planul integrat de dezvoltare urbanĂ (pidu) … · 3 1. caracterizarea generală a zonei de...

Consiliul Local Motru Judeţul Gorj, România

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ (PIDU) PENTRU CENTRUL URBAN (CU)

MUNICIPIUL MOTRU, JUDEŢUL GORJ - ROMÂNIA

ANEXA la H.C.L. nr. 43 din 26.02.2009

1

CUPRINS

CUPRINS ........................................................................................................................................................... 1

1. CARACTERIZAREA GENERALĂ A ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ ....................................................................... 3

1.1. IDENTIFICAREA ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ ŞI JUSTIFICAREA ALEGERII. .......................................................................... 3 1.1.1 Date generale despre municipiul Motru ................................................................................................ 3 1.1.2 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii. ............................................................. 14

1.2. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ALE ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ ORAŞUL MOTRU ŞI COMPARAŢIE CU MUNICIPIUL

MOTRU ............................................................................................................................................................... 19 1.2.1. Natalitatea ........................................................................................................................................ 19 1.2.2. Mortalitatea ...................................................................................................................................... 20 1.2.3. Mortalitatea infantilă ........................................................................................................................ 21 1.2.4. Bilanţul Natural ................................................................................................................................. 22 1.2.5. Mişcarea migratoare ......................................................................................................................... 22 1.2.6. Densitatea populaţiei ......................................................................................................................... 23 1.2.7. Structura populaţiei ........................................................................................................................... 23 1.2.8. Structura populaţiei pe sexe ............................................................................................................... 23 1.2.9. Structura populaţiei pe grupe de vârstă ............................................................................................. 24 1.2.10. Structura populaţiei pe sectoare de activitate ................................................................................. 25 1.2.11. Restructurarea industriei şi efectele sale ......................................................................................... 27 1.2.12. Preocupările Primăriei Municipiului Motru în contextul dezvoltării socioeconomice a judeţului Gorj ...................................................................................................................................................................... 27 1.2.13. Şomajul şi efectele sale .................................................................................................................... 29 1.2.14. Nivelul de instruire al populaţiei ...................................................................................................... 29 1.2.15. Structura etnică ............................................................................................................................... 30 1.2.16. Structura religioasă ......................................................................................................................... 30 1.2.17. Structura populaţiei municipiului Motru ......................................................................................... 30

1.3. CARACTERISTICI ECONOMICE ALE ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ – ORAŞUL MOTRU ........................................................ 31 1.4. DINAMICA INVESTIŢIILOR ÎN ZONA DE ACŢIUNE URBANĂ – ORAŞUL MOTRU ................................................................ 32 1.5. NEVOI DE DEZVOLTARE IDENTIFICATE ÎN ZONA DE ACŢIUNE URBANĂ .......................................................................... 35 1.6. POTENŢIAL DE DEZVOLTARE AL ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ ...................................................................................... 46

2. STRATEGIA DEZVOLTĂRII ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ .............................................................................. 48

2.1. OBIECTIVE ..................................................................................................................................................... 48 2.2. PRIORITĂŢI DE DEZVOLTARE .............................................................................................................................. 56

3. PLANUL DE ACŢIUNE .................................................................................................................................. 58

3.1. LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT, PE SURSE DE FINANŢARE, PERIOADA

DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR. ........................................................................................................................... 58 3.2. HARTA ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ, CU LOCALIZAREA PROIECTELOR INDIVIDUALE COMPONENTE ALE PLANULUI .................. 59 3.3. MANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII PLANULUI INTEGRAT .......................................................................................... 61

3.3.1. Organizarea PIDU Motru ................................................................................................................... 62 3.3.2. Plan de comunicare ........................................................................................................................... 63 3.3.3. Influenţe ale organizaţiilor asupra PIDU ........................................................................................... 64

2

3.3.4. Echipa de coordonare ........................................................................................................................ 65 3.3.5. Capacitatea administrativă, tehnică şi financiară a Consiliului Local Motru .................................... 66

4. INFORMAREA PUBLICULUI ÎN PROCESUL ELABORĂRII PLANULUI ............................................................... 68

4.1. ACTUALIZAREA ŞI APROFUNDAREA DE SPECIALITATE A CONŢINUTULUI ........................................................................ 68 4.2. COORDONAREA ŞI CONTROLLING-UL ADMINISTRATIV-INTERNE ................................................................................. 68 4.3. FEED-BACK LA NIVELUL POLITICII LOCALITĂŢII ........................................................................................................ 68 4.4. DIALOG CU SFERA PUBLICĂ A ORAŞULUI ............................................................................................................... 69 4.5. MONITORIZARE .............................................................................................................................................. 69

ANEXA 1 – LISTA PROIECTELOR INDIVIDUALE ................................................................................................. 71

ANEXA 2 – PROCES VERBAL CO ŞI CDSE ......................................................................................................... 75

ANEXA 3 – ANUNŢ - INFORMARE PUBLICĂ PIDU-CU MOTRU ......................................................................... 84

3

1. Caracterizarea generală a zonei de acţiune urbană

1.1. Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii.

Începând cu 1 septembrie 1968 localitatea Ploştina, împreună cu satele Dealul Pomilor,

Leurda, Însurăţei, Horăşti, Roşiuţa, Râpa şi Lupoiţa au intrat în componenţa oraşului Motru,

oraş nou creat, odată cu deschiderea zonei miniere.

Rezervele de lignit din Valea Motrului au fost puse în valoare, odată cu realizarea

lucrărilor de investiţii, începute în 1960,

prin deschiderea în prima etapă a trei

mine (Horăşti, Leurda, Ploştina), apoi

prin apariţia Minei Roşiuţa şi Motru –

Vest, iar în 1976, lucrările de deschidere

a Carierei Lupoaia.

Odată cu dezvoltarea căilor de

acces, respectiv calea ferată Bucureşti –

Timişoara din care, la staţia Strehaia, se

desprinde o linie secundară cu capătul în

oraşul Motru, procesul de transport al

cărbunelui extras s-a îmbunătăţit

considerabil, oferind oraşului nostru o

dezvoltare dinamică, acesta căpătând un

profund caracter minier. Astfel oraşul

Motru ocupă locul doi ca importanţă

economică şi socială în judeţul Gorj.

La data de 18 Octombrie 2000

oraşul Motru a fost declarat municipiu,

prin Legea nr. 180.

1.1.1 Date generale despre municipiul Motru

Date de identificare:

- Cod poştal

215200

- Localitatea;

Municipiul Motru

- Judeţul ;

Gorj

- Teritoriul administrativ;

PLOSTINA, DEALUL POMILOR, INSURATEI, LEURDA, ROSIUTA,

LUPOITA, RAPA

- Amplasare geografică (date de amplasare geografica şi vecinătăţi)

Municipiul Motru

este localizat în partea de sud-vest a judeţului Gorj din România la linia de

demarcaţie dintre judeţul Mehedinţi şi judeţul Gorj,

Municipiul Motru cuprins în SSTTRRAATTEEGGIIAA

DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE SSOOCCIIOO -- EECCOONNOOMMIICCĂĂ AA

JJUUDDEEŢŢUULLUUII GGOORRJJ 22000077-- 22001133

ZONA 4 – SUD VEST

4

are ca vecini: la sud şi sud-est – comuna Văgiuleşti (judeţul Gorj), la est - comuna

Slivileşti şi Mătăsari (judeţul Gorj), la nord şi nord-est - comuna Ciuperceni

(judeţul Gorj), la nord şi nord-vest - comuna Glogova (judeţul Gorj), la vest –

comuna Cătunele (judeţul Gorj) şi la sud-vest – comuna Broşteni (judeţul

Mehedinţi),

este aşezat pe D.N.67, la 44 km de Municipiul reşedinţă al judeţului Gorj - Târgu-

Jiu şi la 42 km de Municipiul reşedinţă al judeţului Mehedinţi - Dr. Tr. Severin.

- Primar (Numele, telefon, Fax, Email)

HANU DORIN, Mun. Motru, b-dul. Trandafirilor nr.1, jud. Gorj, Telefon:0253-

410560,61,62,63, Fax: 0253 410007 E-mail: [email protected];

[email protected] .

- Distanţa până la reşedinţa de judeţ; (rutier, cale ferata)

este aşezat pe D.N.67, la 44 km de Municipiul reşedinţă al judeţului Gorj -

TÂRGU-JIU.

Date privind terenurile

a. Suprafaţa totală a ariei geografice aparţinătoare localităţii

Municipiul Motru:

ocupă o suprafaţă de 50,09 km2

din care, 14,293 km2 reprezintă suprafeţe

intravilan;

deţine următoarele suprafeţe cu intravilan: oraşul Motru – 236,2 ha, satul Ploştina

– 109,00 ha; satul Dealul Pomilor – 34,5 ha; satul Însurăţei – 53,5 ha; satul Leurda

– 69,00 ha; satul Roşiuţa – 136,25 ha; satul Lupoiţa – 24,2 ha; satul Râpa – 51,00

ha.

b. Arabil;

1.081 ha;

c. Fâneţe;

1.808 ha;

d. Vii;

15 ha;

e. Livezi;

133 ha;

f. Păduri;

780 ha;

g. Lacuri

în jur de 1 ha;

h. Suprafeţe alocate altor folosinţe;

124 ha;

i. Terenuri neproductive.

100 ha.

Date despre populaţie

a. Total populaţie:

Municipiul Motru are o populaţie stabilă de 22.848 locuitori, din care:

oraşul Motru – 18.860;

sat Râpa – 399;

sat. Însurăţei – 533;

sat Leurda – 243;

sat Horăşti – 539;

sat Dealul Pomilor – 289;

sat Ploştina – 1157;

sat Roşiuţa – 747;

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

5

sat Lupoiţa – 81,

din care:

i. Bărbaţi

10.978;

ii. Femei

11.870.

b. Structura pe naţionalităţi

i. Romani:

22.500;

ii. Maghiari:

60;

iii. Germani:

-

iv. Romi;

200:

v. Alte naţionalităţi

80.

c. Situaţia ocupării populaţiei

i. Total populaţie ocupată:

9980 din care:

o Salariaţi: 9237

ii. Total populaţie neocupată din care:

1. şomeri – 1781 din care 1100 provin din sistemul minier;

2. persoane în asistenţă sociala la 31 martie 2006 – 870;

3. pensionari - 1335

Situaţia gospodăriilor

a. Numărul total al gospodăriilor: Conform Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor

încheiat în 20 aprilie 2002, municipiul Motru deţine: 8.633 clădiri din care 8186 destinate

locuinţelor şi un număr de 7.576 de gospodării, din care:

municipiul Motru – 6254;

sat Râpa – 119;

sat Însurăţei -154;

sat Leurda – 87;


sat Dealul Pomilor -193;



sat Lupoiţa – 37.

din care:

20 % din total populaţie - pană la 2 membri

45 % din total populaţie - 3 membri;

35 % din total populaţie - 4 şi peste 4 membri

Situaţia asigurării cu utilităţi

căi de acces la drumurile europene, naţionale, judeţene (descrieţi distanta, tipul de

amenajare, starea acestora):

Oraşul Motru este amplasat la intersecţia unor căi importante de comunicaţie:

o drumul DN 67, Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin, străbate Bazinul Minier

Motru de la sud la nord, asigurând legătura între municipiul Târgu Jiu, Bazinul

Minier Rovinari şi Bazinul Minier Mehedinţi;

6

o drumul Judeţean Strehaia – Broşteni – Motru, care începe din DN 67 şi asigură

legătura tuturor localităţilor din zona de vest a Bazinului Minier Motru;

o drumuri interioare, prin care fiecare incintă minieră are asigurată legătura cu DN

67;

o drumul modernizat Ploştina – Ştiucani – Miculeşti – Cojmăneşti care continuă

artera principală de legătură între Bazinul Carbonifer Motru şi Jilţ;

o Drumul Judeţean DJ671B Baia de Aramă - Motru – Samarineşti;

o calea ferată Motru – Strehaia care se racordează la magistrala feroviară

Timişoara – Bucureşti;

o în scopul protejării lucrărilor industriale de efectul distructiv al apelor de

suprafaţă au fost regularizate toate văile din zona incintelor miniere, astfel:

pârâul Băzăvani (incinta Horăşti), pârâul Boca (incinta Horăşti, Boca), pârâul

Leurda (incinta Leurda), pârâul Valea Cireşului (incinta Ploştina, pâraiele

Roşiuţa şi Ştirbeţ (incinta Roşiuţa), pârâul Lupoaia cu afluenţii Valea Stoican

(incinta Lupoaia) care este regularizată şi debuşează în râul Motru în amonte de

oraş. Cea mai importantă lucrare hidrotehnică este îndiguirea râului Motru în

zona oraşului Motru, cuprinse între DN 67 (podul rutier) şi debuşarea pârâului

Lupoaia, precum şi în aval de pod (500 m) pentru protecţia incintei Meriş. De

asemenea, este realizată devierea şi regularizarea râului Motru în amonte de oraş

până la localitatea Cătunele pentru facilitarea amplasării haldei de steril închise a

Carierei Lupoaia;

energie electrică:

consum energie electrica:(MWh/an): 8.500

gospodarii racordate - 7.576;

gospodarii neracordate - 0;

posibilităţi de extindere – DA.

alimentare cu apă:

consum apa: (mc/an) : 2.860.000.

90 % din total - gospodarii racordate;

10 % din total - gospodării neracordate;

10 % din total - gospodarii alimentate din puţuri individuale;

80 % din total - gospodarii alimentate din puţuri colective;

durata în ore/zi de funcţionare a reţelei de consum de apă - 24;

posibilităţi de extindere a reţelei sau a duratei de alimentare cu apă: DA

canalizare de ape menajere 102539 m3/lună:

Reţeaua menajeră este compusă din reţele secundare şi reţele principale, având

tuburi din beton cu diametrul între 250 ÷ 400 mm, în majoritatea zonelor din oraş

sunt subdimensionate, şi nu sunt capabile să preia întreaga cantitate de ape uzate

între orele de vârf. Din această cauză multe subsoluri rămân înecate, dar această

situaţie se datorează în multe cazuri şi neglijenţei Asociaţiilor de proprietari, care

deşi au obligaţia de a repara toate instalaţiile sanitare din subsolul blocurilor de

locuinţe, nu o fac, dând vina pe funcţionarea reţelei de canalizare.

Reţeaua menajeră are o lungime aproximativ de 27,8 Km, iar colectorul principal

4,6 Km. Colectorul principal are diametrul de 800 mm, şi intră în staţia de epurare

în amonte de Gara Însurăţei.

Utilizatorii sunt:

- Populaţie:

consumul mediu = 87.190 m3/lună;

- Rest consumatori:

agenţi economici cu capital de stat = 36,

7

consumul mediu = 13.266 m3/lună;

agenţi economici cu capital privat = 60,

consumul mediu = 2.083 m3/lună.

80 % din total - gospodarii racordate;

20 % din total - gospodării neracordate;

gospodarii cu tratare individuala - 0

gospodarii fără canalizare – în jur de 1000;

epurare ape menajere (informaţii cu privire la instalaţiile de epurare a apelor menajere)

Staţie de epurare amplasată pe Valea Motrului la sud de municipiu. Capacitate de

epurare: 102.539 (mc/an) Nu a fost finalizată realizarea fiului doi de canal

colector, şi modernizarea Staţiei de Epurare - etapa a-II-a

, lucrări de investiţii în

valoare de aproximativ 190 miliarde lei.

canalizare ape pluviale (informaţii cu privire la ;canalizarea apelor pluviale după caz):

Reţeaua pluvială este pozată aproximativ la 1 m adâncime, tuburile din beton

având un diametru între 200-250 mm. Ea este paralelă cu reţeaua de canalizare

menajeră şi are o lungime totală de aproximativ 27,2 Km. Canalul colector

principal care deversează direct în albia râului Motru are diametrul de 800 mm, şi

a fost închis cu un stăvilar, ca apele pluviale să treacă prin staţia de epurare.

Stăvilarul se deschide numai când condiţiile meteorice impun o evacuare mai

rapidă a apelor din străzile oraşului Motru.

transport în comun (informaţii cu privire la asigurarea mijloacelor de transport în

comun) Activitate de transport şi prestări servicii: S.C. IRIS SA care are un număr de

70 autovehicule active pentru transportul în convenţie.

reţele de comunicaţii (telefonie, număr de posturi instalate):

Gradul de asigurare cu echipamente de telecomunicaţii a cunoscut o dezvoltare în

perioada 1990÷1999, înregistrându-se un număr de peste 4.000 abonaţi telefonici,

prin dotarea cu centrală telefonică digitală şi canale de transmisie prin fibră optică.

