CCoonnddaammnnaatt llaa mmooaarrttee \\nn rreeggiimmuullCCeeaauu[[eessccuu,,pprrooffeessoorruull SSccaallee]]cchhii cceerree ss `̀ ff iiee eexxeeccuuttaatt \\nn rreeggiimmuull BB`̀sseessccuu

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din Rom#nia Anul XIVNOIEMBRIE 2013

ABSENTUL A FOSTPRINTRE NOI

Mi-a fost team` c` nu va ie[i poate a[a cummi-am dorit lansarea celor trei c`r]i \n absen]aautorului, chiar dac`-mi spusese c` va interveni[i se va adresa telefonic celor de fa]`. Am maicap`tat \ncredere când am v`zut c` aula Mu-zeului {u]u \ncepe s` se anime [i c` \naintechiar de ora anun]at` scaunele fuseser` ocu-pate.

Mul]i prieteni, unii reveni]i dup` o vreme.Erau [i camere de televiziune, iar o tân`r` re-porter` a ]inut s` m` intervieveze \nainte de a\ncepe manifestarea. Avea o curiozitate, pe caream \ntâlnit-o [i la unii dintre studen]ii mei. Dece a f`cut Scale]chi acum aproape trei deceniigestul acela pentru care a fost condamnat lamoarte? |ntr-o asemenea \mprejurare, când ne-am adunat s` ne manifest`m solidaritatea pen-tru nedreptatea ce i s-a f`cut de c`tre regimulactual, pentru a c`rui na[tere el a renun]at lavia]`, [tiind bine ce face, \ntrebarea are sens.

De ce, dac` nu s-a schimbat nimic, de cedac` totul este mult mai r`u ca atunci, aceastafiind [i \ntrebarea domni[oarei reporter. [i \nacest sens trebuie decodat [i gestul extrem pecare Florentin \l face din nou, cerând s`-i fieaplicat` pedeapsa cu moartea de atunci, pecare justi]ia de acum chiar i-a men]inut-o, sin-gurul motiv pentru care nu-l execut` fiind acelac` \ntre timp pedeapsa cu moartea a fost abo-lit`. [i atunci Florentin Scale]chi, dizidentul [ieroul anticomunist, dus de dou` ori \n fa]a plu-

tonului de execu]ie [i salvat doar de steauavie]ii lui [i de sacrificiul celei ce i-a dat via]`,cere \nl`turarea acestui impediment formal, re-venirea la pedeapsa cu moartea printr-un refe-rendum. Am fost primii care am semnat Apelulpe care ni l-a propus, de[i tot noi, cei care amvorbit acolo, ne-am opus, dar asta nu din du-plicitate, ci fiindc` sunt cu adev`rat dou` lu-cruri, greu de decelat. {i a contat [i interven]iasa din „absen]`”, care multora le-a stors lacrimi,atitudinea sa de revolt` \n fa]a nedrept`]ii, [iatunci [i acum, imposibilitatea de a o face altfelcunoscut` celorlal]i decât printr-un gest de sa-crificiu suprem, [i atunci [i acum!

Am avut sentimentul c` to]i cei de fa]`, din-tre care mul]i au vorbit cu sinceritate [i durere,dar [i cu speran]` c`, de data aceasta, adev`rul[i dreptatea vor \nvinge, au \n]eles ce se\ntâmpl`, de ce s-a revoltat Scale]chi, [i atunci[i acum, [i de ce regimul \l trateaz` la fel. El esteun om antisistem, un lupt`tor pentru dreptate[i libertate \n absolut, a[a cum numai \n litera-tur` \ntâlne[ti [i foarte rar \n via]`, iar faptul c`[tie s` spun` asta ca nimeni altul, fiindc` estevorba de chiar via]a sa, \n pagini remarcabile dememorii [i proz`, \n poezii de-o frumuse]e [ide o tr`ire greu de uitat, \i ofer` o [ans` \n plus\n a-[i face mesajul cunoscut, \n a-l s`pa \n me-moria contemporanilor, [i sigur al genera]iilorviitoare, ca \ntr-o pisanie \n granit. Prin c`r]ilesale, absentul a fost, a r`mas [i va r`mâne prin-tre noi [i ele sunt r`spunsul cel mai potrivit [ipentru cei ce nu au \n]eles \nc` sacrificiul [i me-sajul lui.

I o n M A R I NI o n M A R I N

P a g i n a 7

P a g i n a 2

fo

to

: h

otn

ew

sfo

to

: h

otn

ew

s

PEDEPSIT PENTRU O CRIM~PE CARE NU A COMIS-O,PROCURORI {P~GARI {IBANII PENTRU FLAGRANTDELICT JUCA}I LA POKER...

{ti]i ce au \n comun {ti]i ce au \n comun scandalurile „Ro[iascandalurile „Ro[iaMontan`” [i gazele deMontan`” [i gazele de[ist, privatiz`rile ratate[ist, privatiz`rile ratateOltchim [i CFR Marf`,Oltchim [i CFR Marf`,condamnarea penal` condamnarea penal` a unui ministru \na unui ministru \nfunc]ie [i plimb`rilefunc]ie [i plimb`rile\ntre DNA [i executiv\ntre DNA [i executivale vicepremierului?ale vicepremierului?

}ara \n}ara \n cc aa rr ee nu vinenu vine nn ii mm ee nn ii

P a g i n a 8

Rudele poli]i[tilor r`ni]i \n misiune pot fi angajate \n MAI f`r` concurs

Rudele poli]i[tilor deceda]i sau r`ni]i \n misiune pot fi an-gaja]i \n Ministerul Afacerilor Interne f`r` concurs, potrivitunui proiect de lege adoptat, luni, de Senat, cu 98 de voturi„pentru”, 13 „\mpotriv`” [i 3 ab]ineri.

Potrivit proiectului de lege, la cerere, poli]istul r`nit \ntimpul exercit`rii atribu]iilor de serviciu poate fi men]inut \nactivitate \n unit`]i ale MAI.

Ordonan]a Guvernului mai prevede \nmatricularea co -piilor afla]i \n \ntre]inerea poli]istului \ncadrat \ntr-un gradde invaliditate \n institu]iile de \nv`]`mânt ale MAI.

De asemenea, copiii afla]i \n \ntre]inerea poli]istului de-cedat sau \ncadrat \ntr-un grad de invaliditate, precum [iso]ul sau so]ia acestuia, pot fi numi]i \n func]ii de poli]istsau angaja]i ca personal contractual, f`r` examen sau con-curs, \n unit`]i ale MAI, dac` \ndeplinesc condi]iile legale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat \n calitate defor decizional.

AMOS NEWSAMOS NEWS18 Nov. 201318 Nov. 2013

Bloc notes

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-O.NU

Coordonare: Ion COSTEI - Director general, Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ, Cristina Doriana CÎMPAN - Secretar de redac]ie

Colaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Thomas CSINTA, Ion DRAGOMAN, Sorin Lucian IONESCU, Liviu MAN, Ion MARIN, Damian PAL, Costinel STAN, Corneliu VLAD, George VELICU, Lucian V~LCAN, Gelu VOICAN-VOCULESCU.

Colectiv de redac]ie: Dana DUMITRESCU, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficiipecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

|n perioada 26 – 29Septembrie 2013, Admi -nistra]ia Na]ional` a Peni-tenciarelor a prezentat oserie de exerci]ii demon-strative, pe platforma dela intrarea principal` aCentrului Expozi]ional„ROM EXPO”, referitoare lamodul de solu]ionare aunor situa]ii \n care un

mij loc de transport specialeste atacat cu arme de focsau când, într-un mijloc detransport special, este luatun ostatic;

Vizitatorii expozi]iei auputut vedea vehiculelespeciale folosite \n sis-temul penitenciar precum[i demonstra]ii con]inândelemente de lupt` [i au

toap`rare, individuale [i înechip` precum [i cu uni -t`]ile canine antrenatepentru depistarea dro gu -rilor [i a telefoanelor mo-bile.

La standul Ad mini stra -]iei Na]ionale a Penitencia-relor, cei interesa]i auputut ob]ine mai multe in-forma]ii.

|nc` de la \nfiin]are, Organiza]iapentru Ap`rarea Drepturilor Omului aac]ionat prin toate mijloacele puse ladispozi]ie de lege, pentru promovareadrepturilor [i libert`]ilor fundamentaleale omului \n România, dar, mai ales,s-a pus \n slujba celor care au avut desuferit abuzuri ori \nc`lc`ri flagranteale acestor drepturi din parteainstitu]iilor statului cu care au intrat \nrela]ie pentru solu]ionarea unor cereri\ndrept`]ite.

Odat` cu punerea \n aplicare a Legiinr. 48 din 2002, cu modific`rile ulte-rioare (devenit` Legea nr. 27 din2004), modalit`]ile de interven]ie aO.A.D.O. s-au \mbog`]it cu posibili-tatea ca reprezentan]i ai organiza]iei –absolven]i ai unor studii supe-rioare de drept – s` poat`acorda asisten]` juridic` \ninstan]`, deoarece insti tu -]ia cap`t` calitate proce-sual` activ` \n procese,atunci când se constat`existen]a unei ac]iuni dediscriminare.

Din dorin]a de a l`murimai bine rolul O.A.D.O. \nfa]a instan]elor de judecat`, tre-buie subliniat faptul c` organiza]iilenonguvernamentale pot constata, con-form Legii speciale nr.27 din 5 martie2004 cu modific`rile ulterioare, \nbaza c`rora func]ioneaz`, existen]avreunui fapt de discriminare, putândinterveni pentru a preveni sau com-bate o eventual` \nc`lcare a legii, cares-ar putea interpreta ulterior ca fiinddiscriminatorie.

A[adar, conform acestor legi spe-ciale, organiza]iile nonguvernamentalecare au ca scop protec]ia drepturiloromului sau care au un interes legitim\n combaterea discrimin`rii, au calitateprocesual` activ` \n procesele civile [ipenale, fiind nevoie doar de cerereapersoanei care se consider` discrimi-nat` \n vreunul din drepturile sale,putând chiar s` se autosesizeze atuncicând discriminarea afecteaz` un grupde persoane.

Odat` constatat` o astfel de si tua -]ie, organiza]ia face o sesizare asupraa ceea ce s-a apreciat a fi o discrim-inare dar, decizia cu privire la existen]aacestei discrimin`ri sau la o eventual`prevenire a acesteia - dar mai ales\nl`turarea efectelor sale - apar]ine \ntotalitate instan]ei de judecat` c`reia is-a adresat aceast` sesizare.

Mai precis, organiza]ia este cea careeste \ndrept`]it` de lege s` constate oac]iune de discriminare pe care o se-sizeaz` instan]ei \n cadrul procesului,prin asistarea juridic` a celui care oreclam`, dar decizia privind existen]a,din punct de vedere juridic, a ac]iuniide discriminare [i, mai ales, efecteleacesteia, \i apar]ine \n exclusivitate in-stan]ei.

|n consecin]`, de[i organiza]iilenonguvernamentale \n cauz` ob]incalitatea procesual` activ` \n virtuteaacestei legi speciale, pentru a nu l`sa

locinterpret`rilor, forma sesiz`rii in

stan]elor de c`tre aceste organiza]ii ar trebui s` se \ncadreze [i \n cerin]eleunei cereri acceptate de Codul de pro-cedur` civil`.

