Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România A n u l X XA n u l X XOCTOMBRIE 2019OCTOMBRIE 2019

P a g . 4 - 5

P a g . 7

}ARA TUTUROR }ARA TUTUROR POSIBILIT~}ILOR!POSIBILIT~}ILOR!

Crime, violuri, r`piri, agresiuni sexuale, agresiuni fizice, agre-siuni verbale, accidente pe fondul consumului de alcool [i dro-

guri, este tot ce poate fi mai odiospentru o societate!

Este clar c` avem mari pro-bleme \n ]ara noastr`!

Cum s` nu ne \ntreb`m noi,oamenii, retoric a[ spune, undeeste statul? Unde sunt organelelui? Cine ne garantez` siguran]ade zi cu zi? Pentru ce pl`tim sta-tului taxe [i impozite?

Toate aceste nenorociri se\ntâmpl` pe fondul vulnerabiliz`rii\ntregului sistem judiciar, de lapoli]istul de proba]iune sau crimi-nalist, procurorul care suprave-gheaz` munca de poli]ie, pân` la

instan]ele de judecat` care se pare c` \nf`tuiesc actul de justi]ie\n func]ie de „emo]iile” societ`]ii [i informa]iile de la televizor,nicidecum dup` lege.

Observ`m \n permanen]` cum singura problem` de careeste preocupat` aceast` na]iune bolnav` este numai [i numaijusti]ia, \n toate formele ei.

Tr`im momente halucinante. Nici nu [tim, ba avem, ba nuavem, ministru la Interne sau Justi]ie, interimar la Parchetul Ge-neral al Românei, cu interimari [i la institu]iile subordonateDNA [i DIICOT, ba azi avem interimar, ba mâine nu avem deloc[i de fiecare dat` se apeleaz` la Curtea Constitu]ional`, la cei 9\n]elep]i ai României, de parc` nu avem cultura dialogului. |nschimb, Onorata Curte nu face altceva decât s` dea indica]ii debun` func]ionare a institu]iilor, de parc` ar fi ni[te arbitri \ntrecele dou` palate – Cotroceni [i Victoria.

Opri]i-v`, fra]ilor, implicarea insitu]iilor statului [i buna lorfunc]ionare \n campania electoral`!

Cel mai grav dintre toate mi se pare c` se face o extraordinarde mare gre[eal` atunci când se „\nf`ptuie[te” justi]ie la televi-ziunile de [tiri, unde a[a-zi[i jurnali[ti de investiga]ii \[i dau cup`rerea (de altfel, un sport na]ional la români) [i pun verdictef`r` discern`mânt [i f`r` vreo preg`tire juridic`. Ba au [i tupeuls` spun` „eu nu sunt jurist, dar cred c` bla, bla...”!

De luni bune agenda noastr` este f`cut` de cei de la Caracal,de unde ni s-au v`rsat ni[te monstruozit`]i ale unui psihopat,un om \n stare s` fac` orice, inclusiv crime, un individ odios,obsedat sexual [i f`r` reguli de convie]uire normal`, care tr`ia\ntr-o promiscuitate teribil` (este suficient s` vezi casa acestuimonstru cu chip de om, Dinc` pe numele lui).

Este un caz care, dup` luni bune de investiga]ii [i dezbateritelevizate, ne duce exact de unde am plecat, la primele frazede mai sus cu privire la vulnerabilizarea sistemului judiciar [ianume, referitor la cele dou` fete care se presupune c` au fostomorâte de aceste nemernic, fapte recunoscute prin declara]iileproprii \n fa]a organelor judiciare, \nc` nu avem veridicitateamor]ii lor [i nici ADN-uri certe.

Personal m-am ab]inut s` am o pozi]ie \n cazul acesta \nainteca organele competente s`-[i dea verdictul. Dar constat c`, de[ia trecut o lung` perioad` de timp de la apelul disperat la 112al Alexandrei, \nc` nu avem certitudini [i nici un verdict ferm.

Personal, sunt siderat de ce mi-au auzit urechile [i de puz-deria de abera]ii s-au spus pe baza acestui caz.

Repertoriul lor merge de la moarte [i ardere \n butoi a celordou` tinere, Alexandra [i Luiza, pân` la existen]a lor \n via]`,sub tutela unui grup de crim` organizat` [i trafic de carne vie,undeva pe re]eaua Italia – Monaco - Tunisia. Ba chiar au fostv`zute [i identificate de un jurnalist italian.

Dumnezeu \i mai \n]elege pe ace[ti profesioni[ti, a[a-zis cri-minali[ti, speciali[ti \n identificarea ADN-ului, atâta timp cât s-aapelat la FBI.

Oare s-a pr`bu[it sistemul nostru judiciar, sau este \n colaps?Nu mai avem speciali[ti care s`-[i fac` cu adev`rat datoria? Trebuie s` apel`m la al]i specia[ti din alte ]`ri? Este oare corup]ia atât de mare \n ]ara asta?Avem o disolu]ie a organelor statului? Sau poate c` politica

practicat` pe malurile Dâmbovi]ei distruge statul de drept [i de-mocra]ia !?!

F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHIPre[edinte fondator O.A.D.O.Pre[edinte fondator O.A.D.O.

P R E Z E N T U L S U N ~ P R O S T !P R E Z E N T U L S U N ~ P R O S T !Aproape dou` milioane de români nu lucreaz` de[i sunt ap]i de munc`. Vorbim despre o ana-

liz` Eurostat asupra for]ei de munc` din Europa care scoate la iveal` cifra \ngrijor`toare.|n România sunt 12.300.000 de oameni cu vârsta cuprins` \ntre 18 [i 64 de ani, adic` per-

soane care ar putea, cel pu]in teoretic, s` munceasc`. 13% dintre ei, adic` 1.680.000 nu aulucrat niciodat`, arat` datele Eurostat. Dintre cei care nu au avut vreodat` un loc de munc` ceimai mul]i, 900.000, au studii medii.Al]i 700.000 au terminat opt clase, iar 73.000 sunt absolven]i de studii superioare.

Sigur, mul]i dintre cei care au \ntrerupt munca sunt p`rin]i care au r`mas acas` pentrucre[terea copiilor. 2.700.000 de români erau, anul trecut, \n concedii de maternitate [i paternitate.

Cei mai mul]i, 1.600.000, sunt oameni cu studii medii, al]i 600.000 sunt absolven]i de studiisuperioare, iar 450.000 au studii elementare.

d i g i 2 4 . r od i g i 2 4 . r o12 Octombrie 2019

„PLANUL KALERGI” [i baba mioritic`

Despre tâmpirea uneiDespre tâmpirea uneigenera]ii de adolescen]igenera]ii de adolescen]i

SAU DESPRE SAU DESPRE NOUL NOUL TINERET TINERET CRETINIZATCRETINIZAT

MON 10 OCT_19._MONIT OADO a 15.10.2019 20:32 Page 2

C ~ L ~ R E } I I C ~ L ~ R E } I I F ~ R ~ C A PF ~ R ~ C A P

|ntre pusta maghiar` [i stepa ruseasc`, peterenul cu obstacole mo[tenit de la str`mo[i,România alearg`, ca un cal de[elat de istorie,s` prind` din urm` Occidentul.

Singura ei certitudine, dincolo de meriteleiluzorii, e distan]a mare ce o separ` de Eu-ropa de Vest.

Decalajul ]ine de secole [i, vorba celebru-lui economist, pe termen lung to]i s\ntemmor]i.

Povestea patriei de la periferie \[i p`s -treaz`, \n timp, finalul trist. Avansul Occiden-tului s-a dovedit insurmontabil.

Cu toate astea s-au g`sit, \n epoca mo -dern`, oameni care [i-au riscat numele, via]a,libertatea [i averea ca s` reduc`, prin oper`politic`, handicapul românesc.

Baza ideologic` a efortului de schimbare afost importul de lege, institu]ii, idei [i moral`,fiindc` trebuia adus ceea ce lipsea.

Pa[opti[tii, de exemplu, au introdus \n]ar`, pe sub nasul vame[ilor, libert`]ile ilu-ministe, elanul na]ional [i viru[ii justi]iei so-ciale, lua]i de la burghezia parizian`.

Proiectul lor de modernizare a }`rilorRomâne a fost ridicol prin mijloace, dar su -blim prin urm`ri. Mica Unire a decurs dinzarva pa[optist`, care a reu[it s` induc` ocon[tiin]` na]ional` \n r\ndul unei genera]iide tineri boieri cu [coal` [i avere.

Urm`torul efort de modernizare a fostf`cut sub domnia regilor nem]i Carol [i Fer-dinand, de la 1866 p\n` la Marea Unire. N-afost un proiect cu cap [i coad`, ci mai de-grab` o concluzie tras` dup` o jum`tate desecol.

Carol n-a modernizat mare lucru, marileschimb`ri au fost f`cute de clasa politic`româneasc`, \ns` regele a tronat ca un st\lp\n jurul c`ruia au putut oscila ambi]iile, cre-ativitatea [i tr`d`rile locale.

Nici Ferdinand n-a contribuit cine [tie ce lavisul unit`]ii na]ionale, marile decizii [i actelede curaj fiind duse \n spate tot de clasapolitic` româneasc`. Dar prezen]a lui mut`\n mijloc a plasat evenimentele sub aura unei

coroane. Modernizarea statului [i a societ`]ii,at\ta c\t` a fost, s-a f`cut prin acela[i importde cunoa[tere, adus cu valiza de la Berlin,Viena, Sigmaringen [i Paris.

}`r`ni[tii [i liberalii au for]at dezvoltareaindustrial`, agrar` [i cet`]eneasc` tot prin im-port. Mai pu]in iubite de liberali (prin noi\n[ine) [i mai mult de ]`r`ni[ti (adep]ii con-tractelor externe), importurile de capital,tehnologie [i [tiin]`, de maniere [i men -talit`]i, de cultur` [i drept au dus Româniaceva mai aproape de ultimul vagon occiden-tal.

|n fine, ultimul [i cel mai articulat plan demodernizare a fost pus la punct de co -muni[ti, \ncep\nd cu 1948.