Televiziunea prin cablu în municipiul Motru este asigurată prin S.C. Tyaxton Prod.

S.R.L. Motru – post particular de televiziune, apărut în baza Legii audiovizualului

şi a Licenţei de emisie nr. C335/3.03.1994. Televiziunea prin cablu asigură accesul

la texte, baze de date şi programe TV preluate prin sateliţi (60 canale), în prezent

intenţionându-se obţinerea a unei frecvenţe şi licenţe pentru înfiinţarea unui post

local de radio.

termoficare (gospodarii racordate la reţele de distribuţie a agentului termic):

Asigurarea cu energie termică se face de la o centrală termică de zonă cu două

cazane de radiaţie (2×CR 40 t/h) cu combustibil solid (păcură + cărbune), cazane de

abur CR (cazan de radiaţie) (nr. 01 şi nr. 02) – caracteristici tehnice principale - 50

Tone abur/h, 40 bari, 4500 C.

Cazanele de radiaţie sunt construite în anul 1964 – 1968 de către Uzina Vulcan

Bucureşti şi puse în funcţie în anii 1968- 1969, acestea nefiind omologate.

Pe perioada de iarnă când se asigură agent termic pentru încălzire funcţionează un

cazan de abur şi celălalt este în rezervă.

Asigurarea apei calde menajere pe perioada de vară funcţionează cazanul de apă

fierbinte CAF - 10 Gcal/h - ASF (ardere în strat fluidizat).

Cazanul de apă fierbinte 10Gcal/h tip ASF este confecţionat de către Întreprinderea de

Cazane Mici şi Arzătoare Cluj Napoca, an fabricaţie 1982 şi montată de către

Şantierul Vulcan Bucureşti, Şantier 7 Craiova şi pus în funcţie în anul 1984, acesta

nefiind omologat.

Cazanul de apă fierbinte 10 Gcal/h tip ASF funcţionează pe perioada de vară, pentru

asigurarea apei calde locatarilor municipiului Motru.

8

a) Producţia de energie termică iniţială, defalcată pe agenţii economici,

instituţii şi populaţie din care:

Instituţii - 17.559 Gcal/an.

Populaţie - 56.516 Gcal/an.

b) Nr. de apartamente care au fost iniţial racordate la apă caldă şi încălzire

şi evoluţia în perioada 2000 - 2004 (branşaţi, debranşaţi, rebranşaţi). Anul Branşaţi Debranşaţi Rebranşaţi

2000 6.493 9 1

2001 6.484 10 -

2002 6.474 5 -

2003 6.484 23 1

2004 6.461 1 3

alimentare cu gaze naturale (informaţii cu privire la nivelul de acoperire a locuinţelor

cu reţea de gaze, număr de gospodarii branşate/nebranşate):

Începând cu anul 2006 a fost pusă în funcţiune reţeaua de alimentare şi distribuţie

de gaze în municipiul Motru. Nivelul de acoperire este de 100% în oraş şi 0% la

sate, însă se prefigurează extinderea şi la satele aparţinătoare municipiului Motru.

Numărul de gospodării este în creştere, actualmente racordându-se 10% din

gospodării.

Reţele utilităţi

Utilitatea Lungimea Stare Observaţii

Apă 100,5 Km Uzură foarte mare cu durată de exploatare

peste 30 ani

Necesar reabilitarea întregului

sistem de alimentare cu apă la

nivelul municipiului ca necesitate

imediată

Canalizare ape

menajere

27,8 Km Uzură foarte mare cu durată de exploatare

peste 30 ani


sistem de canalizare la nivelul

municipiului ca necesitate

imediată

Canalizare ape pluviale 27,2 Km Uzură foarte mare cu durată de exploatare

peste 30 ani




imediată

Termoficare 74075 Gcal/an. Uzură foarte mare cu durată de exploatare

peste 30 ani




imediată

Gaze În jur de

20Km

Reţele noi construite date în folosinţă în 2006 10% din populaţie s-au racordat la

reţeaua de gaz.

Electrice 8.500 MWh/an Există racordate la sistemul electric toate

gospodăriile din municipiu

Necesare investiţii în sistem

pentru menţinerea calităţii şi

asigurarea cantităţii cu energie

electrică.

Reţele de drumuri

Categoria Nemodernizate

Modernizate

Starea

Total: 17 Km

din care:

Total: 10,5 Km

din care:

Orăşeneşti 0% 100% Bună spre foarte bună

Comunale 50% 50% Satisfăcătoare

Săteşti 70% 30% Satisfăcătoare

Intercomunale 50% 50% Satisfăcătoare

9

Gestionarea deşeurilor urbane

Utilitatea Caracteristici Stare Observaţii

Colectare şi transport Serviciul public de salubrizare (transport

gunoi) este asigurat de două autocontainere

(cu cârlig), o autocompactoare şi un tractor cu

lamă pentru groapa de gunoi.

Ridicarea şi transportul containerelor se face

zilnic (luni – sâmbătă) între orele 700 – 1500,

iar în zilele de sărbători legale este asigurat

întotdeauna cu o maşină de serviciu pe bază

de grafic.

Categoriile de utilizatori sunt următoarele:

1. populaţie - 17 asociaţii de proprietari,

― consumul mediu = 740 m3/lună;

2. alţi consumatori: - 107 agenţi economici,

― consumul mediu = 277 m3/lună.

Primăria Municipiului Motru şi unităţile

subordonate îşi ridică gunoiul menajer cu

autocontainere ale Serviciului Public Motru.

Uzură foarte mare cu

durată de exploatare

peste 30 ani

Necesar reabilitarea

întregului sistem de

colectare şi transport la

nivelul municipiului ca

necesitate imediată

Sortare depozitare Gunoiul menajer este depozitat în containere

metalice de capacitatea 5m3×42buc. şi

eurocontainere 1,1 m3 x 20 buc. şi este

transportat la groapa de gunoi a municipiului

Motru, care se află în Dealul Miculeştilor –

Ploştina.

Groapa de gunoi nu este organizată ca depozit

ecologic, nu este împrejmuită, nu se face

sortarea gunoiului menajer, nu există

crematoriu pentru deşeuri periculoase, nu are

paznici şi angajaţi permanenţi motiv pentru

care se impune amenajarea unei gropi

ecologice la nivelul municipiului Motru.

Uzură foarte mare cu

durată de exploatare

peste 30 ani

Necesar reabilitarea

întregului sistem de

sortare depozitare la

nivelul municipiului ca

necesitate imediată

Cum este administrat (exploatat întreţinut, reparat, modernizat) sistemul pentru fiecare tip de utilitate.

Actualmente:

Serviciul Public de Călători Motru este concesionat la SC IRIS SA Motru;

Serviciul de Salubritate este asigurat parţial de S.C. Rezoprest S.A. Motru iar parţial

de Direcţia Publică Motru. Serviciul de salubritate se prevede ca în 2009 să fie

efectuat în totalitate de Direcţia Publică Motru care este serviciu public subordonat

Consiliului Local Motru.

Serviciul de Agent Termic şi Apă Caldă Menajeră în 2008 a fost preluat de Consiliul

Local Motru prin preluarea SC UATAA Motru şi trecerea în patrimoniul local al

municipiului Motru.

Serviciul de Canalizare şi Serviciul de Alimentare cu Apă funcţionează din 2007 prin

crearea Operatorului Unic creat la nivelul judeţului Gorj respectiv SC Aparegio SA –

societate cu aport de capital a autorităţilor locale acţionare.

Cum este asigurată finanţarea operaţiunilor de exploatare întreţinere etc.

Actualmente:

Serviciul Public de Călători Motru este concesionat la SC IRIS SA Motru;

Serviciul de Salubritate parţial este asigurat de S.C. Rezoprest S.A. Motru prin

autofinanţare iar parţial de Direcţia Publică Motru prin Buget Local şi autofinanţare;

10

Serviciul de Agent Termic şi Apă Caldă Menajeră este asigurat cu finanţare din

Bugetul local, autofinanţare şi subvenţii din Bugetul de Stat,

Serviciul de Canalizare şi Serviciul de Alimentare cu Apă funcţionează din 2007 prin

crearea Operatorului Unic creat la nivelul judeţului Gorj respectiv SC Aparegio SA –

societate cu aport de capital a autorităţilor locale acţionare, respectiv şi Consiliul Local

Motru cu 14% din totalul de acţiuni cu finanţare din Bugetul local şi autofinanţare.

Proiecte în curs de implementare pentru utilităţi:

a. finanţări nerambursabile, contracte si împrumuturi obţinute in ultimii 3 ani de

la instituţii Europene şi state membre UE (ex fonduri de preaderare UE)

Nr.

Crt.

Denumire

Proiect

Durată de

implementare

Nr. contract Denumire sursă de

finanţare

Valoare

totală proiect

Valoare

Grant

Contribuţie

proprie

1 Proiect „Motru

– oraş ecologic european”

30 LUNI 43218/

29.11.2006

Program PHARE 2004 –

Coeziune Economică şi Socială „Schema de

Investiţii pentru

proiectele mici de gestionare a deşeurilor

460.654,95

EURO

413.654,95

EURO

47.000

EURO

2 Proiect „Staţie

pentru transfer

ecologic al deşeurilor în

zona Motru”

24 LUNI 54962/

30.11.2005

Program PHARE 2005 –

Coeziune Economică şi

Socială „Schema de Investiţii pentru

sprijinirea iniţiativelor

sectorului public în sectoarele prioritare de

mediu”

580.627,83

EURO

520.627,83

EURO

60.000

EURO

3 Construire

drum centura DN 67- Gara

Motru – DJ

671B

22 luni 61079/

19.12.2007

Program „Asistenţa

tehnică pentru sprijinirea Autorităţilor Publice

Locale in pregătirea

tehnica a proiectelor de investiţii publice,

finanţate prin Programul

Operaţional Regional 2007-2013”

203.459,28

EURO

203.459,28

EURO

0

4 Proiect

„Reabilitare

Aleea Liliacului, oraş

Motru, judeţul

Gorj”

36 luni 4613

din

03.12.2007

Programul Guvern -

BIRD – Închiderea

Minelor şi Regenerare Socio-economică –

Componenta Regenerare

Socio-economică, Subcomponenta

Infrastructură Municipală

592.608,695

US$

538.735 US$ 53.873,478

US$

5 „Reabilitare

alimentare cu apă potabilă şi

reţea de

distribuţie sate aparţinătoare,

municipiul

Motru, judeţul Gorj”

24 luni Proiect

derulat prin CNI

Program Guvernamental

- Program integrat de reabilitare a sistemelor de

alimentare cu apă şi

canalizare a staţiilor de tratare a apei potabile şi

staţiilor de epurare a

apelor uzate în localităţile cu o populaţie de până la

50.000 locuitori”

3.640.420

EURO

2.661.625

EURO

978.795

EURO

6 „Extinderea şi

Reabilitarea Sistemelor de

Apă şi Apă Uzată în

Judeţul Gorj”

2009-2013 - PPrrooggrraammuull ooppeerraaţţiioonnaall

ppeennttrruu aassiisstteennţţăă

ssttrruuccttuurraallăă ccoommuunniittaarrăă

pprriinn FFoonndduull EEuurrooppeeaann ddee

DDeezzvvoollttaarree RReeggiioonnaallăă şşii

FFoonndduull ddee CCooeezziiuunnee îînn

ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu

oobbiieeccttiivvuull CCoonnvveerrggeennţţăă îînn

RRoommâânniiaa

Suma aferentă

municipiului Motru:

5.873.373 EURO

5.175.373

EURO

698.000

EURO

11

b. cereri de finanţare nerambursabile depuse (sau care urmează a fi depuse) la

instituţii Europene si state membre UE (ex fonduri de preaderare UE) Nr.

Crt.

Denumire

Proiect

Durată de

implementare

Data

estimata de

depunere

Denumire sursă de

finanţare

Valoare

totală proiect

Valoare

Grant

Contribuţie

proprie

1 Construire

drum centură

DN67-Gara Motru-DJ671B,

L=3,4 Km

2010-2013 31.04.2009 Programul Operaţional

Regional 2007-2013, Axa

prioritară 2 – „Îmbunătăţirea

infrastructurii de

transport regionale şi locale” Domeniul de

intervenţie 2.1 –

„Reabilitarea şi modernizarea reţelei de

drumuri judeţene, străzi

urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea

şoselelor de centură”

3.594.400

EURO

3.522.512

EURO

71.888

EURO

2 Planul Integrat de Dezvoltare

Urbană (PIDU)

pentru centrul urban (CU)

municipiul

Motru, judeţul Gorj -

România

2010-2013 31.03.2009 Programul Operaţional Regional 2007-2013

Axa prioritară 1 –

Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli

urbani de creştere

Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri

integrate de dezvoltare

urbană Sub-domeniul: Centre

urbane

3.075.250 EURO

3.013.745 EURO

61.505 EURO

Cadrul natural (informaţii despre relief, ape, zone de agrement, rezervaţii surse de poluare etc.

Flora şi fauna fascinează turiştii acestor locuri prin biodiversitate şi frumuseţe.

Zona este foarte cunoscută vânătorilor prin domeniile de practică vânătorească.

Vânătoarea este permisă persoanelor cu permis de vânătoare recunoscut în Europa şi

respectarea legislaţiei româneşti, cu adresare către Regia Naţională a Pădurilor, Direcţia de

Vânătoare, Silvicultură şi Comercializare.

Fauna acvatică cuprinde o largă diversitate de specii de peşti. Pescuitul sportiv se

poate desfăşura pe lacurile formate în urma închiderii exploatărilor miniere din zonă (crap,

caras, ştiucă) sau pe râul Motru (clean, mreană).

Flora acestor meleaguri este reprezentată prin păduri de foioase şi plante: sunătoare,

muşeţel, măceş, rug, fag, podbal, pătlagină, urzică, trifoi, sulfină, etc.

Clima regiunii este temperat-continentală, caracterizată prin ierni blânde şi veri

călduroase.

Relieful se compune din lunci (Lunca Motrului) şi dealuri acoperite cu păduri.

Resurse specifice (informaţii cu privire la resursele regenerabile şi neregenerabile disponibile în zona)

Municipiul Motru deţine rezerve naturale de:

cărbune energetic (lignit);

terenuri agricole fertile, cu o bună perspectivă pentru agricultura biologică datorită

insuficientei utilizări în ultimul deceniu a substanţelor chimice fertilizatoare;

12

peste 14 km2 păduri cu esenţe remarcabile: fagul stejarul şi salcâmul;

resurse de apă: râul Motru şi pânza freatică situată în apropierea scoarţei terestre.

Activităţi economice specifice localităţilor (informaţii cu privire la activităţile specifice tradiţionale şi la perspectiva acestora, alte consideraţii privind activităţile economice din zona);

SITUAŢIA ACTUALĂ:

În industrie:

preponderent - mineritul prin exploatări ale lignitului la suprafaţă (cariere de lignit) şi

de subteran (mine). Activitatea minieră care se desfăşoară în 2 unităţi miniere de

subteran şi 2 de suprafaţă (cariere);

alte unităţi: de transport, de construcţii, de confecţii metalice şi reparaţii utilaj minier,

o fabrică de tricotaje şi o uzină de apă şi agent termic. Localitatea Motru este o zonă

monoindustrială bazată în principal, pe extracţia cărbunelui energetic - lignit).

În agricultură:

1.118 ha - suprafeţe arabile destinate cultivării cerealelor (în special porumb şi grâu),

plantelor oleaginoase (în special floarea soarelui), legumelor (soia, mazăre, fasole,

roşii, varză, praz, ceapă, castraveţi, ardei), cartofilor;

apicultura prin producţia de miere;

89 ha - viticultura prin producţia de struguri şi vin;

211 ha - pomicultura prin producţia de fructe (prune, mere, pere, cireşe) şi preparatele

din fructe;

1.618 ha – păşuni şi fâneţe pentru creşterea animalelor reprezentată prin bovine,

porcine, oi, capre şi cabaline;

creşterea păsărilor reprezentată prin găini, gâşte, raţe şi curci.

Datorită lucrărilor de excavaţii, terenul arabil şi pădurile sunt puternic afectate, astfel

că activitatea de creştere şi de cultivare a pomilor fructiferi şi viţei-de-vie se practică

într-o mică măsură. Datorită restructurărilor care au avut loc în acest domeniu

industrial a rezultat un număr foarte mare de şomeri. Pentru reducerea numărului de

şomeri este imperios necesar sprijinirea şi stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii

care pot crea noi locuri de muncă în agricultură, mică industrie alimentară, construcţii,

transporturi, industrie uşoară, etc., folosind materii prime, materiale şi forţă de muncă

din zonă.

