CITIUS, ALTIUS,CITIUS, ALTIUS,FORTIUS?FORTIUS?Coreea de Nord, soart`Coreea de Nord, soart`crunt` pentru sportiviicrunt` pentru sportiviicare au dezam`git la Riocare au dezam`git la Rio

Presiune imens` pentrusportivii Coreei de Nord laOlimpiada de la Rio. Liderulsuprem, Kim Jong-Un, a im -pus delega]iei nord-coreenes` se întoarc` cu 17 medalii,din care cel pu]in cinci deaur.

Performan]ele nu au fostla nivelul a[tept`rilor, dele -ga]ia reu[ind s` cucereasc`[apte medalii, dintre care do -u` de aur, fapt ce a dus la clasarea pe locul34 între na]iuni. |n schimb, Coreea de Sud aurcat pe locul 8 între na]iuni, cu 21 de medalii:9 de aur, 3 de argint [i 9 de bronz.

Acum, cei care au triumfat, vor primi casemai bune, ra]ii mai mari [i poate chiar ma[ini,scrie Antena 3. Cei care au dezam`git vor aveao soart` crunt`. Mai ales c` au fost dep`[i]i înclasamentul pe medalii de marea rival`, Co-reea de Sud.

Ordin de arestare a Ordin de arestare a atle]ilor pentru e[ecul atle]ilor pentru e[ecul de la JO 2016 de la JO 2016

M`sur` drastic` ordonat` de Robert Mu-gabe, dictatorul din Zimbabwe, pentru în-treaga delega]ie de sportivi care a participat laJocurile Olimpice de la Rio, din cauza rezulta-telor ob]inute. Dictatorul din Zimbabwe a or-

donat comandantului Poli- ]iei Republicane s` arestezeîntreaga delega]ie, referin -du-se la sportivi ca find ni[te"[obolani", scrie "Antena 3".

"Am irosit banii ]`rii peace[ti [obolani pe care îinumim atle]i. Dac` nu e[tigata de sacrificiu [i s` ieim`car o medalie de cuprusau de alam` (pentru locu-rile 4 [i 5 - n.r.), cum aureu[it vecinii no[tri din Bot-

swana, atunci de ce te duci s` irose[ti banii?Dac` mergi la Rio pentru imnul ]`rii [i steagulna]iunii, am fi trimis tinere [i tineri frumo[i dela Universitate. E ca [i cum un impotent aravea cinci neveste. Care e rostul? Sunt inutili"a spus dictatorul.

DCnews.roDCnews.ro25 Aug 2016

|NTRE |NTRE DOU~ LUMI DOU~ LUMI

La peste 25 de ani de lac`derea Cortinei de Fier, dintre Est[i Vest, dintre comunism [i capita-lism, Europa se confrunt` cu valuride emigra]i dinspre Orient [i nor-dul Africii

Cu groaz` ne reamintim cumromânii, [i nu numai, foloseau c`ide-a dreptul incredibile pentru aevada din infernul comunist: uniiau apelat la c`l`uzele de frontier`,al]ii au \ncercat s` treac` \notDun`rea, cu tubul de oxigen, cucolacul de cauciuc, to]i anima]i dedorin]a de a sc`pa de teroarea sta-tului totalitar.

Mul]i dintre ace[tia au plecat \n lumea celor drep]i, pier-zându-[i vie]ile la grani]ele de netrecut, \n \ncercarea lor dispe-rat` de a tr`i \ntr-o lume liber` [i democrat`.

Cine \[i mai aduce aminte de to]i cei care au ignorat auto -rit`]ile, au sfidat moartea [i au \nvins frica [i teroarea, ducând\n final la c`derea Cortinei de Fier [i desfiin]area unui sistemde administrare falimentar, g`unos, inuman, ilegal [i criminal.Sunt tot mai pu]ini cei care, \nc`, \i mai comemoreaz` pe ace[tieroi ai acelor timpuri, de care \[i aduc aminte doar familiile care[i-au pierdut copiii, al c`ror zbor spre libertate a fost curmatatât de brutal.

Sunt sigur c` to]i cei care nu au uitat de acele vremuri, [i nunumai, chiar dac` au trecut 25 de ani de la c`derea comunis-mului, sunt cuprin[i de un fior l`untic atunci când v`d valurilezilnice de refugia]i proveni]i din ]`ri unde via]a nu le mai estesigur`, unde tr`iesc printre schijele unor r`zboaie civile, ne-drepte, prin apari]ia unui a[a-zis stat terorist islmaic, care fo-lose[te cele mai halucinante tehnici de teroare \n mas`.

Ceas de ceas, urm`rim cu sufletul la gur` \ncerc`rile UE de ag`si solu]ii la aceast` situa]ie grav`, \n contextul \n care Europase confrunt` cu un val de imigran]i, se sufoc` [i \n]elegem acestlucru dup` ce vedem imagini terifiante pe toate canalele de te-leviziune cu b`trâni bolnavi sau, mai grav, opera]i pe cord, fa-milii cu mul]i copii, femei \ns`rcinate, copii nou-n`scu]i, al`pta]ide mame pe marginea unei c`i ferate sau \ntr-un cort improvi-zat, tineri, fete [i b`ie]i, care au renun]at la [coal`, la familie, \ndrumul lor disperat de a fugi din calea r`zboiului [i s`r`ciei, f`r`surse de subzisten]`, epuiza]i de propriile energii, vin pe oricecale \n Europa - leag`nul democra]iei [i al respect`rii drepturiloromului.

Zeci de mii de imigran]i, \nfruntând orice risc pe mare, cu totfelul de ambarca]iuni improvizate sau plute care, supra \nc`rcatecu oameni, de cele mai multe ori se scufund`, producândmoarte colectiv` prin \nec.

Cei mai noroco[i ajung \n Europa mult râvnit`, dar sunt opri]ide bastoanele [i gazele lacrimogene ale poli]i[tilor de frontier`din unele, de gardurile de sârm` ghimpat` sau zidurile ridicatede autorit`]ile europene ca m`suri de protec]ie \n fa]a „invada-torilor”!

Cu certitudine ne afl`m \n fa]a celei mai grave crize umani-tare dup` al doilea r`zboi mondial [i pân` la c`derea ziduluiBerlinului, o provocare pentru lini[tea [i prosperitatea Europei\n general, [i a Uniunii Europene \n special, care epateaz` \natitudini prodemocrate [i pro-drepturile fundamentale ale omu-lui, de care fiecare stat democrat face caz când are ocazie.

Dramele umane vor continua zilnic dac` Europa nu \[i asum`aceast` responsabilitate, este drept, deloc u[oar`.

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H IP r e [ e d i n t e f o n d a t o r O A D OP r e [ e d i n t e f o n d a t o r O A D O

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaAnul XVIi

SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20162016

P a g . 3

P a g . 4 , 5 [ i 6

MMoonniittoorruull DDrreeppttuurriilloorr OOmmuulluuii

SSIISSTTEEMMUULL JJUUDDIICCIIAARR DD~~ ||NN CCLLOOCCOOTT!!

Ce se-ntâpl`Ce se-ntâpl`D O T T O R ED O T T O R E ??DREPTUL DE PROPRIETATE DREPTUL DE PROPRIETATE INTELECTUAL~, INTELECTUAL~, PLAGIATUL {I PLAGIATORIIPLAGIATUL {I PLAGIATORII

www.oado. rowww.oado. ro

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU, Thomas CSINTA, Sorin Lucian IONESCU, Liviu MAN, Ion MARIN, Adrian N~STASE, Damian PAL, Costinel STAN,

Octavian {TIREANU, Corneliu VLAD, George VELICU, Lucian V~LCAN, Gelu VOICAN-VOICULESCU Colectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN,Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

Directorul administra o zon` urban`. Era recunoscut ca fustangiu. Primea, pentru o m`rire de leaf`, pentru o \nca -

drare, pentru ceva ce nu d`dea din buzunarul lui,pe[chesuri diverse, dar ambi]ia lui, pe care o rostea cumândrie la crá[m` mai ales, era s` ”Ie-o trag`” fe-meilor care depindeau de semn`tura lui.

M`, a povestit \ntr-o zi, e una de cazi \n limb`. Vreas-o angajez. M`, o angajez [i dac` m` dau pe mineafar`, numai s`...

{i a angajat-o, femeia fiind f`r` studii [i calific`ri, fe-meie de serviciu. Noua angajat` a trecut, ca [i altele,prin experien]a saltelei domnului director.

N-a zis ba. A fost chiar fericit` c`, pentru atât depu]in, a c`p`tat o pâine.

Când s-a petrecut asta, directorul nu semnase \nc`.A[a f`cea mereu. semna dup`.

M`, zice el, spre amuzamentul trist al ascult`torilor,vine la mine pleo[tit`, da era frumoas`m` de te puneajos, vine la mine cu o \ngrijorare pe ochii `ia de \nne -buneai [i cic` ”Oi fi stat bine, domnule director?” Erasperiat`, m`, c` n-a stat cum trebuie, c` n-oi fi fost eumul]umit [i n-o mai angajez! Râdea h`ndr`l`ul, cupoft`.

|ntâmplarea mi-a fost povestit`, ieri, de un amic aldirectorului. El fusese la crâ[m`, el \i [tia bete[ugul, elascultase noua isprav` a seduc`torului [i s-a gr`bit s`mi-o istoriseasc`.

Tu o faci literatur`, zice. N-o fac literatur`, c` mi-esil`, dar istorisit` trebuie. [i am istorisit-o, cu grea]a derigoare, pe scurt.

P.S. Am relatat, telefonic, unui c`rturar, pasionatde \ntâmpl`ri dure ale vie]ii, pe care le transpune \nc`r]i, istorioara de mai sus. E banal`, zice, e de serie.[i mi-a promis c`-mi va istorisi el o culme contempo-ran` a dec`derii rela]iilor umane [i abjec]iei.

Alt` dat`, am zis. Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCU

ampress.ro 2 Sept. 2016

Ion CristoiuIon Cristoiu: : Prin aparatul s`u de propagand` din pres`, DNA cultiv` Denun]`torulDenun]`torulca model de urmat.

Ion Cristoiu a scris pe blogul s`u despre recentulscandal cu denun]`torul Olgu]ei Vasilescu, desprecare jurnalistul spune c` a devenit peste noapte EroulDNA [i al Presei de acoperi]i.

Cristoiu mai spune c` activitatea procurorilor DNA const` doar \n a face rost de un denun].

"Mai mult, pentru c` procurorii DNA nu str`lucescnici moral [i nici profesional, activitatea lor – pestetot \n lume presupun\nd inteligen]` pus` la lucru,const` doar \n a face rost de un denun]. Astfel se ex-plic` o realitate despre care mul]i dintre cei convoca]ila DNA vorbesc, dac` nu f`]i[, atunci m`car \n culise:Convocatul e \ntrebat de \ndat` dac` n-are de f`cutun denun] \mpotriva lui X. X e, de regul`, un politiciande notorietate, care face parte dintr-o forma]iunedu[m`nit` de Poli]ia Politic` Preziden]ial`”, a scrisCristoiu pe blog.

Jurnalistul spune c` sunt mai multe tipuri dedenun]`tori, [i anume, poate fi un tip demn, carerezist` procurorilor, alteori poate fi tipul care "s-a\mbog`]it postdecembrist prin rela]ii cu politicieniiajun[i demnitari” sau poate fi tipul de denun]`torcare se prezint` singur la DNA pentru a face odela]iune.