Aceste organiza]ii nonguvernamen-tale \ns`, nu au nici calitatea de parte[i nici aceea de ap`r`tor, motiv pentrucare, dac` ar fi s` \ncadr`m cerereaacestora \n unul din articolele Coduluide procedur` civil`, nu am putea-oface decât \ntemeindu-ne pe preved-erile art.49 C.proc.civ. privitoare la in-terven]ia \n proces a altor persoane.Interven]ia \n proces a unei organiza]iinonguvernamentale, [i implicit [i aO.A.D.O., va fi o „interven]ie voluntar`

\n interesul uneia din p`r]i” – a[acum o prezint` art. 49 alin. 2

C. proc. civ., respectiv areclaman]ilor, de[i este[tiut faptul c` ceea ce dis-tinge cele dou` forme deinterven]ie nu este intere-sul – care este \ntot-deauna propriu, al

in ter venientului – ci dreptulinvocat, care, \n cazul nostru,

apar]ine reclaman]ilor. \nacela[i timp, interven]ia poate fi [i

\n interesul ap`r`rii legii, atunci cândprin ac]iunea insti tu]iei statului – inclu-siv a unei instan]e judec`tore[ti – este\nc`lcat` o pre vedere legal`.

A[a cum am men]ionat mai sus,aceste organiza]ii au dobândit calitateprocesual` activ` \n virtutea legii [i vinspre a participa \n aceste procese lasimpla cerere a uneia din p`r]i. Neafl`m \n fa]a unei interpret`ri restric-tive a art.68 alin.2 din Codul de proce-dur` civil`, datorit` modific`rii aduseLegii nr. 48 din 2002, prin Legeanr.27/2004, ce a eliminat obligativi-tatea existen]ei mandatului special dereprezentare acordat Organiza]iei,l`sând liber` aplicarea articolului 47din Constitu]ia României privind drep-tul la peti]ionare.

Aceast` interpretare rezult` [i dinDecizia nr.285 din 01 iulie 2004 aCur]ii Constitu]ionale, publicat` \nM.O. nr.711/06.08.2004, referitoare laexcep]ia de neconstitu]ionalitate a dis-pozi]iilor art. 22 al O.U.G. nr.137/2000 privind prevenirea [isanc]io narea tuturor formelor de dis-criminare, aprobat` [i modificat` prinLegea nr. 48/2002 cu modific`rile [icomplet`rile ulterioare, \n baza c`reia,a[a cum am ar`tat anterior, \[idesf`[oar` activitatea \n instan]` [ireprezentan]ii O.A.D.O.

Ne sim]im datori s` facem acestepreciz`ri datorit` faptului c` \n timp,ne-am confruntat cu atitudini nefire[tiale unor instan]e care, s`vâr[ind ele\nsele un act de discriminare \n ce neprive[te, g`sind temeiuri neconformecu legea men]ionat`, pun \n discu]iecalitatea procesual` a organiza]iei \nproces [i, uneori, nu aprob` prezen]areprezentan]ilor no[tri.

O . A . D . O .O . A . D . O .

Titlul, [ocant, reflect` o realitate [i maidramatic`. De fapt, logica, dac` poate finumit` a[a, a justi]iei duce la aceast`concluzie aberant` de men]inere asentin]ei cu moartea, dup` ce \nsu[iCeau[escu a comutat-o \n \nchisoare petermen de 20 de ani.

Demonstra]iile din bro[ura pe careOADO [i alte organiza]ii neguvernamen-tale au lansat-o, de[i extrem de labo-rioase sunt impecabile. Totul pleac` dela cererea de computare a pedepseiprimit` dup` revolu]ie, din motive la felde discutabile, de aceea[i factur`, cum sedemonstreaz`, a perioadei \n care a fost\ncarcerat \nainte de 1989, pe care ulte-rior o alt` instan]` a desfiin]at-o, altfelspus, a executat o pedeaps` ilegal`.

Spre a \n]elege mai u[or, redau dinmemoriul semnat de OADO [i trimisCur]ii de Apel Bucure[ti, urm`torul pasajl`muritor:

„Ca o ultim` concluzie, \n mod para-doxal, a admite teza Tribunalului Bu-cure[ti [i Parchetului de pe lâng` D.N.A.,ar \nsemna c` de fapt ne afl`m \n fa]aunei hot`râri ce nu poate fi schimbat`, ci,legal` [i temeinic` fiind, \n baza Coduluide procedur` penal`, \l sc`p`m pe Flo-rentin Scale]chi de deten]ia r`mas` [i,aplicându-i pedeapsa cea mai grea - re-spectiv, condamnarea la moarte, - \l \m -pu[c`m !!!

Chiar dac` a fost declarat erou na ]io -nal, chiar dac` statul român l-a recunos-cut de]inut politic, tot printr-o sentin]` adecis ca ilegal` condamnarea la moarte[i c` a executat 5 ani de \nchisoare \nregim de condamnat la moarte [i recluz-iune total` nevinovat fiind, chiar dac` af`cut [i revizuire prin care solu]ia dat` de-finitiv \n 2011, dup` 5 ani de procese, afost c` revizuirea este ne\ntemeiat`, e osolu]ie nou` de fond prin care DeciziaTribunalului Militar Teritorial Bucure[ti edin nou men]inut` conform cerin]elorart.405, al.1 [i 2 C.p.p., deci, pe cale deconsecin]`, prof. Scale]chi este din noucondamnat de dou` ori la moarte pentrucomplot \n vederea tr`d`rii, submin`rii [isabot`rii societ`]ii socialiste din RSR, de[isuntem \n plin capitalism, iar Româniaeste membr` NATO [i UE [i, evident, tre-buie omorât cu orice chip, chiar dac`faptele pentru care a fost condamnat aufost dezincriminate cu 24 de ani \n ur -m`.”

Prin urmare, numai faptul c` aceaprim` sentin]` [i cu tot ce a urmat ar fifost legale [i \n mod justificat executateduce la concluzia c` nu se poate aplica\n spe]` computarea.

Dincolo de subtilit`]ile judiciare pecare ap`r`torii d-lui Scale]chi le demon-

teaz` f`r` dubiu, este vorba de acestmecanism al urii [i r`ut`]ii pe care anu -mi]i indivizi cu mari func]ii \n stat [i \njusti]ie l-au pus \n aplicare spre a strivi unom care a f`cut numai bine \n aceast`]ar`, care a avut o atitudine de curaj rar\ntâlnit, pân` la sfidarea mor]ii, \n nu-mele libert`]ii [i demnit`]ii celorlal]i, aromânilor umili]i de un regim dictatorial,cum a recunoscut \n fa]a c`l`ilor s`i,ajungând de dou` ori \n fa]a plutonuluide execu]ie.

Ca unui asemenea om, c`ruia \ntr-oprim` faz` i s-au recunoscut toate acestemerite de \nse[i organele de justi]ie, s`fie apoi târât \n mocirl`, discreditat, are-stat prin \nc`lcarea dreptului la ap`rare,prin \nscenarea unei fapte de corup]iefolosindu-se denun]`tori interesa]i, re -compensa]i, s` i se ignore apoi toatecere rile [i posibilit`]ile legale de eliberaresau de reducere a pedepsei, s` fie atacatde indivizi din pres` lipsi]i de verticalitatemoral` [i profesionalism, de coniven]` cucei ce l-au condamnat, toate acestea [imulte alte [icane [i m`suri perfide, ile-gale [i abuzive, dove desc c` este vorbade un sistem ce se simte amenin]at, la felde periculos, la fel de neomenos la fel dedisperat \n dorin]a de a-i anihila pe ceicare lupt` pentru demnitate [i curaj civic,pentru libertatea de expresie, pentrudrepturile fundamentale ale omului. Or,OADO [i exponentul s`u, pre[edinteleFlorentin Scale]chi, profesor universitardoctor, scriitor [i jurnalist de pres` scris`[i de televiziune, tocmai asta a f`cut prin\ntreaga sa activitate, prin c`r]ile [i prinemisiunile sale, ceea ce, o [tia prea bine,pentru c` a primit nenum`rate semnalepân` la cel ce a \nsemnat scoaterea sadin via]a public`, \ncercarea de anihilare,de terfelire, de eliminare din via]a public`[i nu numai.

De fapt, tot ce i s-a pus \n spinare dec`tre un regim totalitar, antidemocratic,condamnat de istorie, este acum reacti-vat acum de un altul, care \n felul acestanu doar c` \[i dovede[te afinit`]ile cu celdisp`rut, dar se dovede[te un continua-tor [i asta nu doar prin aversiunea fa]` deoamenii dedica]i drept`]ii [i libert`]ii, ci[i prin tenacitatea \n a-i duce la cap`tmâr[`viile de nedescris.

Ceea ce face din apelul cople[itor alprofesorului Scale]chi, acela de a cere s`se execute de c`tre actualul regim con-damnarea sa la moarte, pronun]at` deregimul comunist, un semnal de alarm`cumplit, de un dramatism f`r` egal, \nfa]a c`ruia indiferen]a este o atitudine deneadmis, un gest de neiertat.

I o n M A R I NI o n M A R I N

PREZEN}A O.A.D.O. |N INSTAN}E SE BAZEAZ~ PE PREVEDERI LEGALE

PP RR OO TT EE SS TTCCoonnddaammnnaatt llaa mmooaarrttee \\nn rreeggiimmuull CCeeaauu[[eessccuu,,pprrooffeessoorruull SSccaallee]]cchhii cceerree ss `̀ ff iiee eexxeeccuuttaatt \\nn rreeggiimmuull BB`̀sseessccuu

A.N.P. la „EXPOMIL 2013”

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 2

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 3

Sediul materiei

România a maipierdut trei pro-cese la CEDO. Ju -dec`torii Cur]iiEu ropeane a Drep -turilor Omului dela Strasbourg aucon dam nat StatulRomân, \ntr-o sin-gur` zi, mar]i 24septembrie 2013,la plata unordaune morale \n valoaretotal` de peste 18.000 deeuro. Curtea a constatat \ncele trei cauze \nc`lcarea arti-colelor din Conven]ia Euro-pean` a Drepturilor Omuluiprivind interzicerea torturii,dreptul la libertate [i dreptulla via]` privat` [i de familie.

|n primul caz, AntoanetaTudor a dat \n judecat` StatulRomân reclamând \nc`lcareaarticolului 8 din Conven]ia Eu-ropean` a Drepturilor Omului,care se refer` la via]a privat`[i de familie. Antoaneta Tudora acuzat Statul Român c` i-a\ngr`dit accesul la documen -tele Consiliului Na]ionale pen-tru Studierea ArhivelorSe cu rit`]ii (CNSAS), unde seaflau mai multe informa]iireferitoare la tat`l acesteia.

Antonaneta Tudor a sus ]i -nut c`, \n 2001, CNSAS i-apermis accesul la doar câtevadintre dosarele legate de tat`ls`u, decedat \n condi]ii sus-pecte, \n timp ce era investigatde Securitate.

