Autor :Digori Chirill

Neocomunism în Rusia postsovietică

La momentul de faţă nu există o concepţie despre neocomunism.Neocomunişti în Rusia

se numesc acei care se opun modelului sovietic dar şi cei care susţin (gen partidele

postume ale PCUS) pînă la grupuri extreme incluzînd anarhiştii şi altele.

Situaţia este îngreunată şi de acei care neagă pluripartidismul ca model antisocialist, şi

nici nu există un punct de vedere exact sau asemănător despre teoria comunismul

nesovietic.

Problema principală a dezvoltări neocomunismului este amorfitatea şi neclaritatea

doctrinei dar şi slaba înţelegere a conceptelor şi a esenţei, aceasta conduce la

incapacitatea de a concura cu ideile liberalismului ,comunismului sovietic, şi alte idei ale

curentelor burgheze contemporane, din aceste cauze neocomunismul nu găseşte o

aplicate practică importantă.

Unul dintre autori „Manifestului neocomunist” propune conceptul de neocomusm ca

model de organizare socială , care are la bază ideia de unirea oamenilor în mici

comune ,care de la reprezentanţii lor să interacţioneze cu puterea şi să participe la viaţa

economică.

La momentul de faţă noi putem spune ca sunt 4 organizaţii neocomuniste în Rusia care au

un aport mai mare la viaţa socială şi anume:

1. Partidul Comunist al Federaţiei Ruse

2. Partidul Naţional Bolşevic

3. Partidul Comunist Rus

4. Partidul Comuniştilor Muncitori Ruşi

I. Partidul Comunist al Federaţiei Ruse este descendentul direct al PCUS, dar juridic nu

are nici o legătură cu el deorece orice manifestare al PCUS pe teritoriu Federaţiei Ruse

este intezis, este unul dinte cele 3 partide care au participat la toate alegerile din Duma

Federaţiei Ruse şi unul dinte cele 2 partide care au fost la toate convocările ei.Partidul a

luat naştere la al doilea congres al comuniştilor Ruşi din 13-14 februarie 1993 .

Ca repere pentru dezvoltare de lungă durată sunt construcţia în Rusia a noului socialism,

ca repere de dezvoltare pe scurtă durată sunt :venirea la putere a “puterilor patriotice”,

naţionalizarea bazelor şi ramurilor strategice ale economiei cu salvarea întrepringerilor

mici şi mijlocii, majorarea orientări sociale ale politici statului, de la momentul formări se

află în opoziţie puteri conducătoare.

Organul suprem este congresul partidului, care alege Comitetul Central al PCFR şi

preşedintele lui(din 1993 este Genadii Ziuganov1).

La noua redactarea a programului partidului din 2008 , PCFR este unica organizaşie

politică care apără drepturile muncitorilor salariaţii şi interesele naţionale, de asemenea

în program este remarcat că el se conduce după doctrina marxist-leninistă şi o dezvoltă

datorită experienţei şi progresului naţional şi internaţional în domeniul culturi şi ştiinţei2,

dar un loc de vază în program şi lucrările liderilor de partid o ocupă opoziţia dintre “noua

ordine mondială şi poporul rus” cu istoria lui milenară.Conform programului PCFR

Rusia trebuie reformată în 3 etape .

Prima etapă se palnifică acapararea puteri de către muncitori( care la momentul de fată în

Federaţia Rusă nu sunt) şi o coaliţie conducerea căreia iar fi în credinţată PCFR,al doua

etapă ar fii creşterea rolurilor sindicatelor , va fii o schimbare spre modelul economic

socialist dar micul capital işi va păstra rolul şi a 3 etapă va fi construcţia socialismului.

II. Partidul Naţional Bolşevic este o organizaţie social politică care nu are oficial statut

de partid , înregistrată ca persoana juridică în anul 1993 şi lichidată prin decizie

judecătorească în 2005 şi interzisă din 2007 ca organizaţie extremistă, la 10 iulie 2010

foştii membri ai partidului PNB au creat un nou partid “Altă Rusie”.

Unii cercetători spun că iniţial PNB care era radical naţionalistă a căpătat o tentă mai de

“stînga” şi colaborează activ cu liberalii, după părerea conducătorilor PNB partidul lor

este anticentristă radical “absolut de dreapta şi infinit de stînga”

La începutul anul 2006 PNB a fost refuzat pentru a 5 oară înregistrarea ca un partid

politic dar în anul 2007 PNB a fost recunosc de curte ca organizaţie extremistă şi

activitatea ei pe tritoriu Federaţiei Ruse a fost interzis.PNB este unica organizaţie care are

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Comunist_al_Federa%C8%9Biei_Ruse accesat la 15,12,20132 Programul PCFR

filiale în toată Rusia şi a fost declarată extremistă după legea “lupta cu activitatea

extremistă” ce după părerea liderului ei Eduard Limonov este nota activităţi facute de

partid.