A fost un experiment \ntunecat, o cata-strof` social`, dar ca plan a fost impecabil. Aavut premise, ideologie, scopuri, mijloace [iresurse.

România s-a transformat masiv \n anii co-munismului, [i-a modernizat infrastructurade produc]ie, chiar dac` a produs ignor\ndpie]ele [i profitul.

A fost o modernizare contra naturii, un saltexcep]ional \n direc]ia gre[it`, dar nu sepoate repro[a nimic organiz`rii. Importul s-af`cut de data asta de la Est, iar decalajul fa]`de Vest a crescut.

Dup` ce proiectul comunist s-a oprit, niciun alt proiect de modernizare n-a mai \n -ceput.

România tr`ie[te f`r` proiecte de treizecide ani, nu [tie \ncotro s-o ia.

Dou` genera]ii inculte de politicieni au c` -l`rit-o pe s`turate. Ambele au tras de h`]urinu pentru a o orienta, ci pentru a [i-o smulgeuna alteia. |n afara zgomotului scos de par-tide c\nd \[i revendic` [aua, nu s-a auzit nicio-dat` un sunet articulat.

Cu [efii statului \n frunte, politicienii s-auferit de cultur` [i de g\ndire. Au fugit de c`r]i[i de cunoa[terea lumii, de efortul intelectual[i de con[tiin]a binelui na]ional.

S-au b`l`cit \n impostur` [i stau cunesim]ire la ad`postul dreptului de a fi ales.

Ca s` repari [i s` dezvol]i o ]ar` nu de slo-ganuri ai nevoie, ci de minte [i de con[tiin]`.Adic` exact de ceea ce n-au ar`tat niciodat`cei care cer[esc votul românilor.

Doru BU{CU Doru BU{CU 17 Septembrie 2019

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ O.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - al Na]iunilor Unite - ECOSOC - ONUECOSOC - ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H IIon COSTEI - Consilier [tiin]ific Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieIlinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externiColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,

Delia CORNEA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Doru Dorian POPESCU,Delia CORNEA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Doru Dorian POPESCU,Bogdan POPOVICI, Emil SÎRBU,Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICUBogdan POPOVICI, Emil SÎRBU,Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU

Colectiv de redac]ieColectiv de redac]ie: : Cristina Doriana CÎMPAN, Cristina Doriana CÎMPAN, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICIDan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publica]ia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficiipecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

Din reconstituirea de la Caracal am r`mas cu un plâns \nghe]at [idou` imagini strivitoare.

Monstrul Dinc`, bine hr`nit, tuns, frezat, parfumat probabil, dega-jat ca un actor de Hollyood, poart` pe bra]e un manechin. Fata ucis`,\nchipuit` din cârpe, e purtat` pe bra]e cu infinit` grij`, matern` a[zice, de uciga[. P`[e[te rar, atent parc` s` n-o vateme, s` nu se\mpiedice r`nind-o pe cea pe care o legase cu sârme mai devreme,o violase, o umpluse de sânge, o asasinase. Grija jucat` gre]os deasasin, sub privirile consternate ale neputinciosului privitor \n gauralucioas` a televizorului, este cea mai insult`toare pentru adev`r dintot ce am v`zut.

Ce reconstituire e asta? Imaginea, \n toate mincinoas`, m` trimitela Pieta, lucrarea lui Michelangelo din San Pietro, \n care Maica Dom-nului \[i ]ine pe bra]e Fiul ce fusese r`stignit.

P`i nemernicul `sta, care ar trebui pus un pic cu t`lpile pe jarul \ncare au ars fetele, ca s` fie reconstituirea veridic`, joac` rolul MaiciiDomnului? Eu cred c` \n realitate a c`rat-o pe Alexandra de picioare,poate c` rupt` \n buc`]i. Cum s`-l la[i s` joace rolul unui tat` \ndu -rerat?

A doua imagine care m` umple de revolt` este coloana uria[` dema[ini cu poli]i[ti, procurori, masca]i, gur` casc` de la diverse in-stitu]ii de stat degeaba, criminali[ti [i necriminali[ti.

Chiar e nevoie de o sut` de jandarmi s`-l apere pe asasin? Enevoie din nou, la reconstituire, de 50 de dube, de 30 de limuzinecare rod din buget? Nici Ceau[escu nu umbla cu o asemenea es-cort`. Nu-s cam mul]i, cam prea mul]i pentru o reconstituire care n-a spus deocamdat` nimic \n plus?

Gheorghe Dinc`, nume de om, dar purtat de un monstru hidos,baleteaz` \n toate televizoarele, mândru de el, ocrotit [i mângâiatpe umeri. Nimeni nu \ndr`zne[te s`-l \mping`, s`-l supere cu vorbasau fapta. Dinc` e Dumnezeu [i, enervându-se, ar putea aruncap`mântul anchetei \n aer.

Eu vreau – dar ce conteaz` ce vreau eu, cet`]eanul impozitat demarele nostru stat bugetar – o reconstituire a faptelor reconstituito-rilor.

S` fie pus pe scaun poli]istul `la care a spus c` fata ]ine linia ocu-pat` [i s`-l mai lase cu v`ic`relile ei c` are cazuri mai grave. S` fiea[ezat acolo, la locul lui de nemunc`, s` repete m`g`ria asasin` \nfa]a poporului.

S` fie adus \n fa]a casei monstrului, procurorul care a mo]`it ore\n [ir cu cartea legii \n mân` \n timp ce Alexandra era probabil m` -cel`rit` fiindc` nu \nc`pea \n butoi, ars`, iar fumul nu i-a insultatnasul.

S` fie reconstituit` activitatea [efului poli]i[tilor din zon` care seafla cu treburi la Scornice[ti, unde avea activit`]i patriotice [i nu aveatimp de fleacuri. S` fie adu[i la reconstituire `ia de la 112.

Domnilor, da]i liber televiziunilor s` transmit` adev`rata reconsti-tuire, fiindc` ce a f`cut criminalul dovedit [tim.

S` fie reconstituite crimele \n serie ale statului român. S` fie ar`ta]i `ia din ministere, din STS, organele \mbuibate [i

somnolente ale statului, gra[ii complici la crime. Uciga[ul e multiplu. Dinc`, asistat de statul român, a fost doar unealta hidoas`, de-

ment`, obsedat`, sadic`. Nu ne ]ine]i departe, din ce \n ce mai departe de \nceputul cri -

minal al cazului Caracal. Vre]i complicii? Unii particip`, prin reprezentan]i, la reconstituire.E necesar` judiciar reconstituirea? Executa]i-o f`r` butaforie. Dar continua]i cu cealalt` reconstituire, \n care al]i numero[i gheghe --

orghedinciorghedinci se fac vinova]i de crime \n serie fa]` de poporul român.

Lucian Lucian AVRAMESCUAVRAMESCU

A.M Press 17 Septembrie 2019

Reconstitui] i , f`r` circ,Reconstitui] i , f`r` circ,CRIMELE |N SERIE CRIMELE |N SERIE ale statului românale statului român

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

MONITORULMONITORULDREPTURILOR DREPTURILOR

OMULUIOMULUI

Este o publica]ie de analiz` so-cial` [i atitudine civic`, fondat` \n1999, editat` de Organiza]ia pen-tru Ap`rarea Drep turilor Omuluidin Ro mânia (O.A.D.O.) [i se distri -buie gratuit insti tu ]iilor gu ver na - mentale, re pre zen tan ]i lor or ga -ni za]iilor inter na]ionale de profil,membrilor Par la mentului, parte -nerilor din cadrul societ`]ii civile[i oficiilor diplomatice acreditate\n România.P

uiu

G`

zda

ruP

uiu

G`

zda

ru

MON 10 OCT_19._MONIT OADO a 15.10.2019 20:32 Page 3

Trebuie s` preciz`m c` respectivulsoft s-a aflat [i se afl` \n posesia Servi -ciului de Telecomunica]ii Speciale, a[azisul STS, unitate militarizat` special-izat` \n transmisiunile statului român.

Cum a ajuns STS s` de]in` un soft dealegeri?

|n baza unei decizii a guvernului Ro -mâniei, cel care organizeaz` alegerile! Altfel, ar fi imposibil.

Cine a produs acest soft, STS-ul ne -fiind un produc`tor specializat?

El este doar de o bun` bucat` devreme institu]ia care asigur` transmisi-ile securizate \n timpul procesului elec-toral.

Dar, de la asigurarea transmisiilorp\n` la achizi]ionare unui soft nevalidatde BEC [i de Autoritatea Electoral` Per-manent` [i str`in partidelor \n compe -ti]iei, este oarece distan]`.

Cum s-a ajuns ca o unitate de for]`a statului român subordonat` pre[e -dintelui României ca [i Serviciul secretde paz`, protec]ie [i informa]ii, numit\n continuare SPP, s` fie implicat \n pro-cesul electoral?

Opera]iunea STS dureaz` de la ale -gerile din decembrie 2004, c\nd Adri -ean Videanu, \n transmisiune direct`,avea s`-l cheme pe „Vioric`” Hreben -giuc s` vad` „rezulatele corecte” aflate\n posesia Partidului Democrat [i s` nuse mai chinuie!

La alegerile din 26 mai nu exist` nicio cifr` care s` rezulte dintr-o num`r` -toare paralel`.

Nici un partid nu a finalizat o aseme-nea opera]iune.

Lia Olgu]a Vasilescu spu nea c` dincauza [ocului generat de arestarea luiLiviu Dragnea, al c`rui proces a benefi-

ciat, probabil nu \nt\m pl`tor, de o ase -menea programare [i de o ase meneasentin]`.