Când a solicitat studiereaaltor dou` dosare, nu i s-a maiper mis acest lucru, astfel c` aintentat ac]iuni \mpotrivaacestor hot`râri, \n perioada2003-2004, care \ns` au fostrespinse de Curtea de Apel

Bucure[ti [i de \nalta Curte deCasa]ie [i Justi]ie.

CEDO a stabilit c` Antoa -netei Tudor i-a fost \mpiedicataccesul la documenteleCNSAS care f`ceau referire latat`l acesteia, astfel c` a decisc` Statul Român s` \i achitefemeii daune morale \n val-oare total` de 4.500 de europentru \nc`lcarea articolului 8din Conven]ia EDO.

Un alt caz judecat mar]i, 24septembrie 2013, de jude c` -torii de la CEDO se refer` laCristian Epistatu, n`scut \n1990, care a reclamat laCEDO c` Statul Român l-a for -]at s` renun]e la ultimul an destudiu liceal pentru a executao pedeapsa cu \nchisoare.

Acesta a acuzat StatulRomân de \nc`lcarea artico -lelor 2 [i 3 din Conven]iaEDO, dup` ce pe perioadadeten]iei a fost supus unortratamente inumane [i degra -dante.

Concret, Cristian Epistatu s-aplâns de faptul c` a fost \ncar-cerat \ntr-o celul` de doar 40de metri, \n care se aflau 27de de]inu]i. De asemenea,Epistatu a acuzat c` \n celul`se aflau [obolani [i gândaci, [ic` a fost nevoit s` suporte

temperaturi extreme vara [iiarna, f`r` ca [efii penitencia-rului s` ia vreo m`sur` \nacest sens. Nu \n ultimul rând,acesta a sus]inut c` s-a\mboln`vit \n timpul deten]iei.

|n baza acestor acuza]ii,CEDO a stabilit c` a fost \n -c`lcat articolul 3, privind in-terzicerea torturii, [i a obligatStatul Român la plata unordaune \n valoare de aproxi-mativ 3.600 de euro.

Cea de-a treia cauz` inten-tat` \mpotriva României [ijudecat` mar]i de judec`toriide la Strasbourg a fost cea alui Mircea Hadade. Acesta aacuzat Statul Român de \n -c`lcarea articolelor 3 [i 5 dinConven]ie, reclamând c` \nPenitenciarul Oradea a fostsupus unui tratament inuman[i degradant, dar [i de faptulc` a fost prezentat \n fa]` in-stan]elor cu c`tu[ele la mâini[i cu uniform` din \nchisoare,nebeneficiind de prezum]iade nevinov`]ie.

Mircea Hadade a sus]inut\n plângerea sa c`, din cauzajudec`torilor Cur]ii de ApelOradea, care nu au examinatla timp chestiunile de dreptinvocate de el, a fost nevoit s`r`mân` \n arest mai multtimp, unde a fost obligat s`\mpart` o celul` mic`, umed`,f`r` lumin` natural` [i neven-tilat` cu de]inu]i periculo[i,motiv pentru care i-a fost afec-tat` respira]ia. }inând cont deplângerile formulate \n maimulte rânduri de Mircea Ha -dade fa]` de condi]iile dedeten]ie din PenitenciarulOradea [i de lipsa de motive\ntemeiate pentru justificareaprelungirii \n exces a m`suriide arestare preventiv`, CEDOa statuat c` au fost \nc`lcatearticolele 3 [i 5 din Conven]iaEuropean` a Drepturilor Omu -lui, [i a dispus ca Statul Ro -mân s` pl`teasc`, \n termende trei luni, lui Mircea Hadadesuma de 10.000 de euro dau -ne morale.

E .D. LUJU.ROE.D. LUJU.RO24 Septembrie 2013

Un poli]ist din Cluj cere autorit`]ilor s`-l eutanasieze

de Ziua Na]ional` a României,pentru c` a fost umilit [i purtat prin

tribunale pentru a-[i face singur dreptate

Agentul SeverLegian vrea s` fieeutanasiat \n cen-trul ora[ului Cluj,de Ziua Na]ional`a României, infor -meaz` site-ulstiridecluj.ro.

Potrivit cereriipe care a trimis-oa u t o r i t ` ] i l o r ,poli]istului estesup`rat c` a fostumilit [i purtatprin tribunal pentru a-[i face singur dreptate, dup` ce [i-a pusvia]a \n pericol \n timpul unei misiuni.

„Subsemnatul Legian Sever Va sile domiciliat \n Mun. Cluj-Na po ca, ..., angajat al Sec]iei Regionale de Poli]ie TransporturiCluj, prin prezentul memoriu va solicit s`-mi aproba]i EUTA -NA SIEREA \n da ta de 1 De cem brie 2013, de ziua na ]ional` aRomâniei, \n Pia]a Unirii din Cluj-Napoca, unde s` aib` posi-bilitatea s` vad` to]i clujenii unde ajunge un poli]ist care [i-af`cut datoria, punându-[i via]` \n pericol pentru a salva via]aunui om. Persoanele care vor vedea acel eveniment \[i vor daseama c` tr`iesc \ntr-o ]ar` \n care nu mai ai voie nici m`cars`-]i faci datoria la seviciu, deoarece ulterior po]i fi pedepsitde [efi iar acestea nu vor fi g`si]i vinova]i niciodat` deoarece\n ]ar` noastr` nu mai func]ioneaz` nici o institu]ie a statului.Timp de 4 - 5 ani nimeni nu mi-a f`cut dreptate, nu s-a luatnici o m`sur` \mpotriva celor vinova]i de[i c`tre MinisterulAfacerilor Interne am f`cut mai multe memorii dar r`spunsula fost \ntotdeauna acela[i nu este nimeni vinovat”, a scrieLegian \n me moriu.

Poli]istul cere anchetarea celor vinova]i de cele \ntâmplate\n iulie 2009, \n timpul unei ac]iuni de executare silit` de lafirma cet`]eanului sirian Chikhess Khairat.

Agentul Legian a \ncercat atunci s` \l opreasc` pe sirian s`\l atace cu cu]itul pe un alt b`rbat, care participa la executareasilit`. Poli]istul a fost t`iat pe mân` \n mai multe locuri, dar su-periorul lui, [eful Sec]iei 1 Poli]ie, comisar [ef Liviu Cri[an, s-adeplasat \n persoan` la fa]a locului, dup` ce a discutat [i latelefon cu sirianul, [i ar fi mu[amalizat cazul.

Sever Legian relateaz` c` Liviu Cri[an a luat cu mâna cu]itulde jos, l-a [ters de sânge [i apoi l-a aruncat. „Dup` ce a vorbitcu numitul Khairat, a venit la mine [i la colegul meu spu -nându-mi c` numitul Khairat nu a vrut s` m` taie cu cu]itul [ic` nu este ultraj [i c` ne-a dat ordin s` r`mânem \n conti nuarela fa]a locului pân` la terminarea execut`rii silite, refuzând s`ne dea voie s` chem`m un echipaj al ambulan]ei s`-mi acordeprimul ajutor chiar dac` aproape to]i care au fost la fa]` loculuiau solicitat acest lucru”, a scris Legian \n memoriu.

|n raportul s`u, comisarul [ef Liviu Cri[an a scris c` cet` -]eanul sirian a ac]ionat \n legitim` ap`rare, sim]indu-se „ata-cat” acesta fiind \n firm` singur, iar de cealalt` parte fiind maimulte persoane, cet`]eanul sirian a fost nevoit s` se apere, iardin alterca]ia creat` l-a t`iat cu cu]itul pe agentul Legian demai multe ori din gre[eal`. Agen]ii nu au avut ce c`uta pe pro-prietatea privat` a cet`]eanului sirian deoarece la fa]a loculuiavea loc un litigiu comercial. A afirmat faptul c` persoanelecare au fost \n litigiu sunt de fapt prieteni [i c` \n aceea dup`mas` s-au \nt\lnit la mâncat [i la b`ut, iar noi poli]i[tii „am picatde fraieri”.

Legian sus]ine c` dup` acest incident a fost [icanat [i umilitde [efi, care au \ncercat s` \l scoat` nebun [i s` \l dea afar`din Poli]ie. Dup` câ]iva ani, Legian a reu[it s` ob]in` o palid`victorie [i s` câ[tige \n instan]a procesul deschis de el\mpotriva sirianului Chikhess Khairat, instan]a recunoscândagresiunea la care a fost supus poli]istul, dar pe care [efii luinu au v`zut-o.

Sever Legian scrie \n memoriul s`u [i despre afacerile pecare le face sirianul Chikhess Khairat cu [efii IPJ Cluj [i cere s`i se fac` dreptate, chiar dac` de patru ani se lupt` cu mafiadin IPJ Cluj.

I r e n e {I r e n e { T E F ~ N E S C UT E F ~ N E S C U

EVZ.ro - 5 Nov. 2013EVZ.ro - 5 Nov. 2013foto - romania.tvfoto - romania.tv

DD rr ee pp tt aa tt ee ll aa CC EE DD OO 18.000 EURO DINTR-UN FOC!18.000 EURO DINTR-UN FOC!Statul român a suferit trei condamn`riStatul român a suferit trei condamn`ri

la CEDO. Judec`torii de la Strasbourg aula CEDO. Judec`torii de la Strasbourg auobligat statul la plata unor daune mo obligat statul la plata unor daune mo --rale pentru violarea articolelor privindrale pentru violarea articolelor privindinterzicerea torturii, dreptul la libertateinterzicerea torturii, dreptul la libertate[i dreptul la via]` privat` [i de familie[i dreptul la via]` privat` [i de familie

|n acest moment, peste33.000 de condamna]i sunt\nghesui]i \n cele 44 de peni-tenciare din România - cu omedie de 15 de]inu]i pecelul`.

|nchisorile s-au aglomerat,pentru c` dup` revolu]ie aumai fost construite doar treiunit`]i de deten]ie. O solu]ievine de peste hotare, de la ofirm` care administreaz` \noccident \nchisori private.

Penitenciarele ridicate \nparteneriat public-privat re -pre zint` singura solu]ie, sus]inreprezentan]ii Administra]ieiNa]ionale a Penitenciarelor.

|n Olanda, de exemplu, in-fractorii trimi[i la o \nchisoare

particular` au condi]ii maibune, pentru care contribuiecu bani. „Acolo, ca s` intro-duc` ma[in` de sp`lat, fri -gider, ma[in` de sp`lat vase,microunde [i astfel de aparatepe care le avem acas`, tre-buiau s` pl`teasc` o anumit`tax`, s`pt`mânal. Eu a[ vrea,\n primul rând, s` rezolv`mproblema supraglomer`rii,apoi s` aplic`m taxa dife -ren]iat`”, a precizat recent C` -t`lin Bejan, directorul ANP.

Statul ro -mân chel-tuie pentruun de]inutaproape 450de lei pelun` - [i totstatul vapl`ti pentrude]inu]ii din\n ch isor i leprivate.

|n plus,statul tre-buie s` leachite acump e s t e

600.000 de euro unor fo[tide]inu]i care au reclamat laCEDO condi]iile grele de de -ten]ie din România.

