Fiziologie seriei eritrocitare c2

Eritron totalitatea elem masei eritrocitare. Tot ce ins elem progenitoare pana si eritrocite imbatrinite. Constiuit din 3 comp 1 de generare 2 circulant 3 de distrugere. 1 elem immature de la niv sist reticulo histiocitar. Ansamblul cel prgenitoare si celulele seriei rosii pana la stadiul de reticulocit . Aceste elem parcurg ev mentionata de gen in 5­7 zile . 2 Cuprinde ansamblu eritrocitelor mature si un nr redus de reticulocite. Durata de viata in torentul circulator este de 120 de zile . 3 Se refera la eritrocitele imbatranite si modif morfo­funct in sectoarele ficat splina si sist reticulo­histiocitar.

Hematopoeza process de form al elem figurate ale sangelui. Implica 3 etape: proliferare, diferentiere, trecerea in circulatie . Cuprinde: eritropoeza(form eritrocitelor) leucopoeza(form leucocitelor) si trombocitopoeza (form trombocitelor) Sediul erit este definit inainte si dupa nastere Er inainte de naştere: În func de varsta sarcinii, avem următoarele localizări:

În cazul embrionului de câteva săptămâni, Eritrocitele sunt sintetizate in celulele sacului vitelin. (E primitive), în lunile 2,3 se diferenţiază primele insule de ţesut sanguin în cordoanele Wolf şi Pander (E nucleate, Hb embrinonară), în lunile 3,4 de viaţă fetală, ficatul şi splina capătă proprietăţi hematopietice (E nucleate, Hb fetală) , iar din luna a 6a (până­n luna 9), începe să se dezolte măduva osoasă, cu proprieteate hematopoietică în toate oasele (în luna 9 dispare hematopoieza hepato­splenică, E anucleate, Hb fetală) 2. DUPĂ NĂSCARE (naştere)

Se menţine , imediat, post­natal, se menţine scuzaţi­mă că vă întrerup, este o colegă care stă in picioare, este loc liber aici, este loc liber aici, hai te rog.. Imediat post­natal, se menţine măduva hematogenă în toate oasele, pentru ca apoi treptat, aceasta să se resfrângă până la vârsta de 18 ani în o parte din oase, respectiv: în epifizele proximale ale oaselor lungi (humerus, tibie, femur, etc...), în oasele scurte şi plate.

La adult, continuă să se restrângă măduva hematopoetică, astfel încât rămâne numai în oasele scurte şi plate, respectiv: osul Coxal, Stern, Corp Vertebral, Oase late, Craniu,... Măduva hematogenă se transformă în măduvă nehematogenă, ţesut adipos (maduva galbena nehematogena) Locurile predilecte pentru puncţia biopsică în vederea recoltării măduvei hematogene sunt sternul şi coxalul, creasta iliacă mai precis)

Etapele eritropoiezei 1. Multiplicare şi maturarea precursorilor eritrocitari (celule progenitoare eritroide: BFU­E, CFU­GEMM, CFU­E, proeritroblastul şi eritroblastul) 2. Expulzia nucleului şi cuprinde fazele de la eritroblast oxifil la reticulocit. 3. eritrodiabază şi defineşte trecerea eritrocitelor noi din măduva hematopoietică în circulaţie ;;) Schema eritropoiezei : Etapa de maturare (Celula Stem, pluripotenta)

1

Fiecare tip de celulă în parte acum...

Eritropoieză: Tipuri celulare de evoluţie 1. CSP Celula Stem Pluripotentă, este celula mamă, celula de origine ale tuturor liniilor sanguine. 2. Din CSP se vor diferenţia un grup de celule numite Colony Forming Unit­Gemm CFU­GEMM adică granulocitare, eritrocitare, monocitare, megacariocitare (unităţi formatoare de colonii) 3. Colonia care se diferenţiază din CFU­GEMM este BFU­E(Burst Forming Unit­e) care, în traducere, sunt celule formatoare de colonii eritroide de tip exploziv. Din ele se vor diferenţia celulele formatoare de colonii eritroide, prescurtat CFU­E (colony forming unit­e) Toate aceste tipuri celulare au umr. Carac:

­ deţin receptori pentru eritropoietină ­ au capacitate mare de proliferare şi diferenţiere (şi din p de v morfologic, sunt celule nucleate) Etapa următoare, celulelor formatoare de colonii eritroide, din diferenţierea lor (CFU­E), rezultă proeritroblastul. Celula cap de serie, a seriei roşii sau eritrocitară: 5. Proeritroblastul 6. Eritroblastul bazofil 7. Eritroblastul policromatofil Aceste ...deţin receptori pt eritropoietină, au capacitate de diferenţiere şi proliferare, sintetizează hemoglobină şi enzime, sunt celule nucleate. Următoarele elemente ale seriei roşii:

2

8. Eritroblastul oxifil (normoblast), caracteristici: ­ capacitate redusă de proliferare ­ sinteză redusă de Hb şi enzime ­ evoluează spre reticulocit ­ celulă nucleată cu nucleu mic Din eritroblastul oxifil se diferenţiază, penultima fază... 9. Reticulocitul (eritrocitul tânăr) , caracteristici ­ celulă anucleată, însă cu resturi de ribozomi şi mitocondrii, resturi nucleare (conferă aspect reticular, intraceluar ) (şi veţi observa la l.p. diferenţa dintre eritrocitul tânăr şi eritrocitul matur) ­ nu are capacitatea de proliferare ­ după formare, trece în sânge prineritrodiabază, pentru ca apoi să se maturizeze (mature MILF), în splină, loc unde îşi pierde resturile de mitocondrii şi ribozomi ­ va sintetiza Hemogolbină (Hb) şi enzime până în momentul în care îşi va pierde resturile celulare (e vorba de rib şi mitcndr) Numărul lor în sângele periferic este între şi 5 ­ 18 reticulocite raportate la o mie de eritrocite ( %0) iar determinarea acestui număr are importanţă în a stabili prognosticul unei anemii Să scriem o singură frază pentru a v aminti: Reticulocitoza (creşterea numărului de reticulocite) defineşte sau caracterizează anemia regenerativă (dacă ne creşte nr de reticulocite..) Ultimul stadiu, stadiul de eritrocit matur...

Eritrocitul matur:

­ nu are capacitate de proliferare ­ nu sintetizează Hb, enzime, din acest motiv are o durată de viaţă limitată la 100­120 de zile ;;), este

anucleată şi fără organite celulare

MECANISMUL DE REGLARE AL ERITROPOIEZEI Elemntul de reglare al eritropoieze este eritropoietina, o substanţa de nat polipeptidica. Eritropietina se formează în urma unui proces de proteoliză, asupra unei subs numite proeritropoietinogen (sintetizată de aparatul juxtaglomerular renal ). Aceasta acţionează asupra ERITROPOIETINOGEN­ului (globulină plasmatică). Fragmentul polipeptidic fiind, de fapt, ERITROPOIETINA. !!!!!!!! Uitaţi­vă cu coada ochiului la ecran şi vorbiţi­mi cu ochii la profa , că v­a văzut de multe ori că râdeaţi uitându­vă la ecranul meu! ;;) ... aşa că PE BLAT... :> şi apoi s­a uitat şi la mine... cu o privire de mamă supărată un pic ( :))) ) Producţia de Proeritropoietină depinde de concentraţia tisulară a oxigenului, dacă există HIPOXIE , se stimulează producţia de Proeritropoietină, dacă există HIPEROXIE apare efectul inhibitor... (Ce gândesc părinţii să facă copii lor ca să fie mai vioi, mai roşii în obraji, mai cu vitalitate ? Mersul la munte, altitudinea acţionează prin Hipoxie asupra corpului, rezultând producţia în final de eritrocite tinere.... ) Efecte: ­ creşte masa eritrocitelor circulante prin: ­ stimularea proliferării CFUe ­ stimulează diferenţierea precursorilor eritrocitari şi scurtarea timpului de maturare