S` revenim! Lia Olgu]a Vasilescu formuleaz` pu -

blic concluziile sale privitoare laalegerile din 26 mai [i mai ofer` celorinteresa]i informa]ii [ocante.

Softul care a sintetizat rezultatul vo-tului nu a fost preluat de nimeni. {i niciverificat, de[i toat` România este unparc IT de verificat softuri produse \nalte ]`ri. Adic` un fel de loan al test`riisof turilor produse pe aiurea.

Numai cel pentru alegeri nu a fosttestat de nici o secretar` [i de nici oasistent` curioas`, necum de reprezen-tan]ii partidelor aflate \n competi]ie.

La fel de ciudat` a fost [i distribuireaa 18.730 de tablete folosite pentru sca -narea buletinelor de vot din cele18.730 de sec]ii din ]ar` [i pentru trans-miterea rezul tatelor din acestea [i caretablete au fost recuperate imediat deSTS.

Nu [tim ora exact` a return`rii table -telor la STS, dar trebuie s` fi fost tot \njurul orei de arestare a lui Liviu Drag-nea.

Acest detaliu privitor la restituireatabletelor ne oblig` s` fim b`nuitori.

Nu cumva au fost recuperate pentrua \mpiedica depistarea unor neconcor-dan]e? Sau a unor aranjamente?

Oricum, recuperarea accelerat`, ca\ntr-o opera]iune special`, nu ne \m -piedic` s` ne \ntreb`m cum a instruitSTS-ul cei 18.730 de operatori?

Cum a ]inut eviden]a lor [i cum i-apl`tit pentru efortul depus?

Exist` posibilitatea ca ace[tia s` nu fifost retribui]i \n mod suplimentar.

Asta presupune ca ei s` fi fost an-gaja]i ai STS obliga]i s` presteze \n tim-

pul programului. Dar STS-ul, cu SPP cutot, nu au 18.730 de angaja]i. Ceea cene oblig` s` ne \ntreb`m dac` nucumva datele pri vitoare la rezultatulale gerilor europarlamentare nu s-audesf`[urat [i cu sprijinul lucr`torilor SRI.

Cu ace[tia al`turi de STS se puteaob]ine o unitate militar` care s` ope -reze tabletele, s` utilizeze softul [i s` necomunice rezultatul alegerilor.

Dar o ase menea opera]iune aflat`chiar sub con trolul a doi militari, gen-eral [i colonel de la Sibiu, [i a lui E -duard Hellvig, m\na dreapt` [iju m` tatea de creier a pre[edinteluiKlaus Iohannis, nu era posibil` f`r` unprotocol.

Ar putea s` existe [i un protocol \ntreSTS [i SRI \n privin]a alegerilor? STS-ul]ine tabletele conectate [i SRI-ul nu -m`r` [i scrie procentele!?

Ce zice]i, mai este credibil \n vreunun fel rezultatul alegerilor?

|n fapt, procentele surprinz`toare alevotului din 27 mai abia acum \ncep s`se explice. Sau, mai corect spus, s`devin` cu ade v` rat dubioase!

Ce nu mai \n]eleg este [i faptul c` tot\n acest weekend, aproape simultan cudez v`luirile Liei Olgu]a Vasilescu, \nemisiunea de la Antena 3, am aflat c`premierul Viorica D`ncil` a semnat oordonan]` de urgen]` care a oferit ace -luia[i STS acelea[i responsabilit`]i ca \ncazul \ndoielnicelor rezultate din 26mai ac. [i \n acelea[i condi]ii dubioase!

Adic` o unitate militar` a Armateiromâne, subordonat` pre[edintelui]`rii, pe l\ng` c` [tie tot ce comunic`demnitarii \ntre ei (probabil [i func]io -narii civili [i mul]i al]ii) num`r` voturile[i la ale gerile preziden]iale.

Situa]ia \ncepe s` semene cu univer-sul lui George Qrwell, inclusiv faptul c`nimeni nu se revolt` [i nu pro testeaz`.

Ca s` r`m\nem cu to]ii cu gura c`s -cat`, reproduc un fragment din ordo-nan]a de urgen]` semnat` de pre- mierul Viorica D`ncil`, nimeni alcinevadec\t pre[edinta partidului dat depere]i, mutilat, scuipat, muiat [i c`lcat\n picioare de chiar unui dintre adver-sarii de moar te ai PSD, dar [i dintreconcuren]ii Vioric`i D`ncil`.

{i, de data aceata, pre[edintele Ro -mâniei, [eful suprem al for]elor armate,va fi [i comandantul unit`]ii care ope -reaz` softul. {i, implicit, rezultatul ale -gerilor.

Dac` v` pas` de]ara \n care tr`i]i [idac` nu crede]i c`democra]ia poate fiun rahat pe c`rareaunui megaloman, citi]icu aten]ie Ordonan]ade Urgen]` a guvernu-lui D`ncil`.

Introducerea [i pri -mul articol din ”OR -DO NAN}A DE UR- GEN}~ Nr. 6 /2019din 15 februarie 2019privind unele m`suripentru buna organi-

zare [i des f`[urare a alegerilor pentrumembrii din România \n ParlamentulEuropean din anul 2019 / Emitent GU-VERNUL ROMÂNIEI / Pu blicat` \n”MONITO RUL OFICIAL” Nr. 128 din 18februarie 2019- sunt suficiente pentrua \n]elege \n ce situa]ie ne afl`m:

(...)”ART. 1(1) La alegerile pentru mem-

brii din România \n Parlamentul Euro-pean din anul 2019, \n scopul asigur`riigaran]iilor necesare exercit`rii dreptuluide a alege \n condi]ii de legalitate, co -rectitudine, transparen]` [i securitate,atât de c`tre aleg`torii români, cât [i decei din celelalte state ale Uniunii Eu-ropene, Autoritatea Electoral` Perma-nent`, \mpreun` cu Serviciul deTe le comunica]ii Speciale [i InstitutulNa]ional de Statistic`, asigur` imple-mentarea [i opera]ionalizarea Sistemu-lui informatic de monitorizare a pre- zen]ei la vot [i de prevenire a votuluiilegal prev`zut de Legea nr. 208/2015privind alegerea Senatului [i a CamereiDeputa]ilor, precum [i pentru organi-zarea [i func]ionarea Autorit`]ii Elec-torale Permanente, cu modific`rile [icomplet`rile ulterioare”.

Fiecare \n]elege ce dore[te sau cepoate. Dar mie unuia, mi se pare c` [iGuvernul D`ncil` ca [i precedentele gu-verne, cu Dragnea sau f`r`, cu Tudosesau cu Ponta tot ale serviciilor secreteau fost [i sunt.

{i c` nu se strâmb` [i nu chi]`iedec\t \n func]ie de ce dorin]e au ame -ricanii [i cei din Comisia European`.Sau, [i mai r`u, aranj`m piesele bu -taforiei dup` cum c\teva min]i din ser-viciile secrete române[ti \[i imagineaz`c` ar da bine, ar pl`cea sau ar fi apre-ciat ca o contribu]ie valoroas`.

Rahatul nostru este c\nd sub form`de trandafir, c\nd sub form` de s`geat`,c\nd sub form` de soare str`lucitor!

Cornel NCornel N ISTORESCUISTORESCU

cotidianul.ro 3 Septembrie 2019

M`rturisesc c` multe lucruri \mi scap` sau pur [i simplu nu le \n]eleg.Dac` nu le \n]eleg, nu scriu despre ele. Dac` nu scriu, r`m\n sub pre[.

Dar exist` lucruri chiar ne\n]elese care, l`sate sub pre[, pot fi mortalepentru români, pentru democra]ie, inclusiv pentru caricaturalul nostrustat de drept.

Am mai scris \n fug` despre alegerile europarlamentare, desf`[urate\ntr-o manipulare mediatic` furtunoas` [i ame]itoare.

Toat` diversiunea s-a desf`[urat pe social media, cu preponderen]`pe Facebook [i pe la unele televiziuni. Diversiunea a fost uria[` [i \ncu-nunat` de succes.

Cu toate acestea, eu nu cred c` „Pro România”, de care electoratul n-aauzit [i nu l-a re]inut pentru nici o isprav` [i pentru nici un proiect, a fostr`spl`tit cu un asemenea rezultat.

Nu cred [i basta!Faptul c` mult` lume a mirosit rezultatele neobi[nuite [i, mai ales, fap-

tul c` 25% din procesele verbale nu se „\nchid pe cheie” nu a provocatun mare t` r`boi.

Rezultatele de pe site-ul BEC au ge nerat doar \ndoieli [i b`nuieli. A[aa fost alc`tuit` o comisie parlamentar` de anchet` despre ale c`rei rezul-tate n-am aflat mai nimic. Sau, dac` a ap`rut undeva un raport sau oconcluzie, tot pe sub pre[ a sf\r[it.

Abia duminic` seara, la o emisiune de la Antena 3, Lia Olgu]a Vasilescuavea s` fac` afirma]ii tran[ante. Ea a spus c` „unii au fraudat alegerileeuroparlamentare” [i c` ”Nici un partid nu a verificat softul”.

Mai mult, membr` a comisiei de anchet`, Lia Olgu]a Vasi lescu avea s`afirme c` „respectivul soft era ilegal. „Nu se [tie cine l-a verificat [i l-arecep]ionat”.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

V r e m e a u r n e l o rV r e m e a u r n e l o r} a r a } a r a a l e g e r i l o r a l e g e r i l o r m i l i t a r i z a t em i l i t a r i z a t em i m e a z ` m i m e a z ` l a g r e ul a g r e u

MON 10 OCT_19._MONIT OADO a 15.10.2019 20:32 Page 4

De atunci a trecut aproape un secol [iplanul contelui, el \nsu[i un produs almetisajului [1], este pe cale s` se \nf`ptu-iasc`. Fiindc`, de pild`, eseistul Jean-PaulGourévitch se folose[te de date concrete

când sus]ine c` „schimbarea popula]ieieste incontestabil`”.