În perioade diferite era folosit “naţional bolşevismul” în spiritul smenovekţilor3 ,

versiunea rusificată al naţional-bolşevismului german timpuriu, ideilor “noii dreapta” şi a

“noii stîngii” europene , revoluţiei conservativă şi revoluţie continuă în spiritul lui Troţki.

Cum spun singuri “PNB acţionează pentru egalitatea socilă în economie, dominarea

imperială în politica externă, libertăţi cetăţeneşti şi politice în politica internă.Statalitatea

naţional bolşevistă este crudă pe dinafară, pentru inamici externi şi moale pe dinăuntru ,

pentru cetăţeni lor.4”

III. Partidul Comunist Rus sau Partidul Comunist Revoluţionar a activat în perioada

1991-2001, cînd în 2001 a aderat la Partidul Comuniştilor Muncitoir Ruşi.

Partidul sa format la data de 14 decembrie 1991 pe baza platformei marxiste al PCUS ,

presa partidului a devenit ziarul “Mîsli”, partidul a fost înregistrat la ministerul justiţiei la

19 martie 1992.În iulie 1993 PCR a intrat în Frontul Salvări Naţionale şi conducătorul

partidului Anatolii Criuckov a intrat în Consiliu Politic al Frontului Salvării Naţionale ,

partiudul a participat la încercarea puchiului de la Moscova şi la evenimentele de la Casa

Albă.

În 1999 a început împărţirea formal dintre gruparea din Moscova şi Sankt Petersburg,

PCR nu a trecut pînă la 1 iulie 1999 reînregistrarea şi conform regulilor legii federale

“despre instituţii publice” a pirdut statutul de instituţie din toată Rusia, după aceste

evenimente în secţia de justiţie al oraşului Sankt Petersburg a fost înregistrată un partid

regional communist înregistrat la 6 iulie 1999 şi sa despărţit de partidul naţional şi şia

continuat activitatea ca organizaţie politică independentă.

La 27 octombrie 2001 la congresul unit al Partidului Comunist Muncitoresc Rus şi al

Partidului Revoluţionar Comunist sa format un partid unic cu păstrarea numelor ambelor

partied şi Partidul Comunist Rus şi sfîrşit activitatea individuală.

3 Curent ideologico-politic născut în ani 1920 în diaspora rusă , care îşi are originile de la colecţia de articole „Smena Veh” şi ideia centrală este cooperarea cu Rusia Sovietică motivînduşi poziţia cu aceea că puterea a „renăscut” şi activează în interesele Rusie.4 Manifestul Partidului Naţional Bolşevic

IV. Partidul Comunist Muncitoresc Rus este al doilea partid comunist ca mărime dupa

PCFR a fost creat în anul 2001 prin fuziunea Partidului Comunist Muncitoresc Rus ,

Partidului Comunist Rus şi Uniuni Comuniştilor, presa de partid cuprinde ziarele “Rusia

Muncitorească”,Ghîndul” şi “Uniunea Sovietică”.Oficial nu aste statu de partid politic şi

din 2007 activează sub forma unei organizaţii publice.

Din 22 februarie 2010 este co-fondatorul partidului poltic Fronul Muncitoresc Rus Unit

înregistrat la 5 decembrie 2010, ca ideologie este de orientare extremă stînga şi critica

Partidul Comunist al Federaţiei Ruse , crede că este posibilă reîntregire URSS.

La 22 aprilie 1991 a apărut mişcarea comustă de iniţiativă şi la 14 aprilie platform

marxistă al PCUS ,pe baza lor la 23 noiembrie 1991 sa format Partidul Comunist

Muncitoresc Rus şi la 14 decembrie Partidul Comunist Rus, diferenţa majoră dintrea

aceste 2 partide esra interpretarea diferită a reformei constituţionale sovietice din 1936.

Din 1994 iese presa de partid şi anume ziarul “ Rusia Muncitorească”, în 1994 PCMR a

participat la scrutinul pentru duma a 2 în componenţa blocului “ Comuniştii-Rusia

Muncitorească-pentru Uniunea Sovietică” care a strîns 4,53% din voturi.

În 1995 PCMR sa divizat şi sa format curentul “Rusia Munctiorească” , la alegerile din a

3 dumă din 1999 PCMR şi PCR au format un bloc “Comuniştii-Rusia Muncitorească-

pentru Uniunea Sovietică” şi au adunat 2,22% din voturi netrecînd pragul electroral de

5%.

În mai 2007 Curtea Supremă de Justiţie a luat o decizie de lichidare formal a partidului

datorită insuficitenţei membrilor de partid, partidul a încercat să conteste fără rezultat

legea despre partied politice în Curtea Constituţionlă, în februarie 2010 PCMR a

participat cu Frontul Stîng şi alţi activişti ai sindicatelor la formarea unui nou partid

politic Frontul Muncitoresc Unit Rus dar registrarea nu a trecut şi el a fost înregistrat la 5

decembrie 2012