Mediul Economic

a. Informaţii despre agenţii economici din zonă

Forma de capital

Specificaţie Capital privat Capital de stat Capital mixt

Industrie 10 8 2

Agricultura 0 2 0

Comerţ 580 1 0

Construcţii 3 1 0

Transport 5 0 2

Turism 1 0 0

Alte activităţi 0 0 0

TOTAL 599 12 4

b. Informaţii despre mediul financiar bancar

13

Instituţii financiar bancare Cu capital privat Cu capital de stat Cu capital mixt

Bănci 5 1 1

Instituţii de Microcreditare 0 0 0

Cooperative de credit 0 0 0

CAR 1 0 1

Fonduri de garantare 0 0 0

Societăţi de asigurare 6 0 0

Alte instituţii financiare 0 0 0

TOTAL 12 1 2

Mediul social

a. învăţământ

Unităţi de

Învăţământ:

Număr unităţi Nr. locuri Nr. elevi 2006

Preşcolar 11 1500 1440

Primar 8 1640 1640

Secundar inferior 2 1640 1640

Secundar superior 2 3290 3280

Post liceal 0 0 0

Superior 0 0 0

TOTAL 23 8070 8000

b. sănătate

Unităţi: Număr unităţi Nr. locuri Nr. 2005

Spitale 1 283 283

Ambulatorii 1 - -

Dispensare 21 - -

TOTAL 23 283 283

c. câştiguri medii lunare

Număr de

angajaţi

Total agenţi economici Total număr angajaţi Câştiguri medii

anual [lei/angajat]

1-9 584 2000 800

10-49 19 760 900

50-249 6 870 1000

250-499 4 1100 1090

> 500 2 4500 1100

TOTAL 615 9230 978

8186 destinate locuinţelor şi un număr de 7.576 de gospodării,

d. fond locativ

Fond

locativ:

Număr

unităţi – din

care

în apartamente În case

Total 1 camera 2 camere 3 camere Total 2 camere 3 camere

Privat 15322 8168 500 3500 4186 7576 1200 6376

De stat 520 520 155 105 260 - - -

TOTAL 15762 8688 655 3605 4446 7576 1200 6376

ACTIVITĂŢI COMERCIALE:

- nr. unităţilor cu profil comercial la nivelul localităţii este de 584 (S.R.L., S.A.,

S.N.C.);

- nr. de angajaţi în aceste unităţi este 1650;

14

- nr. de întreprinzători particulari (A.F., I.M.M., INDEPENDENŢI)-74.

TURISM

În Municipiul Motru există un singur hotel-restaurant ”Intim”, cu o capacitate de

cazare de 32 de locuri, categoria 3 stele, cu o sală de mese şi o bucătărie.

Ca şi trasee turistice existente pot fi menţionate:

o Motru-Tismana-Runcu-Cheile Sohodolului;

o Motru-Apa Neagră- Padeş-Valea Mare-izvoarele Cernei;

o Motru-Peştişani-Hobiţa;

o Motru-Cătunele-Bala Băi;

o Motru-Baia de Aramă-Ponoarele.

1.1.2 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii.

Poziţionare spaţială faţă de principalele coridoare, axe europene, precum şi faţă de

principalii poli europeni

Nivelul european

La nivel european, municipiul Motru şi aria sa de influenţă se definesc ca fiind o Arie

Urbană Funcţională, participând ca actor la politica de coeziune naţională şi regională.

Prin poziţia sa geografică, municipiul Motru poate juca un rol important în coeziunea

teritorială şi economică, prin dezvoltarea împreună cu alte arii urbane funcţionale precum

Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin, Craiova şi Baia de Aramă – Băile Herculane, şi poate

deveni parte integrată a unei axe de dezvoltare economică la nivel naţional formată din Târgu

Jiu, Motru, Drobeta Turnu Severin, Râmnicu Vâlcea.

Nivelul naţional

Oraşul Motru este amplasat la intersecţia unor căi importante de comunicaţie:

- drumul DN 67, Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin, străbate Bazinul Minier Motru de

la sud la nord, asigurând legătura între municipiul Târgu Jiu, Bazinul Minier Rovinari

şi Bazinul Minier Mehedinţi;

- drumul Judeţean Strehaia – Broşteni – Motru, care începe din DN 67 şi asigură

legătura tuturor localităţilor din zona de vest a Bazinului Minier Motru;

- drumuri interioare, prin care fiecare incintă minieră are asigurată legătura cu DN 67;

- drumul modernizat Ploştina – Ştiucani – Miculeşti – Cojmăneşti care continuă artera

principală de legătură între Bazinul Carbonifer Motru şi Jilţ;

- Drumul Judeţean DJ671B Baia de Aramă - Motru – Samarineşti;

- calea ferată Motru – Strehaia care se racordează la magistrala feroviară Timişoara –

Bucureşti;

15

JUDEŢUL

GORJ

- în scopul protejării lucrărilor industriale de efectul distructiv al apelor de suprafaţă au

fost regularizate toate văile din zona incintelor miniere, astfel: pârâul Băzăvani

(incinta Horăşti), pârâul Boca (incinta Horăşti, Boca), pârâul Leurda (incinta Leurda),

pârâul Valea Cireşului (incinta Ploştina, pâraiele Roşiuţa şi Ştirbeţ (incinta Roşiuţa),

pârâul Lupoaia cu afluenţii Valea Stoican (incinta Lupoaia) care este regularizată şi

debuşează în râul Motru în amonte de oraş. Cea mai importantă lucrare hidrotehnică

este îndiguirea râului Motru în zona oraşului Motru, cuprinse între DN 67 (podul

rutier) şi debuşarea pârâului Lupoaia, precum şi în aval de pod (500 m) pentru

protecţia incintei Meriş. De asemenea, este realizată devierea şi regularizarea râului

Motru în

amonte de oraş

până la

localitatea

Cătunele

pentru

facilitarea

amplasării

haldei de steril

închise a

Carierei

Lupoaia.

Nivelul regional

În planul

dezvoltării intra-

regionale Municipiul

Motru se diferenţiază

de celelalte oraşe, prin

specificul activităţii

predominante –

mineritul.

Atractivitatea sa se

datorează poziţiei

geografice,

infrastructurii de

transport şi reţelei de

utilităţi dezvoltate şi a

forţei de muncă calificate. Nivelul calităţii vieţii populaţiei din municipiului Motru este

superior celui existent în alte oraşe.

Municipiul Motru face parte din judeţul Gorj şi este cuprins in Regiunea de

Dezvoltare 4 Sud – Vest Oltenia. Judeţul Gorj este situat în partea de sud - vest a României

are o suprafaţă de 5.602 km2 fiind din punct de vedere teritorial administrativ, divizată în

două municipii – Târgu-Jiu si Motru, 5 oraşe si 63 comune.

Populaţia stabilă a judeţului Gorj este de aproximativ 394.570 locuitori, marea

majoritate fiind de naţionalitate română şi de religie ortodoxă.

16

Centre de polarizare in regiunea Oltenia

Localizare:

Municipiul Motru

este localizat în partea de sud-vest a judeţului Gorj din România la linia de

demarcaţie dintre judeţul Mehedinţi şi judeţul Gorj,

are ca vecini: la sud şi sud-est – comuna Văgiuleşti (judeţul Gorj), la est - comuna

Slivileşti şi Mătăsari (judeţul Gorj), la nord şi nord-est - comuna Ciuperceni

(judeţul Gorj), la nord şi nord-vest - comuna Glogova (judeţul Gorj), la vest –

comuna Cătunele (judeţul Gorj) şi la sud-vest – comuna Broşteni (judeţul

Mehedinţi),

este aşezat pe D.N.67, la 44 km de Municipiul reşedinţă al judeţului Gorj - Târgu-

Jiu şi la 42 km de Municipiul reşedinţă al judeţului Mehedinţi - Dr. Tr. Severin.

Municipiul Motru:

are în componenţă:

o oraşul Motru;

o 7 sate componente:

Ploştina;

Dealul Pomilor;

Însurăţei;

Leurda;

Roşiuţa;

Lupoiţa;

Râpa.

17

Justificarea alegerii

Oraşul Motru este ales ca zonă principală de acţiune, reprezentând centrul urban cu

principalele instituţii şi activităţi comerciale din municipiul Motru.

Oraşul Motru deţine 236,2 ha de intravilan, respectiv 18.860 de locuitori din totalul de

22.848, respectiv 6.254 de gospodării dintr-un total de 7.576.

Oraşul Motru ca centru urban are nevoie de o dinamică de dezvoltare şi de o

modernizare conforme cu cerinţele actuale. Se identifică ca nevoi prioritare modernizarea

infrastructurii urbane şi de mediu prin atenuarea impactului social al restructurării sectorului

minier şi crearea unui mediu favorabil dezvoltării serviciilor, atragerea investitorilor in

domeniul afacerilor şi turismului prin accesul cetăţenilor din municipiul Motru la utilităţi

publice îmbunătăţite prin:

- creşterea capacităţii comunităţii în rezolvarea participativă a necesitaţilor identificate,

- promovarea bunelor practici de mobilizare a comunităţii în reabilitarea infrastructurii;

- asigurarea durabilităţii infrastructurii reabilitate.

Astfel este necesară asigurarea unei infrastructuri solide, în vederea atragerii de noi

investitori în zonă pentru diversificarea activităţilor economice.

În zona Motru, cea mai importantă materie primă locală este cărbunele lignit, a cărui

rezervă exploatabilă se estimează a se valorifica pe o durată de cel puţin 57 de ani în

cantitate de 285 milioane tone:

- 80 milioane tone, în licenţă de exploatare pe 20 de ani (2000 – 2020) la Cariera

Roşiuţa şi Cariera Lupoaia;

- 62 milioane tone, în afară de licenţă, la Cariera Roşiuţa;

- 73 milioane tone, în afară de licenţă, extindere la Cariera Roşiuţa spre Runcurel;

- 70 milioane tone, în afară de licenţă, cariera Ploştina Sud.

Odată cu găsirea resurselor financiare pentru redarea terenurilor afectate de lucrările

miniere în circuitul agricol, se poate relansa agricultura din zonă cu toate ramurile sale:

creşterea păsărilor şi animalelor, cultivarea viţei-de-vie, a pomilor fructiferi, a cerealelor, a

legumelor şi a zarzavaturilor. Acest lucru creează oportunitatea creării în oraşul Motru a

industriei de prelucrare a cărnii şi laptelui, a sucurilor naturale din fructe inclusiv de pădure,

conserve şi alte produse alimentare.

De asemenea, prin exploatarea şi prelucrarea balastului din albia râului Motru se pot

produce în oraşul Motru materiale de construcţii (cărămidă, ţiglă, produse de balastieră - nisip

şi alte sorturi, betoane, mortare). Cele peste 750 ha de pădure (fag, stejar, salcâm) din zona

municipiului Motru, pot pune bazele dezvoltării industriei lemnului, a prelucrării acestuia.

De asemenea, trebuie menţionat că Municipiul Motru beneficiază de facilităţile

prevăzute pentru zonele defavorizate pe perioada 1999 – 2009, în conformitate cu Hotărârea

nr. 193 din 25 martie 1999 - privind declararea zonei miniere Motru - Rovinari, judeţul Gorj,

ca zonă defavorizată.

Datorită caracterului monoindustrial al municipiului precum şi a disponibilizărilor din

minerit şi a restructurării continue a acestuia, oraşul Motru se confruntă cu o rată ridicată a

şomajului şi cu o degradare progresivă a nivelului de trai. Numărul persoanelor

disponibilizate din minerit sau activităţi conexe, în ani 1999 – 2000 a fost de 4000 la nivelul

municipiului Motru. Indicele de şomaj din populaţia activă, aşa cum rezultă din

Recensământul din anul 2002, a fost de cuprinsă între 20-25%. În Municipiul Motru,

ponderea şomerilor în populaţia stabilă 18-62 ani a fost la sfârşitul lunii decembrie 2008 de

5,1%, corespunzătoare unui număr de 809 şomeri faţă de luna decembrie 2007, când au fost

înregistraţi 657 de şomeri cu domiciliul în Municipiul Motru.

18

În anul 2008 AJOFM Motru a înregistrat un nr. de 1.399 persoane cu domiciliul în

Municipiul Motru care au solicitat loc de muncă (844 femei şi 555 bărbaţi), din care 755 au

beneficiat de indemnizaţie de şomaj (495 femei şi 260 bărbaţi).

Comunitatea din oraşul Motru se confruntă cu următoarele mari probleme sociale:

rata crescută a şomajului; gradul mare de sărăcie; creşterea dependenţei familiilor de

disponibilizaţi de autorităţile publice locale; marginalizarea socială.

Ca urmare, pentru atenuarea acestor fenomene este necesară intervenţia

administraţiei locale prin oferirea de servicii sociale care să asigure un sistem alternativ pentru

instituţionalizare şi o condiţie pentru respectul dreptului fiecăruia de a trăi şi a muncii. O parte

din persoanele aflate în dificultate sunt în evidenţa Primăriei şi sunt incluse în lista

beneficiarilor de ajutor social conform Legii nr. 416/2001. Însă factorii enumăraţi mai sus au

contribuit la mărirea numărului de persoane aflate în dificultate şi extinderea stării de sărăcie

extremă în zona oraşului Motru, astfel încât un număr, cu mult mai mare decât cele aflate în

ajutor social, de persoane se află în situaţii critice care determină imposibilitatea îngrijirii

medicale minime, lipsuri în alimentaţie, lipsa surselor financiare pentru cumpărarea unei

locuinţe, număr mare de copii aflaţi în imposibilitatea frecventării unor forme de învăţământ.

De cele mai multe ori, serviciile publice specializate existente la nivelul oraşului

Motru se află în imposibilitatea de a ajuta toate persoanele aflate în situaţii de dificultate, pe

fondul resurselor bugetare insuficiente. De aceea, pentru atenuarea acestor fenomene a fost

necesară intervenţia administraţiei locale prin accesarea unor fonduri comunitare pentru

realizarea unui proiect care sa asigure dezvoltarea şi extensia serviciilor sociale ca un sistem

alternativ pentru instituţionalizare şi o condiţie pentru respectul dreptului fiecăruia de a trăi.

Provocările din ultimii ani la care municipiul Motru, administraţia, sistemul

educaţional şi locuitorii săi au trebuit să răspundă, respectiv trecerea de la un oraş cu profil

minier accentuat la un municipiu modern atât ca şi formă urbană cât şi ca fond civic, au făcut

ca, prin management şi mobilizare de resurse umane, oraşul să reziste provocărilor (riscurilor

majore) şi să se pregătească pentru noile tendinţe ale mileniului III. Motru are potenţialul

uman şi de infrastructură necesar pentru a redeveni un centru economic al regiunii Sud Vest

Oltenia. Pentru aceasta este nevoie să se creeze un mediu favorabil dezvoltării mediului de

afaceri prin: crearea unui mediu de angajare bine plătit, atragerea de investiţii în municipiu,

dezvoltarea resurselor umane, implicarea mediului universitar.

Motru este capabil să ridice standardul de viaţă al locuitorilor săi la un nivel european.

Pentru aceasta este necesar accesul la o infrastructură de calitate: utilităţi, drumuri, pasaje,

parcări, o locuinţă decentă (reabilitare energetică), condiţii de siguranţă, sănătate, învăţământ

şi servicii sociale, într-un mediu curat.

Motru, în calitatea sa de motor zonal al dezvoltării economice necesită o infrastructură

adecvată pentru întreprinzători, legături bune de transport, servicii de consultanţă şi sprijinire

a afacerilor de bună calitate pentru cei ce doresc să investească, sau forţă de muncă bine

calificată.

Se justifică alegerea oraşului ca zonă de acţiune şi prin poziţia centrală, strategică de

legătură cu municipiile Craiova, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin.

Municipiul Motru este cuprins în cadrul strategiilor de dezvoltare naţională, regională,

judeţeană şi locală, astfel:

Conform Strategiei de dezvoltare socio-economică a judeţului Gorj 2007- 2013,

aprobată prin HCJ este prevăzută viziunea pentru zona 4 în care este repartizat

municipiul Motru:

…”În anul 2013 avem o infrastructură modernă, eficientă şi atractivă, compusă din:

reţele complete şi uniform distribuite de utilităţi (electrice, energetice şi de comunicaţii)

reţele rutiere moderne, completate cu străzi auto de mare viteză între localităţi

unităţi şcolare, sanitare, culturale şi sociale funcţionale

19

infrastructura vernaculară restaurată, reabilitată, inclusă în circuitul turistic intern şi

extern”…

Conform Strategiei DEZVOLTARE REGIONALA SOCIO-ECONOMICE 2007-

2013, realizată de ADR Sud-Vest Oltenia este prevăzut:

“OBIECTIV GENERAL

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economică pentru 2007-2013 este

reducerea disparităţilor de dezvoltare între regiunea SV Oltenia şi celelalte regiuni ale ţării

în scopul creşterii nivelului de trai al cetăţenilor.