Am luat ultimele cifre oficiale – cele aleOficiului Francez pentru Imigra]ie [i Inte-grare. |n Fran]a, exist` 11% dintre imi-

gran]i \n sensul deplin al cuvântului, adic`oameni n`scu]i \ntr-o ]ar` str`in` dinp`rin]i str`ini.

Dac` ad`ug`m descenden]ii direc]i, in-diferent dac` provin din p`rin]i str`ini saudintr-un cuplu mixt, ajungem la 24%.Aceasta este o propor]ie mult mai maredecât orice s-a \nregistrat \n trecut.” [2]

De[i nu am la \ndemân` statistici la zi[3], b`nuiesc c` [i \n Belgia, Elve]ia sau \nOlanda lucrurile stau cam la fel.

Anglia nu-i departe nici ea, ca [i Austria,Spania [i Germania ori ]`rile scandinave,doar Italia rezist` \nc` noii scrânteli aomenirii – \nlocuirea popoarelor auto-htone din Occident cu imigran]ii din Africade Nord [i din Orientul Apropiat.

Cum altfel, de vreme ce ISESCO, orga-niza]ie care include 54 de ]`ri (echivalen-tul musulman al UNESCO), pretinde pur[i simplu „c` francezilor trebuie s` li sedea o educa]ie bilingv` franco-arab`, nunumai pentru cei care provin din imi -gran]i, ci [i pentru cei care sunt descen-den]ii autohtonilor. Ei spun c` acest lucrule va permite francezilor s`-[i \n]eleag`mai bine colegii” [4] ?

Aidoma declarase, \n urm` cu trei ani,de pe un platou de televiziune, [i NicolasSarkozy: „Obiectivul, [i asta va face s` sevorbeasca mult, obiectivul este de a facefa]` (de a accepta) provoc`rii metis`rii,provocarea metis`rii pe care ne-o adre -seaz` secolul XXI.

Nu este o alegere, este o obliga]ie, unim perativ; nu putem face altfel, decât curiscul de a ne confrunta cu probleme con-siderabile. Noi trebuie s` ne schimb`m,deci o s` ne schimb`m. O s` schimb`mpeste tot \n acela[i timp: \n \ntreprinderi,\n administra]ie, \n educa]ie, \n partidelepolitice. {i o s` ne punem obliga]ii de rea -lizat. Dac` acest voluntarism republicannu func]ioneaz`, va trebui atunci ca Re-publica s` treac` la metode [i mai con-strâng`toare.”

Un filosof celebru, Alain Finkielkraut, \i]inea isonul, justificând prin statura-i in -telectual` impozant` noul crez politic:„Metisarea celebreaz` numele celuilalt. Sespune c` este mult mai bun` decât asi -milarea.”

O diversiune catastrofic` a extremei-drepte, cu origini \n vechea teorie a pu-rific`rii societ`]ii de elementele alogene!ricaneaz` adversarii dinspre stânga ideo-logic` [5]. Numai c` scriitorul RenaudCamus nu se sfie[te s` pun` degetul perana sângerând` a „B`trânului Continent”:

„Este foarte simplu: Ave]i un popor [i,aproape dintr-odat`, \n decurs de o ge -nera]ie, ave]i \n locul acestuia unul saumai multe neamuri \nlocuitoare. Estetrans punerea \n realitate a ceea ce laBertold Brecht p`rea o butad`: «schim-barea poporului».

Marea \nlocuire (Le Grand Remplace-ment), schimbarea po porului, pe care oface posibil` doar Marea Deculturalizare,este fenomenul cel mai considerabil dinistoria Fran]ei de secole \ncoace [i, pro -babil, dintotdeauna.

Un popor care \[i cunoa[te clasicii nuse las` aruncat f`r` s` se opun` la gunoiulistoriei. Cultura \ndobitocirii, industriauit`rii, pus` tot mai mult \n asociere cu in-dustria amuzamentului, favorizeaz` uni-formizarea, la nivelul cel mai de jos, amaselor.”

Cona]ionalul s`u, eseistul Jean-PaulGourévitch observ`: „Nu a[ vorbi despreconspira]ie. Renaud Camus recunoa[te [iel: nu exist` un p`pu[ar care s` trag` sfo-rile sau zece persoane care s` se \ntâl-neasc` \ntr-un col] pentru a destabiliza(]ara n.m.). Pe de alt` parte, dac` nuexist` nicio leg`tur`, exist` convergen]e.”[6]

Strâmb din nas, sunt destui care \[iasum` rolul de eminen]e cenu[ii ale ac-tualului „genocid alb”.

Peter Sutherland (poreclit „P`rinteleMon dializ`rii”, ex-pre[edintele B`nciiGold man Sachs [i pre[edinte pentru Eu-ropa al „trans-atlantic policy net-work”, ungrup de lucru ce urm`re[te „s` creeze im-periul comercial euroatlantic, patronat decapitalul cosmopolit anglo-saxon” [7]), deexemplu, nu-[i ascunde gândurile mal-adive: „Uniunea European` trebuie s`fac` tot ce-i st` \n putin]` pentru a dis-truge omogenitatea intern` a na]iuniloreuropene!” [8]

A[adar, lucrurile sunt extrem de clare,„Planul Kalergi” nu-i o intoxicare, ci dita-mai scenariul unei realit`]i premeditate cucinic` meticulozitate de o elit` supra -na]ional` lipsit` de scrupule.

Mâr[ava conspira]ie a devenit posibil`azi, când, vorba fostului premier al Fran]ei

\„tAnplt

saa

t{gc[gtorpcm

t[apct(

jciitoc]cu

m

D E N U N } D E A M P L O A R ED E N U N } D E A M P L O A R E

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

MIZERII LA TIMPUL VIITORMIZERII LA TIMPUL VIITOR

Prin anii ’30, Richard Coudenhove KalergiPrin anii ’30, Richard Coudenhove Kalergim`rturisea \n cartea Idealismul practic c` „omulm`rturisea \n cartea Idealismul practic c` „omulviitorului va fi de ras` mixt`. Rasele [i clasele deviitorului va fi de ras` mixt`. Rasele [i clasele deast`zi vor disp`rea treptat ca urmare a elimin`riiast`zi vor disp`rea treptat ca urmare a elimin`riispa]iului [i timpului. Rasa eurasiatic`-negroid` vaspa]iului [i timpului. Rasa eurasiatic`-negroid` vafi rasa viitorului, similar` la aspect cu vechiifi rasa viitorului, similar` la aspect cu vechiiegipteni [i va \nlocui diversitatea popoarelor [i inegipteni [i va \nlocui diversitatea popoarelor [i in--divizilor. (…) divizilor. (…) Ne-am propus s` transform`m euNe-am propus s` transform`m eu--ropenii \ntr-o ras` metis`”. ropenii \ntr-o ras` metis`”.

„PLANUL KALERGI” [i baba mioritic`

PUBLICITATEPUBLICITATEmonitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com

MON 10 OCT_19._MONIT OADO a 15.10.2019 20:32 Page 5

\i-:e-

--!-de:i,-uea-

-oe,n-

uula--a

le[i--au”

i-

ei-n-ee-`-r

,-u-

`i

\n perioada interbelic` André Tardieu,„precum libertatea [i egalitatea, suverani-tatea poporului nu este decât o alt` iluzie.Ale noastre a[a-zise democra]ii nu suntnimic altceva decât ni[te carnavaluripolitice”. Doamne, [i cum se mai sc` -lâmb`ie profanii-figuran]i, ace[ti „gr` bi]i aitimpurilor moderne.” [9]

S` nu fim \ntr-atât de orbi, de naivi, [is` ne prefacem c` milioane de imigran]iafricani p`trun[i \n Vest sunt o scorneal`a unor min]i bolnave.

Desigur, nu \mp`rt`[esc pe de-a-n -tregul premoni]ia apocaliptic` a lui Mihai{erban, dar merit` s` lu`m aminte la \n -grijorarea sa: „Dup` o etap` de gra]ie \ncare musulmanii se vor ocupa de culoarea[i mo[tenirea cultural` a popoarelor indi-gene…, vom asista la o opera]iune gro -tesc` \n care noua autoritate va decretaobligativitatea reg`sirii unui echilibru spi -ritual prin practicarea unei religii bazatepe contopirea non-valorilor umaniste [i acelor naturale [i adorarea unui zeu p` -mântesc.

Noul cult va avea un rol pur manipula-tor, obiectul fiind condi]ionarea mental`[i ideologic` a supu[ilor republicii mondi-ale, func]ia fiind asigurat` deocamdat`prin intermediul televizorului. |n acestcontext de obligativitate, ne putem a[ -tepta la \nfiin]area unei mili]ii bise rice[ti.(…)

Musulmanii, care sunt la ora actual` in-jecta]i cu for]a \n Europa, vor fi folosi]iceva mai târziu la deteriorarea rasei [i aidentit`]ii popula]iilor autohtone \n modireversibil. Fiind amesteca]i [i obliga]i s`tr`iasc` al`turi de o adun`tur` eteroclit`,obi[nuit` cu mizeria [i condi]iile de pre-caritate, poten]ialele rebeliuni [i nemul -]umiri ale europenilor de vi]` (fo[tiicre[ tini albi) vor putea fi ]inute la un nivelu[or de controlat.

Practic, musulmanii vor forma un fel demili]ie intern`, care va \n`bu[i din fa[`

orice form` de rebeliune, neavând capa -citatea [i cultura necesar` pentru a\n]elege natura nemul]umirilor revendi-cate de c`tre popula]iile indigene.

