilizate de depozitele amiloide B: Apar deseori în timpul unei supradoze C: Apar deseori în timpul unui puseu de HTA D: Localizarea este frecvent în teritoriul cortico-sub-cortical E: Diagnosticul este suspectat la un pacient vârstnic, în general dement

70. [AVC10073] Hematoamele intraparenchimatoase cerebrale din hipertensiunea arterială sunt caracterizate prin () A: Nu necesită măsuri de protecţie cerebrală ca la cele ischemice B: Tratamentul în acut constă în scăderea presiunii arteriale pe cale i.v. C: Sunt asociate cu leucoaraioză D: Sunt legate de ruperea marilor artere E: Sunt legate de ruperea micilor artere perforante

71. [AVC10074] Profilaxia secundară ischemiilor de origine cardioembolică include () A: Tratamentul cardiopatiei B: Statine C: Anti-HTA D: AVK dacă riscul este crescut E: Apirina dacă riscul este scăzut

72. [AVC10075] Profilaxia secundară ischemiilor de origine ateromatoasă include () A: Anti-HTA B: Anticoagulante orale C: Screening-ul diabetului şi tratamentul acestuia D: Tratamentul cardiopatiei

E: Antiplachetare

73. [AVC10076] Tratamentul neurochirurgical în infarctul cerebral este indicat pentru infarct () A: emisferic cu edem cerebral malign B: in lobul temporal usor accesibil C: lacunar D: cerebral profund E: cerebelos cu efect de masa

74. [AVC10077] Tratamentul anticoagulant în infarctul cerebral este caracterizat de () A: Riscul de transformare hemoragică este mai mic decât beneficiul aşteptat B: De instituit urgent C: Este indicat în infarct cerebral datând de mai puţin de 4:30 h D: Este indicat în AIT de origine cardioembolică certă E: Este indicat în infarctele venoase

75. [AVC10078] AIT poate fi evocat de () A: Hemiasomatognozie B: Agnozie vizuală C: Anosodiaforie D: Hemianopsie laterală omonimă E: Afazie

76. [AVC10079] În cazul unui infarct cerebral se vor realiza următoarele examinări în regim de urgenţă () A: WDRL B: Puncţie lombară C: Troponina I, C D: ECG E: Radiografiă toracică

77. [AVC10080] AVC embolice de origine cardiacă pot fi determinate de () A: Miocardită B: Endocardită C: Akinezia segmentară D: Flutterul atrial E: Fibrilaţia atrială

TUMORI INTRACRANIENE:Complement simplu

1. Sunt circumstante ale descoperirii tumorilor intracraniene CU EXCEPTIA:

a. Control de rutinab. Epilepsiec. HTICd. Deficit neurologic centrale. Cefalee neobisnuita

2. Caracterizeaza tumorile intracraniene intraparenchimatoase CU EXCEPTIA:a. In general benigneb. Frecvent in fosa posterioara la copilc. Frecvent in emisferele cerebrale la adultid. Pot fi tumori primitivee. Pot fi tumori secundare

3. In cazul tumorilor intracraniane CT NU identifica:a. Tumorab. Efectul de masac. Dimensiunead. Riscul de angajaree. Tipul tumorii

4. NU caracterizeaza managementul tumorilor intracraniane:a. Combaterea edemului cerebral prin tratament hiperosmolar cu manitol i.v.b. Tratament antiepileptic profilacticc. Exereza totala daca este posibild. Chimioterapiee. Radioterapie

5. Este FALS despre schwannomul acustic:a. Tumora benigna a celulelor tecii Schwannb. Se dezvolta in principal pe nervul VII cranianc. In stadiul precoce exista numai semne auditive si/sau vestibulared. In stadiul tardiv se determina nevralgie de trigemene. Tratamentul consta in excizia chirurgicala

Complement multiplu

6. Sunt semne clinice evocatoare de HTIC:a. Cefalee predominant searab. Varsaturi in jetc. Diplopie prin afectarea nervului VId. Edem papilar unilaterale. Vedere neclara

7. Caracterizeaza tumorile intracraniene intraparenchimatoase:a. Sunt in general maligneb. Situate in fosa posterioara la adultic. Situate in emisferele cerebrale la copiid. Astrocitomul are un grad scazut de malignitatee. Glioblastomul are un grad crescut de malignitate

8. In caz de metastaza cerebrala hemoragica cancerul primitiv poate fi:a. Pulmonarb. Mamarc. De colond. Melanome. De rinichi

9. Caracterizeaza managementul si tratarea unei tumori intracraniene intraparenchimatoase maligne:a. Derivatie ventriculara in urgenta in caz de hidrocefalie acutab. Excizia chiirurgicala pentru toate tipurile de tumorac. Corticoterapie i.v. in caz de edem importantd. Sustinere psihologicae. Tratament antiepileptic profilactic