OBIECTIVE SPECIFICE

….

Creşterea atractivităţii regionale şi dezvoltarea durabilă a regiunii prin

îmbunătăţirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane şi a potenţialului turistic.

….

PRIORITĂŢI MĂSURI

…….

2.3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale şi de educaţie

2.4. Reabilitarea zonelor urbane, (inclusiv zone verzi, moşteniri culturale şi istorice, sport şi

activităţi recreative, site-uri industriale deteriorate şi abandonate, parcări, zone pietonale,

control trafic, parcuri)…”

1.2. Caracteristici demografice şi sociale ale zonei de acţiune urbană Oraşul Motru

şi comparaţie cu Municipiul Motru

Populaţia se compune dintr-o masă compactă de români care odată cu dezvoltarea

industriei miniere în zonă a atras forţe de muncă disponibile din toată ţara conducând la o

revoluţie demografică fără precedent, astfel conducând la apariţia oraşului Motru. În anul

1969 ritmul oraşului Motru a crescut de 3,6 ori faţa de 1968, iar în anul 1975 populaţia se

ridica la 17.000 din care 80 % erau muncitori minieri cazaţi în 55 de blocuri (3.775

apartamente).

Concomitent cu crearea de locuinţe sau construit: complexe comerciale, magazine,

restaurante, cinematograf cu 500 de locuri, club muncitoresc, farmacie, policlinică, spital, etc.

Mişcarea naturală a populaţiei defineşte schimbările survenite în numărul şi structura

populaţiei numai ca urmarea naşterilor, deceselor, căsătoriilor şi divorţurilor.

1.2.1. Natalitatea

Natalitatea reprezintă frecvenţa naşterilor în interiorul unei populaţii, măsurându-se

prin rata natalităţii, indicator calculat prin raportul născuţilor vii la populaţia medie, exprimat

în promile (‰).

Nivelul general de dezvoltare economică şi socială, factorii biologici, politici şi

culturali au o influenţă importantă asupra natalităţii. Dorinţa de dobândire a proprietăţii,

cheltuielile ridicate implicate de educaţia şi creşterea copiilor, lipsa de spaţiu locuibil, grija

pentru sănătatea mamei au condus la scăderea natalităţii. În mediul rural aceste motivaţii nu

există astfel natalitatea este mult mai ridicată.

În ceea ce priveşte vârsta populaţiei, sunt analizate grupele de vârstă care participă

diferenţiat la procesul de procreare.

Fenomenul demografic a fost şi este influenţat de politica demografică promovată

etapizat în oraşul Motru şi satele componente, precum şi de elemente ca: structura pe vârstă şi

20

sexe, ponderea populaţiei fertile, nivelul de dezvoltare economică şi socială, gradul de

instruire a populaţiei.

Rata medie a natalităţii între anii 1966÷1998 a avut valori foarte mai în oraşul nostru,

astfel în anul 1967, rata natalităţii a fost de 43,2 ‰, al doilea maxim înregistrându-se în anul

1987 de 27,8 ‰, dată după care scăderea este continuă până astăzi.

EVOLUŢIA NATALITĂŢII ÎN PERIOADA 1967-2001

An

ii

1967

1987

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

Na

tali

tate

a

43,2

27,8

90,2

70,9

71,9

67,5

59,6

65,0

57,0

55,7

51,3

46,0

40,8

21,7

Nupţialitatea, ca valori, se corelează cu natalitatea având aproximativ aceleaşi

coordonate. Pentru perioada 1966÷1999 variaţia acestui indicator a fost de 11 ‰ în oraşul

Motru, rata de divorţialitate fiind de 4 ‰.

1.2.2. Mortalitatea

Mortalitatea reflectă totalitatea deceselor care se produc în cadrul unei populaţii,

aceasta exprimându-se prin rata mortalităţii – indicator demografic care reprezintă raportul

dintre numărul total de decedaţi şi populaţia medie (exprimat în promile).

Mortalitatea constituie al doilea element important privind dinamica populaţiei şi

prezintă fluctuaţii anuale.

Populaţia oraşului Motru, începând cu anul 1990, a intrat într-un proces de scădere

continuă, fapt datorat în primul rând mortalităţii, dar şi a altor factori (migrarea,

disponibilizările – prin diminuarea activităţii miniere din zonă). Principalii factori se

influenţează mortalitatea sunt cei socio-economici precum şi factorii genetici şi ecologici în

mică măsură. Privind starea economică, aceşti factori variază pe palierele macrosociale şi

microsociale datorită scăderii nivelului de trai prin diminuarea veniturilor şi mărirea

cheltuielilor.

Lipsa de resurse face ca sprijinul administraţiei publice locale acordat instituţiilor

sanitare sau cetăţenilor să fie scăzut. Sărăcirea populaţiei duce la carenţe în domeniul

alimentaţiei, influenţând capacitatea de protecţie a organismului faţă de bolile provocate de

agenţii patogeni. Un alt aspect îl constituie condiţiile de viaţă ale familiilor, dotarea materială,

0

20

40

60

80

100

1967

1987

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

Anul

Rata

nata

lita

tii

Natalitatea

21

asigurarea serviciilor (încălzire, apă potabilă, canalizare, climatizarea, dotarea cu aparate de

uz casnic, etc.).

Calitatea mediului din oraş şi zonele adiacente, poluarea industrială, salubritatea,

insectele sau alte vieţuitoare care invadează oraşul, calitatea apei potabile sunt factori

determinanţi ai calităţii vieţii ce determină apariţia de boli ce conduc la creşterea indicelui de

mortalitate.

Datorită condiţiilor grele de muncă în care lucrează minierii, există un consum ridicat

de alcool şi tutun, favorizează apariţia bolilor specifice ca tuberculoza, cancerul bronhiilor şi

al plămânului, ciroze ale ficatului, bolile ischemice ale inimii.

O cauză a deceselor din oraşul Motru o reprezintă gradul de îmbătrânire a populaţiei,

mai ales în mediul rural.

În anul 1979, oraşul Motru a avut cele mai mici rate de mortalitate – de 3,5 ‰. EVOLUŢIA MORTALITĂŢII ÎN PERIOADA 1979-2001

Anii

1979

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

Mortalitatea

3,5

8,3

8,8

12,6

11,2

8,4

12,9

12,5

11,9

10,4

9,4

11,0

6,2

0

2

4

6

8

10

12

14

1979

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

Anul

Ra

ta m

ort

alita

tii

Mortalitatea

1.2.3. Mortalitatea infantilă

Mortalitatea infantilă reprezintă totalitatea deceselor infantile care se produc la nivelul

unei populaţii, măsurându-se prin rata mortalităţii infantile, indicator ce reprezintă raportul

numărului total de decese în primul an de viaţă şi numărul total de născuţi vii, redat în promile

(‰).

Mortalitatea infantilă reflectă gradul general de dezvoltare economico-socială prin

instituţiile sanitare şi calităţile serviciilor sanitare, nivelul de instruire a mamelo, educaţie

sanitară şi alimentaţie corespunzătoare. Aceasta intră sub incidenţa variabilelor educaţionale,

psihologice şi culturale.

Rata mortalităţii infantile este mai mică în mediu urban decât în cel rural, deoarece în

oraş majoritatea naşterilor au loc în instituţii specializate. Anul 1995 reprezintă punctul

maxim de creştere a mortalităţii infantile – 26,5 ‰ în oraşul Motru.

EVOLUŢIA MORTALITĂŢII INFANTILE ÎN PERIOADA 1990-2000

Anii

19

90

19

91

19

92

19

93

19

94

19

95

19

96

19

97

19

98

19

99

20

00

22

Mortalitate

a 20,3

19,8

24,1

18,6

24,6

26,5

8,8

10,7

23,3

7,3

10,2

05

1015202530

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

Anul

Rata

mo

rtalita

tii

infa

nti

le

Mortalitatea infantila

1.2.4. Bilanţul Natural

Diferenţa dintre nivelul natalităţii (rata natalităţii) şi cel al mortalităţii (rata

mortalităţii) unei populaţii reprezintă bilanţul natural.

Bilanţul natural poate fi pozitiv sau negativ în funcţie de naşteri şi decese. Bilanţul

natural constituie un principal factor care defineşte situaţia şi perspectivele de dezvoltare

demografică a unei anumite regiuni, redă creşterea numerică definind starea populaţiei la un

moment dat.

Până în anul 1989, oraşul Motru a cunoscut un bilanţ natural de 20 ‰, având cea mai

mare valoare în 1990 – 81,9 ‰, după care bilanţul a fost în scădere până astăzi. EVOLUŢIA BILANŢULUI NATURAL ÎN PERIOADA 1990-2000

Anii

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

Bilanţul

natural 81,9

62,1

59,3

56,3

51,2

42,1

44,5

43,8

40,9

36,6

29,8

10

20

30

40

50

60

70

80

90

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

Anul

Bilantul natural

1.2.5. Mişcarea migratoare

Mişcarea populaţiei în cadrul unui teritoriu, cunoscută sub numele de migraţiune

constituie una din trăsăturile sale fundamentale, determinând evoluţia demografică în oraşul

Motru. Cauza migraţiei o reprezintă discrepanţa dintre numărul populaţiei şi resursele

teritoriului respectiv determinate de raţiuni politice, psihologice sau religioase.

Odată cu descoperirea zăcămintelor de lignit şi cu apariţia oraşului Motru a început un

intens proces de emigrare denumit „exod rural”. Noul oraş a atras forţă de muncă din zonele

învecinate şi din toată ţara, putându-se spune că este oraşul „tuturor românilor”.

Migraţia de la sat la oraş, sub aspect demografic, influenţează numărul populaţiei,

structura pe vârste, repartiţia pe sexe, natalitatea şi mortalitatea. Transferul de populaţie poate

fi privit şi sub aspect cultural ca un proces complex. Schimbarea domiciliului a avut la bază,

23

de multe ori, interese individuale, cauze economice, prezenţa instituţiilor de învăţământ şi de

cultură, existenţa instituţiilor de asistenţă medicală şi a condiţiilor de trai.

1.2.6. Densitatea populaţiei

Densitatea populaţiei, ca rezultat al mişcării migratorii s-a mărit în a doua parte a

secolului al XIX-lea şi al XX-lea, ca efect al dezvoltării industriale şi intensificării urbanizării.

Densitatea populaţiei reprezintă raportul numărului populaţiei la suprafaţa teritoriului

(în Km2).

În anul 1999 densitatea oraşului Motru era de 517 locuitori/Km2.

Densitatea fiziologică în oraşul Motru este de peste 5 locuitori/ha.

1.2.7. Structura populaţiei

Analiza structurală poate fi realizată după diverse criterii: sex, grupe de vârstă,

sectoare de activitate, etnie sau confesiuni religioase. Analiza poate fi realizată la anumite

momente de referinţă.

1.2.8. Structura populaţiei pe sexe

Repartiţia după sex şi vârstă poate determina schimbări demografice, analize şi sinteze

pe perioade de timp, poate determina echilibre şi efecte asupra natalităţii şi mortalităţi.

Structura pe sexe şi vârstă este rezultatul tendinţei de lungă durată al natalităţii şi mortalităţi.

Structura pe sexe în oraşul Motru se împarte în 2 subcolectivităţi: masculină şi

feminină, diferenţiate biologic. Cunoaşterea structurii populaţiei după sexe este necesară în

vederea analizării echilibrului dintre sexe şi fundamentarea unor măsuri de politică

demografică cu respectarea legislaţiei în vigoare.

În oraşul Motru ponderea populaţiei masculine este dominantă, faţă de localităţile

aparţinătoare unde persoanele de sex feminin depăşesc pe cele masculine. Aceste concluzii au

fost trase în urma recenzărilor din anii 1912, 1930, 1956, 1966, 1977, 1992 respectiv 2002 .

EVOLUŢIA POPULAŢIEI PE SEXE ÎN MUN. MOTRU (anul 2000)

LOCALITATEA TOTAL MASCULIN FEMININ

ORAŞUL MOTRU 26.626 13.780 12.846

MOTRU 22.472 11.719 10.753

DEALUL POMILOR 291 149 142

HORĂŞTI 579 288 291

ÎNSURĂŢEI 486 251 235

LEURDA 235 114 121

PLOŞTINA 1166 576 590

LUPOIŢA 118 61 57

RÂPA 421 205 216

ROŞIUŢA 858 417 441

24

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

ORAŞU

L M

OTR

U

MOTR

U

DEALU

L PO

MIL

OR

HO

RĂŞ

TI

ÎNSU

RĂŢEI

LEURDA

PLOŞTIN

A

LUPO

IŢA

RÂPA

RO

ŞIUŢA

PO

PU

LA

TIE

MASCULIN FEMININ

Modificarea structurii pe sexe în oraşul Motru după anul 1990 s-a datorat procesul

migraţional, plecând forţa de muncă masculină din zonă. Se poate afirma că această tendinţă

de feminizare a populaţiei cu multiple implicaţii geodemografice şi economice, ridică

numeroase semne de întrebare autorităţilor locale.

RECENSĂMÂNTUL DIN ANUL 1992

0 5000 10000 15000

MASCULIN

FEMININ

LO

CA

LIT

AT

EA

POPULATIA

MOTRU

D. POMILOR

HORĂŞTI

ÎNSĂRĂŢEI

LEURDA

PLOŞTINA

LUPOIŢA

RÂPA

ROŞIUŢA

ROŞIUŢA 417 441

RÂPA 205 216

LUPOIŢA 61 57

PLOŞTINA 576 590

LEURDA 114 121

ÎNSĂRĂŢEI 251 235

HORĂŞTI 288 291

D. POMILOR 149 142

MOTRU 11719 10753

MASCULIN FEMININ

1.2.9. Structura populaţiei pe grupe de vârstă

Repartizarea populaţiei pe grupe de vârstă prezintă o importanţă deosebită din punct

de vedere socio-economic cu rol determinant în desfăşurarea de activităţi economice.

Repartiţia populaţiei oraşului Motru după grupe de vârstă s-a analizat în intervale de 5 ani

(0÷4 ani, 5÷9 ani, etc.), iar pentru determinarea potenţialului resurselor de muncă şi a

populaţiei ocupate s-au utilizat intervalele 0÷14 ani, 15÷64 ani, peste 65 ani.

25

Piramida vârstelor nu este perfect simetrică pe sexe: în prima jumătate a vieţii

efectivele generaţiilor masculine sunt mai mari decât cele feminine, în anii de mijloc ai vieţi

generaţiile sunt sensibil egale, iar în ultima parte a vieţii apare o preponderenţă a efectivelor

feminine.

STRUCTURA POPULAŢIEI PE

GRUPE DE VÂRSTĂ

26%

71%

3%

0÷14 ani

15÷65 ani

> 65 ani

Pentru analiza populaţiei pe grupe de vârstă în oraşul Motru, s-a ales ca moment de

referinţă anul 1992, deoarece transformările economice şi sociale au cunoscut o inflexiune.

Diminuarea ponderii populaţiei mature este generată şi de migrarea populaţiei tinere plecată

pentru continuarea studiilor în alte centre urbane, populaţia vârstnică înregistrând o uşoară

creştere mai ales în mediu rural, deci efectul este în ansamblu un fenomen de îmbătrânire a

populaţiei. În anul 1992 este un efect relativ de întinerire a populaţiei oraşului Motru, însă

după anul 1997 tendinţa de îmbătrânire a populaţiei este tot mai evidentă.

STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ALE POPULAŢIEI

ÎN ANUL 1992

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

GRUPE DE VÂRSTĂ

PO

PU

LA

ŢIE

MASCULIN

FEMININ

MASCULIN 4326 1132 1421 1201 1477 1312 938 587 553 412 231 141 61 78

FEMININ 4054 981 1578 1138 1272 1032 822 491 459 356 262 177 93 131

< 15

ani

15-19

ani

20-24

ani

25-29

ani

30-34

ani

35-39

ani

40-44

ani

45-49

ani

50-54

ani

55-59

ani

60-64

ani

65-69

ani

70-74

ani

>=75

ani

Indicele de îmbătrânire a populaţiei poate fi calculat ca fiind raportul populaţiei de

vârstă de peste 60 ani şi populaţia între 0÷14 ani, înmulţit cu 100 pentru calcularea în

procente. În oraşul Motru acest indice are o valoare sub 5 %.