Dup` ce adun`turile eteroclite \[i vor\ndeplini misiunile de compromitere [idiluare a civiliza]iei albe, musulmanii prac-tican]i (islami[tii) vor fi obliga]i s` se con-verteasc` noului cult… dac` nu se vorsupune acestei cerin]e, ceea ce este foarteprobabil, atunci \[i vor \ncheia misiuneaprofetic` [i vor fi condamna]i la munc` sil-nic` sau, dup` caz, extermina]i!” [10]

Sigur, sus]inând o asemenea opinieri[ti s` fii etichetat drept „incorect politic”,antieuropean [i rasist, „acest monstrulingvistic, programat s` mijloceasc` tero -rismul intelectual.” [11]

{i \n „teroarea g`l`gioas`” produs` demass-media („aparatul principal de diver-siune” [12]), turma deculturalizat` [i ma-nipulat` te va lin[a.

De aceea, informa]ia ajuns` la urechileconsumatorului de toxine audio-vizuale vacorespunde \ntotdeauna intereselor poli -tico-economice personale ale patronilor.

Nu-i o noutate, „elementul primordialpentru controlul societ`]ii, strategia diver-siunii const` \n deturnarea aten]iei de laproblemele importante [i de la muta]iilehot`râte de elit`.

Diversiunea are loc prin potopul con-tinuu de informa]ii f`r` nicio relevan]`,combinat` cu divertisment «reptilian».

Strategia diversiunii este indispensabil`pentru a \mpiedica publicul s`-[i \ndrepteaten]ia c`tre adev`ratele probleme so-ciale, politice, dar [i de la descoperirile \ndomeniile [tiin]ei, economiei, biologieisau ciberneticii.”[13]

Vas`zic`, „p`stra]i aten]ia publicului\ntr-o distrac]ie continu`, departe de pro -blemele reale din societate, captiva]i desubiecte f`r` importan]`.

P`stra]i publicul ocupat, ocupat, ocu-pat, cu lucruri f`r` niciun sens! {i \napoi

la ferm` cu celelalte animale”[14] ! {i uite a[a, gloata e men]inut` \n igno-

ran]` [i prostie, pentru a „nu-[i dea seamade tehnologiile [i procedeele psihologicefolosite pentru controlul mintal [i emo -]ional, care transform` masele descreier-ate… \n vaci de muls.” [15]

Iat` de ce, \n loc s` se dezbat` pro -blemele serioase ale planetei, pseudo-ju-rnali[tii dâmbovi]eni ne toac` sadic cu„Monstrul din Caracal” [i cu alte subiecte

de mahala isteric`, fideli programelorcelor patru „SS”: sspectacol (de divertis-ment), ssex, ssport [i ssânge.

Adic`, Europa arde [i baba mioritic` sepiapt`n`…

De parc` am fi un c`tun uitat la cap`tulp`mântului.

M a r i a n N A Z A T M a r i a n N A Z A T

9 Septembrie 2019

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

Q v i p r o d e s t ?Q v i p r o d e s t ?D e z v ` l u i r iD e z v ` l u i r i

[1] Mama era japonez`, iar tat`l, european din Imperiul Austro-Ungar[2] Marea \nlocuire: realitate sau intoxicare[3] Un studiu, din 2018, al World Health Organization relev` faptul c` \n unele ]`ri eu-

ropene num`rul migran]ilor este 3-4 ori mai mare decât informeaz` documentele oficiale. Estimarea ponderii totale a migran]ilor arat` c` ar fi vorba despre cca. 10 % din actuala

popula]ie a Europei. Adic` \n jur de 91 de milioane! Pe ]`ri: Austria – 1,6 milioane (1,8%din popula]ia ]`rii), Belgia – 1,2 milioane (11% din popula]ie), Fran]a – 7,9 milioane(12,2% din popula]ie), Germania – 12,1 milioane (14,8%), Grecia – 1,2 milioane (11%),Ungaria – 0,5 milioane (5,2%), Italia – 5,9 milioane (10%), Olanda – 2 milioane (12,1%),Spania – 5,9 milioane (12,8%), Suedia – 1,7 milioane (17,6%), Elve]ia – 2,5 milioane(29,6%), Turcia – 4,8 milioane (6,1%), Anglia – 8,8 milioane (13,4%). România – 370.753migran]i, reprezentând 1,9% din popula]ia ]`rii. Aproximativ cât popula]ia unui ora[ detalia Clujului (a se vedea articolul Renaud Camus – „rasist [i extremist de dreapta”, pentruc` a denun]at „\nlocuirea popula]iei europene” publicat de Ambrus Béla pe blogul „Lupuldacic”).

[4] Jean-Paul Gourévitch, Marea \nlocuire: realitate sau intoxicare[5] A se vedea [i articolul lui Ovidiu Drug` din Evenimentul zilei din 03.09.2019, Marea

\nlocuire a popoarelor europene cu imigran]i, realitate sau intoxicare?[6] Marea \nlocuire: realitate sau intoxicare[7] Mihai {erban, Manifest. Cartea neagr` a României[8] Discursul din iunie 2012, ]inut \n fa]a Camerei Lorzilor din Londra[9] Mihai {erban, Manifest. Cartea neagr` a României[10] Manifest. Cartea neagr` a României[11] Mihai {erban, Manifest. Cartea neagr` a României[12] Ibidem[13] Ibidem[14] William Cooper, teoretician al conspira]iei, radio difuzor[15] Mihai {erban, Manifest. Cartea neagr` a României

”Metisarea celebreaz` numele”Metisarea celebreaz` numeleceluilalt. Se spune c` este multceluilalt. Se spune c` este multmai bun` decât asi milareamai bun` decât asi milarea.”.”

„„ Planul Kalergi”Planul Kalergi” nu-i o intoxicare, nu-i o intoxicare, c i di tamai scenariul unei real i t`] ic i di tamai scenariul unei real i t`] ipremeditate premeditate cu cinic` meticulozi tate cu cinic` meticulozi tate de o el i t` supra na] ional` de o el i t` supra na] ional` l ipsi t` de scrupulel ipsi t` de scrupule

MON 10 OCT_19._MONIT OADO a 15.10.2019 20:32 Page 6

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

Grupurile Grupurile de Whatsapp, de Whatsapp, interzise interzise pentru poli]i[tipentru poli]i[ti

|n urma mai multor dezbateri cu privirela nelegalitatea/legalitatea utiliz`rii apli -ca]iilor de tip Whatsapp, MessengerWhatsapp, MessengerFacebook, TelegramFacebook, Telegram etc., avem primul do- cument oficial al Inspectora tului General alPoli]iei Române care atrage aten]ia asupraconsecin]elor la care se expun poli]i[tii.

Pornind de la tragicul eveniment de la IPJTimi[, unde colegul nostru, Cristian Amariei,a fost \mpu[cat de c`tre o persoan` care afost „dat` \n ur m`rire” pe un grup de What-sapp de c`tre un ofi]er de la nivelul unit`]ii[i pân` la situa]ii \n care poli]i[tii primesc„ordine” pe asemenea aplica]ii, au existatnenum`rate polemici pe marginea lega -lit`]ii utiliz`rii acestor mij loa ce de comuni-care.

|n realitate vorbim despre o nevoie decomunicare operativ`, pe care poli]i[tii ausuplinit-o prin diverse aplica]ii, tocmai pen-tru incapacitatea institu]iei de a oferi mi-jloace flexibile [i eficiente de schimb ain forma]iilor [i a datelor operative cu carelucr`m.

|n primul rând este vorba despre\nc`lcarea prevederilor HG 585/2002 pen-tru aprobarea Standardelor na ]ionale deprotec]ie a informa]iilor clasificate, ceea cepoate conduce la m`sura retragerii auto -riza]iei de informa]ii clasificate.

Iar dup` cum bine [tim, \n lipsa acestei autor-iza]ii, po li]i[tii sunt pu[i la dispozi]ia unit`]ii [ipot chiar s` ajung` \n si tua]ia de a li se \nceta ra-porturile de serviciu.

De asemenea, este important de precizat c`[i datele cu caracter personal ale persoanelor cucare intr`m \n contact sunt interzise a fi prelu-crate [i distribuite prin intermediul acestor

aplica]ii, tocmai pentru c` Re gulamentul generalpentru protec]ia datelor cu caracter personal (GDPR)interzice asemenea opera]iuni.

Din p`cate, de[i suntem \n anul 2019, institu]iapoli]iei \nc` a r`mas ancorat` \n trecutul ei, \n timpce infractorii sunt din ce \n ce mai specializa]i [i maibine dota]i.

|n continuare \i cerem poli]istului s` prind` infrac-tori cu mapa sub bra] [i cu o logistic` de p`[it` moral.

Viitorul ne apar]ine!

s indicateuropol . ro s indicateuropol . ro

8 Octombrie 2019

Ion-Tudoran este acuzat de trafic de influen]`, fals\n declara]ii [i efectuarea de opera]iuni financiare, caacte de comer], incompatibile cu func]ia.

Ciudat, cu dou` luni \n urm`, judec`torul arenun]at la pensie ca s`-[i dea demisia din sistem

A fugit, s-a pitit, s-a codit [i tot nu i-a ie[it! Dup` zeci de ani \n magistratur` ca judec`tor de

scaun, dup` zeci de legende \n jurul s`u, [i dup` raz-gandeli de pensionare, judec`torul Corneliu-BogdanIon-Tudoran de la Curtea de Apel Bucure[ti (foto) aajuns suspect.

Surse avizate au dezv`luit \n exclusivitate pentruLumea Justi]iei c` Sec]ia pentru investigarea infrac]iu-nilor din justi]ie a \nceput urm`rirea penal` fa]` deIon-Tudoran pentru posibila s`vâr[ire a mai multorinfrac]iuni.