10. Sunt leziuni tumorale intracerebrale in context de serologie HIV pozitiva:a. Limfom cerebralb. Astrocitomc. Schwannomd. Meningiome. Sarcom Kaposi

11. Caracterizeaza Schwannomul:a. Tumora benina a celulelor tecii schwannb. In principal pe nervul VII cranianc. Risc de epilepsied. Tratament chirurgicale. Doar semne auditive si/sau vestibulare in stadiul precoce

12. Caracterizeaza meningiomul:a. Tumora maligna a meningelorb. Risc de crize de epilepsiec. Risc de compresie a structurilor invecinated. Aspect tipic RMN de tumora extranevraxiala cu baza de implantare meningiana extracerebralae. Tratament chirurgical

Raspunsuri:Complement simplu:1 – A. 2 – A. 3 – E. 4 – B. 5 – B.Complement multiplu:6 – B, C, E. 7 – A, D, E. 8 – D, E. 9 – A, C, D. 10 – A, E. 11 – A, D, E. 12 – B, C, D, E.

1. [TMI10002] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase la copil sunt situate mai ales: (pag. 274) A: în lobul frontal B: în hipofiza C: în fosa cerebrală posterioară D: în lobul temporal E: în ventriculul lateral2. [TMI10003] Metastazele cerebrale hemoragice apar în: (pag. 274) A: cancerul mamar B: cancerul de tiroidă C: melanomul malign D: cancerul de colon E: cancerul de prostată

3. [TMI10004] Hidrocefalia acută aparută ca urmare a unei tumori cerebrale intraparenchimatoase se tratează prin: (pag. 274) A: echilibrarea aportului hidro-electrolitic B: corticoterapie C: derivaţie ventriculară externă D: antiepileptice E: antialgice

4. [TMI10005] Schwanomul acustic este o tumoră benignă derivată din: (pag. 275) A: meninge B: ependim C: celulele tecii Schwan D: cortul cerebelului E: conductul auditiv intern

5. [TMI10006] Riscul tratamentului chirurgical al schwanomului acustic constă în: (pag. 275) A: pareză de plex brachial B: crize epileptice C: paralizie facială periferică postoperatorie D: sindrom de hipertensiune intracraniană E: migrenă

6. [TMI10012] Sindromul de hipertensiune intracraniană (HTIC) se caracterizează prin () A: Poate fi cauzat doar de tumorile cerebrale B: Cefalee vesperală C: Nu este infuenţat de efort D: Greată şi vărsături în jet E: Diplopie prin afectarea nervului VI cu valoarea localizatoare

7. [TMI10013] Diagnosticul final al tumorilor intracraniene se bazează pe () A: Examen CT cerebral B: Electroencefalografie C: Anatomopatologie (după biopsie sau exereză) D: Examen clinic E: Examen IRM cerebral

8. [TMI10014] În caz de hidrocefalie acută se recomandă de elecţie () A: Tratament cu diuretice B: Derivaţie ventriculară externă de urgenţă C: Tratament cu blocante de calciu (nimodipină) D: Administrarea de antiepileptice (profilactic) E: Antalgice

9. [TMI10015] Metastaze cerebrale hemoragice apar în caz de () A: Melanom B: Cancer pulmonar C: Cancer mamar D: Cancer de colon E: Cancer gastric

10. [TMI10016] Despre meningiom, sunt adevărate următoarele afirmaţii () A: Este o tumoră benignă a meningelui B: Este o tumoră malignă a meningelui C: Este localizată intracranian intraparenchimatos D: Este localizată extracranian E: Se tratează medicamentos

11. [TMI10029] Referitor la schwannomul acustic sunt adevărate, cu excepţia () A: Tratamentul constă în excizia chirurgicală B: În stadiul tardiv se determină nevralgie de trigemen C: În stadiul precoce există doar semne auditive şi/sau vestibulare D: Se dezvoltă în principal pe nervul VII cranian

E: Tumora benignă a celulelor tecii Schwann

12. [TMI10030] Managementul tumorilor intracraniane sunt caracterizate, cu excepţia () A: Radioterapie B: Chimioterapie C: Exereza totală dacă este posibil D: Tratament antiepileptic profilactic E: Combaterea edemului cerebral prin tratament hiperosmolar cu manitol i.v.