Un alt indice de analiză îl reprezintă rata de dependenţă demografică care reprezintă

raportul dintre populaţia între 0÷14 ani adunată cu cea >65 ani şi populaţia cuprinsă între

15÷64 ani, înmulţit cu 100 pentru calcularea în procente. În oraşul Motru acest indice are o

valoare sub 479 % pentru anul 1998 respectiv 400 % pentru 1996.

1.2.10. Structura populaţiei pe sectoare de activitate

Această structură este realizată după criteriul de participare la activitatea economică:

populaţia activă (ocupată şi neocupată) şi populaţia inactivă.

26

Indicele de activitate reprezintă raportul dintre populaţia activă şi populaţia totală. În

anul 1966 indicele de activitate atingea valoarea de 60 %, iar în 1992 – 44 %, determinat de

migraţia populaţiei şi restrângerea activităţii în industrie. Explicaţia indicelui mărit din anul

1966 constă în principala ocupaţie (94 %) – agricultura, astăzi aceasta fiind diminuată la

jumătate.

În viaţa economică în oraşul Motru (activitatea din industrie, fond funciar,

transporturi, comerţ, turism, servicii şi gospodărie comunală, ocrotirea sănătăţii, protecţia

socială, cultura, învăţământul şi sportul, serviciile bancare şi mass media) s-au produs

importante transformări prin abordarea economiei de piaţă.

Dacă în anul 1990 activitatea industrială era concentrată aproximativ 80 % din

populaţia activă a oraşului, începând din anul 1997 s-a produs un dezechilibru, iar începând

cu anul 1999 prin liberarea preţurilor, blocajele financiare au condus la utilizarea capacităţii

de producţie şi a forţei de muncă în procent de 36,2 %.

0% 20% 40% 60% 80%

POPULAŢIE

1966

1992AN

UL

STRUCTURA POPULAŢIEI PE SECTOARE DE ACTIVITATE

Industrie

Servicii

Agricultură

În anul 1966 nu existau şomeri înregistraţi în oraşul Motru, iar în 1999 existau aproape

4.000 de şomeri. Mulţi cetăţeni din oraş lucrează pe cont propriu – cca. 430, alţii în cadrul

societăţilor sociale patronale şi SRL – uri – cca. 701.

Astăzi populaţia ce locuieşte în mediu urban este mai mare decât cea din mediul rural.

MEDIUL DE LOCUIRE AL POPULAŢIEI

44%

56%

Mediul rural

Mediul urban

Populaţia inactivă este reprezentată în principal de elevi, apoi de şomeri, pensionari,

preşcolari, beneficiat de ajutor agricol şi alte categorii de populaţie.

27

STRUCTURA POPULAŢIEI INACTIVE

0

2000

4000

6000

8000

10000

CATEGORII

PO

PU

LA

ŢIE

POPULAŢIE INACTIVĂ 5775 2553 1083 3603 129 7888

elevi şomeri pensionari preşcolaribenef. aj.

agr.

alte

categorii

1.2.11. Restructurarea industriei şi efectele sale

Principalii factori de restructurare a capacităţilor de producţie şi optimizarea

tehnologică au constat în:

– eficientizare economică;

– corelaţie între investiţii şi exploatarea rezervelor;

– diminuarea costurilor de producţie;

– modernizare tehnologică;

– reorientare şi restructurare a forţei de muncă ca efect al diminuării activităţilor

economice.

Activitatea minieră s-a dezvoltat în regiune în două etape: anul 1960 – prin

deschiderea câmpurilor miniere din zonă şi anii 1980÷1990 prin dezvoltarea câmpurilor

anterioare şi deschiderea de noi câmpuri.

Restructurarea industriei miniere a început prin disponibilizarea de personal conform

Ordonanţelor nr. 22/1997 şi nr. 9/1998, efectul restructurării având un maxim în exploatările

din subteran.

Capacitatea de absorbţie în agricultura zonală este limitată, întreprinderile mici şi

mijlocii nu sunt suficient de dezvoltate, astfel că în perspectivă se caută noi modalităţi pentru

susţinerea alternativelor de dezvoltare socio-economică.

1.2.12. Preocupările Primăriei Municipiului Motru în contextul dezvoltării socioeconomice

a judeţului Gorj

Conform datelor Recensământului populaţiei din 2002, înregistrăm o uşoară

depopulare urbană cauzată în principal de restructurarea industriei miniere.

Populaţia rurală a crescut însă nesemnificativ deoarece localnicii şi-au conservat cu

grijă gospodăriile, unii realizând chiar dezvoltarea acestor gospodării, asigurând în felul

acesta o stabilitate benefică localităţii.

Dezvoltarea economico-socială a Municipiului Motru s-a realizat printr-o integrare

dinamică în conceptul dezvoltării locale şi regionale pe baza programelor asigurate de

Consiliul Judeţean Gorj şi Guvernul României. În această perioadă de tranziţie s-au petrecut

nenumărate schimbări care au presupus sacrificii şi eforturi de adaptare.

Zonă preponderent minieră, Municipiului Motru a trebuit să facă faţă închiderii

gurilor de mină de la Motru Vest, Leurda, Roşiuţa şi Boca. Reacţia a fost o privatizare relativ

rapidă în rândul prestatorilor de servicii din minerit, redistribuirea forţei de muncă din

unităţile intrate în conservare şi integrarea disponibilizaţilor într-un sistem de activitate dirijat

de firme ale sindicatelor şi ale societăţii civile.

28

S-au dezvoltat în paralel activităţile comerciale, prestările de servicii dar şi extragerea

şi transportul cărbunelui în regim privat. Autorităţile au intervenit încurajând sistemele

alternative asigurându-le în cel mai scurt timp modalităţi de înfiinţare, autorizare şi

funcţionare a unor firme private.

Primăria Municipiului Motru se confruntă cu probleme deosebite privind starea

economico-socială însă a acţionat prompt la marile confruntări, astfel:

A existat o criză de locuinţe care a fost redresată prin realizarea a 42 de apartamente,

deschizând finanţarea pentru alte 80 şi facilitând construcţia a peste 500 de locuinţe

individuale, obiective preferate de populaţie.

Au existat preocupări pentru crearea unei alternative de tip post-industrial,

încurajând dezvoltarea investiţiilor în producţie şi servicii şi s-a asigurat prin

intermediul Casei de Cultură cursuri pentru utilizarea calculatoarelor, a informaticii

de gestiune şi a specializărilor solicitate de piaţa muncii.

S-a participat efectiv la crearea incubatoarelor de afaceri din sediul fostei mine

Leurda şi există preocupări pentru repunerea în funcţiune a sediului de la Mina

Roşiuţa.

S-au acordat investitorilor facilitaţi de concesiune sau cumpărare de spaţii şi terenuri

pentru dezvoltarea unor afaceri care să asigure absorbţia forţei de muncă rezultată

din disponibilizările succesive.

Administraţia publică locală i-a sprijinit pe motreni să investească, asigurându-le

inclusiv consultanţă prin intermediul funcţionarilor publici. Din păcate, datorită

scăderii puterii de cumpărare, populaţia are multe dificultăţi economice iar

administraţia locală nu deţine încă soluţii rezonabile şi pârghii de acţiune.

Aproximativ 1.500 de tineri şi persoane adulte lucrează temporar în Comunitatea

Europeană, dovedind o remarcabilă putere de adaptare.

În şcolile din Motru: două colegii, două şcoli generale, mai multe şcoli gimnaziale

din satele municipiului, învaţă peste 3.500 elevi iar în cele 11 grădiniţe îşi au locul

sub îngrijirea atentă a educatorilor aproape 300 copii preşcolari. Autorităţile locale

au investit în şcoli în fiecare an mai multe miliarde de lei pentru a asigura generaţiei

tinere un climat propice învăţăturii şi formării pentru viitor, existând o bună

colaborare cu cadrele didactice şi folosind un sistem de comunicare interactiv.

Sănătatea cetăţenilor municipiului este asigurată prin Spitalul municipal cu 250

paturi, ambulatoriu de specialitate, cabinetele medicale individuale ale medicilor de

familie, precum si cabinetele private ale medicilor de specialitate. Numai în anul

2003 autorităţile locale au investit în reconstrucţia secţiei de obstetrică-ginecologie

peste 1,5 miliarde lei.

Cea mai mare problemă cu care se confruntă administraţia locală este legată de

populaţia activă, de vârsta a doua, provenită din disponibilizări cu o remarcă specială

privind populaţia feminină asupra căreia piaţa muncii exercită o discriminare greu de

contracarat de către serviciile administrative.

În municipiul Motru şomajul se încadrează în limita cifrei pe judeţ însă ar fi necesar

a se realiza un studiu sociologic privind reorientarea activităţilor viitoare ale

populaţiei urbane pentru a şti direcţiile de acţiune şi prevenire în abordări de metode

noi.

Populaţia de la sate reintră în posesia fostelor proprietăţi şi există o stare de fapt

pozitivă prefigurându-se o bună adaptabilitate în conformitate cu noile condiţii.

S-a asigurat, atât cu populaţia din sate cât şi cu populaţia urbană, un dialog

permanent pentru implicarea acesteia în demersurile democratice ale evoluţiei

Municipiului Motru, în felul acesta oferind transparenţă şi generând o stare de

29

încredere reciprocă al cărei efect va genera la rândul ei asigurarea libertăţilor

cetăţeneşti (politice, religioase şi de expresie cu sorginte europeană).

Există, deopotrivă, preocupări pentru soarta populaţiei defavorizate şi programele de

menţinere a tineretului în municipiu prin crearea de locuri de muncă în municipiul

Motru.

1.2.13. Şomajul şi efectele sale

Dezechilibru între cererea şi oferta forţei de muncă conduce la generarea şomajului.

Problemele sunt mai acute în oraşele monoindustriale, şomajul generează pierderi economice,

probleme sociale.

Reorientarea forţei de muncă este destul de dificilă, însă printr-o educaţie – şcolarizare

– calificare în funcţie de necesităţile de zonă se poate diminua din efectele dezastruoase

generate de şomaj.

Vârful şomajului în oraşul Motru a fost înregistrat în anul 1999 – aproximativ 4.000

de şomeri din care 2.420 au provenit din Ordonanţa nr. 22/1997, rata şomajului fiind cuprinsă

între 20÷25%.

ŞOMERI ÎNREGISTRAŢI ÎN ORAŞUL MOTRU ÎN 1997

17%

46%5%

32%şomeri cu ajutor de şomaj

şomeri cu alocaţie de sprijin

populaţie cu ajutor social

persoane neocupate fără ajutor

1.2.14. Nivelul de instruire al populaţiei

Procesul instructiv – educaţional reprezintă elementul decisiv în orice etapă a

dezvoltării societăţii.

NIVELUL DE INSTRUIRE AL POPULAŢIEI ÎN ORAŞUL MOTRU

7%

23%

14%

34%

22%

Înv . superior şi post licial

Înv . licial

Şcoli prof esionale

Înv . primar

Înv . gimnazial

Proporţia persoanelor cu studii superioare şi de nivel secundar se ridică la un nivel de

86 %, superioară mediei pe ţară. Nivelul de instruire al populaţiei tinere este mult mai ridicat

în comparaţie cu populaţia vârstnică. Aproape 2/3 din tinerii de 20÷29 ani au absolvit o

instituţie de învăţământ superior.

Rata de alfabetizare este cuprinsă între 97÷100 %. Neştiutorii de carte se concentrează

în mediu rural şi au vârste de peste 50 ani, persoanele analfabete fiind mai multe de sex

feminin.

30

1.2.15. Structura etnică

Grupurile etnice sunt definite ca sub populaţie ai căror membrii au caracteristici

comune: origine, limbă, religie sau rasă. La acestea se adaugă obiceiurile, tradiţiile (moştenire

culturală comună), precum şi existenţa unei coeziuni de grup.

La nivelul oraşului Motru, românii deţin ponderea de 95 % (în satele aparţinătoare

aproximativ 100 %).

0%

50%

100%

Procent

Etnie

STRUCTURA ETNICĂ A ORAŞULUI MOTRU

Populaţie 95% 0.50% 2.10% 1.50% 0.50% 0.30% 0.10%

români maghiari romi evrei germani bulgari sârbi

1.2.16. Structura religioasă

În cadrul oraşului Motru, religia ocupă un rol important în viaţa cetăţenilor. Se poate

spune că poporul român în procesul de formare şi instituirea limbii române, s-a născut creştin.

Religia creştină ortodoxă a avut un rol permanent şi deosebit de important în afirmarea

conştiinţei naţionale.

Actualmente există în România 15 culte recunoscute oficial, rolul dominant fiind

ocupat de religia ortodoxă.

În oraşul Motru circa 95 % din populaţie este ortodoxă, catolică 1 %, urmate de alte

religii (neoprotestanţi, penticostali, baptişti, etc.).

0%

50%

100%

PROCENT

RELIGIE

STRUCTURA RELIGIOASĂ A POPULAŢIEI

ORAŞULUI MOTRU

Religii 95% 1% 4%

Ortodox Catolică Alte

1.2.17. Structura populaţiei municipiului Motru

Municipiul Motru are o populaţie stabilă de 22.848 locuitori, din care:

municipiul Motru – 18.860;

sat Râpa – 399;

sat. Însurăţei – 533;

sat Leurda – 243;


31

sat Dealul Pomilor – 289;



sat Lupoiţa – 81.

Populaţia Municipiului Motru1%

5% 0%3%

2%

1%

2%2%

84%

O raşul Motru

Sat Râpa

Sat Însurăţei

Sat Leurda

Sat Horăşti

Sat Dealul Pomilor

Sat Ploştina

Sat Roşiuţa

Sat Lupoiţa

1.3. Caracteristici economice ale zonei de acţiune urbană – Oraşul Motru

În anul 2008 au funcţionat 2 exploatări subterane în satele: Lupoaia şi Ploştina.

Numărul de salariaţi a fost de 1.059 dintre care 404 navetişti din comune apropiate şi restul

locuitori ai municipiului Motru.

Exploatarea Miniera de Cariere Motru a funcţionat cu 2 exploatări la zi în satele:

Lupoaia şi Roşiuţa. Numărul de salariaţi la 01.02.2007 a fost de 2.222, dintre care 784

navetişti, restul fiind locuitori ai Municipiului Motru.

Activitate de transport şi prestări servicii au desfăşurat prin unitatea: SC IRIS SA Motru.

In cadrul SC IRIS SA Motru au funcţionat cu 105 salariaţi cu număr de 70 autovehicule

active pentru transportul în convenţie.

Societăţi comerciale

Nr. crt. Denumire Obiect de activitate Nr. de salariaţi

01 Exploatarea minieră de subteran Extracţia cărbunelui energetic (lignit) 1.059

02 Exploatarea minieră de cariera Extracţia cărbunelui energetic (lignit) 2.222

03 S.C. Motru Transport S.A. Transport mărfuri şi persoane 120

04 U.A.T.A.A. Motru Producerea şi distribuţia agentului

termic si apei potabile

275

05 S.C. A.C.M.M. S.A. Tg-Jiu Construcţii-montaj 35

Servicii industriale existente la nivelul localităţii

Nr.

Crt.

Denumire Nr.

salariaţi

Nr. capacităţi Produse

1 Mori şi brutării 192 8 Patiserie, cofetărie, panificaţie

2 Cooperaţia meşteşugărească 10 2 Frizerie, croitorie

32

3 Vopsitorii auto 10 2 Tinichigerie, vopsitorie auto

4 Reparaţii radio-tv, frigidere 10 4 -

Întreprinderi mici şi mijlocii

La nivelul localităţii există un număr de 584 întreprinderi mici şi mijlocii, majoritatea

având profil de activitate comercială, un număr foarte mic (cca. 40) având profil de activitate

producţia (realizarea produselor de morărit-panificaţie, fabrica de tricotaje, prelucrarea

cărnii), iar cca. 9 societăţi au profil de activitate prestări servicii.

1.4. Dinamica investiţiilor în zona de acţiune urbană – Oraşul Motru

Obiectivul fundamental al Strategiei investiţionale constă în accelerarea dezvoltării

economice a Municipiului Motru prin asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a investiţiilor,

inclusiv a influxului de investiţii străine directe, urmărind scopul de a obţine pe această cale

o îmbunătăţire cardinală a calităţii vieţii populaţiei şi de a atinge un grad înalt de ocupare în

câmpul muncii.