Anun]ul c` Ion-Tudoran face obiectul unui dosarpenal la Sec]ia pentru investigarea infrac]iunilor dinjusti]ieiei vine la dou` luni de la momentul la carejudec`torul CAB a demisionat din magistratur`, re -nun]ând la pensie, \n condi]iile \n care \nainte de ademisiona acesta ceruse CSM s` \i aprobe pensiona-rea.

Mi[c`rile de ne\n]eles ale judec`torului Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran privitoare la ie[irea sa din ma-gistratur` au ridicat totu[i semne de \ntrebare, mul]idintre cei care i-au urm`rit traseul profesional \ntre-bându-se dac` nu cumva graba de a renunta la scau-nul de judec`tor are leg`tur` fix cu o eventual`punere sub acuzare de c`tre SIIJ pentru posibile faptes`vâr[ite \n calitate de magistrat.

Oricât s-a str`duit, pare c` nu i-a ie[it, c`ci dup`cum ve]i vedea, acuza]iile pe care procurorii SIIJ i leaduc judec`torului Tudoran nu sunt deloc de neglijat[i au la baz` [i informa]iile vehiculate \n spa]iul publicde mai bine de un an legate de bunurile de]inute defamilia sa.

Potrivit informa]iilor \n posesia c`rora LumeaJusti]iei a intrat, Sec]ia pentru investigarea infrac]iu-nilor din justi]ie ar fi \nceput urm`rirea penal` fa]` dejudec`torul Bogdan-Tudoran \ntr-un dosar mamut \ncare este cercetat pentru mai multe fapte care au le -g`tur` atât cu bunurile sale, cât [i cu activitatea desf` -[urat` \n calitate de magistrat.

Din datele pe care le de]inem pân` la acest mo-ment, SIIJ ar fi declan[at urm`rirea penal` \n fa]`jude c`tor pentru urm`toarele infrac]iuni:

- art. 326 Cod Penal - fals \n declara]ii;- art. 12 lit. a) din Legea 78/2000 privind "efectua-

rea de opera]iuni financiare, ca acte de comer], in-compatibile cu func]ia, atribu]ia sau \ns`rcinarea pecare o \ndepline[te o persoan` ori \ncheierea de tran-zac]ii financiare, utilizând informa]iile ob]inute \n vir-tutea func]iei, atributiei sau \ns`rcin`rii sale";

-art. 291 Cod Penal - trafic de influen]`.Lumea Justi]iei a \ncercat s` confirme oficial in-

forma]ia privitoare la judec`torul Ion-Tudoran, sens\n care, printr-o solicitare oficial`, am cerut Sec]ieipentru investigarea infrac]iunilor din justi]ie s` ne pre-cizeze:

- dac` exist` un dosar penal \nregistrat la SIIJ penumele lui Ion-Tudoran, \n cazul \n care exist`, dac`s-a dispus \nceperea urm`ririi penale fa]` de acesta[i pentru ce fapte.

Pân` la \nchiderea edi]iei nu ne-a fost comunicatniciun r`spuns, \ns` \l vom publica \n momentul \ncare acesta ne va fi trimis.

Casa [i fiulCasa [i fiulFa]` de aceast` situa]ie, este bine de amintit c` \n

ultimele luni referirile la judec`torul Ion-Tudoran s-au f`cut nu pentru competen]ele sale profesionale oripentru hot`rârile pronun]ate, ci pentru casele pe carele-ar de]ine familia acestuia.

Amintim c` nu mai târziu august 2019, ”MonitorulJusti]iei” dezv`luia c` anchetatorii SIIJ investigheaz`modul \n care judec`torul Corneliu-Bogdan Ion-Tu-doran ar fi trecut pe numele fiului sau, Tudor Ion-Tu-doran, un apartament situat \n municipiul Sinaia,jude]ul Prahova, care ar valora peste 100.000 de liresterline.

Problema cu acest apartament era \ns` c` fiul celmic al judec`torului Bogdan-Tudoran, tân`r absolvental unei facult`]i particulare, nu a lucrat nic`ieri [i, decinu avea venituri cu care s` justifice calitatea decump`r`tor al imobilului din Sinaia.

Achizi]ia, din informa]iile pe care le avem, ar fi fostf`cut` \nc` din anul 2014, iar tot de atunci fiul cel mical judec`torului Bogdan-Tudoran figureaz` ca pro-prietar (...).

O alt` dezv`luire a fost f`cut` de jurnali[tii de laRomânia TV care, \n urm` cu o lun`, filmau cu cameraascuns` o locuin]` pe care fiul cel mare al judec`to-rului, Alexandru Ion-Tudoran, o prezenta drept lo-cuin]a personal` pe care \ncerca s` o vând` (...).

Problema judec`torului Ion-Tudoran este c` dindeclara]iile sale de avere nu reiese o asemeneapoten]a financiar`, care s` permit` achizi]ionareaunui imobil de 100.000 de lire sterline.

LUMEA JUSTI}IEILUMEA JUSTI}IEI

11 Octombrie 2019

M a p a e l e c t o r a l `M a p a e l e c t o r a l `

S U S P E C T U L T U D O R A NS U S P E C T U L T U D O R A NExclusiv: SIIJ a declan[at urm`rirea penal`Exclusiv: SIIJ a declan[at urm`rirea penal`\mpotriva judec`torului Corneliu-Bogdan \mpotriva judec`torului Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran de la Curtea de Apel Bucure[ti Ion-Tudoran de la Curtea de Apel Bucure[ti

MON 10 OCT_19._MONIT OADO a 15.10.2019 20:32 Page 7

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

Recentul scandal izbucnit \n SUA, prin care demo-cra]ii ]intesc suspendarea pre[edintelui Trump scoate,treptat, la lumin`, aranjamentele, strategiile, presiu-nile administra]iilor americane din ]`ri ca Ucraina sauRomânia.

„Nu am fi avut scurgeri de informa]ii de la CasaAlb` [i agen]i CIA care sifoneaz` informa]ii dindisctu]iile telefonice ale pre[edintelui Trump cu omo-logii s`i, nu am fi avut dezv`luirile lui Rudolph Giu-liani, nu am fi avut decizia riscant` [i f`r` precedental pre[edintelui SUA de a publica transcriptul uneiconversa]ii cu un omolog str`in”, scrie jurnalistul C`linMarchievici \ntr-un text din cot id ianul . rocot id ianul . ro \n carearat` [i implicarea magnatului George Soros \n poli-tica din aceste state.

Cu sprijinul agen]ilor FBI, ambasadorilor [i al lideripoliticilor democra]i din SUA. O dezv`luire pe care oface chiar ziarul Washington Post \n \ncercarea de a-lap`ra pe Soros \n fa]a acuza]iilor aduse de RudolphGiuliani.

N-ar fi prima dat` când se spune c` protestele#Re zist, asupra c`rora a planat \nc` de la \nceputumbra lui Soros, s-ar fi dorit un fel de „Prim`var` ro-mâneasc`”, o reiterare a protestelelor din OrientulMijlociu.

Public`m mai jos textul integral:... Dac` spectrul realegerii pre[edintelui Donald

Trump \n 2020 nu ar fi atât de amenin]`tor pentruopozi]ia «progresist`» din SUA, nu am fi aflat, chiardin publica]ii precum The Washington Post, cât deputernic` a fost implicarea re]elei lui George Soros \nprotestele recente din România [i nu numai. Nu amfi avut scurgeri de informa]ii de la Casa Alb` [i agen]iCIA care sifoneaz` informa]ii din disctutiile telefonice

ale pre[edintelui Trump cu omologii s`i, nu am fi avutdezv`luirile lui Rudolph Giuliani, nu am fi avut deciziariscant` [i f`r` precedent al pre[edintelui SUA de apublica transcriptul unei conversa]ii cu un omologstr`in (o surs` de angoas` pentru mul]i lideri alia]idin Europa) [i nu am fi avut nici procedura de imim--peachmentpeachment \n Congresul SUA care pare s` promit`s` pun` \n lumin`, ca efect secundar al luptei politicedin SUA, filiera Soros \n Europa de Est.

The Washington Post: The Washington Post: ”mul]i protestatari din”mul]i protestatari dinRomânia au fost finan]a]i de Soros”România au fost finan]a]i de Soros”

Pe 30 septembrie, The Washington Post a publicatun articol \n ap`rarea lui George Soros, pus la zid deRudolph Giuliani \n scandalul iscat de agentul CIAcare a depus plângere \mpotriva pre[edintelui Trump,dup` ce a avut acces la detalii din convorbirea lui te-lefonic` cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski.

The Washington Post scrie: ”Aflând despre leg`turaAntAC-Soros – micul sâmbure de adev`r \ngropat \nteoria conspira]iei a lui Giuliani – mi-am amintit de ovizit` jurnalistic` pe care am f`cut-o \n România [iSlovacia \n 2017.

Protestatarii au ie[it \n strad` \n ambele ]`ri \n acelan, cerând ca liderii s` fie tra[i la r`spundere pentrupresupusa corup]ie. Cei care doreau s` subminezeprotestele \l acuzau pe Soros, sus]inând c` el esteadev`rata for]` din spatele lor.

I-am \ntrebat pe unii dintre protestatari [i grupurileanti-corup]ie care activau atunci dac` au primit fi -nan]are de la Soros. {i mul]i, dac` nu majoritatea, pri-miser`. |ns` asta e diferit de orchestrarea de c`treSoros a ac]iunilor \mpotriva rivalilor politici, a[a cumsus]in ace[tia din urm`.

Ideea ac]iunilor filantropice ale lui Soros a fosmereu aceea de a crea societ`]i \n care oamenii s`aib` o [ans` echitabil` la participarea civic`. Fun -da]iile sale au \ncercat s` sprijine presa liber`, statulde drept, alegerile monitorizate corect [i, da, orga-niza]iile anti-corup]ie.