"Uneori cel convocat e un tip demn, care nu vreas` se coboare la nivelul unui p`duche moral. Prin ur-mare, respectivul refuz` t\rgul propus de procuror, bachiar uneori rezist` [antajului practicat de procuror.Alteori cel convocat e un bandit care s-a \mbog`]itpostdecembrist prin rela]ii cu politicienii ajun[i dem-nitari. Acesta accept` bucuros t\rgul propus de pro -curor: Denun]ul f`cut politicianului v\nat de Poli]iapolitic` \n schimbul dreptului de a se \ntoarce lini[tit

acas`, pentru a-[i putea cheltui mai departe avereadob\ndit` prin jaf. E aici, desigur, un aspect de esen]`al falsului de propor]ii reprezentat de a[a-zisa Lupt`\mpotriva corup]iei. DNA nu urm`re[te descoperirea[i sanc]ionarea unor mari afaceri de corup]ie sau de-montarea unor Re]ele Mafiote, astfel \nc\t banii pub-lici de la stat s` se \ntoarc` la stat. DNA urm`re[tev\narea lui X [i a lui Y. A liderilor politici de notori-etate, din simplul motiv c` anchetarea unui numesonor, convocat chiar pentru un fleac, \ntre]ine gloriaDNA [i cultul personalit`]ii lui Codru]a Kovesi.

Un alt tip de denun]`tor e cel care se prezint` sin-gur la DNA pentru a face o dela]iune. Acesta e unadintre persoanele m\nate de du[m`nii violente fa]`de un politician sau de frustr`ri c` vecinul e mai pri-copsit dec\t el. \n România de azi, li se spunedenun]`tori la DNA. \n realitate ei s\nt pur [i simpludelatori. [i-n ipostaza de delatori denun]`torii la DNAsunt, ca to]i delatorii din Istorie, ni[te p`duchi morali.Spre deosebire de p`duche, omul a fost \nzestrat cucapacitatea de a-[i justifica tot ce face”, a mai spusCristoiu.

Ion Cristoiu precizeaz` c` cel care a denun]at-o peOlgu]a Vasilescu „o du[m`ne[te [i e convins c` a facedenun]uri e o datorie de onoare a unui cet`]ean.Cazul Olgu]ei Vasilescu ne-a adus \n prim-planDenun]`torul care-[i tr\mbi]eaz` dela]iunea, care sem\ndre[te cu ipostaza de delator, care vrea ca na -]iunea s` [tie c` el toarn` [i c` la o adic` va mai facedela]iuni.”

Jurnalistul mai spune c` DNA vrea s` lase impresiac` a face un denun] este o datorie a fiec`rui cet`]ean,iar denun]`torul este chiar un model de urmat.

"Prin aparatul s`u de propagand` din pres`, DNAcultiv` Denun]`torul ca model de urmat. A face odela]iune, a turna pe cineva la DNA e o datorie deonoare a oric`rui cet`]ean. Brusc, denun]`torulOlgu]ei Vasilescu a devenit Eroul Diviziei Pres` aPoli]iei Preziden]iale”, scrie \n \ncheiere Cristoiu.

R`zvan R`zvan MARINESCUMARINESCU

10 August 2016

G e n i i l eG e n i i l et u r n ` t o a r et u r n ` t o a r e

Statul „func]ional“ despre care vorbeadeun`zi dl. Iohannis m`r[`luie[te \n voie,intrând cu cizma [i peste libertatea de ex-presie a oamenilor.

Mai nou, DNA atac` frontal pân` [i drep-tul unui inculpat de a-[i folosi mijloacele deap`rare pe care le consider` de cuviin]`.

Procurorii nu se mul]umesc c` au puteref`r` limite [i f`r` de lege a r`spunderii, darsunt v`dit irita]i atunci când un cet`]ean alacestei ]`ri \ndr`zne[te s` aib` propriaopinie despre dosarul \n care este cercetat.

Olgu]a Vasilescu a publicat pe Facebookpagini din dosarul pe care i l-a f`cut DNA.„Ve]i \ncepe s` cunoa[te]i sistemul. E undosar public, dar primul publicat integral peFacebook“, a scris primarul Craiovei,sâmb`t`. Gestul i-a scos din min]i peprocurori care, luni de diminea]`, s-au [igr`bit s` sesizeze CSM despre ne-maipomenita \ndr`zneal` a prim`ri]ei dinCraiova.

|n sesizare, DNA pretinde c` Olgu]a Vasi -lescu a \ncercat s`-l decredibilizeze peturn` torul Petru Becheru, publicând peste20 de pagini din stenograma unei \nreg-istr`ri video (!) realizate de acesta la o[edin]` de la prim`ria Craiovei. Procuroriimai spun c`, \n acest fel, primarul Craiovei„pune presiune pe martorul-denun]`tor“ [i\[i face ap`r`ri \n spa]iul public [i nu \n fa]a

judec`torilor. Nu e vorba despre nicio pre-siune. Turn`torul se decredibilizeaz` singur.Dosarul \n cauz` e public – [i e bine caacest sistem p`c`tos s` fie devoalat prinorice mijloace.

E adev`rat c`, din con]inutul hilar alacelor stenograme rezult` [i o imagine ridi-col` a dosarului, dar [i profilul lamentabilal de nun]`torului. Propaganda Sistemuluis-a [i gr`bit s` ne informeze c` e vorba de-spre un matematician, cu master \n in-teligen]a artificial`, doctorand etc etc. O fiel vreun geniu, dar tot turn`tor r`mâne.

Dup` ‘90, au ie[it \n prim plan multepersonalit`]i venerabile, cu pip` [i baston,c`tre care trebuia s` ne plec`m cu pio[eniepentru suferin]ele \ndurate \n comunism,pentru ca, ulterior, s` afl`m c` au fostturn`tori la securitate. Genii, dar turn`toare.Problema lor nu era la talent, ci la caracter.De aceea, uneori trebuie f`cut` distinc]iadintre om [i oper`. Nu po]i blama operaunui mare scriitor pentru c` a fost turn`tor.Doar atâta – s` nu ne dea lec]ii de moral`...

|n cazul de fa]`, grav` este atitudineaDNA, care se erijeaz` tot mai mult \n in-stan]` de cenzur` a opiniilor. Procuroriisunt ne\mp`ca]i cu ideea c`, deocamdat`,nu se pot pune gratii gândirii [i nici c`tu[ecuvintelor. Dar, \n „statul func]ional“ al dluiIohannis, tot ar mai fi loc m`car de o mic`Direc]ie de Cenzur`, dup` model asiatic.

Octavian Octavian {TIREANU{TIREANUamosnews.ro

3 August 2016

Oi fi stat bine,domnule director?

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

APEL C~TRE SOCIETATEA CIVIL~ APEL C~TRE SOCIETATEA CIVIL~ Am fost condamnat in procesul privind privatizarea Institutului de Cercet`ri

Alimentare, acuzarea bazandu-se pe patru documente, falsuri intelectuale:1. Raportul de constatare din data de 11.06.2008 2. Raportul suplimentar de constatare din data de 17.09.2008 3. Adresa D.N.A. c`tre Ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale (M.A.D.R.),

din data de 24.09.2008 4. Adresa de r`spuns a M.A.D.R. din data de 14.10.2008 Pentru primul document |nalta Curte de Casatie [i Justi]ie a \ncuviin]at ex-

pertiza judiciar` realizat` de expertul Dan Harabagiu. De[i expertiza conclu-zioneaz` c` procesul de privatizare s-a desf`[urat \n cadrul legal [i c`pre judiciul nu exist`, Curtea de Apel \nl`tur` aceast` expertiz` prin dou`aser]iuni false, a[a cum am prezentat in anexa privind falsurile.

Pentru al doilea document, de[i am demonstrat \n instan]` c` este fals, Cur-tea de Apel a refuzat expertiza judiciar` \nc`lcând art.172 alin 12 din Codulde procedur` penal`.

Am cerut aceleia[i instan]e audierea ca martor a ministrului Dacian Ciolo[dar cererea a fost respins`. La plângerile penale depuse, r`spunsul a fost c`faptele s-au prescris f`r` a se recunoa[te sau analiza aceste falsuri.

Am f`cut cerere de revizuire a procesului, dar instan]a a respins aceast` ce-rere far` a analiza falsurile, \nc`lcând din nou prevederile art. 172 alin. 12 dinCodul de procedur` Penal`. Acoperirea faptelor comise de c`tre trei persoane,respectiv specialista D.N.A. Aurelia Nicolae, procurorul Emilian Eva [i ministrulDacian Ciolo[, compromite ideea de lupt` \mpotriva corup]iei.

Rug`mintea mea fa]` de societatea civil` nu este s` judece aceste fapte, cis` cear` Consiliului Superior al Magistraturii, Procurorului General al României[i Procurorului [ef al D.N.A . s` analizeze [i s` constate c` documentele sus-men]ionate sunt falsuri intelectuale, documente ticluite [i, prin urmare, s`cear` revizuirea procesului \n conformitate cu prevederile art. 453 lit. c dinCPP.

Rog liderii de opinie ai societ`]ii civile: Alina Mungiu Pippidi, Andreea Pora,Sandra Stoicescu, Victor Ciutacu, Rare[ Bogdan, Mircea Badea, Mugur Ciuvic`,Bogdan Chirieac, Ion Cristoiu, Mihai Gâdea, Gabriel Liiceanu, Adrian Papahagi,Robert Turcescu [i nu numai, s` m` ajute s`-mi ap`r dreptul constitu]ional lalibertate.

Nu v` cer s` fi]i solidari cu mine, v` rog s` fi]i solidari cu ideea de adev`r [idreptate.

Eu nu am gre[it, eu sunt nevinovat [i am obliga]ia fa]` de mine \nsumi [ifa]` de familia mea s` \mi ap`r libertatea. Acoperirea gre[elilor câtorva per-soane risc` s` compromit` un \ntreg sistem.

V` multumesc,

Sorin Sorin PANTI{PANTI{Penitenciarul Ploie[ti

http://www.sorinpantis.eu 6 Sept. 2016

Umilin]a [i batjocura la care au fostsupu[i de Guvernul condus de DacianCiolo[, cu complicitatea ministresei Jus -ti]iei Raluca Prun`, care a hot`rât c`judec`torii [i procurorii n-au dreptul lao salarizare echitabil` [i nediscriminato-rie, i-a scos din s`rite pe actorii sistemu-lui judiciar. Spunem asta observând c`,cel pu]in în mediul online, este forfotamare printre magistra]i, iar situa]ia risc`s` escaladeze în orice moment.

Pe forumurile judec`torilor [i procu -rorilor este dezb`tut la aceast` ora unMemorandum privind justi]iaMemorandum privind justi]ia, docu-ment care con]ine atât nemul]umirilegenerale ale magistra]ilor, cât [i un setde revendic`ri - 17 la num`r, [i care sebucur` de sus]inere [i de promovare dinpartea asocia]iilor profesionale.

Judec`torii [i procurorii atrag aten]iaîn finalul Memorandumului c` î[i re -zerv` dreptul de a apela la toate formeledemocratice pentru c` solicit`rile lor s`fie puse în practic`, ceea ce ar puteaînsemna chiar [i proteste de strad`.

Deocamdat`, discu]iile se poart` înjurul nevoii convoc`rii [i consult`rii ma -gistra]ilor în adun`ri generale, pentru asupune dezbaterii pe ordinea de zi aacestora problema de ultima or` asalariz`rii [i con]inutul Memorandumu-lui. {efilor de instan]e [i de parchete lis-a recomandat, de c`tre asocia]iile pro-fesionale ale magistra]ilor, s` convoaceadun`rile generale pân` la dat` de 9septembrie 2016.