În strategie sunt luate în considerare priorităţile edificării în Municipiul Motru a unui

sistem economic modern, inovaţional şi competitiv, compatibil cu principiile, normele,

mecanismele şi instituţiile economiilor contemporane, creării condiţiilor pentru dezvoltarea

regională şi protecţia mediului ambiant.

În strategie sunt descrise efectele investiţiilor şi scoasă în evidenţă importanţa lor,

sunt identificate mecanismele şi instrumentele de implementare a politicilor investiţionale.

Necesitatea unei majorări substanţiale a volumului de investiţii în economia naţională

este impusă de faptul că, creşterea economică depinde de trei factori fundamentali:

a) forţa de muncă – o populaţie educată şi calificată,

b) capitalul – bazat pe un regim economic şi instituţional susţinut şi

c) progresul ştiinţifico-tehnologic – bazat pe un sistem inovator eficient şi

o infrastructură informaţională dinamică, factori care, pe parcursul ultimului

deceniu, au fost deterioraţi până la un nivel critic. Astfel:

i) gradul de uzură a fondurilor fixe în diferite sectoarele

ale economiei au atins nivelul de 65- 75%;

ii) conform AJOFM Gorj rata şomajului pe anii

2000÷2008 a evoluat astfel:

în anul 2000 a constituit 9,44%;









33

EVOLUŢIA ŞOMAJULUI ÎN ORAŞUL MOTRU ÎN ANII

2000÷2008

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Anul

Rata

Som

aju

lui

Rata Somaj

Medie mobilă pe 2per. (Rata Somaj)

Au emigrat în căutarea unui loc de muncă 500 de persoane, dintre care majoritatea

sunt tineri, calificaţi şi bine instruiţi.

iii) Personalul angajat în sfera ştiinţifico-tehnologică în anul

2006 a constituit doar o cincime din cel al anului 1990, iar alocările în

sfera ştiinţei şi tehnologiei s-au redus de zeci de ori.

În municipiul Motru proporţia persoanelor cu studii superioare şi de nivel secundar se

ridică la un nivel de 86 %, superioară mediei pe ţară. Nivelul de instruire al populaţiei tinere

este mult mai ridicat în comparaţie cu populaţia vârstnică. Aproape 2/3 din tinerii de 20÷29

ani au absolvit o instituţie de învăţământ superior.

Doar o majorare substanţială a investiţiilor interne şi externe ar putea garanta pe

viitor restabilirea factorilor de bază ai creşterii economice, prin înnoirea cardinală a

fondurilor fixe şi implementarea tehnologiilor avansate, deschiderea masivă a noilor locuri de

muncă, revitalizarea ştiinţei, tehnologiei şi inovaţiei, ameliorarea calităţii potenţialului uman,

prin creşterea nivelului educaţiei şi învăţământului, contribuind, astfel, la menţinerea şi

accelerarea ritmului de creştere economică şi realizarea unui salt al productivităţii muncii.

Luând în considerare posibilităţile reduse de atragere a investiţiilor interne şi de faptul

că cele externe, în comparaţie cu alte localităţi, au constituit sume neînsemnate, o prioritate

indiscutabilă în activitatea investiţională îi revine atragerii investiţiilor străine directe (ISD).

La acest parametru Municipiul Motru este cu mult în urma municipiilor mari ale României.

Dacă în ţara noastră ISD pe cap de locuitor în anul 2000 a constituit circa 252 dolari SUA, în

Municipiul Motru, în aceeaşi perioadă, acest indice a fost de 100 dolari SUA.

Influxul de ISD este determinat, în mare măsură, de adoptarea unei legislaţii noi

locale, care prevede înlesniri substanţiale pentru investitori, îndeosebi dacă aceştia creează noi

locuri de muncă şi facilitează implementarea tehnologiilor avansate, metodelor contemporane

de management. Cu toate acestea investitorii străini vor fi trataţi în mod egal cu cei autohtoni

în ceea ce priveşte acordarea facilităţilor şi avantajelor pentru atragerea investiţiilor.

Investiţiile sunt un element-cheie în dezvoltarea economică a oricărei localităţi.

Politica economică a României pe termen mediu şi lung va fi orientată spre creşterea

investiţiilor şi menţinerea acestora la un nivel înalt, deoarece investiţiile determină

capacităţile de producţie a ţării în viitor şi potenţialul ei de creştere economică.

34

Privitor la restructurarea industriei din municipiul Motru, principalii factori de

restructurare a capacităţilor de producţie şi optimizarea tehnologică au constat în:

– eficientizare economică;

– corelaţie între investiţii şi exploatarea rezervelor;

– diminuarea costurilor de producţie;

– modernizare tehnologică;

– reorientare şi restructurare a forţei de muncă ca efect al diminuării activităţilor

economice.

Activitatea minieră s-a dezvoltat în regiune în două etape: anul 1960 – prin

deschiderea câmpurilor miniere din zonă şi anii 1980÷1990 prin dezvoltarea câmpurilor

anterioare şi deschiderea de noi câmpuri.

Restructurarea industriei miniere a început prin disponibilizarea de personal conform

Ordonanţelor nr. 22/1997 şi nr. 9/1998, efectul restructurării având un maxim în exploatările

din subteran.

Capacitatea de absorbţie în agricultura zonală este limitată, întreprinderile mici şi

mijlocii nu sunt suficient de dezvoltate, astfel că în perspectivă se caută noi modalităţi pentru

susţinerea alternativelor de dezvoltare socio-economică.

Investiţiile străine

Investiţiile străine directe în Municipiul Motru au înregistrat un nivel scăzut în

perioada ultimilor 19 ani. Volumul total al investiţiilor în economia locală a fost direcţionat în

sectorul industrial (fabrici de pâine, fabrică de tricotaje), ţinând cont de specificul local.

Atragerea investiţiilor străine pe viitor va fi considerată drept remediu cu efect

imediat pentru revitalizarea economiei locale atât timp cât nu vor începe să funcţioneze

satisfăcător propriile mecanisme de piaţă. Fără investiţii străine este imposibilă menţinerea şi

amplificarea tendinţei de creştere economică care s-a conturat în ultimii ani.

Nivelului jos al veniturilor populaţiei şi dimensiunilor reduse ale profiturilor provenite

din activităţile de afaceri investiţiile străine directe sunt unica cale de a genera o creştere

economică.

Principalele beneficii ale investiţiilor străine directe sunt următoarele:

creşterea accelerată a exporturilor şi accesibilitatea la pieţele străine,

contribuirea la soluţionarea problemelor şomajului. În cazul investiţiilor "greenfeld" -

proiecte investiţionale noi - se creează noi locuri de muncă prin angajarea forţei de

muncă locale;

creşterea veniturilor populaţiei. Ca regulă, în companiile cu participarea capitalului

străin, venitul lucrătorilor este substanţial mai mare decât a celor din întreprinderile

autohtone;

practicarea unui management performant, contribuind la răspândirea acestuia printre

întreprinderile autohtone;

accelerarea proceselor de modernizare a economiei. Introducerea noilor tehnologii şi

know-how, implementarea noilor tehnici de marketing;

intensificarea substanţială a procesului de privatizare. Programele ce ţin de privatizare

transmit investitorilor existenţi şi potenţiali un semnal puternic despre dorinţa

autorităţilor locale de a susţine reformele economice şi sectorul privat şi de a crea un

climat adecvat pentru investiţiile străine;

apariţia efectului de multiplicare al investiţiilor, manifestat prin atragerea partenerilor

din străinătate;

stimularea competiţiei şi a concurenţei, inclusiv în domeniul implementării

tehnologiilor avansate.

35

Oportunităţi şi probleme

Dimensiunile investiţiilor depind de capacitatea municipiului nostru, pe de o parte,

de a spori şi a utiliza în maximă măsură avantajele sale şi oportunităţile de care poate

beneficia, iar pe de altă parte, de a-şi compensa dezavantajele şi a reduce riscurile, pe care şi

le-ar asuma potenţialii investitori.

În acest sens pentru Municipiul Motru, în calitatea lui de areal pentru investiţii, este

important a identifica avantajele, dezavantajele, oportunităţile şi riscurile legate de o posibilă

investiţie.

Avantaje:

amplasarea geografică favorabilă.

gradul înalt de educaţie a generaţiei tinere (analfabetismul constituie doar 3%, iar

numărul studenţilor în universităţi în ultimii 10 ani a crescut cu 75%);

calitatea excepţională a solurilor cu înaltă productivitate naturală, care determină

componenţe chimice şi calităţi gustative excepţionale ale plantelor agricole

(îndeosebi, a fructelor, legumelor, poamei, plantelor medicinale şi etero-

oleaginoase) şi oportunităţi sporite de a produce producţie ecologic pură;

deprinderi industriale - personalul care activa în sfera industrială, precum şi unele

capacităţi tehnico-materiale, cel puţin încăperile, în cazul unor investiţii

adecvate, pot fi întorşi în circuitul industrial;

situaţie macroeconomică relativ stabilă şi favorabilă;

existenţa forţei de muncă calificate cu costuri mult mai joase decât în ţările membre

ale Uniunii Europene;

existenţa multor spaţii de producţie care staţionează, precum şi terenuri aferente;

Motru este zonă defavorizată, în care legislaţia prevede facilităţi substanţiale,

inclusiv de ordin fiscal;

Municipiul Motru asigură infrastructură adecvată desfăşurării de activităţi

economice.

Dezavantajele:

necesitatea acută în modernizarea economiei locale (o mare parte din sectoarele

economiei posedă fonduri de un înalt nivel de uzură fizică şi morală, de

tehnologii învechite);

serviciile prestate de sistemul hotelier sunt la un nivel jos. În Municipiul Motru

există un singur hotel-restaurant ”Intim”, cu o capacitate de cazare de 32 de

locuri, categoria 3 stele, cu o sală de mese şi o bucătărie.

practic lipseşte infrastructura de turism intern şi de agrement. Funcţionează

doar localurile de noapte;

nivelul jos de inovare în economie şi modalităţi depăşite de organizare şi

management;

insuficienţa predispunerilor şi a deprinderilor agenţilor economici pentru

stabilirea relaţiilor de parteneriat cu companiile străine;

dimensiunile reduse ale pieţei interne din cauza veniturilor joase ale populaţiei.

1.5. Nevoi de dezvoltare identificate în zona de acţiune urbană

Administraţia publică locală a Municipiului Motru a înţeles necesitatea elaborării

planului de dezvoltarea socio-economică a localităţii în mod participativ în vederea unei

dezvoltări durabile a localităţii.

Elaborarea Planului Integrat pentru Dezvoltare Urbană (PIDU) se bazează pe

36

instrumentele uzuale de planificare urbană şi de dezvoltare rurală integrată – pe aspectele de

„regionalitate” şi de „participare”.

„Regionalitatea” se referă la gândirea în manieră regională, la crearea circuitelor şi a

structurilor urbane şi regionale. Pe acestea se fundamentează coeziunea şi competitivitatea

regiunii. Abordarea integrată este din punct de vedere al planificării şi al implementării o

procedură relativ nouă în România. Procesul de dezvoltare vizează înlăturarea discrepantelor ,

analizarea viitoarelor procese de dezvoltare şi utilizarea în interes reciproc a potenţialelor

oraşului şi zonei adiacente.

„Participarea” înseamnă cooptarea reprezentanţilor autorităţilor locale de la nivelul

municipalităţii şi al reprezentanţilor comunităţii în diversele faze ale procesului decizional,

pentru a-l influenţa în mod eficient. Astfel, se are în vedere o înaltă transparenţă. O atenţie

deosebită a revenit caracteristicii situaţiei actuale sub forma unei analize socio-economice

concrete şi a analizei punctelor tari – punctelor slabe. PIDU este rezultatul unui proces

interactiv şi participativ, în care localnicii şi purtătorii de decizie au activat în mod

integrativ. Necesarul real de decizie a fost adus în mod clar în prim-plan şi a constituit o parte

componentă a procesului de comunicare. Ca rezultat, s-a născut un plan ce este în mod clar

orientat către consens şi deschis spre priorităţi Acestuia îi stă la bază o considerare

integrată a consecinţelor şi interconexiunilor teritoriale. Baza a constituit-o, pe lângă

elaborarea profesională a analizei, în special dialogul constructiv dintre administraţia publică

a municipiului Motru şi reprezentanţii cetăţenilor municipiului în încercarea de a cuprinde cât

se poate de exact dorinţele şi ideile atât ale cetăţenilor cât şi ale factorilor de decizie. În

această ordine de idei nu a fost vorba numai de o însumare teoretică a opiniilor, ci şi de sprijin

în elaborare, pentru a consolida motivele participării la implementarea ulterioară a PIDU.

Procesul a început cu întâlnirea consilierilor pe probleme de integrare din cadrul

Primăriei Motru si reprezentanţii comunităţii, când municipalitatea a explicat importanţa

elaborării planului, paşii de urmat în vederea elaborării participative.

Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a fost constituit pe baza propunerilor

membrilor Comitetului Organizaţional aprobat prin HCL nr. 51/2007, fiind aleşi lideri locali

pentru fiecare zonă de activitate pentru a reprezenta şi a le exprima doleanţele cetăţenilor

astfel încât să fie acoperite toate domeniile de cuprindere a strategiei. Membrii propuşi să facă

parte din Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică au fost consultaţi de către Comitetul

Organizaţional, în legătură cu voinţa de a face parte în mod voluntar din CDSE iar în urma

consultărilor a fost stabilită componenţa finală a CDSE care a fost aprobată prin Hotărârea

nr.50/2007 a Consiliului Local Motru.

În vederea obţinerii unei finanţări din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR),

Primăria Municipiului Motru reprezentata prin Comitetul Organizaţional împreună cu

Comitetul de Dezvoltare Socio Economica, pregăteşte un Plan integrat de dezvoltare urbana

(PIDU) al oraşului pentru perioada 2009-2013. Ca document de planificare strategică, acesta

va identifica proiecte care vor putea fi finanţate prin POR AXA1 – „Sprijinirea dezvoltării

durabile a oraşelor - poli urbani de creştere” Domeniul major de intervenţie 1.1: Planuri

integrate de dezvoltare urbană, Subdomeniul: Centre urbane, pe următoarele componente:

Reabilitarea infrastructurii publice şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv

transportul şi mobilitatea populaţiei;

Dezvoltarea mediului de afaceri;

Reabilitarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor sociale, inclusiv locuinţele

sociale.

Pentru elaborarea PIDU-ului s-a pornit de la PLANUL STRATEGIC DE

DEZVOLTARE PE PERIOADA 2007-2013, de la necesităţile locale, care au fost împărţite pe

domenii de interes cu scopul identificării principalelor priorităţi ale comunităţii.

37

Planul strategic de dezvoltare social-economică al municipiului Motru a fost elaborat

în mod participativ, prin implicarea reprezentanţilor tuturor grupurilor social demografice din

comunitate. Participarea populaţiei la elaborarea planului strategic de dezvoltare social-

economică a contribui la creşterea spiritului de iniţiativă a oamenilor din comunitate, la

implicarea păturilor vulnerabile în procesul de luare a deciziilor şi la responsabilizarea

comunităţii pentru deciziile luate şi pentru întreg procesul de dezvoltare. Totodată, implicarea

tuturor actorilor din comunitate a sporit gradul de dezvoltare a parteneriatului dintre

administraţia publică locală, organizaţiile comunitare şi businessul privat în direcţia

soluţionării problemelor comunitare.

Comitetul Organizaţional împreună cu Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică s-au

întâlnit în data de 03.03.2009 în vederea identificării proiectelor ce pot fi incluse în Planul

Integrat de Dezvoltare (PID), precum şi prioritizarea acestora în funcţie de criteriile de

eligibilitate – Proces Verbal nr. 5943/03.03.2009 – Anexa nr. 2.

Scopul acestei întâlniri a fost:

Împărţirea municipiului în zone de acţiune urbană şi identificarea zonei de acţiune

prioritara pentru care se va elabora Planul Integrat de Dezvoltare Urbană.

Formularea şi adoptarea unei viziuni strategice comune asupra Planului integrat de

dezvoltare

Definirea priorităţilor şi obiectivelor pentru fiecare componentă a Planului integrat

de dezvoltare

Identificarea şi prioritizarea propunerilor de proiecte

Identificarea proiectelor ce pot fi incluse în Planul Integrat de Dezvoltare (PID),

precum şi prioritizarea acestora în funcţie de criteriile de eligibilitate.