Astfel, multe ONG-uri, institute [i centre din EuropaCentral` [i de Est au primit, \ntr-un moment sau altul,finan]are de la Societatea Deschis`”, scrie Emily Tam-kin, o apologet` a lui George Soros.

”Am putea spune c` o organiza]ie interna]ional`

nu ar trebui s` se implice \n afacerile interne ale unor]`ri. |ns` nu asta reclama detractorii lui Soros.

Ei spun c` Soros \nsu[i \ncearc` s`-i submineze. C` el este cel corupt, care vrea s` preia o putere

care nu-i apar]ine, care \ncearc` s` stabileasc` reguliledup` bunul plac. Asta a f`cut liderul politic românLiviu Dragnea când protestatarii au ripostat la \ncer -c`rile sale de a \mpiedica anticorup]ia. Asta a f`cutfostul premier slovac Robert Fico când protestatarii i-aucerut demisia, dup` ce jurnalistul de investiga]ie Ro-bert Kuciak a fost asasinat.

Asta a f`cut premierul ceh Andrej Babis când pro-testatarii – \ngrijora]i c` premierul vrea s` subminezeindependen]a justi]iei – i-au cerut demisia. Asta vorautocra]ii”, continu` The Washington Post.

”B`trânelul” Soros, sprijinit de democra]i, FBI. Da,\ntr-adev`r, nu George Soros \nsu[i se afl` \n spateletuturor acestor ac]iuni.

|n spatele lor se afl` o \ntreag` re]ea creat` deSoros, cu mai mult sau mai pu]in sprijin din parteaNational Endowment for Democracy, USAID, Rocke-feller Brothers Fund, Biroul pentru Democra]ie [iDrepturile Omului din Departamentul de Stat, pluspleiada de organiza]ii [i institute \nfiin]ate de, deja, o\ntreag` genera]ie de activi[ti creat` cu migal` deOpen Society \n ultimele decenii.

Iar cazul Ucrainei, o ]ar` pus` acum pe ”masa dedisec]ie” \n laboratoarele de consultan]` politic` ame-ricane, demonstreaz` cu asupra de m`sur` acestlucru.

Articolul citat mai sus, \n care apologeta lui Soros\i face mai mult r`u decât bine \n \ncercarea de a-lap`ra, a fost publicat ca reac]ie la o serie de declara]iiale avocatului lui Donald Trump, Rudolph Giuliani, \ncontextul scandalului convorbirii telefonice Trump –Zelenski.

”Ce vreau s` spun este c` exist` o compliciateucrai nean`, care a fost mare, semnificativ`, cu HillaryClinton, cu Comitetul Na]ional Democrat, cu o femeiepe nume Alexandra Chalupa, cu ambasadorul, cu oagent` FBI care acum a fost angajat` de GeorgeSoros, cel care finan]a multe”, a spus Giuliani la FoxNews.

{tefania BRÂNDU{~ {tefania BRÂNDU{~ Activenews.ro 4 Octombrie 2019

Am scris deseori despre problema\ndobitocirii [i alien`rii genera]iei depu[tani, genera]iei intre 15 [i 25 de ani.

Am luat \njur`turi foarte delicioase [iacuza]ii dintre cele mai colocviale. Aiae!

Prin prisma meseriei mele, am avutde-a face cu mul]i tineri, am lucrat cu ei[i lucrez \n continuare. Nu sunt profe-sor, dar nici nu ai nevoie de acest lucru.Am tras o concluzie amar`: ace[ti tinerisunt, \n marea lor majoritate, handi-capa]i func]ional. Repet procentajul: \nmarea lor majoritate!

De curând am citit cartea profesoru-lui J.T. Gatto (”Cum suntem imbeci -liza]i”) [i ceea ce am buchisit din acealucrare \mi confirm` spusele: tinerii deazi sunt tot mai destructura]i psihic, totmai incapabili s` \n]eleag` pe ce lumetr`iesc, tot mai singuri [i viitoare oi per-fecte.

Tot pe acest subiect, a[ vrea s` redauspusele profesorului Mihai Vladimir To -pan, conferen]iar universitar la ASE: ”Depe b`ncile [colilor ies tineri \ndopa]i cu«mate», fizic` [i «info» care nu (mai)\n]eleg natura oamenilor din jur, des-curcându-se cu greu \n situa]ii mergândde la simpla conversa]ie, trecând prinrela]ion`ri institu]ionale [i culminând cuvia]a personal`, c`s`torie sau rela]ii cupropriii p`rin]i sau copii.

M-am dumirit brusc, sec la postura \ncare m` aflu: aceea de a face educa]iecu studen]i care nu citesc nimic, nu vor

s` discute nimic [i nu-i intereseaz`nimic. M` confrunt cu imposibilitateastuden]ilor (mare majoritate) de a emi -te m`car ideile principale [i simple dinmateriale”.

Ok, ce se mai poate ad`uga?M` v`d exact \n aceea[i situa]ie, ace -

ea de a nu putea dialoga cu mul]i dintreei. Pur [i simplu mesajul nu le poate

perfora blindajul imposibilit`]ii de a\n]elege, de a reu[i s` perceap` seman-tica unui cuvânt sau simbolistica lui.

Sunt incapabili s` proceseze infor ma -]ia. Vedem cum p`rin]ii sunt dispera]i,fiind pu[i \n postura de a dialoga cuni[te fiin]e goale de con]inut, care numai pot rezona cu familia, rup]i de real-itate [i vârâ]i \n virtual. De aici [i pân`la conflict e doar o chestiune de timp.

Ce m` uime[te, pe drept vorbind, eimpasibilitatea p`rin]ilor \n a recunoa[tec` au o problem` cu plozii, c`-i scap`din mâini [i c` nu mai pot dialoga cu ei.

M` uime[te crearea copilului tâmpitexact de c`tre p`rin]i, prin punerea ladis pozi]ia copilului a tot ce lui \i debi -teaz` prin minte, de la jocuri video latablete [i telefoane smart.

Ce e mai hazliu, \ntre ghilimele, e c`acei p`rin]i la un moment dat \[i dauseama de eroare \ncepând s` privezeastfel pe copii de aceste electronice. Darmarea problem` este urm`toare: e preatârziu! [i ei nu con[tientizeaz` asta!

Nu se mai poate face nimic, iar dac`se intervine cu for]a, copilul va reac]ionacum [tie el mai bine: se va revolta.

Iar aceast` revolt` se traduce a[a: urafa]` de p`rinte; fuga de acas`; droguri;alcool; prostitu]ie. A[adar, p`rin]ii \ncer-când s` repare un r`u pe care l-au f`cut\n prima tinere]e a copilului, fac un r`ucu mult mai amplificat, pân` aproapede distrugerea copilului.

V`d tineri care-[i \njur` p`rin]ii f`r`nici o re]inere: „d`-i naibii de distru[i,de vechituri cu dou` picioare!”

Dar m` bucur` s` v`d [i tineri fru -mo[i, ce-i drept tot mai pu]ini. |i v`d, deexemplu, \n taberele ASCOR*. Tineri cucare po]i dialoga, care au un reper \nvia]`, studen]i care se preocup` de ceeace fac, cu ochi limpezi [i profunzi. Darnu numai \n ASCOR! Dar repet, ei sunttot mai pu]ini, \ntr-o mare minoritate.

Restul de tineri, cu deosebit` durereo spun, sunt tot mai aliena]i, mai tâm -pi]i [i mai degenera]i.

E genera]ia Mall-ului, a po[etelor [i amodei \n general. E genera]ia de ”cums` ar`t mai bine la exterior”, a selfi-ului\n baie [i a semidezbr` catului. Gene ra -]ia trupului dezgolit. Genera]ia blugilorrup]i \n genunchi, a copierii. O genera]iecopy paste!

Dar nici cu cei de peste 30 nu mi-eru[ine, ca s` pun o cirea[` pe coliv`.

Iul ian CIul ian C IORNEIIORNEIA.M Press aug. 7, 2017

* Asocia]ia Studen]ilor Cre[tin-Orto Asocia]ia Studen]ilor Cre[tin-Orto --doc[i Românidoc[i Români

Despre tâmpirea unei genera]iiDespre tâmpirea unei genera]iide adolescen]ide adolescen]i

SAU DESPRE NOUL TINERET CRETINIZATSAU DESPRE NOUL TINERET CRETINIZAT

Co[marul serviciilor Co[marul serviciilor [i al ONG-urilor anticorup]ie[i al ONG-urilor anticorup]ieThe Washington PostThe Washington Post: ”mul]i protestatari din România au fost finan]a]i de Soros”

MON 10 OCT_19._MONIT OADO a 15.10.2019 20:32 Page 8

Mondo CaneMondo CaneZiua Mâniei pentruZiua Mâniei pentrufor]ele for]ele de ordine din Fran]ade ordine din Fran]a

|n urma protestelor „vestelor galbene”, |n urma protestelor „vestelor galbene”, s-au \nmiit orele suplimentare ales-au \nmiit orele suplimentare alepoli]i[tilor, 52 dintre ace[tia ajungând lapoli]i[tilor, 52 dintre ace[tia ajungând lasinucideresinucidere

Mii de poli]i[ti au defilat miercuri la Paris \ntr-un „mar[ al furiei”,\n cadrul unei mobiliz`ri f`r` precedent \n ultimii 20 de ani, pefondul lipsurilor cu care se confrunt` institu]ia, al cre[teriinum`rului sinuciderilor printre angaja]i [i al planurilor de refor-mare a sistemului de pensii, relateaz` AFP, citat` de Agerpres.

Coloana de manifestan]i a pornit la \nceputul dup`-amiezii dinPia]a Bastiliei \n direc]ia Pie]ei Republicii, \n zgomot de petarde [isirene, acompaniate de acordurile imnului Republicii Franceze,„Marseilleza”.