Prezent`m în continuare documentulintitulat „MEMORANDUM PRIVIND„MEMORANDUM PRIVINDJUSTI}IA”JUSTI}IA”:

„Ca urmare:A nerezolv`rii problemelor semnalate

în memorandumul justi]iei din 2009 [ia ad`ug`rii unor probleme suplimen -tare;

A sc`derii dramatice a încrederii înjusti]ie într-un singur an cu 13%;

A imaginii reductive asupra justi]iei,v`zut` doar prin prisma 'luptei împotrivacorup]iei', problema preluat` [i în MCV;

A refuzului actualului Consiliul Supe-rior al Magistraturii de a-[i îndepliniefectiv misiunea de garant al indepen-den]ei justi]iei, inclusiv atunci când acestlucru a fost cerut de corpul magistra]ilor,în situa]ii precum limitele anchetei dis-ciplinare sau penale având ca obiectpronun]area unor hot`râri judec`tore[ti,criticile aduse de actori importan]i înactul de justi]ie, inclusiv de DNA, unorhot`râri definitive sau l`murirea inter-feren]ei dintre justi]ie [i serviciile de in-forma]ii;

A nerezolvarii promov`rii într-un mod

transparent în func]iile de conducere [ila |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie;

A inexisten]ei unui instrument legalde revocare a membrilor CSM ale[i;

A numirilor politice în func]iile deconducere \n Parchetul de pe lâng`Înalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie;

A subfinan]`rii sistemului de justi]ie,bugetul alocat justi]iei pe cap delocuitor fiind cu mult sub media alocat`în statele UE (e.g. suma acordat` de statpentru salariul unui judec`tor de fondpe dosar solu]ionat este sub 100 de lei,mai pu]in de jum`tate din minimul alo-cat ca onorariu unui avocat din oficiu);

A inexisten]ei în multe instan]e aspa]iilor proprii pentru magistra]i [i per-sonalul auxiliar;

A folosirii în instan]e de aparaturiuzate fizic [i moral, supuse oricândriscului unui blocaj definitiv;

A problemei resurselor umane, încontinuare acut`, în lipsa supliment`riischemelor conform memorandumurilorasumate de Guvern din perspective im-plement`rii noilor coduri;

A salariz`rii inechitabile [i discrimina-torii dintre magistra]ii afla]i în pozi]iisimilare;

A p`str`rii instan]elor sub autoritateafinanciar` a Ministerului Justi]iei, insti -tu]ie cu eviden]` conota]ie politic`;

A zecilor de mii de litigii cauzate deun cadru legislativ incoerent (e.g. sala -rizare ori taxa auto/ timbru de mediu)ce au implicat atât un efort extraordinarpentru instan]e, dar [i costuri financiaresemnificative pentru stat [i cet`]eni;

A disfunc]ionalit`]ilor create de apli-carea noilor coduri, în special în materiepenal`;

A supraaglomer`rii instan]elor defond (la un program de 8 ore pe zi, unjudec`tor de fond ar trebui s` aloce untimp mediu de solu]ionare pe dosar demai pu]in de 2 ore, durata absolut im-posibil`);

A problemelor ridicate de modul deac]iune al Inspec]iei Judiciare în ceea ceprive[te respectarea independen]ei ju -de c`torului în pronun]area hot`rârilor [iunitatea de m`sur` în ac]iune;

A temerii instaurate de Inspec]ia Ju-diciar` prin modul arbitrar [i abuziv încare au fost cerceta]i magistra]ii cuprivire la solu]iile pronun]ate;

A mut`rii actului de judecat` din in-stan]e în spa]iul public prin expunereamediatic` excesiv` a persoanelor ares -tate preventiv, a scurgerilor de informa]iirepetate de la parchete, neurmate deanchete serioase [i prin informarea in-complet` a publicului în anchetele pe-nale, fiind omise solu]iile favorabile

persoanelor acuzate;A nesocotirii importan]ei dreptului la

ap`rare, inclusiv din perspectiva re-cunoa[terii confiden]ialit`]ii client-avo-cat;

A perpetu`rii în spa]iul public a uneijusti]ii primordial represive;

A nerezolvarii situa]iei fostului servi-ciului secret SIPA, care a urm`rit [i [an-tajat magistra]i;

A nepublic`rii procedurii efective ur-mate de CSAT, când s-a verificat situa]iaofi]erilor acoperi]i în rândul magis tra -]ilor;

A neclarific`rii de c`tre CSM [i alte in-stitu]ii a interferen]ei dintre justi]ie [iservicii de informa]ii, în condi]iile în carejusti]ia a fost calificat` c` fiind 'câmp tac-tic' pentru SRI, precum [i a lipsei de ex-plica]ii privind modul în care serviciilede informa]ii coopereaz` cu sistemul ju-diciar în cadrul anchetelor penale pre-cum [i a faptului c` SRI face verific`rianterioare numirilor în func]iile publice,

Având în vedere c` toate aceste as-pecte afecteaz` în mod direct indepen-den]a justi]iei, Adun`rile Generale alejudec`torilor [i procurorilor din Româniaadopta în intervalul 5 septembrie – 12septembrie 2016 prezentul Memoran-dum prin care solicit` respectarea inde-penden]ei sistemului judiciar [i im- ple mentarea urm`toarelor m`suri:

1. Justi]ia trebuie s` aib` ca [i preocu-pare esen]ial` protec]ia, promovarea [igarantarea tuturor drepturilor [i liber -t`]ilor cet`]ene[ti. În fa]` judec`toruluicet`]eanul este egal cu statul;

2. Celelalte puteri trebuie s` asigureo independen]` real` a justi]iei, lipsit`de orice tip de influen]e, directe sau in-directe, un cadrul legislativ coerent, sta-bil [i accesibil, suport financiar, logistic[i uman suficient pentru o justi]ie efi-cient`, modern` [i de calitate;

3. Respectarea independen]ei instan -]elor, a principiului separ`rii puterilor înstat, a for]ei obligatorii a hot` rârilor de-finitive ale instan]ei, precum [i al ega -lit`]ii de arme dintre acuzare [i ap`rare;

4. Garantarea [i respectarea statutuluimagistra]ilor [i a independen]ei aces-tora, inclusiv prin remunerarea core-spunz`toare [i asigurarea unor condi]iide munc` decente în sistemul judiciar;

5. În exerci]iul func]iilor lor, jude -c`torii [i procurorii trebuie s` fie [i s`apar` independen]i unii de ceilal]i.Procurorii acuz`, avoca]ii ap`r`, iarjudec`torii judec`;

6. Proceduri transparente în numireaîn func]iile de conducere din MinisterulPublic. Eliminarea factorului politic dinnumirile în func]iile de conducere dinMinisterul Public;

7. Publicarea de c`tre Comisia Euro-pean` a metodologiei pe care o urmea -z` în redactarea raportului privind MCV,a numelui exper]ilor consulta]i [i a tu-turor ONG-urilor [i institu]iilor consul-

tate asupra sistemul de justi]ie din Ro -mânia;

8. Asigurarea unei finan]`ri corespun -z`toare bunei func]ion`ri a justi]iei c`serviciu public. Înl`turarea imediat` adiscrimin`rilor în materie salarial`;

9. Preluarea efectiv` a atribu]iilorreferitoare la gestionarea bugetelor in-stan]elor de c`tre ICCJ, a[a cum prevedelegea;

10. Adoptarea urgen]` de m`suri le -gislative în ceea ce prive[te procedurade revocare a membrilor Consiliului Su-perior al Magistraturii, precum [i altem`suri de natur` a eficientiza activitateaacestei institu]ii;

11. Revizuirea competen]elor Inspec -]iei Judiciare pentru a se înl`tura posi-bilitatea afect`rii independen]ei ma gis- tra]ilor [i vicierea actului de justi]ie prinexercitarea/ declan[area unor verific`risimilare controlului judiciar;

12. Asigurarea unei transparente de -pline în cooperarea institu]ional` cu ser-viciile de informa]ii, respectarea strict` acadrului legal [i asigurarea unui controljurisdic]ional [i civil efectiv asupra ac-tivit`]ii acestora;

13. Crearea unui corp de poli]ie judi-ciar` sub autoritatea exclusiv` a Minis-terului Public [i crearea prin lege a uneiautorit`]i civile de interceptare, care s`permit` respectarea deplin` a standard-elor CEDO, în privin]a garan]iilor tehnice[i legale;

14. Respectarea standardelor euro -pene în materia prezum]iei de nevino -v`]ie, în acord cu Directiva Parla men- tului European [i a Consiliului, aprobat`la dat` de 12 februarie 2016 de mini[triistatelor membre ale UE, prin consoli-darea legisla]iei interne.

15. Garantarea independen]ei func]i -o nale a procurorului, atât fa]` de Exe -cutiv, cât [i în raport de ierarhia intern`,în conformitate cu statutul acestuia demagistrat [i de reprezentant al autorit`]iijudec`tore[ti;

16. Rela]ia dintre justi]ie [i orice alt`putere sau institu]ie a statului trebuie s`fie stabilit` prin legi ori protocoale caresunt publice, motiv pentru care CSATtrebuie s` desecretizeze [i s` publicetoate hot`rârile acestei institu]ii care auc` efect activitatea procurorilor sau jude -c`torilor;

17. Publicarea de c`tre CSAT a proce-durii urmare în vederea verific`ri con-crete în ce prive[te existen]a unor per- soane infiltrate în sistemul judiciar, an-gaja]i/ colaboratori/ informatori ai ser -viciilor de informa]ii.

Magistra]ii î[i rezerv` dreptul de aapela la toate formele democratice pen-tru c` aceste solicit`ri s` fie puse înpractic`”.

A l e x P U I UA l e x P U I U

LUJU.RO 6 Septembrie 2016

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

MemorandumMemorandum

SSIISSTTEEMMUULL JJUUDDIICCIIAARR DD~~ ||NN CCLLOOCCOOTT!!

Judec`torii [i procurorii sunt în prag de revolt`. Un „MemJudec`torii [i procurorii sunt în prag de revolt`. Un „Mem--orandum privind justi]ia” circul` deja pe forumurile magisorandum privind justi]ia” circul` deja pe forumurile magis--tra]ilor: tra]ilor: „Justi]ia trebuie s` aib` ca [i preocupare esen]ial`„Justi]ia trebuie s` aib` ca [i preocupare esen]ial`protec]ia, promovarea [i garantarea tuturor drepturilor [i li protec]ia, promovarea [i garantarea tuturor drepturilor [i li --bert`]ilor cet`]ene[ti. |n fa]a judec`torului, cet`]eanul estebert`]ilor cet`]ene[ti. |n fa]a judec`torului, cet`]eanul esteegal cu statul”egal cu statul” . .

Magistra]ii amenin]` c`, dac` vor fi ignora]i [i de aceast`Magistra]ii amenin]` c`, dac` vor fi ignora]i [i de aceast`dat`, vor recurge „dat`, vor recurge „ la toate formele democraticela toate formele democratice””

Fostul vicepremier Gabriel Opreanu mai este doctor \n drept dup` ceministrul Educa]iei i-a retras presti-giosul titlu ca urmare a faptului c`autorit`]ile au stabilit c` este vorbadespre un plagiat.

Ministrul Educa]iei, Mircea Du-mitru, a semnat ordinul de retra -gere a titlului de doctor \n dreptde]inut de Gabriel Oprea, decizieluat` dup` ce Consiliul Na]ional deAtestare a Titlurilor, Diplomelor [iCertificatelor Universitare (CNAT-DCU) a stabilit, \n mod definitiv, c`fostul vicepremier l-a ob]inut prinfurt intelectual.