13. [TMI10031] În cazul tumorilor intracraniane CT identifică, cu excepţia () A: Tipul tumorii B: Riscul de angajare C: Dimensiunea D: Efectul de masa E: Tumora

14. [TMI10032] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase NU sunt caracterizate de () A: Pot fi tumori secundare B: Pot fi tumori primitive C: Frecvent în emisferele cerebrale la adulţi D: Frecvent în fosa posterioară la copil E: În general benigne

15. [TMI10007] Circumstanţele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase sunt: (pag. 274) A: epilepsie B: cefalee C: sindrom de hipertensiune intracraniană D: deficit neurologic central instalat progresiv E: pareză de sciatic popliteu extern

16. [TMI10008] Sindromul de hipertensiune intracraniană are în tabloul clinic următoarele semne şi simptome: (pag. 274) A: cefalee predominant matinală B: sindrom parkinsonian C: vărsături în jet D: edem papilar la examenul de fund de ochi E: vertij Meniere

17. [TMI10009] Glioamele se clasifică în: (pag. 274) A: astrocitom B: meningiom C: ependimom

D: oligodendrogliom E: glioblastom

18. [TMI10010] Imagistica prin CT în cazul tumorilor cerebrale are următoarele roluri: (pag. 274) A: identifică tumora B: identifică dimensiunea C: identifică tipul anatomo-patologic al tumorii D: identifică efectul de masă E: identifică riscul de angajare

19. [TMI10011] Aspectul tipic RMN pentru meningiom constă în: (pag. 275) A: tumoră extranevraxială B: limite imprecise C: baza de implantare meningiană extracentrală D: captare intensă şi omogenă a substanţei de contrast E: demielinizare extinsă în trunchiul cerebral

20. [TMI10017] Circumstanţele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase sunt () A: Deficite neurologice periferice cu instalare progresivă B: Cefalee C: Epilepsie (în general cu debut parţial) D: Sindrom de hipertensiune intracraniană E: Deficit motor central cu instalare progresivă

21. [TMI10018] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase sunt situate mai ales () A: În fosa posterioară la copil B: În fosa posterioară la adult C: În emisferele cerebrale la copil D: În emisferele cerebrale la adult E: În emisferele cerebrale indiferent de vârstă

22. [TMI10019] În funcţie de gradul de severitate şi malignitate glioamele cerebrale se clasifică în () A: Astrocitom (grad înalt cu prognostic nefavorabil) B: Glioblastom (grad scăzut) C: Oligodendrogliom D: Glioblastom (grad înalt cu prognostic nefavorabil) E: Astrocitom (grad scăzut)

23. [TMI10020] În caz de suspiciune de tumoră cerebrală examenul CT este util pentru evaluarea ()

A: Numărului tumorii B: Riscului de angajare C: Dimensiunii D: Efectului de masă E: Gradului de malignitate

24. [TMI10021] Combaterea edemului cerebral se realizează prin () A: Echilibrarea aporturilor hidroelectrolitice B: Poziţie în ortostatism C: Corticoterapie intravenoasă D: Tratament antiepileptic profilactic E: Tratament hiperosmolar (manitol)

25. [TMI10022] Leziuni intracerebrale suspicionate în caz de serologie HIV pozitivă () A: Scleroza multiplă malignă B: Sarcom Kaposi C: Limfom cerebral D: Tuberculom E: LEMP

26. [TMI10023] Despre schwannom (fostul neurinom) acustic, sunt adevărate următoarele afirmaţii () A: Este tumoră benignă a celulelor tecii Schwann B: Este tumoră malignă a celulelor tecii Schwann C: Tratamentul este chirurgical D: Tratamentul este în special medicamentos E: Afectează în principal nervul VIII cranian27. [TMI10024] Meningiomul se caracterizează prin () A: Se tratează chirurgical B: La RMN apare ca tumoră extranevraxială cu baza de implantare meningiană extracerebrală C: Prezintă risc de compresie a structurilor învecinate D: Prezintă risc de crize de epilepsie E: Este tumoră malignă a meningelor

28. [TMI10025] Schwannomul este caracterizat de () A: În stadiul precoce, există doar semne auditive sau vestibulare B: Se tratează chirurgical C: Risc de epilepsie D: Este prezent adesea pe nervul VII cranian E: Este o tumoră benignă a celulelor tecii schwann

29. [TMI10026] Tratarea unei tumori intracraniene intraparenchimatoase maligne se realizează prin () A: Antiepileptic profilactic B: Susţinere psihologică C: Corticoterapie i.v. în caz de edem important D: Excizia chirurgicală pentru toate tipurile de tumoră E: Derivaţie ventriculară în caz de hidrocefalie acută

30. [TMI10027] Metastaza cerebrală hemoragică poate fi produsă de un cancer primar () A: De rinichi B: Melanom C: De colon D: Mamar E: Pulmonar

31. [TMI10028] Tumorile intracraniene intraparenchimatoase sunt caracterizate prin () A: Glioblastomul are un grad crescut de malignitate B: Astrocitomul are un grad scăzut de malignitate C: Situate în emisferele cerebrale la copii D: Situate în fosa posterioară la adulţi E: Sunt în general maligne