Potrivit organiza]iilor sindicale, la mi[care au participat 26.000de persoane, din circa 15.000 de agen]i care activeaz` \n cadrulPoli]iei Na]ionale.

Spre deosebire de precedentele mobiliz`ri ale sindicali[tilor dinPoli]ie, motiva]ia nu a fost constituit` de vreun atac sângeros, cide cronicizarea unei uzuri opera]ionale privind asigurarea ordiniila protestele „vestelor galbene”, obligând poli]i[tii s` lucreze oresuplimentare sub tensiune, ceea ce a generat cre[terea cazurilorde sinucidere \n rândul acestora (52 de la \nceputul anului), o pro-blem` endemic` \n Poli]ia Na]ional`.

„Am venit aici s` ne batem pentru condi]iile noastre de munc`[i mai ales s` le aducem un omagiu colegilor no[tri care [i-au puscap`t zilelor”, a declarat Damien, un tân`r agent parizian, pome-nind condi]iile de lucru „catastrofale” din breasla poli]i[tilor.

„Vehiculele noastre au 300.000 km la bord, sediile noastre suntinsalubre, avem gândaci [i [oareci la cantin` [i \n vestiare, dar pen-tru [efii no[tri e ceva normal”, [i-a exprimat poli]istul indignarea.Manifesta]iile „vestelor galbene”, care au degenerat uneori \n cioc-niri violente [i \n scene de revolt`, au reaprins \n Fran]a polemicilelegate de men]inerea ordinii publice, alimentate de imaginile cuaproximativ 2.500 de protestatari r`ni]i, unii dintre ei, \n staregrav`.

|n jur de 1.000 de poli]i[ti au fost [i ei r`ni]i \n timpul mani -festa]iilor „vestelor galbene”, sloganul la mod` al acestora fiind„Toat` lumea detest` Poli]ia”, de[i \n urm` cu cinci ani, dup` pri-mele atentate jihadiste, poli]i[tii erau ova]iona]i ca eroi na]ionali.

Una dintre nemul]umirile lucr`torilor din Poli]ia francez` estelegat` de planurile de reformare a sistemului de pensii, care le-arputea diminua sporurile [i avantajele legate de statutul special alpoli]i[tilor.

Confruntat cu noile proteste, Ministerul francez al Afacerilor In-terne, Christophe Castaner, scoate \n eviden]` eforturile bugetareefectuate, cu o cre[tere „de peste 1 miliard de euro” pentru buge-tul Poli]iei Na]ionale, de la \nceputul mandatului pre[edintelui Em-manuel Macron, \n 2017, [i promisiunea de recrutare a \nc`10.000 de cadre \n Poli]ie [i Jandarmerie.

2 Octombrie 2019

Protestatarii au aprins focuri, auconstruit baricade [i au spart vitrine\n mai multe locuri din Hong Kong vi-neri sear` dup` ce [efa executivuluilocal, Carrie Lam, a anun]at interzice-rea purt`rii m`[tilor \n timpul mani-festa]iilor, informeaz` DPA, citat` deAgerpres.

Sta]iile de metrou din mai multecartiere au fost vandalizate, f`pta[iisp`rgând geamurile camerelor de su-praveghere [i pulverizând ap` \n inte-rior.

For]ele de ordine au tras cu gazelacrimogene \n manifestan]i [i iau \ncalcul folosirea de gloan]e neletaledac` situa]ia o va impune.

Pe de alt` parte, activistul Lester Shum adepus o cerere pentru revizuirea judiciar` ainterdic]iei purt`rii m`[tilor, care urma s` fieanalizat` de |nalta Curte mai târziu \n cursulzilei de vineri.

Hong Kong este o regiune cu statut specialde autonomie \n cadrul Republicii PopulareChineze.

Ample proteste stradale au izbucnit \nc`din luna iunie, când popula]ia s-a revoltat \m -potriva unei legi propuse de Guvernul regio-nal care ar fi permis extr`darea pre su pu [ilorinfractori refugia]i pe teritoriul autonom c`treautorit`]ile din China, Taiwan sau Ma cao.

Aceast` propunere legislativ` a suscitat te-meri privind \nc`lcarea autonomiei regionalede c`tre guvernul chinez.

4 Octombrie 2019

Oficial german: Oficial german: Europa, \n pragulEuropa, \n pragulunei noi crize unei noi crize a refugia]ilora refugia]ilor

Europa s-ar putea confrunta cu curând cu un fluxmasiv de refugia]i [i migran]i, care va fi chiar mai maredecât la apogeul crizei puternice din 2015, a avertizatministrul de Interne al Germaniei, Horst Seehofer, ce-rând ca Grecia [i Turcia s` primeasc` ajutor din parteaUE, scrie The Telegraph.

„Trebuie s` facem mai mult pentru a-i ajuta pe par-tenerii no[tri europeni cu controale asupra frontierelorexterne ale UE. I-am l`sat singuri mult prea mult timp”,a declarat ministrul pentru ziarul german Bild am Son-ntag, dup` vizitele \n Grecia [i Turcia, unde a discutat[i despre politicile migra]iei.

„Dac` nu facem asta, ne vom confrunta din nou cuun val de refugia]i ca \n 2015 sau poate chiar maimare.

Seehofer a avertizat, de asemenea, c`, dac` Europanu g`se[te „puterea de a rezolva aceast` problem`”,ar putea asista la o „pierdere a controlului”, \n cazul \ncare o alt` criz` de refugia]i va izbucni.

El a promis mai mult sprijin pentru Turcia [i Grecia,de[i aceste promisiuni nu au fost pân` acum onorate.|n cazul Greciei se urm`re[te trimiterea agen]ilor demigra]ie germani [i a speciali[tilor IT pentru a instruiper sonalul local [i pentru a ajuta \n procesarea apli -ca]iilor de azil [i prelucrarea datelor, precum [i la\mbun`t`]irea for]elor de paz` costier`.

|n ceea ce prive[te Turcia, Seehofer a spus c` „esteclar c` nu putem gestiona viitorul cu resursele trecu-tului”, referindu-se la acordul din 2016 dintre Bruxelles[i Ankara.

|n]elegerea la care s-a ajuns \n prim`vara anului2016 prevede ca Grecia s` retrimit` \n Turcia refugia]iiajun[i ilegal pe insulele sale din Marea Egee. UE s-aobligat la rândul ei s` ofere ajutor financiar pentruaprovizionarea refugia]ilor [i s` preia \n statele mem-

bre pân` la 72.000 de refugia]i sirieni afla]i \n Turcia.Acest pact a produs pe termen scurt o mic[orare sem-nificativ` a num`rului refugia]ilor afla]i pe insulelegrece[ti.

Dar de când Turcia a m`rit presiunile asupra mi-gran]ilor f`r` forme legale, tot mai mul]i refugia]i \[iasum` riscanta traversare prin Marea Egee. Dac` \naprilie se aflau pe insulele grece[ti 14.000 de migran]i[i refugia]i, acum num`rul lor a ajuns la 30.000 [i ten-din]a este \n continuare cresc`toare.

Pre[edintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a reite-rat \n ultima vreme amenin]area adresat` Europei, c`va deschide por]ile pentru refugia]i, dac` ]ara sa nu vamai beneficia de sprijin financiar din partea UE.

8 Octombrie 2019

Sute de Sute de persoane regret`persoane regret`schimbarea schimbarea de sexde sex

Sute de tineri „transgen”, care [i-au f`cutschimbare de sex, regret` decizia luat` [icaut` ajutor pentru a reveni la stadiul origi-nar, scrie Digi24, citând Sky News.

Sursa citat` prezint` cazul unei persoane\n vârst` de 28 de ani, Charlie Evans, care s-a n`scut femeie, dar timp de zece ani s-aidentificat mai bine cu a fi b`rbat. Apoi s-ar`zgândit [i a urmat procesul de revenire laidentitatea sexual` cu care s-a n`scut.

„Vorbesc cu ni[te tineri de 19-20 de ani,care au f`cut opera]ii de schimbare de sex,iar acum \[i doresc s` nu fi f`cut-o, disforialor nu a fost rezolvat`: nu se simt bine nicicu noua identitate c`p`tat` [i nu [tiu ce op -]iuni au acum”, a explicat Charlie Evans.

Charlie Evans spune c` a fost contactat`de sute de astfel de persoane care caut` aju-tor. Odat`, spune ea, dup` o conferin]`, afost abordat` de o tân`r` cu barb`, care a

\mbr`]i[at-o [i i-a spus c` [i ea este o femeietransgen care a trecut printr-un proces de re-venire la sexul originar.

„Spunea c` se simte abandonat` de co-munitatea LGBT, care vede \n ea o tr`d` toa -re”, a povestit Charlie, potrivit sursei citate.

|n Marea Britanie, exist` o funda]ie carefunc]ioneaz` pe lâng` sistemul public des`n`tate [i care ofer` servicii „de identitate”copiilor sub 18 ani. Uneori pacien]ii nu aumai mult de 3 sau 4 ani.

Num`rul copiilor interesa]i s`-[i schimbeidentitatea sexual` este \n cre[tere vertigi-noas`, comparativ cu acum zece ani, ceea ceva duce, foarte probabil, [i la cre[terea cazu-rilor care \n final vor dori s` intre \n procesulde revenire la sexul ini]ial.

7 Octombrie 2019

Protestele din Hong Kong Protestele din Hong Kong degenereaz` \n vandalisme degenereaz` \n vandalisme dup` ce guvernul regional dup` ce guvernul regional le-a interzis manifestan]ilor le-a interzis manifestan]ilor s` poarte m`[tis` poarte m`[ti

Pagin` realizat` Pagin` realizat` pe baza pe baza materialelor materialelor selectate de laselectate de la

MON 10 OCT_19._MONIT OADO a 15.10.2019 20:32 Page 1