Generalul Gabriel Oprea a anun -]at \nc` de luni, atunci când CNAT-DCU i-a respins contesta]ia laver dictul de plagiat, c` va ataca \ninstan]` aceast` decizie.

Toat` povestea a plecat de la ju-rnalista Emilia {ercan, care a publi-cat \n iulie anul trecut o analiz`am` nun]it` din care reie[ea c` gen-eralul [i-a plagiat teza de doctorat.

"Mi-am promis c` \n ziua \n careo s` v`d semnat decretul de re-

tragere a titlului de doctor a plagia-torului Gabriel Oprea o s` deschido sticl` de [ampanie. Când o s`r`mân` [i f`r` titlul de general, o s`deschid o sticl` mare", a comentat,pe contul s`u de Facebook, jurnal-ista.

Fondatorul UNPR a ob]inut titlulde doctor \n Drept la Facultatea deDrept a Universit`]ii din Bucure[ti.

{i-a f`cut studiile de Doctorat \nperioada 1995 - 2000 la Facultateade Drept din cadrul Universit`]ii Bu-cure[ti [i a ob]inut prestigiosul titlucu o lucrare \n domeniul ProceduriiPenale, avându-l coordonator pepro fesorul Ion Neagu. Un an maitârziu, odat` devenit doctor, Oprea

a fost numit profe-sor universitar laCo legiul Na]ional deAp`rare, \n 2002 -conduc`tor de doc-torat la Academiade Poli]ie "Alexan-dru Ioan Cuza", iar\n perioada 2003 -2005 a fost mem-

bru \n Comisiile de Specialitate aleCNATDCU la Comisia de {tiin]eMili tare, Ordine Public` [i Siguran]`Na]ional`.

Gabriel Oprea a f`cut parte dincomisia care a evaluat \n 2003 tezade doctorat a lui Victor Ponta [i carea propus atunci acordarea titluluide doctor lui Ponta cu distinc]ia"Summa Cum Laude" (!!!)

Nu demult, jurnalista Emilia {er -can remarca faptul c` nu mai pu]inde o treime din totalul de 22 deteze coordonate de generalulOprea sunt cu suspiciuni de plagiat.

(Epoch Times România)29 August 2016

CE ZICE CARTEA?CE ZICE CARTEA?Proprietatea intelectual` reprezint` proprietatea

asupra crea]iilor min]ii, inven]ii, opere literare [i ar-tistice, simboluri, nume [i imagini utilizate în comer].

Drepturile de proprietate intelectual`, asemeneatuturor drepturile de proprietate, permit creatoruluisau proprietarului brevetului de inven]ie, al uneim`rci sau al unei opere protejate prin drepturi deautor, s` beneficieze de pe urma muncii sau a in-vesti]iei sale.

Conform art. 27 al Declara]iei Universale a Drep-turilor Omului, orice persoan` are dreptul de a luaparte în mod liber la via]a cultural` a colectivit`]ii, dea se bucura de arte [i de a participa la progresul[tiin]ific [i la binefacerile lui. De asemenea, fiecareom are dreptul la ocrotirea intereselor morale [i ma-

teriale care decurg din orice lucrare [tiin]ific`, literar`sau artistic` al c`rei autor este.

Aceste drepturi, prev`zute expres, sunt de o de-osebit` importan]`, deoarece exploatarea poten]ia-lului de proprietate intelectual` este un instrumentputernic de dezvoltare economic` [i de progres so-cial [i cultural.

Protec]ia propriet`]ii intelectuale printr-un cadrulegal puternic [i un mecanism eficient de asigurare aaplic`rii acestuia sunt necesare datorit` faptului c`progresul [i prosperitatea umanit`]ii depind de crea-tivitatea ei în domeniile tehnic [i cultural, iar protec]iacrea]iilor încurajeaz` investi]iile [i conduc la alteinova]ii.

Promovarea [i protec]ia propriet`]ii intelectualestimuleaz` cre[terea economic`. duc la crearea denoi locuri de munc` [i noi ramuri de activitate, pre-cum [i la \mbun`t`]irea calit`]ii vie]ii.

http://legalconsult.ro

Scandalurile doctoratelor lui Ponta, Oprea,sau Tob` - vârful unui aisberg al amoralit`]ii

Vladimir Tism`neanu este de p`rere c` scandalurile falselor doctorate ale unor nume mari din politicaromâneasc` nu sunt decât vârful unui aisberg al amoralit`]ii.

"Regimul Iliescu s-a \ntemeiat pe minciun`. Nu minciuni banale, deplorabile, fire[te, ci mega-minciuni.Uria[e, colosale, gigantice. Scandalurile falselor doctorate - pentru c` un doctorat bazat pe plagiat este unulfals - ale unor Ponta, Oprea, Tob` [i al]ii/altele ejusdem farinaeejusdem farinae nu sunt decât vârful unui aisberg alamoralit`]ii maladive n`scut` din minciuna fondatoare a «emana]iei spontane». Când scriu c` Iliescu [i ceiproveni]i din a sa lume interlop` sunt bol[evici, am \n vedere faptul c` ei practic` minciuna precum un modde via]`. Pe scurt, deviza lor este: Mint, deci exist!Mint, deci exist!", a scris, pe contul s`u de Facebook, politologul VladimirTism`neanu.

(Epoch Times România)

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

Subiecte fierbin]iSubiecte fierbin]i

RENUN}~RIRENUN}~RI"Cei nou` care au f`cut cereri de renun]are la ti-

tlul de doctor au f`cut-o pentru a sc`pa de etichetade plagiatori \ns` [i pentru un alt motiv, dincolo deacesta - salvarea {colii Doctorale a Academiei SRI",a scris pe contul s`u de Facebook, jurnalista Emilia{ercan.

"Cererile au fost depuse \n zilele de 3, 4 [i 7 mar-tie. |n zilele de 5 [i 6 (iulie a.c.) a fost weekend. Estegreu de crezut c` tuturor celor nou` plagiatori le-atrecut prin cap exact, dar exact \n aceea[i perioad`de timp s` fac` cereri de renun]are la titlu. Este ev-ident c` li s-a cerut asta, [i este la fel de evident c`doar Serviciul Român de Informa]ii (SRI) putea s`le cear` asta.

|nc` un argument care \mi \nt`re[te convingereac` cei nou` au renun]at la cererea SRI - faptul c`printre ei se afl` [i Mihai Tudose, care nu a fost co-ordonat de Oprea, dar despre care Centrul Românpentru Jurnalism de Investiga]ie a scris c` a plagiat.

De unde se vede c` ordonan]a lui Ponta (OUGcare permite renun]area la titlul de doctor - n.r.) esteutil` [i unor fabrici de plagiate, nu doar pe persoan`fizic`", a declarat Emilia {ercan, cea care i-a decon-spirat pe cinci dintre cei nou` presupu[i plagiatori.

Jurnalista a explicat c` una este ca CNATDCU(Consiliul Na]ional de Atestare a Titlurilor, Diplo -melor [i Certificatelor Universitare) s` dea dou`, treiverdicte de plagiat la Academia Na]ional` de In-forma]ii a SRI, [i alta e s` dea peste 10 dintr-un totalde 68 de titluri acordate.

"Un procent de lucr`ri plagiate de circa 20% ar fidevastator pentru ANI a SRI. Oricum ar fi, eu sper caministrul Educa]iei s` cear` o anchet` la aceast`[coal` doctoral` [i la toate celelalte despre care s-ascris c` au acordat titluri \n baza unor lucrur`ri pla-giate.

{i un ultim lucru - având \n vedere cele scrise maisus, eu una nu cred c` Loredana Radu, nepoata luiOprea [i avocata lui Ponta, a dat de capul ei \n jude-cat` Ministerul Educa]iei ca s` \l zoreasc` s` emit`normele de aplicare pentru renun]area benevol` ladoctorat", a ,ai precizat Emilia {ercan pe contul s`ude Facebook.

* * *Cei nou` presupu[i plagiatori care au f`cut cereri

de renun]are la titlul de doctorat sunt: fostul min-istru de Interne Radu Stroe, fostul ministru alAp`r`rii Mihai St`ni[oar`, procurorul general ad-junct al României, Bogdan Licu, fostul consilierpreziden]ial pe probleme de securitate al lui TraianB`sescu, Daniel Moldoveanu, fostul [ef al Comisieiparlamentare de control al SIE, Romeo Raicu, fostulministru al Economiei \n Guvernul Ponta, Mihail Tu-dose, fostul primar al Sectorului 2 din Bucure[tiNeculai On]anu, fosta secretar` a ex-ministrului deInterne Gabriel Oprea [i Adela Loredana Popescu,nepoata lui Gabriel Oprea [i fosta avocat` a lui Vic-tor Ponta, Loredana Radu.

9 Iulie 2016

SUNTEM SUNTEM DE PARTEA TA!DE PARTEA TA!

Ce se-ntâpl`Ce se-ntâpl`DOTTORE?DOTTORE?

Fotografia f`cut` la Conferin]a de prezentare a Academieide {tiinte ale Securit`tii Na]ionale o controversat` insti -tu]ie, mai ales din cauza componen]ei sale: fo[ti mini[tri,[efi de servicii secrete, generali, diploma]i, chestori depoli]ie, profesori, doctori [i “doctori”...

Generalul Generalul OpreaOprea[i-a luat adio de la[i-a luat adio de laprestigiosul titlu deprestigiosul titlu dedoctor \n dreptdoctor \n drept

Orice autor, are dreptul s`-[i prote-jeze crea]ia [i s`-i aduc` în fa]a Justi]ieipe to]i cei care, f`r` acordul lui, o ex-ploateaz`, cu scopul ob]inerii unui ben-eficiu moral sau material. |ns`, în toatecazurile de contrafacere, autorul care seconsider` victim`, pentru a se puteaconstitui în parte civil`, are obliga]ia s`adune probe materiale, el însu[i pe caledirect`, sau indirect, prin intermediul or-ganelor de poli]ie sau vamale, care s`permit` chemarea celui responsabil, înfa]a Justi]iei.

Cele dou` ac]iuni distincte, civil` [ipenal`, pot conduce la confiscareaobiec telor contraf`cute [i distrugera lor,la confiscarea [i distrugerea materialelorcare au fost folosite pentru relizareacon trafacerilor, precum [i la închidereadefinitiv` sau par]ial` a institu]iei în careau fost comise contrafacerile. {i nu în ul-timul rând, la desp`gubirea autorului

sau autorilor, de c`tre cei care se fac vi-nova]i în fa]a legii pentru contrafacerisau imita]ii.

Dac` ac]iunea civil` vizeaz` în modspecial îndemnizarea p`gubitului dec`tre cei care comit actul de con-trafacere, cea penal` vizeaz`, logic, as-pectul represiv al actului în sine.

|n primul caz, nu este necesar s` sedemonstreze, reaua voin]`, respectiv,"premeditarea" contraf`c`torului [i actulîn sine poate fi considerat contra ven -]ional. El poate fi solu]ionat în cadrul in-stan]ele civile.

Din contr`, în al doilea caz, actulcomis de c`tre plagiator este considerato infrac]iune [i vinovatul poate fi con-damnat la plata unei amenzi penale,pân` la ordinul a sute de mii de eurosau poate fi pedepsit chiar [i cu închi -soare cu suspendare sau cu executare înpenitenciar.

Contrafacerile (plagiatele) sunt pre -zente - poate într-o m`sur` mai mic`decât în celelate domenii de activitateale vie]ii sociale men]ionate mai sus - înlumea academic` (universit`]i, institutede cercetare, [coli de înalte studii, etc.).

Fenomenul s-a r`spândit în ultimeledecenii, în special datorit` mediului ci -ber netic care l-a multiplicat exponen]ial(sau chiar dublu-exponen]ial).