Surse judiciare sus]in c`ma gistra]ii Cur]ii pentru drep-turile omului vor s` intentezeun proces-pilot \mpotriva Ro -mâniei pe acest subiect, dup`ce s-au primit mii de plângeri.

l i b e r t a t e a . r o l i b e r t a t e a . r o 19 Octombrie 201319 Octombrie 2013

De]inu]ii cubani ar puteafi caza]i \n pu[c`rii private!

www.oado.ro

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 4

Curtea Suprem` aCurtea Suprem` amen]i nut sentin]a prinmen]i nut sentin]a princare Constantin R`u]`,care Constantin R`u]`,ex-angajat al Direc]iei deex-angajat al Direc]iei deInfor ma ]ii Externe, a fostInfor ma ]ii Externe, a fostcondamnat la moar te,condamnat la moar te,pentru tr` dare, de c`trepentru tr` dare, de c`treautorit`]ile comunisteautorit`]ile comuniste..

Fost angajat al Di rec]ieide Informa]ii Externe, Con-stantin R` u]`, a solicitatCur]ii Supreme revizuireasentin]ei prin care \n 1974a fost condamnat la moar -te.

Autorit`]ile comuniste l-aucondamnat la moarte peConstantin R` u]` pentruc`, \n 1973, ajuns \n SUA, asolicitat azil politic. Dup`1990, R`u]` a solicitat demai multe ori revizuirea [icasarea sen tin]ei.

Vineri, 1 noiembrie, CurteaSuprem` a respins ac]iunealui R`u]` care \[i dore[te,printre altele, [i retro-cedarea unui apartament.

Constantin R`u]` s-an`scut \n jude]ul Alba la 6noiembrie 1943. A absolvitFacultatea de Electronic` [iTelecomunica]ii \n 1966,dup` care a fost cooptat [iangajat la Direc]ia de In-forma]ii Externe (DIE).

|n noiembrie 1973, \ntimpul unei vizite oficiale \n

SUA, el a cerut [i a primitazil politic.

|n 1974 autorit`]ile ro -mâne l-au condamnat lamoarte pentru tr`dare printransmitere de secrete, de -zertare [i pentru refuzul dea se re\ntoarce \n ]ar`.

|n plus, fostului angajatal DIE i-a fost confiscat` [iaverea.

Potrivit propriilor note bi-ografice, R`u]` spune c` adefectat \n SUA \n urm` -toarele condi]ii: „Dup` rea -li zarea unui sistemcom plex de alarm` la se -diul tehnic DIE (din anexa«Arhive» de la Consiliul deMini[tri) [i proiectarea unuisistem similar la locuin]adin Bulevardul Prim`verii alui Nicolae Ceau[escu, a

fost numit de gene -ralul Ion Mihai Pa -ce pa \n echipa depreg`tire a vizitei luiCeau[escu la Ca saAlb` \n 1973, cumisunea secre t`,da t` personal deNi colae (An dru ]a)Ceau [escu de astu dia posibilitateaintroducerii teh niciide ascul tare la CasaAlb`. Imediat dup` ateri-zarea la J.F.K., \nNew-York, \nainte

de a lua leg`tura spreWashington de la aeropor-tul La Guar dia, a luat untaxi [i a anun]at, la primasta]ie de poli]ie, inten]ia dea cere azil politic \n StateleUnite", spune ConstantinR`u]` \ntr-o not` biografic`tri mis` redac]iei gândul.info.

Dup` 1990, ConstantinR`u]` a solicitat de maimulte ori casarea sentin]eicomuniste dar f`r` succes.

A t t i l a A t t i l a B I R OB I R O

gândul . infogândul . info1Nov.2013 1Nov.2013

Recurs la memorie

Ca s` fac o analiz` riguroas`a sistemului actual de re]inere[i de]inere, am s` \ncerc unscurt remember al anilor '80,atunci când, \n calitate dede]inut politic, am petrecut ci-cnci ani \n regim de con-damnat la moarte [i recluziune(izolare) total`.

|n acea perioad` am fostdus \n diverse \nchisori, printrecare: Poarta Alb`, Rahova (\n -chi soarea veche - d` râmat`azi), Spitalul Jilava, Aiud, Gala]i(cea veche), locuri unde amacumulat cuno[tin]e certe de-spre hibele sistemului, despresincopele [i relele lui, din pe-rioada comunist`.

|n primul rând, a[ spune,f`r` teama de a gre[i, c` din-totdeauna, indiferent din ceminister a f`cut parte, Admin-istra]ia Na]ional` a Penitencia-relor a fost tratat` ca oaianeagr` a ministerului sub obl` -duirea c`ruia s-a aflat.

Fie c` a apar]inut Ministeru-lui de Interne, cum era \n pe-rioada aceea, fie c` apar]ineMinisterului Justi]iei, aceast`institu]ie a fost tratat` larubrica „[i altele”.

Ceeea ce nu a \n ]eles ni-meni, este c`, pentru o socie -tate normal`, sistemul [imo dul de deten]ie sunt foarteimportante, pentru simplulmotiv c`, oricât de lung` ar fipedeapsa primit` de unul carea gre[it, care a \nc`lcat legileunei ]`ri, mai curând sau maitârziu, acesta revine \n socie -tate. {i, una e s` fie eliberat din\nchisoare, con[tient c` a pl`titcu libertatea pentru c` a gre[it[i nimic mai mult, c` pe timpuldeten]iei a beneficiat de un

tratament de reeducare, deprograme de [colarizare [i pre -g`tire profesional` \n func]iede aptitudini, \n scopul rea -liz`rii unei reinser]ii socialereale, [i cu totul alta e s`

p`r`seasc` \nchisorea \nr`itdin cauz` c` a avut parte de untratament inuman [i de ojusti]ie nedreapt`, jalnic`, pecare o dispre]uie[te.

Marginaliza]i de societate,pe care nu o intereseaz` delocsoarta acestor n`p`stui]i, ma-joritatea dintre ei revin printrenoi f`r` nicio [ans` de reinte-grare social`, ci abrutiza]i, f`r`regrete fa]` de victimele lor,mult mai „preg`ti]i” infrac -]ional, cu disponibilitate ime-diat` la noi [i mult mai gravef`r`delegi.

Gândindu-ne c` to]i \n via]`am gre[it, m`car o dat`, dac`nu de mai multe ori, f`cândanumite lucruri la limita in-frac]iunilor sau chiar infrac]iuniprev`zute de Codul penal, [i c`doar unii dintre noi au ne[ansade a fi descoperi]i [i pu[i subacuzare, urmând s` pl`teasc`cu propria libertate, dar [i c`de cele mai multe ori exist`

dou` m`suri - cum se zice,pentru unii mum`, pentru al]iicium` - vom avea o abordarereal` [i pragmatic` a drameiumane din spatele por]ilor defier [i al gratiilor din sistemul

penitenciar pomânesc [i alares turilor aflate \n subordineaMinisterului Afacerilor Interne.

Faptul c` sistemul judiciardin România, indiferent c` autrecut 25 ani de la revolu]ie\ncoace, este de notorietate c`

este extrem de prost. Grav estefaptul c` a r`mas la fel de in-hibat, lipsit de orice perspec-tiv`, cu grave probleme \nres pectarea procedurilor, cu osubordonare politic` evident`,

lipsit` de responsabilitateafap telor lor, angajat` politic lanevoie, independent` \n fapt,dar independent` de multe ori[i fa]` de lege, o entitate carese crede de multe ori supe-rioar` na]iunii, mai presus de

lege câteodat` [i ignorant` \nfa]a tuturor denun]urilor [imanifest`rilor \mpotriva ei desocietatea civil`, \n slujba c` -ruia \ntr-un stat democrat artrebui s` se afle, poate la fel caacum 30 de ani \n urm`, cândacuzam justi]ia de subordo -nare \n fa]a Partidului Comu-nist [i a bra]ului ei \narmat:Se curitatea.

30 de ani poate fi o pe-rioad` demn` de luat \n con-siderare pentru o analiz`per tinent`, real` [i lipsit` departipri-uri, f`cut` de un omcare a avut ne[ansa de a fi„clientul” \nchisorilor sistemu-lui comunist, ca de]inut politic,apoi 22 ani s` aib` posibili-tatea s` viziteze aproape totsistemul ca pre[edinte alO.A.D.O. [i c`ruia i-a fost dat s`retr`iasc` ca re]inut politic \nactualul sistem, aceea[i atmos-fera infernal`, decadent` [i ex-terminatoare, iar \n prezent, la24 de ani de la revolu]ie, s` fiedin nou de]inut politic, efec-tuând deja aproape un an dezile de \nchisoare.

A[ vrea s` crede]i c` a[acum nu am avut nici un fel deresentiment fa]` de fo[tii meic`l`i din perioada comunist`,nici azi nu privesc lucruriledecât prin realitatea eveni-mentelor [i observa]iilor zil-nice, c`utând s` scot la iveal`sincopele, metehnele [i men-talit`]ile la care, vrem nu vrem,trebuie s` ne racord`m.

Prof. univ. dr. Prof. univ. dr. Florentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

- v a u r m a -- v a u r m a -

JERTFELE UIT~RII - 8

DRAME UMANE DRAME UMANE |N SPATELE U{ILOR Z~BRELITE|N SPATELE U{ILOR Z~BRELITE

ANALIZ~ A SISTEMULUI PENITENCIAR DIN ROMÂNIA, BAZAT~ PE CELE V~ZUTE {I TR~ITE |N INTERIORUL LUI,

|N DOU~ ORÂNDUIRI SOCIALE {I POLITICE DIFERITE|N DOU~ ORÂNDUIRI SOCIALE {I POLITICE DIFERITE

Ult imul româncondamnat la moarte

publicitatemonitor.oado@gmail.com

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 5

Atitudini

Organiza]ia pentru Ap`ra -rea Drepturilor Omului(OADO), \n ziua de 31 oc-tombrie 2013, a organizat oConferin]` de pres` laMuzeul de Istorie al Municip-iului Bucure[ti (Palatul{u]u), urmat` de lansareaunor lucr`ri din Colec]iaOADO - autor Florentin Sca -le]chi (coloana de fotografiidin dreapta).

Acest eveniment s-a des -f` [urat \n colaborare cu Co-tidianul „Ultima Or`”,

„Fun da]ia România 2000” [iAsocia]ia Cultural` „România\n Lume”.

Florentin Scale]chi, fostul[i actualul de]inut politic alregimurilor Ceau[escu [iB`sescu, prin OADO, al c`reiPre[edinte fondator este, af`cut apel la opinia public`lansând invita]ia de aderarela cererea sa pentru organi-zarea unui Referendum petema dezbaterii publice pen-tru reintroducerea pedepseicu moartea \n România [i

votarea \n Parlamentul Ro -mâ niei a modific`rii le gilorde organizare [i func]io narea urm`toarelor institu]ii:

1. Depolitizarea total` aCur]ii Constitu]ionale [i reve -nirea la legea european` din2004, abrogat` \n mod sa -mavolnic de procurorul se-curisto-comunist MonicaMa covei. Obligatoriu, mem-brii C.C.R. s` provin` numaidin rândul judec`torilor, cuvechime de minim 20 deani.