În urma celor dezbătute s-au stabilit următoarele zone de acţiune urbană:

Zona 1 – oraşul Motru

Zona 2 – Ploştina, Dealul Pomilor şi Roşiuţa

Zona 3 – Însurăţei, Horăşti, Leurda

Zona 4 – Râpa şi Lupoiţa

S-a identificat ca zona prioritară de acţiune zona 1 – oraşul Motru, zonă pentru care se

va elabora Planul Integrat De Dezvoltare Urbană.

Analizând propunerile de proiecte din Strategia de Dezvoltare a Municipiului Motru 2007

– 2013, şi ceea ce s-a realizat până în prezent s-au stabilit priorităţile pe fiecare zonă de

acţiune urbană aşa cum reiese din Tabelul 1.

38

PROIECTE DE INVESTIŢII PROPUSE SPRE REALIZARE

ÎN MUNICIPIUL MOTRU

NR.

CRT. DENUMIRE PROIECTE

DE INVESTIŢII

DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂŢI

ALE PROIECTULUI

SURSA

FINANTARE/STAD

IU DE REALIZARE

ZONA DE ACTIUNE 1 – ORAS MOTRU

1 SISTEM ECOLOGIC DE GESTIONARE A

DEŞEURILOR MENAJERE PROIECT

„MOTRU – ORAŞ ECOLOGIC,

EUROPEAN”

- lucrări de construcţie:

- amenajare platforme colectoare;

- împrejmuire rampă;

- amenajare platformă rampă;

- sediu în incinta rampei;

- drum acces platforme;

- dotări:

- echipamente instalate permanent (coşuri, pubele

ecologice, autotransportor cu compactare, etc.);

- saci de plastic, etc.

PHARE

2004/REALIZAT

2 STATIE PENTRU TRANSFERUL

ECOLOGIC AL DESEURILOR DIN ZONA

MOTRU

- lucrări de construcţie:

- amenajare platforme transfer;

- împrejmuire platformă ;

- sediu în incinta staţiei;

- drum acces staţie;

-

PHARE2005/REALIZ

AT

3 MODERNIZAREA STRĂZII MĂRULUI - modernizare stradă l=590 m;

- parcări;

- trotuare;

- canalizare pluvială

REALIZAT /BUGET

LOCAL

4

REABILITAREA DRUMULUI JUDEŢEAN

DJ671B

- realizare infrastructură şi suprastructură;

- asigurare scurgere ape pluviale

REALIZAT

/CONSILIUL

JUDETEAN

5 MODERNIZAREA INSTALAŢIILOR DE

ALIMENTARE ŞI DISTRIBUŢIE DE APĂ

POTABILĂ/CANALIZARE APĂ UZATĂ

- extindere foraje de captare

- modernizare staţie de pompare distribuţie

- reabilitare bazine de colectare

POSMEDIU/ IN

CURS DE

REALIZARE

Tabel nr. 1

39

NR.


DE INVESTIŢII


ALE PROIECTULUI

SURSA

FINANTARE/STAD

IU DE REALIZARE

LA NIVELUL MUNICIPIULUI MOTRU,

ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII APEI PRIN

MONTAREA DE FILTRE ŞI STAŢIE DE

TRATARE A APEI NOI, ÎN

CONFORMITATE CU STANDARDELE

EUROPENE.

- înlocuire conducte de transport apă potabilă

- înlocuire conducte de alimentare-distribuţie apă

potabilă

- modernizare staţie de epurare a apelor uzate

- înlocuire reţea de canalizare

- dotare cu staţie de tratare şi montare de filtre

- contorizare, etc.

6 CONSTRUIRE DRUM CENTURA DN67-

GARAMOTRU-DJ671B

- lucrări de drum;

- canalizare pluviala;

- parcări;

- trotuare;

- iluminat public;

- zone verzi.

POR AXA 2

7 REALIZAREA ZONA AGREMENT

(CONSTRUIRE ŞTRAND ÎN ORASUL

MOTRU)

- construire bazine înot;

- amenajare plajă;

- amenajare teren sport;

- amenajare cabine;

- amenajare împrejmuire

BUGET

LOCAL/PROPUS

8 MODERNIZAREA REŢELE STRADALE

ZONA ALEEA MUNCII – BL B1G-B2G-J2-

J5 (ZONA H-URI)

- reabilitare alei carosabile – ranforsare;

- realizare carosabil nou din mixtură asfaltică;

- reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton de

ciment;

- realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice;

- realizări de trotuare noi prin înlocuirea trotuarelor

dalate;

- încadrarea cu borduri noi;

- reamplasarea iluminatului public;

- execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi

orizontală;

- refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă;

- realizarea de canalizare pluvială;

- amenajare cu structuri verzi.

- amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii.

POR AXA 1/

PROPUNERE PIDU

9 MODERNIZARE STRADA MINERULUI - lucrări de carosabil;

- parcări;

- trotuare;

BUGET

LOCAL/REALIZAT

40

NR.


DE INVESTIŢII


ALE PROIECTULUI

SURSA

FINANTARE/STAD

IU DE REALIZARE

- iluminat public.

- mărirea benzii de circulaţie

- construirea unei fântâni arteziene în parcul din faţa

casei multiculturale

10 REABILITAREA REŢELELOR STRADALE

DIN ZONA L-URI ŞI M-URI




ciment;



dalate;




orizontală;




- amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii.

POR AXA 1/

PROPUNERE PIDU

11 REABILITARE ALEEA LILIACULUI - reabilitare alei carosabile – ranforsare;



ciment;



dalate;




orizontală;




PROGRAM

GUVERN BIRD/IN

CURS DE

EXECUTIE

12 REABILITARE REŢELE STRADALE –

ZONA T-URI




POR AXA 1/

PROPUNERE PIDU

41

NR.


DE INVESTIŢII


ALE PROIECTULUI

SURSA

FINANTARE/STAD

IU DE REALIZARE

ciment;



dalate;




orizontală;



- - amenajare cu structuri verzi.

13 REALIZAREA UNEI PARC ÎN ZONA

BLOCURILOR T - alei betonate, dotare cu mobilier urban, spatii joaca

pentru copii, pomi, gard viu

BUGET LOCAL/IN

CURS DE

REALIZARE

14 MODERNIZAREA PIEŢEI CENTRALE

MOTRU

- construire de spaţii noi;

- dotare cu instalaţii aferente,

- dotare cu mese, etc.

- amenajare spaţii existente, etc.

BUGET LOCAL/IN

CURS DE

REALIZARE

15 REABILITARE CĂMIN SOCIAL –

CENTRU DE ASISTENŢĂ PENTRU

PERSOANE AFLATE ÎN DIFICULTATE

- reabilitare camere de locuit;

- reabilitare grupuri sociale;

- reabilitare instalaţii tehnice.

POR AXA 1/

PROPUNERE PIDU

16 REABILITARE INFRASTRUCTURA

EDUCATIONALA COLEGIUL

NATIONAL GEORGE COSBUC MOTRU

- Extindere şcoală cu săli de clase

- şarpanta şcoala şi atelier

- bituminare

- împrejmuire grad

- teren sintetic

- înlocuire uşi termopan

- parchetări săli clasă

- amenajare sală de festivităţi

- amenajare grupuri sanitare conformelor normelor UE

POR AXA

3/PROPUSE

17 REABILITARE INFRASTRUCTURA

EDUCATIONALA COLEGIUL TEHNIC

MOTRU

- Reabilitare clădire şcoală

- Reabilitare cămin elevi

- Amenajare garsoniere profesori

- Reabilitare cantina

- Reabilitare bază de practică pentru elevi

- Reabilitare bază sportivă

POR AXA

3/PROPUSE

42

NR.


DE INVESTIŢII


ALE PROIECTULUI

SURSA

FINANTARE/STAD

IU DE REALIZARE

- Reabilitare 2 săli de sport

- Reabilitare sală festivităţi

- refacere împrejmuire incintă

- înlocuirea tâmplăriei cu geam termopan

- acoperirea cu parchet a pardoselilor

- montare lambriuri în clase

- înlocuirea instalaţiilor sanitare

18 REABILITARE CLADIRE ANEXA

SCOALA GEN NR. 1 MOTRU

- şarpantă atelier

- reparaţii exterior şcoală, atelier, sala sport

- igienizări săli clasă, atelier

- bituminare curte scoală

- amenajare baza sportiva covor sintetic

- împrejmuire gard faţă scoală

- amenajare sala de şedinţe

- parchetare săli clasă cu uşi termopan

- înlocuire instalaţii termice

POR AXA

3/PROPUSE

19 SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO A

ORASULUI MOTRU - instalare camere supraveghere

POR AXA 1/

PROPUNERE PIDU

20 MODERNIZARE STATIE EPURARE A

ORASULUI -

PROGRAM

GUVERNAMENTAL

/IN CURS DE

REALIZARE

ZONA DE ACTIUNE 2 – SAT PLOŞTINA + DEALUL POMILOR + ROSIUTA

21 REALIZARE ALIMENTARE ŞI

DISTRIBUŢIE APĂ POTABILĂ A

SATELOR APARŢINĂTOARE

MUNICIPIULUI MOTRU

- realizarea sistemului de captare şi tratare a apei;

- realizarea reţelelor de transport şi distribuţie a apei;

- contorizarea distribuţiei.

PROGRAM

GUVERNAMENTAL

/IN CURS DE

REALIZARE

22

ASFALTAREA ULIŢELOR

APARŢINĂTOARE SATULUI PLOŞTINA

- completarea cu piatră a stratului pentru asfaltarea şi

nivelarea drumului respectiv;

- executarea rigolelor şi dalarea acestora;

- asfaltarea uliţelor şi schimbarea denumirii din uliţă în

nume nou „ alee sau străzi”

- uliţa zimnicu – ex: va devenii aleea zimnicu - cu

tăbliţe indicatoare şi nr. gospodăriilor cuprinse în

BUGET LOCAL/

REALIZAT

PARTIAL

43

NR.


DE INVESTIŢII


ALE PROIECTULUI

SURSA

FINANTARE/STAD

IU DE REALIZARE

această uliţă de la – pană la.

- uliţa zimnicu are o lungime pentru asfaltare de

aproximativ 450 metri are în componenţă şi un pod

de trecere peste un pârâu ce trebuie refăcut.

- uliţa bisericii ploştină mai trebuie continuat asfalt pe o

porţiune de 120 metri.

- uliţa Begu – necesită asfalt pe o lungime de

aproximativ 200 de metri, iar restul - o lungime de 250

m. necesită balastare

- uliţa ciobăneşti necesită continuarea asfaltului pe o

lungime de aproximativ 600 m. incluzând derivaţiile

acesteia.

- uliţa Tîrlea – Dafinoiu - nevoie de asfalt pe o

lungime de aproximativ 120 m. şi executare de

şanţuri de scurgere a apelor din ploi şi zăpezi.

- uliţa Albici Maria - necesită asfalt pe o lungime de 40

m.

- uliţa Vlădescu necesită asfalt pe o porţiune de 50 m. -

necesită doar punerea covorului de asfalt

- uliţa ion Barbălată – 40 m.

- uliţa Fota Constantin necesită asfalt pe o lungime de

120 m.

- uliţa Trică Ion – necesită asfalt pe o lungime de 175-

185 m

- asfaltarea uliţei bisericii din DN 67 – spre cimitir şi

până la ultima casă Dafinoiu pe o lungime de aprox.

1200m. şi refacerea şanţurilor cu dalarea acestora.

23 REABILITAREA REŢELELOR DE

ILUMINAT LOCAL PENTRU SATUL

PLOŞTINA ŞI DEALUL POMILOR

- realizare reţea electrică la standardele SR

- dotarea cu lămpi de iluminat şi corpuri aferente

- mărirea densităţii corpurilor de iluminat cât şi a

becurilor ce trebuie înlocuite cu altele economice şi de

calitate

- înlocuire transformator de putere.

BUGET LOCAL

/REALIZAT

24

ACHIZIŢIONAREA STAŢIILOR DE

CĂLĂTORI PENTRU TRANSPORTUL

LOCAL DIN MUNICIPIULUI MOTRU

- amenajarea de scuare de oprire a autobuzelor;

- dotare cu staţii de călători standardizate.

BUGET LOCAL/

REALIZAT

44

NR.


DE INVESTIŢII


ALE PROIECTULUI

SURSA

FINANTARE/STAD

IU DE REALIZARE

25 REABILITAREA DRUMULUI VALEA

ŞTIRBEŢULUI

- amenajare zona aferentă construcţiei

- realizare teren de sport cu gazon

- realizare împrejmuire

- realizare drum de acces.

BUGET

LOCAL/REALIZAT

26 REABILITAREA MEDIULUI AFERENT

SATULUI ROŞIUŢA PRIN REDAREA ÎN

CIRCUIT A TERENURILOR AFECTATE

DE LUCRĂRILE MINIERE

- regularizarea pârâurilor ce străbat satul Roşiuţa spre

dealul Bujorâscu şi Valea Știrbeţului

- tăierea lemnelor existente pe vad

- curăţare şi drenarea prin dalare

BUGET LOCAL/ IN

CURS DE

REALIZAT

ZONA DE ACTIUNE 3 - SAT HORASTI - SAT LEURDA - SAT ÎNSURĂŢEI

27 REABILITAREA MEDIULUI AFERENT

SATULUI LEURDA PRIN REDAREA ÎN

CIRCUIT A TERENURILOR AFECTATE

DE LUCRĂRILE MINIERE

- Realizarea de nivelări de teren

- Consolidări din beton în zonele supuse alunecărilor sau

prăbuşirilor,

- Terasare şi plantări de arbori;

- Efectuare drenaje,

- Execuţia de lucrări de ecologizare

- Reabilitare locuinţe afectate

PROGRAM

GUVERNAMENTAL

/IN CURS DE

REALIZARE

28 CONSTRUIREA UNEI BISERICI

ORTODOXE ÎN SATUL LEURDA

- Construire edificiu de cult în locul - zona fostului

depozit de exploziv al minei Leurda;

- Realizare împrejmuire.

BUGET LOCAL/IN

CURS DE

REALIZARE

29

REALIZARE ALIMENTARE ŞI

DISTRIBUŢIE APĂ POTABILĂ A

SATELOR APARŢINĂTOARE

MUNICIPIULUI MOTRU

- Realizarea sistemului de captare şi tratare a apei;

- Realizarea reţelelor de transport şi distribuţie a apei;

- Contorizarea distribuţiei.

PROGRAM

GUVERNAMENTA

L/IN CURS DE

REALIZARE

30 SISTEM ECOLOGIC DE GESTIONARE A

GUNOAIELOR MENAJERE LA NIVELUL

MUNICIPIULUI MOTRU

- Lucrări de construcţie:

- Amenajare platforme colectoare;

- Împrejmuire rampă;

- Amenajare platformă rampă;

- Sediu în incinta rampei;

- Drum acces platforme;

- Dotări:

- Echipamente instalate permanent (coşuri, pubele

ecologice, autotransportor cu compactare, etc.);

- Saci de plastic, etc.

PHARE

2005/REALIZAT

31 REGULARIZAREA PÂRÂULUI LEURDA. - Realizarea de canale

- amenajare poduri şi podeţe existente

- poduri şi podeţe nou înfiinţate: la şcoală (Mezinca),

BUGET LOCAT

/REALIZAT

45

NR.


DE INVESTIŢII


ALE PROIECTULUI

SURSA

FINANTARE/STAD

IU DE REALIZARE

Băloi acces la fântâna publică

32 MODERNIZARE DRUMURI COMUNALE

SATE LEURDA, HORASTI ŞI ÎNSURĂŢEI - Realizare infrastructură şi suprastructură;

- Asigurare scurgere ape pluviale acostament

BUGET LOCAT

/REALIZAT

33 REABILITARE ŞCOALA LEURDA - acoperiş – asterială

- geamuri, uşă intrare

- gard de împrejmuire

- instalaţia electrică

BUGET LOCAT

/REALIZAT

ZONA DE ACTIUNE 4 – RAPA - LUPOITA

34 MODERNIZARE DRUMURI COMUNALE

SAT RÂPA, LUPOITA - Realizare infrastructură şi suprastructură;

- Asigurare scurgere ape pluviale

BUGET LOCAL/IN

CURS DE

REALIZARE

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) Motru CONSILIUL LOCAL MOTRU

Februarie 2009

46

Proiectele care vor fi integrate in PIDU si care corespund criteriilor de eligibilitate rezultate în

urma întâlnirii CO cu CDSE , în vederea elaborării Planului Integrat de Dezvoltare Urbana pe perioada

2009 – 2013 sunt:

1. MODERNIZAREA REŢELE STRADALE ZONA ALEEA MUNCII – BL B1G-

B2G-J2-J5 (ZONA H-URI)

2. REABILITAREA REŢELELOR STRADALE DIN ZONA L-URI ŞI M-URI

3. REABILITARE REŢELE STRADALE – ZONA T-URI

4. REABILITARE CĂMIN SOCIAL – CENTRU DE ASISTENŢĂ PENTRU

PERSOANE AFLATE ÎN DIFICULTATE

5. SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO A ORASULUI MOTRU

1.6. Potenţial de dezvoltare al zonei de acţiune urbană

ÎN INDUSTRIE:

Întreprinderi mici şi mijlocii:

o Service curăţătorie, vopsitorie, spălătorie;

o Service aparate uz casnic (ceasornicărie, bobinări, frigotehnie, etc.);

o Service instalaţii hidraulice, sanitare;

o Ateliere specializate pentru prelucrarea lânii şi pieilor;

o Centru de colectare a produselor reciclabile (sticlă, produse textile, mase plastice,

celuloză);

o Staţii de concasare şi sortare a balastului de pe Lunca Motrului;

o Staţii de betoane şi prepararea materialelor de construcţii;

o Centru de informare şi consultanţă în proiectarea construcţiilor civile;

o Mass-media (înfiinţarea de posturi de radio şi televiziune).