Din p`cate, sistemul “COPY-PASTE”(pla giat electronic), devine din ce în cemai utilizat atât în cazul elabor`rii unorilucr`ri de diplom` de sfâr[it de ciclu (Ci-clul I - Licen]`, Ciclul II - Masterat, CiclulIII - Doctorat), cât [i în lucr`rile [i publi -ca]iile unor universitari recunoscu]i ofi-cial ca somit`]i în domeniile lor deactivitate.

|n ultimul deceniu, au avut loc o seriede procese în cazul plagierii, de c`trestuden]i, în special la doctorat (ciclul III),a unori lucr`ri sau publica]ii a c`ror au-tori sunt mai pu]in cunoscu]i.

Este de mirare îns`, c` acest mod deoperare îl descoperim [i la profesorii lor.

|n Fran]a, cel pu]in 8 din10 studen]iar fi recurs deja la sistemul copy-pa[te,via Internet ,iar peste 9/10 dintre profe-sori declar` c` se confrunt` permanentcu acest flagel [i apreciaz` c`, în me die¼ din lucr`ri (referate, memorii, teze,etc.) sunt plagiate.

|n principiu, în Europa Occidental`,cca ¾ dintre studen]i utilizeaz` copy-pa[te ca mod de elaborare a proiectelorde diplom` [i peste 95% dintre profe-sori sunt confrunta]i cu dificult`]i se-rioase în privin]a aprecierii lucr`rilor.

Circa 2/3 dintre studen]i consider` [iei c` peste ¼ din lucr`rile lor sunt copi-ate de pe internet.

|n SUA, o anchet` a “The Center forAcademic Integrity” (CAI) efectuat` pe60.000 de studen]i a scos la iveal` rezul-tate asem`n`toare: 70% dintre studen]i(idem în High School) au tri[at cu Inter-netul [i au plagiat, cel pu]in o dat`, f`r`niciun fel de remu[c`ri, iar 50% dintreei fac sistematic în lucr`rile scrise.

Peste 77% dintre ei consider` c` ges-tul lor nu este condamnabil [i c` pla-giatul nu ar trebui interzis, iar 95%dintre ei sper` s` nu fie prin[i niciodat`.

|n Canada, în primul ciclu universitar,cca 43% dintre studen]i au recurs, celpu]in o dat`, la un plagiat electronic [i73% din ciclul secundar.

Peste 80% dintre ei nusunt niciodat` prin[i, cutoate c` exist` surse careindic` faptul c` la Univer-sitatea Toronto, anualsunt identificate 200 delu cr`ri plagiate [i 100 laUniversitatea Ottawa.

Pedeapsa maxim` pecare o risc` studen]ii, esteexma tricularea lor din in-stitu]ie!

La Universitatea Mon-treal, un studiu efectuat

pe 10.214 studen]i, arata c` 90% dintreei consider` c` plagiatul este tentantpentru c` este u[or accesibil [i estefoarte rentabil, motiv pentru care, celpu]in odat`, l-au utilizat în lucr`ri, iar77% consider` c` nu este un lucru bun[i trebuie g`sit` o alternativ` contraacestuia, îns` numai 30%, sunt preg`ti]is` renun]e la plagiat, în cazul unei alter-native.

Ca fenomen, plagiatul, este conside -rat, pe de o parte, o fapt` civil` imoral`,iar pe de alt` parte, comercial`, respec-tiv, penal`, constând, în principiu, în co -pierea unui autor (sau creator) f`r` c`numele acestuia s` fie men]ionat, încazul în care acesta exist` (având în ve -dere faptul c` pe Internet circul` o seriede informa]ii f`r` autori cunoscu]i sauimposibil de identificat).

Plagiatorul, pe scurt, este cel care, înmod fraudulos, \[i însu[e[te opera origi -nal` a unui autor, f`r` acordul acestuia.

Aici trebuie s` men]ion`m c` exist` [iautori care "doneaz`" crea]iile lor mare-lui public f`r` s` le revendice [i s` aib`preten]ii de la plagiatori.

Ca regul` general`, autorii care do -resc s`-[i conserve crea]iile originale (lu -cr`ri, imagini, etc.), fac tot posibilul c`ele s` nu poat` fi plagiate prin sistemulcopy-pa[te!

Subliniem c`, în realitate, trebuie s`facem diferen]a dintre plagiatplagiat, careconst` în a pretinde c` suntem autorulori ginal a unui document care nu estedecât o copie al acestuia [i contra fa contra fa --cerecere, care const` în a pretinde, c` ceeace nu este decât o copie, este în reali-tate, opera original`.

Putem face o distinc]ie chiar [i întreplagiat, o copiere electronic` grosolan`a unei lucr`ri, respectiv, demarcaj, încare textul sufer` diverse modific`ri pen-tru a bruia pistele de plagiere.

Se mai întâmpl` uneori s` relu`manu mite lucr`ri mai vechi, s` le pre-lucr`m [i s` le public`m sub un altnume (pseudonim).|n acest caz vorbimde autpolagiere.

|n sfâr[it, nu rareori mai vorbim [i de"plagiat prin anticipa]ie” (folosire cre-ativ` a plagiatului), propus de c`treFrançois Le Lionnais (1901-1984), ingi -ner chimist [i matematician, dublat deun scriitor pasionat de [tiin]e, membru"OULIPO" (Ouvroir de Li -tté rature Potentielle) [ifon da tor al Institutului de

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

Subiecte fierbin]iSubiecte fierbin]i

Prin defini]ie, exploatarea neautorizat` a unei opere literPrin defini]ie, exploatarea neautorizat` a unei opere liter--are, [tiin]ifice sau artistice, precum [i a unei m`rci de fabare, [tiin]ifice sau artistice, precum [i a unei m`rci de fab--rica]ie, a unui brevet de inven]ie sau în general a unei crea]iirica]ie, a unui brevet de inven]ie sau în general a unei crea]iispirituale sau materiale, de orice natur` ar fi ea (cu scopulspirituale sau materiale, de orice natur` ar fi ea (cu scopulrealiz`rii unui profit!), care posed` un autor sau mai mul]irealiz`rii unui profit!), care posed` un autor sau mai mul]iautori, f`r` acordul acestuia sau al acestora, se nume[teautori, f`r` acordul acestuia sau al acestora, se nume[te"contrafacere" sau "imita]ie"."contrafacere" sau "imita]ie".

Ea este considerat` o activitate frauduloas` de natur` conEa este considerat` o activitate frauduloas` de natur` con--traven]ional` sau infrac]ional` din partea celor care o comit,traven]ional` sau infrac]ional` din partea celor care o comit,deci este sanc]ionat` de lege. Atât de c`tre Codul Civil, câtdeci este sanc]ionat` de lege. Atât de c`tre Codul Civil, cât[i de c`tre Codul Penal.[i de c`tre Codul Penal.

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

P L A G I A T U LP L A G I A T U Lîn lumea în lumea contemporan`contemporan`

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

"Prothèse Littér`ire", care const` în a(re)descoperi ceva, ceea ce exist` deja,îns` f`r` s` [tim [i s` atribuim acesteidescoperiri noi dimensiuni pe care au-torul original nu le-a intuit.

|n Fran]a, exist` o serie de cazuri cele-bre de plagiat care au fost solu]ionatede c`tre tribunale administrative (civile)sau chiar [i penale.

Dintre cele mai recente plagieri eu-ropene "de valoare" putem men]iona:Henry Troyat, scriitor francez de originerus` [i academician, distins cu Ordinul"Marea Cruce a Legiunii de Onoare" [iComandor al Ordinelor "Na]ional deMerit", "Arte [i Litere" cu Editura Flamar-ion a fost condamnat pentru plagierepar ]ial` în 2003, în lucrarea "JulietteDrouet", (fosta amant` a lui Victor Hu -go), ap`rut` în 1997, fiind obligat s` pl` -teasc` 45.000 euro ca desp`gubirima te riale [i morale lui Gérard Pouchain[i Robert Sabourin, autorii c`r]ii "JulietteDrouet ou la dépaysée" (Editura Fayard,1992); Patrick Poivre d’Arvor, scriitor,critic literar, om de televiziune [i legen-dar prezentator al jurnalelor de sear` peA2 [i TF1, a fost dat în judecat` de c`trejurnalistul Jérôme Depuis în ianuarie2011, datorit` similitudinilor care exis-tau în eseul acestuia despre ErnestHemingway ("E. Hemingway, la viejusq’à l’excès", Editura Arthaud, 2011) [io lucrare mai veche ap`rut` în SUA în1985 a lui Peter Griffin ("Hemingway,the early years", Oxford University Press,1985), tradus [i publicat în Fran]a în1989 la Editura Gallimard. Dup` reve-larea acestei plagieri în s`pt`mânalul“Express,” câteva zile mai târziu, a fostpublicat` o versiune mult mai "restrân -s`" a c`r]ii; Rama Yade (din tr-o familiede intelectuali-demnitari senegalezi),fost Secretar de stat îns`rcinat cu Sportulîn Guvernul Fillon, fosta ambasadoare aa Fran]ei la UNESCO, ast`zi, consilier re-gional al Regiunii pariziene [i vice pre -[edint` al Partidului Radical (cel maivechi partid, de centru-dreapta), încartea sa "Plaidoyer pour une instructionpublique" (Grasset, 2011), a fost acu -

zat` c` s-ar fi inspirat din 15 lucr`ri f`r`s` fi men]ionat numele lor; Karl-Theodorzu Guttenberg, om politic german (CSU-Uniunea Cre[tin-Social` în Bavaria),Ministrul german al Ap`r`rii a fost obli -gat s` demisioneze în martie 2011 da-torit` controverselor legate de teza sa dedoctorat în Drept la Universitatea dinBeirut în 2007. În februarie 2011, a fostacuzat de plagiat, pentru c` ar fi copiato mare parte (95%) al unui articol publi -cat în 2003 de c`tre “NZZ am Sonntag”.