2. Organizarea C.S.M. s`fie realizat` pe principiul

reprezentativit`]ii profesio -nale [i propor]ionalit`]ii co -res punz`toare prin crearea adou` structuri distincte - unapentru judec`tori [i una pen-tru procurori, având \n ve -dere modific`rile imperiossolicitate de realitatea ro -mâneasc` [i european`, re-spectiv: procurorul trebuie s`fie avocatul statului [i numagistrat, el trebuie s` re -prezinte interesul statului.De asemenea, s` existe \n

C.S.M. o reprezentare mailarg` a societ`]ii civile cudrept de vot, a[a cum oreg`sim \n marile democra]iioccidentale, cu respectareadrepturilor [i libert`]ilorfiin]ei umane.

3. Emiterea unei legi princare magistra]ii s` fie tra[i lar`spundere pentru mal-praxis, la fel ca toate celelal -te categorii profesionale.

Conferin]a de pres` a fostcondus` de Directorul gen-eral al Cotidianului „ULTIMAOR~”, domnul Ion Marin.

Dintre participan]i, au luatcuvântul: dl amba sador GeluVoican Voicu les cu, jurnalistul{tefan Mitroi, Pre[edinteleAso cia]iei Culturale România\n Lume – dl Gheorghe Dra -gomir [i avocatul Ion Cos tei.

Organiza]ia pentru Ap` -rarea Drepturilor Omului, \nnumele domnului FlorentinScale]chi, a transmis mul]u -miri tuturor participan]ilor.

CONSILIUL DIRECTOR CONSILIUL DIRECTOR

C~TRE CURTEA DE APEL BUCURE{TIDomnule Pre[edinte,

Referitor la Dosarul nr. 23599/3/2013Consterna]i de cele ce se \ntâmpl` cu via]a [i familia domnului prof. Flo-

rentin Sca le]chi, ca om al dreptului, de]inut politic condamnat de dou` orila moarte de regimul Ceau[escu, pentru complot \mpotriva R.S.R., neadres`m pe aceast` cale dumneavoastr`, \n speran]a c` v` ve]i aplecaasupra cazului cu fireasc` aten]ie [i legitim` perseveren]`, specific` nobileiprofesiei de magistrat, c` ve]i verifica [i constata realitatea prin propriiledumneavoastr` sim]iri [i ve]i dispune, \n consecin]`, o solu]ie dreapt` [iuman`.

Spunem aceste lucruri \ntrucât am constatat cu stupoare c` legea nu esteaceea[i pentru to]i, c` interpretarea legii, din nefericire, se face discre]ionar.OADO nu solicit` altceva decât ceea ce multor persoane, \n condi]ii similare, li se aplic` [i anume: COMPUTAREA.

CONFERIN}~ DE PRES~CONFERIN}~ DE PRES~

Solu]iile date, atât de Tribunalul Bu-cure[ti, cât [i de Curtea de Apel Bu -cure[ti, nu reprezint` decât m`suragradului de dec`dere [i a lipsei de re-sponsabilitate la care a putut s` ajung`Justi]ia Român` actual`, ]inut` captiv`de pre[edintele ]`rii prin D.N.A., C.S.M.,C.C.R. [i serviciile secrete, lucru recunos-cut public chiar de domnia sa \n con-ferin]` de pres`.

Acest lucru este posibil deoareceavem de-a face cu o lips` cras` de re-sponsabilitate fa]` de un erou alRomâniei, care [i-a jertfit via]a pentru ca\n ]ara lui oamenilor s` li se respectedrepturile fundamentale [i demnitateauman`.

De[i noi, avoca]ii ap`r`rii, am solicitatpe cale legal` ministrului Justi]iei, dom-nului Robert Cazanciuc, s` monitorizezeacest caz special, aflat clar sub controlpolitic [i chiar dirijat, de[i am dat sem-nale clare prin mass-media [i chiarprintr-o \ntrunire la Muzeul de Istorie Bu-cure[ti - Palatul {u]u, \n 31 octombrie2013, de[i personalit`]i din presa scris`[ i audio-vizual` au semnalat despre ev-iden]a adev`rului \n ceea ce prive[tecomputarea, totu[i, când intervine co-manda politic`, adev`rul p`le[te iar min-ciunile [i abera]iile emanate de tot felul

de necunosc`tori ai dreptului din DNAtriumf`, iar verdictul este unul ilegal [iprofund viciat.

Noi, avoca]ii, am mai pierdut ob`t`lie, cu toate c` legea era de parteanoastr`.

De altfel, când \ntr-o ]ar` se facejusti]ie pentru a satisface orgoliile per-sonale ale pre[edintelui ei, atunci aceaJUSTI}IE ESTE ANGAJAT~ {I NU INDE-PENDENT~, iar ]ara are o mare pro -blem`. Dar ceea ce e cel mai grav estec` statul român, ca membru al U.E., \[ipermite neobr`zarea s` ]in` sub stare dedeten]ie ilegal` un simbol al ]`rii, peomul care, de 30 de ani \ncoace, lupt`pentru libert`]ile [i drepturile omului:prof. Florentin Scale]chi.

Cinste lor, iresponsabililor [i tor]ionar-ilor zilelor noastre !

Ne vom adresa imediat la C.E.D.O. cusperan]a c` minciuna are picioare scurte,spre ru[inea acestei Justi]ii care ]ineRomânia pe locul doi \n lume, dup`Rusia (care nu este membr` U.E.) laC.E.D.O. din cele 47 de ]`ri din ConsiliulEuropei.

Av. Ion COSTEIAv. Ion COSTEIAv. Daniel CARAMANAv. Daniel CARAMAN

OPINIILE AVOCA}ILOR LA SFÂR{ITUL PROCESULUI |N DOSARUL DE COMPUTARE

Volumele editate sub egida Organiza]iei pentru Ap`rarea DrepturilorVolumele editate sub egida Organiza]iei pentru Ap`rarea DrepturilorOmului (OADO) pot fi achizi]ionate de la sediul institu]iei. Omului (OADO) pot fi achizi]ionate de la sediul institu]iei.

Rela]i i la Rela]i i la tel/fax: 021.240.74.82 sau 021.240.74.55.tel/fax: 021.240.74.82 sau 021.240.74.55.

(URMARE PAG 5)

Ne-am exprimat \ntr-un sin-gur cuvânt, pentru a explicalimpede, clar [i f`r` nici un felde ne\n]elegere, ceea ce so-licit`m justi]iei române [i anu -me, constatarea unei realit`]ievidente ce urmeaz` a fi confir-mat` de fapte, documente,toate acestea strict ancorate \ntextul legii române[ti.

Concret, lucrurile stau astfel:prin fapta din 17.03.1985, expli-cat` \n detaliu \n dosarul cauzei,dl. Scale]chi a fost condamnat lamoarte.

A „ratat” finalizarea pedepsei,de[i a fost dus de dou` ori \nfa]a plutonului de execu]ie, si -mulându-se procedurile de\mpu[ care, iar dup` circa un an[i jum`tate, Consiliul de Stat alR.S.R. i-a comutat pedeapsa \ncondamnare pe via]`, doardomniei sale, dintr-un lot de 12oameni, ceilal]i fiind executa]i \nperioada imediat urm`toare.

A f`cut \nchisoare, \n regimde recluziune total`, purtând \npermanen]` la mâini si picioarelan]uri de 28 kg, pân` la 22 de-cembrie 1989, când a fost eli -berat, la cererea revolu ]io- narilor, de c`tre Armata Ro mâ -n`, confom Biletului de elibe -rare nr. 16121 al PenitenciaruluiAiud, \n condi]iile \n care Secu-ritatea primise ordin de la Nico-lae Ceau[escu s` execute to]ide]inu]ii politici.

Odat` cu eliberarea, a fostcooptat \n prima conducere aRomâniei, \ntr-un moment ex-trem de greu pentru ]ar`, pri -mind calitatea de pre[edinte alComisiei legislative, juridice [i adrepturilor omului.

Cei cinci ani de \nchisoare ex-ecuta]i ca de]inut politic au fostrecunoscu]i de c`tre TribunalulBucure[ti, Sec]ia a IV-a Civil`, \nDosarul nr. 10353 / 3/2010, \nSentin]a Civil` nr.95/26.01.2011, prin care s-a re-cunoscut caracterul politic alcondamn`rii, deci, \n con-secin]`, o condamnare ilegal`,devenit` definitiv` prin DeciziaCivila nr. 2658/30.10.2011 aCurtii de Apel Bucuresti.

Din Decembrie 1989, \ntrea -ga sa activitate a fost subordo-nat` unui deziderat suprem:protejarea fiin]ei umane [i luptapentru drepturile omului, statulde drept si democra]ia \n Ro -mânia.

Aceste lucruri au deranjat \nmod constant puterea, deci-den]ii politici, reprezentan]iiputerii, to]i ace[tia fiind critica]ipermanent de c`tre dl. Sca -le]chi, din calitatea sa de Pre -[edinte OADO, pentru multele[i gravele abuzuri, dar [i pentruderapaje de la democra]ie.

Consecin]a acestor critici areprezentat-o fabricarea unuinou dosar politic, mascat \ndosar „de corup]ie”, la mod` \nzilele actuale ale regimului, iardup` ani de filaje, urm`ririne\ntrerupte, supravegheri con-tinue, nesfâr[ite intercept`riam bientale [i telefonice, f`r`nici un fel de probe legale,probe inexistente efectiv, prin\nc`lcarea v`dit` [i flagrant` aDeciziei Cur]ii Constitu]ionale [i

a legii de c`p`tâi a unui stat dedrept constitu]ional, a fost are-stat. Dosarul a reprezentat un [irlung de ilegalit`]i, acte nule,abuzuri inimaginabile, \nc`lc`riale tuturor drepturilor consa -crate oric`rui cet`]ean \ntr-unstat democratic.

Mai exact, dosarul a fost \n -toc mit \n 18 zile [i judecat \nregim de urgen]` de c`tre unprocuror transformat special \njudec`tor, numai pentru acestcaz, judec`tor f`r` niciun fel deexperien]` necesar` unui ma -gistrat. Cu alte cuvinte, dosarulnu a beneficiat de o dreapt`judecat`, ci a reprezentat onou` execu]ie, gloan]ele fiind\nlocuite de minciuni.

Domnul Scale]chi, prin ap` -r`torii s`i, a \ncercat s` demon-streze [i s` argumenteze ce eraevident: nevinov`]ia sa, dar s-aconstatat c` ne aflam \ntr-onou` pies` de teatru, reeditat`dup` cea din 1985.

S-au adus domnului judec` -tor argumente bazate pe lege,Constitu]ie, drepturile omului,dreptate [i adev`r, dar s-a con-statat - cu stupoare - c` inter-ven]iile pertinente unui stat dedrept sun` ca un tango \ntr-odiscotec`. Piesa era pies` [i tre-buia jucat` !

Procurorul, prietenul acuza-torilor politici, trebuia s` joacerolul celui ce face dreptate, ceeace nu-l „prindea” deloc. Dim-potriv`, atitudinea lui a demon-strat cu prisosin]` o realitatetrist` [i anume: \n fa]a comenziipolitice, orice adev`r p`le[te \nactul de justi]ie româneasc`.

Acesta este motivul pentrucare ne adres`m dumnea -voastr`, cu credin]a [i speran]ac` ve]i face dreptate acum, \nceasul cel din urm`, consi -derând c`, dac` România maiare o [ans`, aceasta o repre -zint` JUSTI}IA.

