8/12/2019 Nechifor Lipan Din Baltagul de Mihail Sadoveanu

1/3

personaj secundar de roman traditional obiecti (mitic si baladic) -

- personaj absent -

"Baltagul", de Mihail Sadoveanu

- roman traditional obiectiv -

(mitic si baladic)

Romanul "Baltagul" de Mihail Sadoveanu (1880-1961) a aparut in noiembrie 1930 si este un adevarat "poem al naturii si al sufletului omului simplu, o Miorita in dimensiuni mari" (George Calinescu). Versul motto, "Stapane, stapane,/ Mai chiama si-un cane", argumenteaza viziunea mioritica a mortii, careia Sadoveanu ii da o noua interpretare, aceea a existentei duale ciclice, succesiunea existentiala de la viata la moarte si din nou la viata.

Romanul "Baltagul" a fost scris in numai 17 zile si publicat tn 1930, cand Mihail Sadoveanu implinea 50 de ani, fiind primit cu "un ropot de recenzii entuziaste" de catre exegetii vremii. Romanul are ca surse de inspiratie balade populare de la care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti: "Saiga" (setea de implinire a actului justitiar, de infaptuire a dreptatii ce domina toate fa

ptele eroinei), "Dolca" (ideea profundei legaturi a omului cu animalul credincios), "Miorita" (tema, motivul, conflictul, discursul epic simplu, conceptia asupra mortii sunt numai cateva dintre cele mai semnificative elemente ale baladei cese regasesc si in roman).

Romanul este traditional, intrucat ilustreaza lumea arhaica a satului romdnesc, sufletul (dranului moldovean ca pastrator al traditiilor si al specificuluinational, cu un mod propriu de a gandi, a simti si a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii.

Personaj secundar si absent, Nechifor Lipan, sotul Vitoriei Lipan, concentieaza tn jurul sau toate actiunile si intreg zbuciumul interior al femeii, in stradania de a afla adevarul despre omul ei si de a implini actul justitiar al pedep

sirii vinovatilor. X

Nechifor Lipan era oier din Magura Tarcaului si isi castiga existenta ca toti muntenii, "cu toporul ori cu cata", el fiind dintre "cei mai vrednici", pentruca-si intemeiase o stana de oi la munte. Asemeni taranilor sadovenieni, isi petrecea o mare parte din viata in mijlocul naturii, "cu Dumnezei si cu singuratatile", mutandu-si oile de la munte la ses, in functie de anotimp (transhumanta traditionala), apoi se intorcea intotdeauna la casa si la familia lui, pentru ca "munteanul are radacini la locul lui, ca si bradul". Nechifor plecase toamna, ca de obicei, sa cumpere niste oi de la Dorna, dar acum era Sfantu-Andrei si el nu se mai intorsese. Dupa cum socotise Vitoria, barbatul ei intarziase saptezeci sitrei de zile si acest fapt starneste neliniste si banuieli negre nevestei.

Modalitatile si procedeele de caracterizare a personajului sunt cu totul aparte, portretul conturandu-se prin naratiune, prin reprezentarea lui in ochii altor personaje sau prin memeoria afectiva a membrilor familiei. Naratorul nu facein mod direct un portret fizic, infatisarea lui Nechifor se alcatuieste printr-un alt procedeu artistic si anume memoria afectivd a Vitoriei, care-si amintesteca avea "mustata groasa, adusa a oala", sprancenele lasate si statura "indesatasi spatoasa". Chipul barbatului se incheaga in ochii femeii pentru ca acesta iifusese drag din tinerete si-i "era drag si-acuma, cand aveau copii mari cat dansii". Legatura spirituala dintre cei doi soti este solida si eterna, ea se bazeaza pe "dragostea ei de douazeci si mai bine de ani".

8/12/2019 Nechifor Lipan Din Baltagul de Mihail Sadoveanu

2/3

8/12/2019 Nechifor Lipan Din Baltagul de Mihail Sadoveanu

3/3

Sadoveanu a pus accentul pe observatie, restrangand descrierea si dezvoitandactiunea prin construirea unor "caractere puternice, variate sau pitoresti", acesta fiind, probabil, cel mai reusit roman obiectiv inspirat dintr-o balada populara: Nicaieri n-a pus Sadoveanu mai multa obiectivitate si mai putin sentimentalism decat in acest roman [...]. si nicaieri n-a descris cu mai profund realismschimbarea lumii, naruirea societatii patriarhale si idilice prin invazia capitalismului decat in acest roman ce ar fi intemeiat, dupa vorba lui Calinescu, pe automatismul vietii pastorale!" (Nicolae Manolescu - "Sadoveanu sau Utopia cartii").