Supranumit "Baronul Copy-Paste", re-spectiv, "Baronul von Googleberg” (du -p` motorul de c`utare Google), în ciudafaptului c` a fost sus]inut de c`tre Can-celarul federal Angela Merkel, pe 18 fe -bruarie, acesta anun]a public c` tem -po rar renun]` la titlul sau de doctor în

Drept, cât dureaz` cercet`rile la Univer-sitatea din Beirut, iar pe 23 februarie i seretrage definitiv titlul pentru c` "lucrarean-ar fi fost corespunz`toare din punct devedere [tiin]ific"; Esther Silvana Koch-Mehrin, Eurodeputata german`, vice pre -[edinte al Parlamentului European, fiind[i ea "diagnosticat`" c` plagiatoare, i seretrage titlul de doctor pe 15 iunie 2011;Pal Schmitt (fost sportiv, multiplu cam-pion la scrim`), Pre[edintele RepubliciiUngare, a fost obligat s` demisionezepentru c` teza sa de doctorat în (1992)la Universitatea Semmelweis (Buda -pesta), ar fi fost un plagiat, aproape in -tegral (200 de pagini din 215). Presa

maghiar` a semnalat "incidentul", iaraces ta a fost obligat s` demisioneze, înciuda faptului c` ar fi vrut s` r`mân` înfunc]ia de Pre[edinte; Gilles Bernheim,marele Rabin al Fran]ei, a fost [i el iden-tificat ca impostor, pe 2 aprilie 2013,legat de cartea sa "Quarante médita-tions juives" (Editura Stock, septembrie,2011), care ar fi un plagit dup` lucr`rilelui: Jean-François Lyotrad, Jean-MarieDomenach, Jean Grosjean, Elie Wiesel [iCharles Dobzynski. Cu câteva zile maitârziu, se descoper` [i faptul c` numelelui Bernheim nu figura pe lista titularilorde "Agrega]ie" (titlu suprem exclusivfrancez într-o disciplin` ob]inut prin con-curs na]ional, în trecut considerat maivaloros decât doctoratul), cu care sem-neaz` lucrarea sa. Pe 3 mai 2013, un alt

plagiat al lui Bernheimeste descoperit dec`tre s`pt`mânalul"Marianne", dup` uneseu al academicianu-lui Pierre Emmanuel;Victor Ponta, Prim-min-istrul României esteacuzat pe 18 iunie2012 în edi]ia online arevistei "Nature" c` ar ficopiat sec]iuni mari dinteza sa de doctorat înDrept la Universita teaBucure[ti (început` în1999 [i sus]inut` în

2003 cu lucrarea "Cur tea penal`Interna ]io nal`"). Simultan, informa]ia este confirmat` [i

de c`tre jurnalistul Karl-Pe ter Schwarzde la cotidianul "Frankfurter All gemeineZeitung", pre cum [i de c`tre o se rie decotidiene ro mâne[ti [i europene cunos-cute (“România Liber`”, “The Guardian”,“El Mundo”, “Die Zeit”, “Le Monde”,etc.). Unele surse vorbesc de 85 depagini, iar altele de 30 -130 de pagini,cu gre[eli de ortografie [i consider` c`situa]ia este mult mai grav` decât în Un-garia [i Germania.

|n sfâr[it, plagiatul este o preocuparepreocuparemondial`mondial`, a[a reiese cel pu]in, din lu -

cr` rile celui de al 4-lea Colocviu Inter -na]ional al Plagiatului din 21-23 iunie2010 (Universitatea Sherbrooke, Cana -da), având ca tem`: "Towards an Au-thentic Future", la care au fost pre- zentate 40 de lucr`ri din 20 de ]`ri.

El este practicat cu acea[i "convin-gere" atât la cre[tini cât [i la musulmani,în ciuda convingerilor religioase diferite[i este o practic` care se banalizeaz`,concluzie la care au ajuns chiar [i uni-versitarii elve]ieni, care - mult mai con -[tincio[i - decât colegii lor europeni,con siderau c` în institu]iile superioareelve]iene, plagiatul ar fi marginal, dup`ce în urma unui scandal la UniversitateaNeuchâtel (o universitate, relativ mic`)în 2012, au fost descoperite o serie delucr`ri plagiate, iar în aprilie 2013,Philippe Gugler - vicerectorul Univer -sit`]ii din Fribourg, ale c`rui cronici pu -blicate în cotidianul elve]ian "La Liberté",ar fi fost extrase din cotidianul francez"Le Monde", s` fie considerate plagiat,pentru ca în luna mai, consilierul na ]i o -nal Doris Fiala, la sus]inerea memoriuluis`u la {coala Politehnic` Federal` dinZurich (una dintre cele mai reputate[coli de înalte studii inginere[ti), s` aib`acea[i soart`, ca de altfel [i profesorulSam Blili, tot de la Universitatea Neuchâ-tel, în iulie, cu cartea „La Suisse quigagne” (Elve]ia care câ[tig`), care ar fiun plagiat digital dup` mai multe sursaenemen]ionate.

|n sfâr[it, cercet`rile efectuate dec`tre elve]ieni, începând cu 2012, pe unstudiu efectuat pe cca 800 de lucr`ri (deplagiat) au scos la iveal` c` "percep]iaîn[el`ciunii ar depinde de cultura" ]` -rilor, respectiv, de contextul socio-cultu -ral al acestora, iar plagitul este un fe- no men care ar fi mult mai mult prezentîn Europa de Est (inclusiv în România)decât în Europa Occidental` sau [i maipu]in, în Elve]ia.

Prof . dr . Prof . dr . Thomas CSINTAThomas CSINTA

Subiecte fierbin]iSubiecte fierbin]i

Dup` plagiatele din politic` urmeaz`Dup` plagiatele din politic` urmeaz`cele din institu]iile publice? cele din institu]iile publice?

Universit`]ile au burdu[it cu diplome doctoralefunc]ionari publici a caror munc` nu are nici \n clinnici \n mânec` leg`tur` cu performan]a academic`.Nu le cere nimeni doctorat la minister [i nici nu aunevoie de el. La fel func]ionarilor din Poli]ie sau Pro-curatur`.

Doctoratul a fost [i a r`mas o chestiune mai de-grab` academic`. Reprezint` consacrarea unui cerce -t`tor sau profesor \ntr-un domeniu despecializare altfel destul de \ngust. Poate chiarinaccesibil. |n sute de pagini sau doar \n câteva,o tez` de doctor aduce ceva nou \n stiin]e, ade-sea chiar revolu]ionar.

Despre Alexander Fleming se spune c` \n1929 a \naintat, ca tez` de doctorat, o simpl`foaie de hartie. Comisia, indignat`, a \ntrebatcum \ndr`zne[te.

Cercet`torul sco]ian a replicat c` aceea erateza lui doctorat: conținea formula penicilinei[i merita titlul de doctor \n medicin`. A c` p`tat titlul[i, de atunci \ncoace, antibioticele au salvat milioanede vie]i iar legenda doctoratului lui Fleming s-a tottransmis cu fiecare genera]ie de doctoranzi ca surs`de curaj [i inspira]ie.

Revenind acum la doctoratele române[ti, trebuiespus c` se produc \n România mai mul]i doctori decât\n oricare alt` perioad`. Statistic, num`rul doctoran-zilor corespunde cu num`rul profesorilor universitariabilita]i s` conduc` doctorate. Este posibil ca reformaeduca]iei s` fi fabricat profesori/conduc`tori de doc-torate care trebuie s`-[i justifice titlul?

Cre[terea num`rului de doctoranzi se coreleaz` clarcu cea a profesorilor. Acolo unde exist` profesor con-duc`tor de doctorate exist` de obicei o [coal` docto-ral`. Care nu are standardele din vremea lui Fleminng.

Prin lege, profesorul, [coala doctoral` [i facul ta -tea/universitatea primesc resurse (subven]ii) dup`num`rul de doctori. \n România, num`rul de profesoriuniversitari a crescut exponen]ial odat` cu noua legea educa]iei.

Cei mai mul]i au avut nevoie urgent` de doctoranzi.Au fost presa]i administrativ \n acest sens. \ncât, per-sonal, cred c` responsabilitatea individul` a candida-tului la titlul de doctor este doar ceea ce vedem noidin aisbergul doctoral. Adic` plagiatele, care sunt defapt produsul, efectul unui sistem universitar reformat,nu-i asa, "din temelii".

|ncât, \ndr`znesc s` afirm aici, ar trebui evaluat \nce m`sur` legea educa]iei a creat contextul favorabilal plagiatelor prin schimbarea condi]iilor de constituirea [colilor doctorale \ntr-o ]ar` care avea o tradi]ie altfeldestul de restrictiv`, bazat` pe merit [i consacrare.

Este un cerc vicios care trebuie corectat cumva.Un titlu doctoral se acord` de c`tre o comisie din 5

profesori abilita]i, selecta]i din universit`]i diferite, lapropunerea unui conduc`tor de doctorat acreditat deminister. Abilitarea unui conduc`tor de doctorat esteatât de complicat` [i sever` \ncât, teoretic, nu ar trebuis` produc` rateuri. [i totusi...

Cresterea num`rului de plagiate peste un anumit"prag" de rezonabilitate indic` o defec]iune a sistemu-lui. Iar \n România sistemul pare a fi corupt. Prime[tecandida]i pe care \i transform` nu \n doctori, ci \n pla-giatori. Pe urm` acela[i sistem \i denun]` [i \i execut`public pe cei "ale[i".

Doctoratele au devenit astfel o sl`biciune na]ional`sesizat` rapid ca vulnerabilitate de prieteni [i neprie-teni [i folosit` politic [i geopolitic ca atare. Operele in-comozilor au fost primele periate la sânge [ide nun]ate public, chiar \nainte de a primi verdictulunei comisii acreditate. De exemplu, Traian B`sescufoarte probabil c` l-a numit prim-ministru pe VictorPonta tocmai pentru c` [tia de aceast` vulnerabilitate.

Lucru care nu se face, dac` ]ii cât de cât la ]ara asta. Patriotismul domnului B`sescu se vede \n astfel de

decizii, nu \n discurs. Pre[edintele ]`rii a numit unprim-ministru, tocmai pentru c` [tia c` are o vulnera-bilitate.

Câte alte numiri \n statul român mai sunt asa? Mi-nistrul de Interne? Mai cine? Te po]i juca cu chestiaasta \n ț`ri consolidate. Nu \n România. |ncât, pla gia - tul pare c` a devenit un instrument de compromiterea unor lideri politici [i \nal]i func]ionari. Unii lideri po-litici au fost ataca]i doar pentru c` nu exista altceva cucare s` poat` fi ataca]i.

Ministerul s-a transformat la rândul s`u \ncutia de rezonan]` a acestei opera]iuni pentruc`, \n loc s` caute cauza structural`, a tratatpreferen]ial cazurile publice. A f`cut adic` po-litic`? Este Ministerul Educa]iei un DNA deghi-zat? Nu [tiu, dar sper s` af`m adev`rul \ntr-obun` zi.|n opinia mea, aceasta defec]iune structural`

a sistemului educa]iei superioare - numit \nsociologie efect pervers: când vrei s` faci unlucru bun [i nu stii cum, cel mai adesea iese

un lucru prost - ar trebui corectat` grabnic.|n condi]iile de acum, cred c` doctoratul a devenit

o form` f`r` fond ale c`rei efecte perverse au ajuns lapor]ile institu]iilor, iar oamenii incrimina]i nu sunt defapt adev`ra]ii vinova]i. Unii au copiat din prostie, al]iidin ne[tiin]`, mul]i din pricina conduc`torului de doc-torat care i-a \ndrumat prost sau nu i-a \ndrumatdeloc. I-a l`sat de capul lor. Adic` de izbeli[te. sunt [ial]ii care au conduc`tori serio[i [i doctorate bune, \ns`au fost ataca]i tocmai pentru c` ... \l aveau bun.

De aceea, cred c` este nevoie de interven]ia admi-nistrativ`, nu politic` sau penal`, a Ministerului la ni-velul scolilor doctorale pentru a stopa un t`v`lug ce ac`p`tat culoare (geo)politic` [i se \ndreapt` sau este\ndreptat cu toat` viteza c`tre institu]ii fundamentale.

(...)

I o n e l N i c u I o n e l N i c u S A V AS A V A

5 Sept. 2016http://ionelnicusava.blogspot.ro

DoctoratulDoctoratulca vulnerabilitateca vulnerabilitate

OADO LA CONGRESULIPA ROMÂNIA

|n perioada 2-4 Septembrie a.c., s-a desf[;urat la Bucure;tiCongresul XX al Sec]iei Române a Asocia]iei Interna]ionale aPoli]i[tilor (IPA) un important element \n concertul ONG-urilordin ]ara noastr` - având \n vedre num`rul mare de membri pecare-l are.

Din partea OADO, la deschiderea lucr`rilor a participat dlPre[edinte fondator Florentin Scale]chi, care a ]inut s`-i salutepe sutele de reprezentan]i ai IPA, din \ntreaga ]ar`, precum [ipe importan]ii invita]i din str`in`tate care au participat la reu-niune.