Da]i o [ans` acestui popor,da]i o [ans` României !

Referitor la spe]a de fa]`, ex-cedând fondul cauzei, ne afl`min situa]ia prezentat` \n rân-durile de mai sus.

|n mod legal, s-a cerut Tri-bunalului Bucure[ti, conformart.88 C.p., computarea actualeicondamn`ri cu condam nareapolitic` din 1985, \ntru cât cujudecarea cazului actual, pecare vi-l prezent`m, care a fostaprobat` \n principiu printr-odecizie judec`toreasc` [i caresuspend` \n tot Decizia din26.03.1985 a condamn`riipolitice.

Men]ion`m c` judecata defond, apel [i recurs, \nseamn`:Tribunalul Militar Bucure[ti, Tri-bunalul Constan]a, Judec`toriaConstan]a, ICCJ [i din nou Tri-bunalul Constan]a, Curtea deApel Constan]a, ICCJ. Solu]iafinal` dat` de ICCJ, devenit` de-finitiv`, conform art. 415 ,,ho-tarâre executorie”, solu]ia dup`rejudecare conform art. 406fiind cea de la alin. 4, când in-stan]a a considerat c` nu auap`rut date noi \n proces (cul-mea, schimbarea [i trecerea dela comunism la capitalism),motiv pentru care revizuirea afost respins` ca ne\ntemeiat`,

ceea ce \nseamn` c` judecareaefectiv` s-a realizat \n cei cinciani de procese, cu toate con-secin]ele juridice.

Preciz`m, \nc` o dat`, pentruclaritate c` art. 406 stipuleaz`solu]ii dup` rejudecare, legiuito -rul apreciind patru posibilit`]ilegale pe care instan]a le poatepronun]a.

Una dintre acestea este ceade la alin. 4, prin care instan]aconstat` c` cererea de revizuiree ne\ntemeiat` [i o respinge.Deci, \n situa]ia de fa]` ne afl`mexact pe textul de lege [i exact\n limitele stipulate de aceasta.

Aceasta a fost ra]iunealegiuitorului. Cei cinci ani deproces nu sunt o fic]iune sau unvis, ci sunt o realitate juridic`.Nic`ieri textul de lege nu facepreciz`ri [i trimiteri la alt text,care s` impun` obligativitateaachit`rii.

Motivarea Tribunalului ni separe bizar`, ca urmare a decizieipronun]ate ca fiind ne\nteme -iat` [i \n care se poate lesne ob-serva [i sesiza argumenta]iaam bigu`, contradictorie [i cu ofractur` logic` evident`.

Astfel, la pagina 8 din moti-vare, \ntr-o fraz` lung` [i apa -rent laborios enun]at`, ve]iconstata contradic]ia \n apre -cieri [i neconcordan]a afirma -]iilor cu textul de lege. Suntf`cute aprecieri de genul c`ac]iunea nu se \ncadreaz` la art.88 Cod penal, pentru ca \n frazaimediat urm`toare s` se sus]in`contrariul. Astfel: „\ntr-adev`r,una din condi]iile existen]eiconcursului de infrac]iuni pri -ve[ te s`vâr[irea infrac]iunilormai \nainte de condamnareadefinitiv` a infractorului pentruvreuna dintre ele, iar, potrivitpracticii [i doctrinei juridice, seconsider` c` este \ndeplinit`aceast` condi]ie, [i anume,când hot`rârea de condamnare,de[i definitiv`, a fost desfiin]at`printr-o cale de atac extraordi-nar`”.

Totodat`, Tribunalul a con-statat cu mirare c` se ridic` oproblem` de drept, \n cazulhot`rârii [i se \ntreab` pe sine:„...dac` efectele admiterii \nprincipiu a cererii de revizuireechivaleaz` cu o repunere asitua]iei de fapt anterior hot` -rârii de condamnare”. |ntrebareinutil`, \n condi]iile \n care o in-stan]` a suspendat motivat \ntot Hot`rârea din 26.03.1985,hot`râre supus` revizuirii pe operioad` de 5 ani, cât a duratprocesul, timp executat [i pen-trut care ap`rarea a cerut sa fiecomputat cu actuala condam -nare, pe care din 17.03.1985 [ipân` \n 22.12.1989 l-a executatilegal.

|n mod eronat, Tribunalulapreciaz` c`: „prin revizuire setinde la ob]inerea unei hot`râricontrare hot`rârii anterioare”.

Nici un text de lege nu sta -tueaz` obligativitatea ca solu]ias` fie de achitare pentru ca fap -tele s` devin` concurente [i a serealiza astfel computarea.

Este eronat` [i f`r` funda-ment juridic aprecierea Tribuna -lului cum c` „...\ncheierile carepremerg solu]ion`rii cauzei,cum ar fi cea de admitere \nprincipiu, prin care se dispunesuspendarea execut`rii pedep-sei”, \n timp ce \n aceea[i fraz`se afirm` c`: „numai hotarâreadefinitiv` asupra fondului pro-duce efecte juridice \n \n]elesulart 415 C.p.p. putând fi pus` \nexecutare indiferent de solu]iadispus` \n cauz`”.

Nu putem crede c` Tribuna -lul vizualizeaz` selectiv, ne -având o imagine cronologic` [icoerent` a succesiunii hot` -rârilor judec`tore[ti pronun]atede Curtea de Apel Bucure[tiprin apelul formulat de ap` -r`torii domnului Scale]chi [ihot` rârea ICCJ devenit` defini-tiv` ca urmare a recursului (in-diferent de solu]ia dat`, a[acum \ns`[i tribunalul evoc` \n

pag.8, pentru a fi pus` \n exe-cutare). \n mod eronat Tri-bunalul evoc` decizia penal`din 1990, care nu are niciun felde leg`tur` cu revizuirea sen -tin]ei din 1985.

Miguel de Cervantes spunea:„Minciuna are aripi [i zboar`, \ntimp ce adev`rul o urmeaz`târându-se” !

L`sa]i adev`rul s` triumfespre cinstea justi]iei române [ispre salvarea României. Aceastaeste calea, aceasta trebuie s` se\ntâmple \n mod firesc, normal[i natural.

Ca o ultim` concluzie, \nmod paradoxal, a admite tezaTribunalului Bucure[ti [i Parche-tului de pe lâng` D.N.A., ar\nsemna c` de fapt ne afl`m \nfa]a unei hot`râri ce nu poate fischimbat`, ci, legal` [i te mei -nic` fiind, \n baza Codului deprocedur` penal`, \l sc`p`m peFlorentin Scale]chi de deten]iar`mas` [i, aplicându-i pedeapsacea mai grea - respectiv, con-damnarea la moarte, - \l \mpu[ -c`m !!!

Chiar dac` a fost declaraterou na]ional, chiar dac` statulromân l-a recunoscut ca de]inutpolitic, tot printr-o sentin]` adecis ca ilegal` condamnarea lamoarte [i c` a executat 5 ani de\nchisoare \n regim de con-damnat la moarte [i recluziunetotal` nevinovat fiind, chiar dac`a f`cut [i revizuire prin caresolu]ia dat` definitiv \n 2011,dup` 5 ani de procese, a fost c`revizuirea este ne\ntemeiat`, eo solu]ie nou` de fond prin careDecizia Tribunalului Militar Teri-torial Bucure[ti e din nou men -]inut` conform cerin]elor art.405, al.1 [i 2 C.p.p., deci, pe calede consecin]`, prof. Scale]chieste din nou condamnat dedou` ori la moarte pentru com-plot \n vederea tr`d`rii, submi -n`rii [i sabot`rii societ`]iisocia liste din RSR, de[i suntem\n plin capitalism, iar Româniaeste membr` NATO [i UE [i, evi -dent, trebuie omorât cu oricechip, chiar dac` faptele pentrucare a fost condamnat au fostdezincriminate cu 24 de ani \nurm`.

E noaptea min]ii! Numai \n România anului

2013, Justi]ia lui Traian B`sescumai poate inventa asemeneaabera]ii, monstruozit`]i [i ano -malii inimaginabile pentru unom normal.

Statul lui Traian B`sescu \l re -legitimeaz` pe dictatorul Nico-lae Ceau[escu [i crimele lui.

Condamnarea comunismului\n 18 decembrie 2006 a fost ofars` sinistr` [i asta pentru c` \n31 decembrie 1989 România aabrogat pedeapsa cu moar tea.

CONSILIUL CONSILIUL DIRECTOR OADODIRECTOR OADO

P.S. La ora actual`, StatulRomân, prin institu]iile sale pu -nitive, i-a mai r`pit \nc` trei lunidin via]`, \n afara celor [ase aniexecuta]i „la zi”, pentru singuravin` c` a deranjat puterea [i ci -neva nu vrea s` vad` realitatea.

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor OmuluiPAGINA 6

ApelPROFESORULUI FLORENTIN SCALE}CHI, PRE{EDINTELE FONDATOR OADO,|I ESTE INTERZIS DREPTUL LA LIBERTATE !A{A SE |NTÂMPLA |N EPOCA CEAU{ESCU, A{A SE |NTÂMPL~ |N EPOCA B~SESCU

S-A |NTÂLNIT DE NENUM~RATE ORI

CU PROCURORI {I JUDEC~TORI.

A }INUT PRELEGERI |N FA}A LOR.

Atunci nu era un pericol social !

I-AU TRECUT PRAGUL POLITICIENI

DE PRIM RANG

Atunci nu era inamicul public nr. 1 !

I-AU TRIMIS SCRISORI DE FELICITARE

INSTITU}II {I FUNC}IONARI INTERNA}IONALI

DE PRESTIGIU

Atunci nu i se punea la \ndoial` onorabilitatea !

S-A B~TUT PENTRU DREPTURILE

A MII {I MII DE OAMENI

Atunci nu i se contesta buna-credin]` !

S-A AFLAT |N PRIMA CONDUCERE

A ROMÂNIEI POSTDECEMBRISTE

Atunci nu punea \n pericol ordinea public` !

Cui \i este fric` de Scale]chi ?

Ar avea de suferit statul de drept [i democra]ia

dac` el ar fi \n libertate ?

De ce instan]ele nu au ]inut cont de viciile de procedur`

pe care trei avoca]i de mare prestigiu

[i probitate profesional`

le-au prezentat cu claritate \n toate instan]ele ?

Aceasta s` fie esen]a statului de drept ?

Aceasta este Justi]ia reformat` de doamna Macovei ?

Dosarul nr.23599/3/2013

Moni torul Dreptur i lor OmuluiMoni torul Dreptur i lor Omului PAGINA 7

OADO

PO{TAPO{TA

REDAC}IEIREDAC}IEI

Dl. Nicolescu Ruben Aurel, cet`]ean român, de]inut \n Pen-itenciarul Coliba[i [i dl. Marhamati Jughan Ali Asghar,cet`]ean iranian, de]inut \n Penitenciarul Giurgiu, s-au adresatrecent cu peti]ii Organiza]iei pentru Ap`rarea Drepturilor Omu-lui - prin intermediul redac]iei noastre – la care au ad`ugat [ifacsimile dup` unele documente medicale solicit#nd sprijin pen-tru rezolvarea problemelor de s`n`tate cu care se confrunt`.