3

­ activarea eritrodiabazei :D factorii care sintetizează sinteza de eritropoietinăsunt factori legaţi de capacitatea de transport a oxigenului la ţesuturi (exemple: Anemie scade irigaţia tisulară, în hipovolemie creste sinteza prin mecnism de feed­back) Şi hormonii , de asemenea, deţin efecte asupra sintezei de eritrptină. : efect inhibitor estrogenii Efect stimulator: androgenii (o altă explicaţie pt care bărbaţii au mai multe eritrocite decât femeile, al doilea motiv ar fi menstruaţia...sau sunt tâmpite) Alte exemple de hormoni..: catecolamine, hormonul de creştere (STH), hormonii tiroidieni Alţi factori care influenţează eritropoietina: Factorul de stimulare al coloniilor de granulocite şi macrofage (GM­CSF, Granulocyte­Monoc) = citokină (care stimulează creşterea coloniilor.. ), ele repr cheia în numeroase tratamente, cheia modernă în numeroase tratamente şi veţi lucra foarte mult cu acest termen..., Citokină care stimulează creşterea coloniilor (BFU­E, CFU­GM, CFU­Meg), meg vine de la cariocit Sursa: Limfocite T, celule endoteliate, fibroblaşti 3. Interleukina­3 (IL­3) stimulează , inducţnd diferenţierea, proliferarea şi maturarea precursorilor eritrocitari. Surse: limofocite T

­ de asemenea, Interleukina­3 este, tot, o citokină ... Aceste citokine se fol in scopul studiilor (la noi(, pe când în afară încep să devină o rutină aceste metode de diagnostic

EPO (prescurtarea de la Eritropoietină)

PARTEA A DOUA: CARACTERISTICI MORFO­FUNCŢIONALE 1. Numărul de eritrocite: 4­5,5 mil/mm3 , bărbaţi = 4.9 plus.minus 0,7 mil/mm3, femei =4,3 +­ 0,6 mil/mm3 2. Forma eritrocitului este : ­ disc biconvav, cu marginile rotunjite ­ asigură maximum de suprafaţă la volumul dat (schimburile respiratorii – cu suprafaţa), facilitează

proprietatea de deformabilitate 3. Dimensiunile eritrocitelor ­ DEM: 6,8 – 7,7 um (lungime) ­ GEM: 1,7 – 2,5 (2) um (grosime) (în centru – cu 1 um<decât periferic) 4. Culoarea eritrocitelor.data de Hb eritr; eritorict normal colorat=eritrocit normocrom

VARIAŢII De număr:

­ scăderea numărului de eritrocite: anemie ­ creşterea nr d erit: poliglobulie

De formă: ­ ovale = ovalocite ­ cu forme negeometrice, bizare= poikilocite

4

­ eritrocite sferice = sferocite ­ în seceră = drepanocite ­ cu excrescenţe = acantocite

De dimensiuni:

­ scăderea :microcite; cresterea =macrocit (megalocit); cresterea diam siscaderea grosimii De culoare:

­ palide, slab colorate: hipocrom ­ intens colorate: hipercrom ­ E normo­, hipo­, hipercrome = anizocromie

Eritrocitele normale sunt normocite, normocrome şi PROPRIETĂŢILE ERITROCITELOR: 1. PLASTICITATEA / DEFORMABILITATEA: Proprietatea E mature de a îşi modifica forma la trecerea prin capilare cu diametru < diametrul eritrocitar 2. AGREGAREA ERITROCITARĂ / PLACHETAREA: este propr E de a se deplasa în fişicuri (trenuri de... ) la nivelul capilarelor cu un diamentru mai > de 10um, trenuri ce sunt despărţite de boluri de plasmă 3. REZISTENŢA GLOBULARĂ: Este propr E de a rezista la diferite agresiuni _(mecanice, osmotice, chimice) fără a se produce helomiza. Rez Glob. Se apreciază plasând eritr. În soluţii cu hipotonicitate progresiv crescândă (soluţii de NaCl de concentratii dif.) Valori normale: RG min (hemoliză incipientă) = 0,40­0,44 g% NaCl RG max (hemoliză totală) = 0,32­0,28 g% NaCl. 4.Sedimentarea =propr E de a sedimenta in virtutea gravitatii ­permite aprecierea vitezei de sedim hematiilor sub form unui test:VSH ­tendinta naturala a E de a sedim e infl de urm factori: circ sanguina, incrcarea electrica:plasma, el.fig. , valorea hematocritului, fibirinogen plasmatic(o molecula proteic de dim mari, care at cand e in conc crescuta in plasma, „deranjeaz” dpdv mecanic si el sedim cel. Rosii 5.Scintilatia =propr E de a reflecta razele de lumin ca rezultat al indicilor dif de refractie ai constituentilor membr 6.Permeabilitatea membr sel. ­se permite trecerea: apa, gaze resp, ioni (pompe ionice) ­nu se permite trecerea: proteine, Hb

5