Domnia sa a aresat un scurt mesaj auditoriului:“La un an dup` adoptarea Cartei Na]iunior Unite (10 decem-

brie 1948) moment ce a consfin]it apari]ia ONU [i normele pri-vind drepturile fundamentale ale omului, din ini]iativa unuipoli]ist englez s-a n`scut IPA.

Sub sloganul "SERVO PER AMIKECO" s-au al`turat tot maimul]i oameni din domeniul ap`r`rii legii, vie]ii [i valorilor umane,din toat` lumea. In prezent peste 420.000 de oameni, grupa]i\n peste 70 de sec]ii na]ionale aflate pe cinci continente, poart`cu m`ndrie \nsemnele IPA.

Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor cultiv` preceptele priete-niei \ntre profesioni[tii care se afl`, ei \n[i[i, \n serviciul societ`]ii[i al semenilor [i cultiv` activ ap`rarea drepturilor omului. Deaceea, organiza]ia interna]ional` are statut de consultant activ alECOSOC - \n cadrul ONU, de]inând reprezentan]i permanen]i \nforurile de la New York [i Geneva.

Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România(la rândul s`u membru consultativ ECOSOC - din 2005) are oserie de parteneriate men]inute activ cu reprezentan]ii impor-tan]i ai societ`]ii civile române[ti dar [i cu institu]ii similare dinstr`in`tate.

Ne bucur`m, ca parteneri ai IPA Sec]ia Român`, s` ne afl`mla reuniunea Dvs de azi [i folosesc acest prilej pentru a trimitesalutul nostru prietenesc tuturor celor peste 70.000 de membridin cadrul Poli]iei Rom`ne, a Pompierilor, Jandarmilor, Poli]i[tilorde Frontier`, a cadrelor din Administra]ia Na]ional` a Peniten-ciarelor, din Justi]ie, a magistra]ilor [i militarilor care au aderatla aceast` institu]ie important` din societatea civil`. SERVO PERAMIKECO!”

|n contiuare, a ]inut s` acorde Diploma de onoare OADO, dluiPierre Martin-Moulin - Pre[edintele interna]ional IPA [i MedaliaOADO dlui Prof. univ. dr. Costic` Voicu - Pre[edintele Sec]iei Ro-mâne a IPA.

C R O N I C A RC R O N I C A R

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

- urmare din nr trecut -

A[ \ncepe acest episod prin aspune ceva care te las` mut!

M` refer la ceea ce, de fapt, aconstatat Curtea Penal` Cen-tral` cu Jura]i, respectiv, „Pentruacuzare acest caz s-a bazat pedovezi circumstan]iale”!

Perfect adev`rat, atâta timpcât, a[a cum v-am mai spus, ca-davrul so]iei lui Robert nu a fostg`sit niciodat` [i nu exist` do-vezi criminalistice privind loculsau cauza decesului [i \n con -di]iile \n care au ap`rut martoricare pretind c` au \ntâlnit-o pedoamna Li, so]ia legitim` a luiEkaireb Robert, mult dup` datasatabilit` de Curte c` s-ar fi pro-dus crima propriu-zis`, undevadup` data de 23 octombrie2006, când ar fi fost [i ultimaconvorbire telefonic` pe care aavut-o cu fratele ei din Dane-marca, I Bin Cao.

Acuzarea a f`cut cererea decondamnare pe via]` pentrucrim` dup` ce au fost audia]i

mai mul]i martori, inclusiv fra-tele [i cele dou` surori ale so]ieilui Robert, cei care au cunos -cut-o \n Irlanda, membri ai co-munit`]ii chineze din Londra,pre cum [i cei care au investigat[i au ]inut-o sub observa]ie pedoamna Li \n timpul sarcinii,existând [i varianta unui posibilavort.

Au fost audia]i, de asemenea,to]i detectivii particulari care aulucrat pe proprietatea MountVernon, precum [i cei care au\n chiriat apartamentul 9 -spa]iul conjugal al so]ilor Robert[i Li Ekaireb, \ncepând cu anul2006, dat` când ar fi disp`rutvictima.

Totodat`, au fost audia]i [ipoli]i[tii [i procurorii care aucondus anchetele, \n 2007 [i2012, privind persoana disp`-rut`.

Acuzarea, pentru a dovedimoartea so]iei lui Robert, s-abazat \n primul rând pe lipsa decontacte cu familia [i prieteniidup`, ce a vorbit cu fratele ei pe

23 octombrie 2006, ceea ce eraneobi[nuit atâta timp cât frateleei din Copenhaga, I Bin Li, asus]inut c` era foarte apropiatde sora lui Li, cu care ]inealeg`tura prin telefon [i SMS des-tul de des.

Mai mult, acuzarea sus]ine c`dup` ultima convorbire a victi-mei cu fratele eu, atât telefonulfix, mobilul, contul de e-mail [iconturile bancare, nu au maifost folosite.

De asemenea, s-a ]inut cont[i de faptul c` doamna Li a \nce-tat orice leg`tur` cu clinica [imedicii care urm`reau evolu]iasarcinii care ajunsese aproapede 19 s`pt`mâni, apropriindu-se de termenul legal pân` lacare ar fi putut face \ntreruperede sarcin`, ceea ce nu s-a mai\ntâmplat având \n vedere c`data pentru o astfel de inter-ven]ie chirurgical` a fost stabi-lit` pe 19 septembrie 2006,termen dep`[it de doamna Li.

Mai mult, acuzarea face oeroare atunci când \[i asum`,

f`r` echivoc, faptul c` „toate an-chetele \ncercau s` g`seasc`dovezi c` ar fi fost vie, au e[uat”,ceea ce, evident, este o blocare/ stopare / a unei cercet`ri maiprofunde [i eventual a unei an-chete judiciare care s` rezolve

problema [i sub aspectul celorcâ]iva martori din diverse col]uriale lumii, oameni cu un anumitgrad de moralitate [i credibili-tate, care ne spun azi c`doamna Li e bine mersi [itr`ie[te cu b`iatul ei de 8 aniundeva \n Ukraina, mai precis \nKiev, f`r` ca cineva din justi]ialondonez` s` verifice dac` seconfirm` sus]inerile martorilor,cu atât mai mult cu cât, atuncicând a existat Comisia rogatorie

\n România, atât poli]ia, cât [iParchetul londonez, au confir-mat veridicitatea declara]iilordate de martori, a[a cum reiesedin dosarul aflat \n arhiva Tribu-nalului Bucure[ti.

Voi continua cu datele acu -z`rii \n episodul urm`tor.

Vom reveni.

Prof .Univ . dr .Prof .Univ . dr .F lorentin Florentin

SCALE}CHISCALE}CHI

http://radburg.ro/

UN CAZ MARCA „ELODIA”... Episodul XI

Li Hua Cao, “Lucinda” Li Hua Cao, “Lucinda” sau Lucy”?sau Lucy”?

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

MemorialulDurerii - o istorie carenu se \nva]` la [coal`

Serialul prezint` „istoria care nu se \nva]`la [coal`”, aducând \n prim plan pove[tile oa-menilor care au trecut prin „moara de suflete”a regimului comunist. a \mplinit 25 de ani!

Este singurul proiect de televiziune careofer` una dintre cele mai complexe [i docu-mentate imagini asupra regimului comunistdin România.

„Memorialul durerii”, realizat de LuciaHossu Longin, a creionat cel mai dureros ca-pitol din istoria recent` [i reprezint` \n conti-nuare unul dintre cele mai puternicedemersuri jurnalistice.

|nceput \n 1991, acest serial TV a prezentat,de-a lungul timpului, evenimentele petrecuteo dat` cu \ncheierea celui de al Doilea R`zboiMondial [i pân` la \nceputul anilor ’90.

Din 2008, serialul a \nceput o serie nou`,unde au fost remontate o parte dintre primeleepisoade [i, \n acela[i timp, au fost difuzate [isubiecte noi, printre care seria dedicat` tor]io-narilor – Seria Neagr` – cât [i Memorialul Bu-cure[tilor, unde s-au prezentat demol`rile princare a trecut capitala.

|n total, sunt peste 150.000 de minute deimagini-document [i nenum`rate confesiunidin partea unor personalit`]i care au trecutprin chinurile comunismului sau care au fostchiar p`rta[i la crimele regimului. Unul dintrecele mai mari merite ale Luciei Hossu este [iaceast` dorin]` de a-i prinde \n via]` pe carecare au influen]at acest „malaxor al sufletelor”.

A avut ultimele m`rturii ale tor]ionarilor Ale-xandru Nicolski sau Gheorghe Cr`ciun, a prinsultimele confesiuni ale lui Petre }u]ea [i a fostprimul om care, prin materialele sale, a deschisochii a milioane de români, prezentându-leororile care s-au petrecut \n \nchisorile din ]ar`,la Sighet sau Pite[ti.

"Lucia Hossu a fost primul om, care a intrat\n multe locuri. Ea a deschis por]ile de la Si-ghet", poveste[te Alexandru Munteanu, pro-duc`torul emisiunii, membru al echipei “Me- morialului” \nc` din 1993.

„A fost o lupt` contra cronometru, pentru c`b`trânii lupt`tori disp`reau, \nchisorile se re-novau suspect de repede, unele au fost [i de-molate, celulele condamna]ilor la moarte

de veneau \nc`peri cochete, vopsite \n culoripastel”, spunea realizatoarea serialului. \n toat`acea perioad`, echipa Luciei Hossu a umblat\n toat` România, mergând de la satele r`sfi-rate \n câmpia B`r`ganului [i pân` la caseleascunse la umbra mun]ilor [i p`durilor. {i aug`sit cele mai cutremur`toare pove[ti, cei maiputernici oameni, care au reu[it s` ofere unchip acestui regim negru. Ei au fost lentila carea ar`tat celorlal]i români adev`ratele „valori”ale comunismului.

|n acte a fost numitul „centru de reeducarestuden]easc`”, \ns` \n spatele gratiilor \nchiso-rii Pite[ti se ascundea cea mai cumplit` barba-rie. Oricine s-ar fi sinucis, numai s` scape de

supliciile tor]ionarilor, spun to]i fo[tii de]inu]icare au vorbit cu echipa din spatele “Memo-rialului Durerii”.

Serialul a f`cut cunoscut curajul ElisabeteiRizea, numind-o „Viteaza din Nuc[oara”, a de-dicat numeroase episoade rezisten]ei dinmun]i, aducându-l la suprafa]` pe la suprafa]`pe b`trânul Ogoranu, a ar`tat sacrificiile in-umane cu care s-au construit marile „realiz`ri”ale socialismului, prezentând lag`rele de laBalta Br`ilei, Baia Sprie sau Canal.

Fiecare episod este construit \ntr-un mod di-ferit, m`rturiile victimelor sunt completate cudate istorice, imagini din arhivele televiziuniisau cu file din jurnalele personale ale inter-vieva]ilor. Sunt episoade dedicate unormi[c`ri, cum ar fi cel al rezisten]ei din mun]i,proceselor elitei politice [i culturale, colecti-viz`rii din Vrancea; apoi episoade – portret de-dicate unor personalit`]i precum DoinaCornea, Corneliu Coposu, Anita Nandri[, Ri-chard Wurmbrand [i mul]i al]ii.

"Memorialul Durerii" a r`mas \n memoriacolectiv` a poporului român. |n prezent, el estemai mult decât un brand al TVR, e un simbolal luptei pentru p`strarea vie a memoriei ro-mâne[ti.

George George GURESCUGURESCU

www.TVR+.ro

MondoramaMondorama

Ve[ti proaste din Germania, unde oficiali dincâteva landuri cer adoptarea unui regulament cares` oblige re]elele sociale s` divulge informa]ii per-sonale despre utilizatorii s`i.