Lucr`rile au fost luate \n eviden]a O.A.D.O.Peten]ii, care se pl#ng de afec]iuni chirurgicale [i cardiolo -

gice cronice, apreciaz` c` sec]iile medicale, le \ngr`desc dreptulla s`n`tate [i la via]`, atât din punct de vedere al asisten]ei me -dicale, cât [i prin lipsa condi]iilor de \ngrijire a afec]iunilor re-spective, \nc`lcându-se “\n mod v`dit [i fraudulos” prevederileart. 2, 3 din Conven]ia privind interzicerea torturii [i a relelortratamente inumane [i degradante dar [i recomand`rile unorinstitu]ii sanitare de specialitate.

|n baza Acordului de parteneriat - pe care O.A.D.O. \l are cuAdministra]ia Na]ional` a Penitenciarelor, peti]iile au fost tri -mise dlui Director General al institu]iei spre informare [i com-petent` solu]ionare, solicit#ndu-se totodat` [i r`spunsuri scrise\n acest sens, pe care-l a[tept`m cu interes, spre a le pu blica\ntr-un viitor num`r.

REDAC}IAREDAC}IA

Direc]ia Na]ional` Anticorup]ie anun]`c` efectueaz` acte de urm`rire penal`fa]` de Majeczki Izabella, prim procuroral Parchetului de pe lâng` Judec`toriaGheorgheni (jude]ul Harghita), \n sarcinac`reia s-au re]inut dou` infrac]iuni deluare de mit` [i instigare la infrac]iuneade fals \n \nscrisuri sub semn`tur` pri-vat`. Hilar este faptul c`, potrivit Ordo-nan]ei DNA, prim-procuroarea a primitmit` dou` vaci, trei oi [i doi miei, \n va -loare total` de aproximativ 10.000 lei. |nschimb, inculpata ar fi urmat s` \[i exer -cite atribu]iile de prim-procuror, astfel\ncât persoanele cercetate s` beneficiezede o solu]ie favorabil` \ntr-un dosar.

„Pentru a ascunde infrac]iunea deluare de mit` descris` mai sus, inculpataMajeczki Izabella a instigat [i a ajutat opersoan` s` contrafac`, la data de 14 au-gust 2013, \n dou` exemplare, un \nscris\n care a consemnat, neconform ade -v`rului, c` a remis suma de 3.000 leiuneia dintre persoanele de la care pri -mise anterior mita. |n perioada 26 au-

gust-septembrie 2013, inculpata Ma-jeczki Izabella i-a solicitat unui om deafaceri s` \nlesneasc` ob]inerea, de c`tresocietatea comercial` de]inut` de concu-binul ei, a unei lucr`ri de construc]ii, \nvederea ob]inerii unor foloase materiale.|n schimb, Majeczki Izabella i-a promisomului de afaceri, c` va face demersuriastfel \ncât s` fie urgentat` solu]ionareaunui dosar penal constituit ca urmare aplângerii omului de afaceri. La data de 26august 2013, \n schimbul ajutoruluipromis, Majeczki Izabella a primit de laomul de afaceri o saco ` ce con]inea pro-duse alimentare”, se mai arat` \n ordo-nan]`.

Majeczki Izabella a fost re]inut` ur-mând a fi prezentat` la Curtea de ApelBucure[ti cu propunere de arestare pre-ventiv` pentru 29 de zile.

S . A N T I MS . A N T I M

A.M.PRESS 8 Nov. 2013A.M.PRESS 8 Nov. 2013

Iacob Nicul`i]`, procuror laParchetul de pe lâng` Ju -dec`toria Caracal, a fost re]inutluni de DNA pentru s`vâr[ireainfrac]iunii de trafic de in-fluen]`, dup` ce a fost prins \nflagrant duminic` \n timp ceprimea 6.000 euro de la o per-soan` ce avea un dosar penal.

Potrivit DNA, \n cursul luniinoiembrie 2012, Iacob Nicu -l`i]` a pretins de la undenun]`tor suma de 5.000euro, l`sându-l pe acesta s`

cread` c`, prin calitatea deprocuror la Parchetul de pelâng` Judec`toria Caracal, vainfluen]a un alt procuror dincadrul Parchetului de pe lâng`Tribunalul Olt, care efectuacercet`ri fa]` de denun]`torpentru s`vâr[irea unei infrac -]iuni grave, spre a nu dispunetrimiterea acestuia \n judecat`.\n schimbul promisiunii inter-ven]iei pe lâng` procurorul decaz, Iacob Nicul`i]` a primit, \ncursul lunii decembrie 2012,

suma de 22.500 lei (echiva-lentul a 5.000 euro) de ladenun]`tor, prin intermediulunui alt \nvinuit.

De asemenea, \n cursullunii octombrie 2013, IacobNicul`i]` a mai pretins de ladenun]`tor, prin intermediulaceluia[i \nvinuit, suma de6.000 euro, prevalându-se deo rela]ie apropiat` cu pro -curorul de [edin]` din cadrulParchetului de pe lâng` Tri-bunalul Olt, pentru ca acesta

din urm` s` accepte a se ad-ministra probe \n cursul cer -cet`rii judec`tore[ti care s`conduc` spre re]inerea dec`tre instan]` a altei situa]ii defapt decât cea prezentat` prinrechizitoriu \n vederea schim -b`rii \ncadr`rii juridice a faptei,care s` conduc` la aplicareaunei pedepse cu suspendarefa]` de denun]`tor. |n cursul

zilei de duminic`, Iacob Nicu -l`i]` a fost prins \n flagrantdup` ce a primit suma de6.000 euro de la denun]`tor.

Procurorul a fost re]inutpentru 24 de ore, urmând s`fie prezentat cu propunere dearestare preventiv` pentru 29de zile la Curtea de ApelCraiova.

La instrumentarea acestuidosar, procurorii au colaboratcu ofi]erii de poli]ie judiciar`din cadrul DGA [i de sprijinulde specialitate al SRI.

A G E R P R E S A G E R P R E S

11 Nov.201311 Nov.2013

Procuror cercetatdup` ce a pierdutla poker 100.000de euro, bani pentru un flagrant

Un procuror din cadrul DIICOTBuz`u este cercetat de c`tre Parche-tul General, pentru c` nu poate jus-tifica lipsa a 100.000 de euro, banidin fondurile institu]iei cu care tre-buia s` organizeze un flagrant.

Procurorul George M`rg`rit a p` -r`sit DIICOT din cauza acestui scan-dal, iar din primele cercet`ri reiesec` acesta a jucat cei 100.000 de eurola poker online [i i-a pierdut, scrieSursa Zilei.

Plângerea a fost depus` de supe-riorii lui M`rg`rit din Bucure[ti,acesta fiind anchetat \n prezent deprocurorii de la Sec]ia de Urm`rirePenal` [i Criminalistic` din ParchetulGeneral pentru delapidare.

Ministerul Public a precizat c` nupoate dezv`lui mai multe detalii de-spre acest caz, deoarecea dosarul seafl` \n faza premerg`toare.

|n plus, la \nceputul lunii octom -brie a fost demarat` o anchet` in-tern` la DIICOT Buz`u, dup` ce s-aconstatat c` M`rg`rit nu a returnat latimp banii primi]i de la nivel central.

El ar fi trebuit s` se foloseasc` desuma de 10.000 de euro pentru aorganiza un flagrant referitor la olivrare de 7,5 kilograme de ha[i[.

Cazul a fost aprobat la nivel cen-tral, dup` ce M`rg`rit a trimis un re -ferat conducerii Serviciului decom ba tere a traficului de droguri dela Bucure[ti.

Flagrantul a reu[it, \ns` banii nuau mai fost \napoia]i, fiind demarateverific`ri de c`tre superiorii procu -rorului. Astfel, s-a descoperit c` lip -sea o sum` de zece ori mai mare,bani indisponibiliza]i \n cadrul altoranchete. M`rg`rit nu a putut fi con-tactat pentrvu un punct de vedere.

z i a r e . c o mz i a r e . c o m

5 Nov.2013

Un tân`r de 20 de ani a stat9 luni \n arest pentru o crim`pe care nu a comis-o. Incom-petentul procuror care l-a tri -mis \n judecat` este GheorgheEmil Mo]a de la PT Gorj.

Judec`torul care i-a dat 20de ani de \nchisoare lui MihailIgeanu este Gheorghe Con-stantinescu, fost procuror, faptce demonstreaz` c` un fostprocuror nu poate ajungejudec`tor veritabil. |n recurs,ICCJ l-a achitat pe Igeanu de-finitiv. Adev`ratul criminal eliber!

Devine din ce \n ce mai evi-

dent c` un procuror nu poateoferi garan]ia c` poate deveniun judec`tor veritabil [i c`r`spunderea magistratuluipen tru erorile sale grave, \nurm` c`rora se distrug vie]i,trebuie s` devin` o realitate.

Cu atât mai mult cu cât pro -curorii care pretind c` au de-venit judec`tori obiectivi [iimpar]iali, cu greu se desprindde mentalit`]ile de acuzatoridobândite \n procuratura. Uncaz elocvent \n acest sens estecel al tân`rului Mihail Constan-tin Igeanu , \n vârst` de 20 deani, care a fost condamnat la

20 de ani de \nchisoare pentruomor de judec`torul GheorgheConstantinescu de la Tri-bunalul Gorj - care pân` \nanul 2011 a fost procuror \ncadrul Parchetului de pe lâng`Tribunalul Gorj.

Distrus psihic, social, dar [ica imagine public`, dup` 9luni de arest pe nedrept, tâ n` -rul Igeanu a fost \n final achitatde dou` instan]e, \n apel laCurtea de Apel Craiova [i \n re-curs la \nalta Curte de Casa]ie[i Justi]ie. Cine va pl`ti \ns`pentru imensul r`u care i s-af`cut?

Elena DUMITRACHEElena DUMITRACHE

7 Nov. 2013 - luju.ro7 Nov. 2013 - luju.ro

LIPSA DE R~SPUNDERE AMAGISTRA}ILOR PRODUCEDRAME CUMPLITE

PROCUROARE, RE}INUT~ DUP~ CE A LUAT MIT~ DOU~ VACI,

TREI OI {I DOI MIEI

Procuror din Caracal, re]inut de DNA pentru trafic de influen]`

w w w . o a d o . r ow w w . o a d o . r o

Caleidoscop

Toate la un loc [i fiecare \n partene transform` \ntr-o ]ar` ne-frecventabil` [i, din aceast` cauz`,tot mai s`rac`.

Ce afl` un investitor str`in care seuit` la un jurnal de [tiri din Româ-nia, care cite[te o not` de la Camerade Comer] din ]ara sa despre Româ-nia?

Afl` c` este o ]ar` \n carenu func]ioneaz` decât argu-mentul emo ]ional, cel maiadesea sub form` de ma-nipulare. C` nu exist` niciodezbatere serioas` pe te -me importante. C` atuncicând vorbim despre ches -tiuni [tiin]ifice, \n loc s` vor-beasc` exper]ii vorbesc chit`rile,poeziile [i preo]ii. Se vorbe[te dinauzite, se argumenteaz` apo caliptic.

Afl` c` o mân` de oameni, com-plet neinforma]i dar isteri za]i, potbloca \n câteva ore o investi]iestrategic` pentru ]ar`. {i nimeni nu\i opre[te.

O firm` str`in` este \mpiedicat`s` intre s` fac` explorare pe teren,de[i are toate avizele necesare [i au-torit`]ile nu au curajul s` intervin` [is` fac` ordine, pentru c` sunt slabe,obsedate de sondajele de opinie,corupte [i incompetente.

Afl` c` nu poate avea certitu -dinea c` ministrul cu care va vorbinu este cumva vreun infractor,poate chiar unul anchetat pentrufraud`, de orice fel, cu bani sau cuvoturi.

Afl` c` regulile privatiz`rilor seschimb` pe parcursul desf`[ur`riilor, c`, \n general, caietele de sarcinisunt cu dedica]ie, privatiz`rile suntun fel de cumetrie, iar legi esen]iale- precum Codul Insolven]ei - intr` \nvigoare la câteva zile dup` adoptare,f`r` ca m`car instan]ele s` fie pre -g`tite logistic pentru a[a ceva.

Afl` c` Pre[edintele [i Premierulse insult` reciproc ca la u[a cortului,\ntr-o stilistic` dezgust`toare, care \iface \n egal` m`sur` indezirabili

pentru un om cu cei 7 ani de acas`cel pu]in.

Aude o h`rm`laie continu`, o is-terie f`r` margini, o cafteal` gen-eral` \n care nici nu mai [tii cine adat primul, cine a \ncasat primul.

O ]ar` populat` de pisici, maimu -]ici, mitomani, nesim]i]i [i alte crea-turi stranii care totu[i, c` s` vezi,

atunci când au interesul co -abiteaz` foarte bine.

De exemplu, atunci cândtrebuie s` \mpar t` justi]ia,pe h`lci.Afl` c` \n ]ara unde poate

avea de gând s` inves -teasc`, Premierul \mparte

pro curorii \n b`si[ti [i neb` -si[ti, socotind normal` plecarea dinfunc]ii a celor b`si[ti. |mparte do -sarele penale politice [i restul, reco-mandând instan]elor ce decizii s` ia.

{i se \ntreab` omul, desigur, ces` caut eu \n ]ara aceea? S` m`trezesc c` guvernul \mi schimb` le -gisla]ia de azi pe mâine, c` ies câ]ivaoameni \n strad` \mpotriva mea [inimeni nu \mi sare \n ap`rare s`restaureze ordinea?

S` m` trezesc c` ajung \ntr-unlitigiu [i dau peste un procuror po -litic? C` poate o alt` firm` cu carem` voi afl` \n litigiu o va avea c` av-ocat`, iau un exemplu la \ntâmplare,pe mama vitreg` a unui ministru?

De ce ar veni un om \ntreg la cap[i cu respect pentru banii lui \ntr-oasemenea ]ar`? Mai ales \n vremuricând banii sunt la mare c`utare [iinvesti]iile pu]ine.

Nu exist` niciun motiv, iar dateleoficiale arat` acest lucru.

Nu prea mai vine nimeni aicidecât ca s` fac` investi]ii imobiliare,avantajoase la vreme de criz`.

|n rest, nu mai suntem o ]ar`frecventabil`, deci vom r`mâne o]ar` s`rac`.

Z i a r e . c o m Z i a r e . c o m

De când lumea nu s-av`zut ca un popor s` steapolitice[te sus [i econom-ice[te jos; amândou` or-dinele de lucruri stau într-oleg`tur` strâns`; civiliza]iaeconomic` e muma celeipolitice.

Dac` în timpul când ni sepromitea domnia virtu]ii, ci -neva ar fi prezis ceea ce ares` se întâmple peste câ]ivaani, desigur ar fi fost declaratproroc mincinos.

S` fi zis cineva c` cei cepromiteau economii vorspori bugetul cheltuielilor cu40%; c` cei ce combatfunc]io narismul vor sporinum`rul posturilor cu sutele;c` cei ce sunt pentru inde-penden]a aleg`torilor vorface pe func]ionar s` atârneatât de mult de autorit`]ilesupreme încât aceste mii deoameni s` voteze conformcomandei din Bucure[ti; c`

se vor da 17 milioane pedrumul de fier Cernavod`-Chiustenge (Constan]a n.r.),care nu face nici cinci, [i c`patru milioane din pre]ul decump`r`tur` se va împ`r]iîntre membrii Adun`rilor; c`se va constata… cum c` oseam` de judec`tori [i deadministratori în România,sunt tovar`[i de câ[tig cabandi]ii de codru.

Daca cineva ar fi prezistoate acestea lumea ar fi râsde dânsul [i totu[i nu numaiacestea, ci multe altele s-auîntâmplat [i se întâmpl` zil-nic, f`r` ca opiniunea public`s` se mai poat` irita m`car.Nu exist` alt izvor de avu]iedecât munca, fie actual`, fiecapitalizat`, sau sustragerea,furtul. Când vedem milionarif`când avere f`r` munc` [if`r` capital nu mai e îndoial`c` ceea ce au ei a pierdutcineva.

Mita e-n stare s`p`trunz` ori [iun -de în ]ara aceas -ta, pentru mit`capetele celemai de sus aleadminist ra] ie ivând sângele siaverea unei gen-era]ii.

O a m e n icare au comiscrime grave seplimb` pe stra -de, ocup`func]iuni înalte,

în loc de a-[i petrece via]a lapu[c`rie. Func]iunile publicesunt, adesea, în mâinile unoroameni strica]i, lovi]i de sen -tin]e judec`tore[ti.

Acei ce compun grosulacestei armate de flibustieripolitici sunt bugetofagii, ghe -[ef tarii de toat` mâna, care,în schimbul foloaselor lor in-dividuale, dau conduc`torilorlor o supunere mai multdecât oarb`.

Justi]ia, subordonat` po -liticii, a devenit o fic]iune.

Spre exemplu: un om eimplicat într-o mare afacerepe cât se poate de scan-daloas`, care se denun]`.

Acest om este men]inut înfunc]ie, dirijaz` însu[i cerce -t`rile f`cute contra sa; par-tidul ]ine mor]is a-l reabilita,alegându-l în Senat.

Partidele, la noi, nu suntpartide de principii, ci de in-terese personale care calc`f`g`duielile f`cute na]iei înajunul alegerilor [i trec, to -tu[i, drept reprezentan]i aivoin]ei legale [i sincere a]`rii.

Cauza acestei organiz`ristricte e interesul b`nesc, nucomunitatea de idei, organi-zare egal` cu aceea a par-tidei ilustre Mafia [i Camorra,care miroase de departe apu[c`rie.

Mihai EminescuMihai Eminescu

(presa anilor 1870-1889)

Coreea de Nord a execu-tat public, la \nce pu tul luinoiembrie, aproxi mativ 80de persoane, dintre caremai multe au fost acuzatec` au urm`rit emisiuni aleteleviziunii sud-coreene, ac-tivitate strict interzis` \nNord, a anun ]at luni un co-tidian sud-coreean.

„JoongAng Ilbo”, un co-tidian conservator, nu ci -teaz` decât o singur` sur s`anonim` dar cel pu]in ungrup de transfugi nord-coreeni ajun[i \n Coreea deSud a declarat c` a primitinforma]ii care confirm` ar-ticolul cotidianului.

Execu]iile au avut loc la 3noiembrie, \n [apte ora[edin ]ar`, afirm` aceast` surs` descris`drept „fami liar`” cu afacerile interne aleCoreei de Nord, unde a fost recent.

|n ora[ul portuar Wonsan (Est),autorit`]ile au reunit 10.000 de persoanepe un stadion pentru a asista la execu]iaprin \mpu[care a opt condamna]i, potrivitacestei surse care citeaz` un martor ocu-lar.

Cei mai mul]i dintre condamna]i au fostexecuta]i pentru c` au urm`rit emisiunitelevizate sud-coreene, introduse clandes-tin pe DVD-uri sau stick-uri de memorie.Al]ii au fost acuza]i de prostitu]ie.

„Daily-NK”, un site de [tiri administrat detransfugi nord-coreeni [i care dispune

de o re]ea desurse \n Coreeade Nord, a de-clarat c` nu areinforma]ii \n le -g`tur` cu acestsubiect.Un alt site, ad-

ministrat tot derefugia]i, „NorthKorea Intellec-tual Solidarity”,subliniaz` c`

mai multe surse l-au informat, \n urm` cucâteva luni, despre un viitor val de execu]iipu blice.

„Regimul pare s` se team` de posibili-tatea de schimbare a st`rii de spirit a oa-menilor [i \ncearc` s` le induc` team`”,apreciaz` un oficial al site-ului.

Coreea de Nord comunist` este con-dus` cu mân` de fier de trei genera]ii deaceea[i familie, Kim. \n prezent, liderulnord-coreean este Kim Jong-un, nepotullui Kim Il-sung.

M E D I A F A XM E D I A F A X

COREEA DE NORD80 de persoane, executate pentru c` au urm`rit emisiuni televizate sud-coreene

ACOLO, UNDE

SOARELE

NU R~SARE

NICIODAT~...

Sub cerul ve[nic noros al \nchisorii,nu sunt anotimpuri [i nici zile.Aici,Soarele nu r`sare[i nu apune niciodat`.Aici,Iarba cre[te \ntotdeauna invers,dinspre suprafa]`,spre interiorul p`mântului.Aici,nu sunt p`s`ri [i nici v`zduh\n care s` zboare.

Aici,Nu e niciodat` mâine sau ieri.e mereu azi.Aici,astfel c` triste]ea,r`mâne mereu tân`r`sub cerul noros al \nchisorii.aerul pe care nu l-a atins nici o pas`reabia ajunge pentru respirat.Aici,singur`tatea e mereu egal`cu ea \ns`[i.[i-n timp ce iarba se duce tot mai jos,spre adâncul p`mântului,o ploaie de lacrimi cade \n t`cerespre cerul unde soarele nu r`sare[i nu apune niciodat`.

Florentin SCALE}CHI

}ara \n care nu vine nimeni

{ti] i ce au \n comun scandaluri le „Ro[ia Montan`” [i{t i ] i ce au \n comun scandaluri le „Ro[ia Montan`” [igazele de [ist, privatiz`rile ratate Oltchim [i CFR Marf`, congazele de [ist, privatiz`rile ratate Oltchim [i CFR Marf`, con --damnarea penal` a unui ministru \n func]ie [i pl imb`ri ledamnarea penal` a unui ministru \n func]ie [i pl imb`ri le\ntre DNA [i executiv ale vicepremierului?\ntre DNA [i executiv ale vicepremierului?

ACTUALITATEA CLASICILORACTUALITATEA CLASICILORDespre politicienii români

Umor \n celul`Umor \n celul`- Tu cât stai aici?- Cincisprezece zile.- Doar atât?- Da! Pe urm`, m` spânzur`!

Un de]inut \[i \ntreab` un „coleg” : - Pentru ce te afli aici?- M-a p`scut ghinionul. Am vrut s`-mi

r`pesc logodnica dar, din grab`, am luatdoar zestrea...

Acuzat, ce meserie ai?- Filantrop, domnule judec`tor.- Cum vine asta? - Dau de lucru Justi]iei!

publicitatepublicitatemonitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com