Autorit`]ile din câteva landuri federale germaneau f`cut presiuni pentru introducerea unei regulicare va obliga re]elele sociale precumFacebookFacebook s` ofere imediat agen]iilor deaplicare a legii informa]ii confiden]ialeasupra utilizatorilor lor.

Printre aceste informa]ii sunt inclusedate personale despre cei care sunt sus-pecta]i de comiterea unei infrac]iuni saude pl` nuirea de atacuri teroriste, a raportatduminic` s`pt`mânalul german "Welt amSonntag."

Autorit`]ile germane sunt nemul]umitede faptul c` managementul FacebookFacebookignor` cam dou` treimi din totalul acestuitip de cereri. S-a estimat c` \n ultimii treiani, poli]ia, procurorii [i serviciile de secu-

ritate din Germania au trimis companiei FacebookFacebookpeste 10 cereri zilnice pentru dezv`luirea de in-forma]ii private.

Ministrul de Interne din landul Bavaria, JoachimHerrmann, a cerut aplicarea unei directive cu car-acter obligatoriu pentru re]elele sociale, pe bazac`reia personalul autorizat trebuie s` r`spund` lacererile autorit`]ilor.

|n plus, furnizarea de acredit`ri sau informa]iidespre utilizatori ar trebui s` fie finalizat` \ntr-o pe-rioad` de timp cât mai scurt` posibil, a precizatHerrmann.

epochnews.ro 9 Aug 2016

Jurnalist care a compaJurnalist care a compa--rat rromii cu animalele,rat rromii cu animalele,decorat \n Ungaria decorat \n Ungaria

Decorarea unui cu-noscut jurnalist, apro-piat de premierul Vic torOr ban, dar consi deratrasist de criticii s`i, adus la returnarea maimultor decora]ii deacela[i tip, \n semn deprotest, scrie "TheGuardian".

Zsolt Bayer a fostunul dintre cet`]enii ungari care au primit joi "Or-dinul de Merit Crucea Cavalerului" de la pre[edin-tele Janos Ader, la s`rb`torirea uneia dintre zilelena]ionale ale Ungariei. Dar luni sear`, potrivit pre-sei din Ungaria, 44 de de]in`tori ai acelea[i de-cora]ii - inclusiv cercet`tori, arti[ti [i persoane din

mediul universitar - au declarat c` le returneaz` \nsemn de protest.

Bayer, editorialist ocazional la cotidianul dedreapta "Magyar Hirlap", a fost fotografiat adesea\n compania lui Orban [i este cofondator al uneiorganiza]ii din societatea civil` ce a organizat ma-

nifesta]ii publice pro-guvern. |n trecut, el a comparat popula]ia

rrom` - cea mai mare minoritate dinUngaria, cu o popula]ie de 600.000-700.000 de persoane - cu “animalele”[i a scris lucruri considerate antise-mite, \ntr-o ]ar` cu o comunitate evre-iasc` apreciat` la peste 100.000 deoameni.

|n 2013, "Magyar Hirlap" a fostamendat cu echivalentul \n forin]i a

800 de euro de c`tre supraveghetorul pie]eimedia pentru c` a publicat articolele anti-rromi alelui Bayer.

HotNews.roHotNews.ro

23 August 2016

Autoritățile de la Teheran auanunțat că au finalizat primaetapă a lansării unei versiuni na-ționale de Internet, una care "săpromoveze conținutul islamic șisă crească notorietatea digitalăîn rândul publicului larg".

Autoritățile au vorbit încă din2010 despre un "intranet" sepa-rat de Internetul clasic și inițial arfi trebuit că proiectul să fie func-țional în 2015. Este imposibil caacest intranet să înlocuiască In-ternetul real care în Iran este fo-losit de 56 milioane de per soa ne.

Reprezentanții guvernului audeclarat la o ceremonie în cin-stea evenimentului că toate ac-tivitățile interne - servicii, apli-

cații și diferite tipuri de conținut- se vor regăsi în acest Internetnațional.

Iranul spune că în prima faz`se oferă acces serviciilor de e-guvernare și paginilor web in-terne, iar în a două faz`, înfebruarie 2017 va fi adăugatconținutul video local. |n a treiafaz`, începând cu martie 2017,vor fi adăugate servicii suplimen-tare și suport pentru companiileimplicate în comerțul internațio-nal.

Guvernul spune că aceastăversiune izolată de intranet varespecta dreptul la intimitate alutilizatorilor, însă organizațiileinternaționale de protecție adrepturilor omului nu cred căacest lucru se va întâmpla.

|n Iran sunt blocate o mulțimede site-uri web și acest proiectreprezintă încă un pas către izo-lare, supraveghere și colectarede informații.

Autoritățile susțin că acest in-tranet va face mult mai eficientălupta împotriva amenințărilor in-formatice.În Iran, o țară de 82 milioane deoameni, Internetul adevărat esteextrem de popular, numărul deutilizatori fiind acum de 56 mi-lioane. (în 2005 erau doar 7,5milioane, iar în 2010 erau 33milioane). Aceștia găsesc moda-lități de a intră pe site-urile blo-cate, de exemplu Twitter și Face- book, folosind mai ales VPN-uri.

HotNews.ro 29 august 2016

Violen]e \ntr-unViolen]e \ntr-unsat ucrainean, sat ucrainean, autorit`]ile vor s`autorit`]ile vor s`mute 50 de rromi mute 50 de rromi

Autorit`]ile ucrainene au decis s`mute zeci de rromi dintr-un sat din re-giunea Odessa, dup` ce casele aces-tora au fost atacate de vecini, relateaz`BBC, citat de "News.ro".

Violen]ele au izbucnit sâmb`t` \nsatul Loscinivka, la scurt timp dup` ce

a fost g`sit cadavrul unei fete de nou`ani. Copila ar fi fost violat`, potrivit Po -li]iei, care a re]inut un rrom de 21 deani \n acest dosar.

Mul]imea furioas` de s`teni a datfoc unei case de rromi [i a spart gea-murile altora. Rromii au reu[it s` fug`\nainte de atac [i nimeni nu a fost r`nit.

Potrivit Poli]iei ucrainene, situa]iaeste \n prezent sub control \n sat, dup`ce au fost desf`[ura]i ofi]eri suplimen-tari.

Potrivit [efului districtului Izmail,unde se afl` satul, mai multe autobuzesunt preg`tite s` mute familiile de

rromi. Este vorba de peste 50 de per-soane, care ar urm` s` primeasc` lo-cuin]e \n alt` parte.

"{i ei \n]eleg c` nu pot continua s`tr`iasc` \n sat. Iar sarcina noastr` estes` le asigur`m siguran]`", a spus oficia-lul. El a precizat c` numai dou` dintrefamiliile de rromi aveau casele undelocuiau \n proprietate, celelalte [asest`teau cu chirie.

Guvernatorul de Odesa, Mihail Saa -ka[vili, a dat asigur`ri c` \mp`rt`[e[tefuria localnicilor din sat.

|ntr-un mesaj video publicat pe Fa-cebook, el a declarat c` "elemente an-

tisociale" au fost implicate \n "traficmasiv de droguri" \n Loscinivka.

Acesta nu este primul caz \n carerromii din Ucraina sunt viza]i de atacurisau discrimin`ri, potrivit Centrului Eu-ropean pentru Drepturile Rromilor.

HotNews.roHotNews.ro

29 august 2016

Detalii din spatele jocului care a creat isterie \nDetalii din spatele jocului care a creat isterie \n\ntreaga lume: Oamenii pl`tesc ca s` fie spiona]i...\ntreaga lume: Oamenii pl`tesc ca s` fie spiona]i...[i o fac cu zâmbetul pe buze[i o fac cu zâmbetul pe buze

"Patriot Act" permite urm`rirea suspec]ilor printr-osimpl` cerere a FBI, f`r` s` mai fie nevoie de o deciziejudec`toreasc`, \ns` serviciile secrete au dorit s` maiadauge câteva articole acestei legi, care \ns` au fost res-pinse, deoarece s-a considerat c` se \ncalc` [i mai multdreptul la via]` privat`.

Aceast` lege a fost adoptat` imediat dup` atacurile te-roriste din data de 11 septembrie 2001, când mai multeavioane au fost deturnate [i apoi prabu[ite de terori[tiasupra complexului Wold Trade Center [i a Pentagonului,pentru a da posibilitatea Guvernului de a supravegheaorice persoan` care ar putea pl`nui un atac terorist \mpo-triva Americii.

Dar dac` aceast` \ncercare nu a fost aprobat`, iat` c` oalta s-a ridicat [i i-a luat locul. A fost creat de CIA [i senume[te ”Pokemon Go”, care a cucerit \ntreaga lume \nultima perioad`, scriu cei de la corbettreport.comcorbettreport.com.

”Dac` v` \ntreba]i cum a fost posibil acest lucru, iat` câ-teva detalii. Internetul conecteaz` din ce \n ce mai mul]ioameni, ale c`ror date pot fi colectate cu u[urin]`.

Cele mai importante prevederi ale jocului apar la ter-meni [i condi]ii. |n primul rând, aplica]ia cere foarte multedetalii despre utilizatorul device-ului, printre care abilitateade a citi contactele din telefon, conturile pe care le ai pedevice [i accesul la camer`.

Aceast` aplica]ie \]i cere chiar [i accesul integral la con-tul Google, de unde pot fi citite sau trimise email-uri depe contul userului, pot fi vizualizate documentele [i foto-grafiile p`strate \n "Google Drive", [i multe altele. Dar, apa-rent este vorba de o gre[eal` care va fi corectat` \ncurând”, scrie aceea[i surs` de mai sus.

”|n al doilea rând, siguran]a datelor tale este este pus`sub semnul \ntreb`rii conform urm`torilor termeni:”Putem \mp`rt`[i orice informa]ie a utilizatorului care seafl` \n posesia noastr` guvernului sau oficialilor care seocup` de siguran]a na]ional`”, conform aceluia[i articol.

”Niantic Labs, cei care au creat aceast` aplica]ie [i decare nimeni nu auzise pân` acum, au avut pân` anul tre-cut un start-up \n cadrul Google, care a r`mas [i acumunul dintre ac]ionarii majoritari. John Hanke este fonda-torul Niantic, cel care \n trecut a fost \n spatele Keyhole,Inc., companii create din banii ob]inu]i de la In-Q-Tel,bra]ul de capital al CIA, care ulterior a fost transformat \n"Google Maps".

Deci furtuna din spatele jocului "Pokemon Go" a fostcreat` de un om de afaceri al CIA, care a intregrat compa-nia sa la Google.

|n cele din urm`, serviciile de informa]ii nu mai au ne-voie de amendamentele propuse pentru cre[terea sigu-ran]ei cu ajutorul ”Patriot Act”.

Acestea au avut nevoie de crearea unui joc care s` fiedistractiv pentru ca oamenii s` se joace [i s` \n care s`pl`teasc` \n realitate pentru propria lor supraveghere.

“Bine a]i venit \n «Matrix Economy», acolo unde oame-nii pl`tesc ca s` fie spiona]i... [i o fac cu zâmbetul pebuze!”, se \ncheie articolul din corbettreport.comcorbettreport.com.

R`zvan R`zvan MARINESCUMARINESCU

activenews.ro. 30 Iulie 2016

”Pokemon Go”, ”Pokemon Go”, crea]ia CIA?crea]ia CIA?

GERMANIA VREA GERMANIA VREA S~ PUN~ LESA S~ PUN~ LESA PE SOCIAL MEDIAPE SOCIAL MEDIA

Iranul [i propria versiune na]ional` de Internet

www.oado.ro