Întreprinderi mari

o Fabrică de prelucrare a laptelui;

o Fabrică de ţiglă şi cărămidă;

o Întreprindere de prelucrare a lemnului;

o Fabrică de conserve;

o Fabrică de dulciuri (având ca materie primă mierea de albine);

o Microhidrocentrală în amonte pe râul Motru;

o Fabrică de mase plastice şi produce chimice;

o Fabrică de sticlărie (cu materiale din localitatea Ohaba);

o Fabrică de paste făinoase;

o Fabrică de bere şi spirt;

o Fabrică de jucării;

o Fabrică de oţet prin distilarea vinului;

o Fabrică de lacuri şi vopsele;

o Trust de construcţii.

ÎN AGRICULTURĂ:

Amenajarea fostelor galerii de mină pentru cultivarea ciupercilor;

Centru de colectare şi distribuire a ciupercilor de pădure;

Centru de colectare şi distribuire a fructelor de pădure şi rezultate din pomicultura

locală;


Februarie 2009

47

Ferme pentru creşterea animalelor (ovine, taurine, porcine) şi a păsărilor;

Centru de asistenţă tehnică de specialitate pentru agricultură;

Puncte specializate privind însămânţările artificiale şi naturale a animalelor;

Organizarea de asociaţii legumicole prin înfiinţarea de sere;

Înfiinţarea de exploataţii agricole mixte;

Colectarea plantelor medicinale;

Podgorie viticolă;

Cultivarea plantelor medicinale pe terenurile afectate de lucrări miniere (în vederea

redării în circuit).

ÎN TURISM:

o Hotel turistic;

o Ateliere de confecţionare a produselor de artizanat (împletituri de răchită, olărit,

confecţionarea instrumentelor populare, costume şi covoare).

FACILITĂŢI LOCALE PENTRU INVESTITORI

Facilităţi fiscale;

Scutiri de impozite,

Forţă de muncă calificată,

Stimulente pentru angajatori,

Cadru social favorabil;

Facilităţi ale zonelor defavorizate;

Sprijin al autorităţilor pentru deschideri de obiective economice,

Clima favorabilă,

Nivel ridicat al pregătirii forţei de muncă,

Cadru legislativ local favorabil

Riscurile:

starea de confuzie în întreprinderile privatizate contra bonuri patrimoniale şi

incapacitatea lor de a stabili relaţii de parteneriat cu companiile străine;

concurenţa puternică în continuă creştere pe piaţă.


Februarie 2009

48

2. STRATEGIA DEZVOLTĂRII ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ

2.1. Obiective

a. Instituţii publice:

Nivel strategic: – întărirea capacităţii instituţionale: prim management eficient, definirea serviciilor publice in

raport cu resursele financiare, cu obiectivele dezvoltării durabile, precum şi cu necesităţile

comunităţii;

– dezvoltarea unor relaţii durabile şi continue între actorii politici, instituţiile publice şi

extinderea în sectorul privat pentru a asigura implementarea de noi proiecte şi programe cu suport

logistic, tehnic şi financiar;

– integrarea politicilor pe orizontală (realizare de efect sinergic simultan între sectoare) şi pe

verticală (corelare şi integrare a politicilor locale cu cele judeţene şi regionale);

Nivel tactic: – realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public – privat;

– cooperări internaţionale, programe de înfrăţire între oraş;

– unităţi de asistenţă socială;

– prevenirea şomajului din minerit;

– elaborarea unor programe pentru vârstnici;

– analizarea stării sociale a familiilor defavorizate şi găsirea de soluţii;

– mărirea gradului de informare şi participare a cetăţenilor (întărirea solidarităţii sociale);

– mărirea gradului comunicare între instituţii;

– mediatizarea problemelor reale;

Nivel proiecte: – proiecte de perfecţionare a corpului de funcţionari publici PHARE cofinanţate de U.E.;

– proiecte de dezvoltare a managementului instituţional, al proiectelor in vederea asigurării

postaderării în U.E prin asociaţii de dezvoltare regională.

b. Cultura

Nivel strategic: – dezvoltare durabilă cu schimbări majore în cultură şi atitudine în utilizarea resurselor de către

populaţie şi operatorii de piaţă;

Nivel tactic:

– cooperare descentralizată cu instituţii de cultură similare din ţară şi străinătate, îmbinarea

armonioasă, cunoaştere şi studiere reciprocă;

Nivel proiecte: - realizare unor programe de expunere a operelor zonale şi punerea în valoare a artei şi culturii


Februarie 2009

49

prin desfăşurarea de simpozioane, lansări de carte, expoziţii, festivaluri şi concursuri (pictură,

muzică, poezie, sculptura, grafică, fotografie, etc.).

c. Urbanism

Nivel strategic: – design-ul durabil arhitectonic cu reguli privitoare la materialele de construcţii, design-ul unei

clădiri, bioclimatul, densitatea clădirilor în areal, orientare spaţială a clădirilor (3D HOME),

„structuri verzi” în jurul clădirilor, microclimat, eficienţă energetică;

– fixarea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în

baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spaţială;

Nivel tactic: – analiza capacităţii tehnice de execuţie;

– evaluarea eficienţei utilizării resurselor financiare şi umane;

– evaluarea viabilităţii financiare a programelor şi proiectelor prin prisma veniturilor fiscale

încasate;

Nivel proiecte: – identificarea nevoilor şi trebuinţelor comunităţilor locale, stabilirea priorităţilor şi

corespondentelor în lansarea programelor şi proiectelor;

- oportunitatea de a obţine profituri în baza realizării a unui program sau proiect în parteneriat

cu sectorul privat.

d. Economie

Nivel strategic: – managementul resurselor prin integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare

şi umane şi înscrierea acestora într-un ciclu natural;

– utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a atinge ţinta durabilităţii, emiterea de reglementari

pentru eco–taxe şi funcţionarea utilităţilor publice în sistem de piaţă, evaluarea investiţiilor după

criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de mediu la întărirea bugetului local;

– descentralizarea managementului în sistemul energetic;

– întărirea rolului privind protecţia mediului înconjurător, asigurarea unei calităţi superioare a

aerului şi a apelor;

Nivel tactic: – mărirea patrimoniu arhitectural;

– reabilitarea reţelelor tehnico-edilitare (canal de scurgere);

– întărirea reprezentării a activităţilor economice în sectorul agricol;

– mărirea investiţiilor în segmentele cu valoare adăugată mare: producţie, tehnologii înalte;

– construcţia reţelelor de alimentare cu gaze;

– efectuarea de construcţii edilitare în domeniul turismului;

– preocupări privind atragerea capitalului străin în zonă.

Nivel proiecte: – Proiecte cu finanţare externă;


Februarie 2009

50

Proiecte de dezvoltare cofinanţate de administraţia locală şi organisme private sau străine prin

programul de preaderare UE.

e. IT & C

Nivel strategic: – „twining municipal” (reţea) în scopul schimbului de informaţii între municipalităţi cu privire

la utilizarea celor mai bune practici în managementul proiectelor de dezvoltare urbană;

– asigurarea publicităţii informaţilor cu impact în investiţii;

Nivel tactic: – atragerea unor investitori străini în domeniu;

– înfiinţarea IMM – uri IT & C;

– realizarea unei coeziune în domeniu;

– executarea unei reţele locale între instituţii publice şi private (e–learning, ebussines,

ecommerce);

– aplicarea standardelor IT & C;

– înfiinţarea sistemelor de achiziţii publice (selecţii de oferte);

– dotarea cu sisteme electronice de plata a taxelor si impozitelor locale;

Nivel proiecte: – înfiinţarea unui portofoliu de proiecte locale cu componente IT & C;

– menţinerea capitalului financiar si uman local si atragerea altor capitaluri din exterior;

- întărirea colaborării cu centrele universitare Tg – Jiu si Craiova.

f. Protecţia Mediului

Coeziunea, solidaritatea:

Nivel strategic: – cetăţeni şi ecosistemul Motru;

– sistem integrat.

Nivel tactic: – conservarea resurselor naturale neregenerabile;

– depozitarea ecologică şi colectare selectivă;

– dezvoltarea economiei de reciclare a deşeurilor.

Puterea oraşului:

– Conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului înconjurător.

Nivel tactic: – plan de management şi administrare a suprafeţelor protejate;

- dezvoltarea şi întreţinerea spatiilor verzi şi a parcurilor publice.

Dezvoltare durabilă


Februarie 2009

51

Nivel strategic: – diminuarea poluării mediului şi reabilitarea zonelor poluate.

Nivel tactic: – implementarea Planului Local de Acţiune pentru mediu;

– reconversie tehnologică în industria minieră;

– acţiuni concertate privind redarea în folosinţă a terenurilor afectate de lucrările miniere;

– extinderea reţelei de alimentare cu apă în zonele Leurda – Horăşti (datorită existenţei

compuşilor chimici) şi echilibrare a ecosistemului.

Nivel proiecte: - proiecte – extinderea reţelei de apă potabilă.

- Obiective globale

– respectarea legislaţiei naţionale;

– completarea legislaţiei naţionale cu legislaţie locală;

– crearea sistemelor integrate prin armonizarea cerinţelor de mediu cu resursele economice şi

situaţia socială locală.

g. Dezvoltare şi Reabilitare Urbană

Obiective strategice - Direcţii de acţiune

Puterea oraşului

Nivel strategic: – stimularea şi atragerea investiţiilor publice şi private, în scopul creării de noi locuri de muncă,

în domenii cu potenţial local.

Nivel tactic: – parteneriate pe direcţii prioritare de dezvoltare economică, atragere de capital (public –

privat, înfrăţiri între municipii şi oraşe);

– asigurarea unei educaţii tehnologice, turism eco – business, IT & C, administraţie modern.


Nivel strategic: – dezvoltarea unui sistem integrat de marketing urban.

Nivel tactic: – construirea de blocuri cu locuinţe sociale;

– extinderea Colegiului Naţional „George Coşbuc”;

– construirea unei săli de sport polivalente;

– construire ştrand în complex sportiv;

– construirea unui sediu nou administrativ de servicii;

– modernizări de străzi.

Nivel proiecte: - proiecte specifice în domeniile prioritare Dezvoltării Durabile.

Obiective globale


Februarie 2009

52

– iniţierea procedurilor de certificare ISO;

- dezvoltarea de parteneriate durabile din UE.

h. Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor (IT & C)

Coeziunea, solidaritatea

Nivel strategic: – participarea cetăţenilor la Guvernarea Electronică.

Nivel tactic: – planul de dezvoltare a relaţiei GUVERN – CETATEAN.

Nivel proiecte: – proiecte tic pentru cetăţeni (informare, afişare electronică);

– proiecte pentru dezvoltare cu acces la tehnologii moderne TIC;

- Proiecte pentru tineri (competiţii moderne), etc.

Puterea oraşului

Nivel strategic: – Guvernarea Electronică;

- dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere şi informaţie proiecte.

Nivel proiecte: - dezvoltarea şi implementarea de proiecte tic (reţele de afaceri locale, regionale, naţionale şi

internaţionale).


Nivel strategic: – societatea cunoaşterii şi informaţională.

Nivel tactic: – infrastructuri urbane tic (comunicaţii voce database, Internet);

– structuri de învăţământ tic.

Nivel proiecte: - dezvoltarea reţelelor informatice urbane.

i. Întărirea Coeziunii Sociale şi a Solidarităţii Comunitare, Reducerea Sărăciei

Obiective strategice - Direcţii de acţiune

Coeziunea, solidaritatea

Nivel strategic: – întărirea coeziunii sociale;

– participarea cetăţenilor la procesul decizional din administraţia locală.


Februarie 2009

53

Nivel tactic: – asigurarea de ajutoare sociale conform legii;

– strategii instituţionale (ocrotirea sănătăţii, educaţie şi învăţământ, asistenţă socială, cultură,

sport, tineret, siguranţa cetăţeanului):

– Sprijinirea tinerilor, pensionarilor şi şomerilor:

- facilităţi pentru familiile tinere în asigurarea unor locuinţe sociale cu plata în rate;

- crearea de spaţii comerciale destinate pensionarilor şi altor persoane defavorizate;

- reducerea impozitului pe clădiri şi pe teren pentru pensionarii cu venituri reduse;

- înfiinţarea unui spaţiu comercial care asigură vânzarea produselor către pensionari la preţuri

cât mai mici;

- elaborarea de programe care să fie realizate prin încadrarea şomerilor;

– acţiuni sociale în parteneriat (privind persoanele defavorizate, petrecerea timpului liber,

comunicare).

Nivel proiecte:

– realizarea unor parteneriate administraţie – ONG;

– finanţarea transparentă a societăţilor civile.

Puterea oraşului

Nivel strategic: – creşterea puterii sociale a municipiului

Nivel tactic: – dezvoltarea infrastructurilor urbane, vitale (apă – canal).

Nivel proiecte: - proiecte – înlocuirea conductelor de aducţiune a apei potabile.


Nivel strategic: – limitarea problemelor sociale.

Nivel tactic: – asigurarea condiţiilor socio-economice;

– informare prin accesare directă a cetăţeanului;

– participarea populaţiei la procesul decizional din administraţia publică locală.

Nivel proiecte: - proiecte specifice în domeniile prioritare.

Obiective globale

– aliniere la standardele sociale europene (integrare şi favorizare comunitară şi individuală);

- implementarea unor politici sociale ale municipiului.

FACTORII DE INFLUENŢE AI STRATEGIEI DE DEZVOLTARE AI ORAŞULUI MOTRU

MEDIU SOCIAL ŞI CULTURAL

Factori pozitivi Factori negativi

Factori Puncte tari: Puncte slabe:


Februarie 2009

54

interni interes şi capacitate a societăţilor civile;

forţa de muncă calificată;

voluntariat;

deschiderea Primăriei pentru parteneriate

sociale;

unităţi de asistenţă socială (Centre sociale);

clubul elevilor municipal;

complexe sportive (fotbal, lupte, box,

atletism, tenis de masa şi de câmp, handbal

şi volei, etc.);

Mass Media locală activă;

reţea de învăţământ extinsă (preşcolar,

şcolar, licee, postliceale);

centre de educaţie, tehnologia informaţiei;

orchestre şi solişti locali, potenţial cultural

de zonă ridicat;

nivel profesional superior ridicat cu mulţi

absolvenţi de învăţământ superior;

rezultate foarte bune la concursuri şi

olimpiade şcolare;

existenta bazelor de cultură şi sportive,

stadion municipal.

cooperări internaţionale, programe de

înfrăţire între oraş;

unităţi de asistenţă socială;

şomaj în minerit;

lipsa unor programe pentru vârstnici;

starea socială a familiilor defavorizate;

slaba informare şi participare insuficientă

a cetăţenilor (lipsa solidarităţii sociale);

poluare industrială ridicată;

comunicare insuficientă între instituţii;

insuficienta mediatizare a problemelor

reale;

disfuncţionalităţi în parteneriatele sociale

locale;

slaba coeziune între corpurile tehnice

asociaţii profesionale şi experţi;

sistem sanitar subfinanţat;

slabe relaţii între actorii politici locali cu

cetăţenii şi societatea civilă;

lipsă bazine de înot şi potenţial turistic

scăzut.

Factori

externi

Oportunităţi:

valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor de

zonă;

participare activă la activităţile cultural-

artistice;

creativitate;

sponsorizarea din sfera privată;

venitul minim garantat;

modernizări ale Mass media (prezenţa

internetului, TV cablu local);

relaţii între minorităţi conlocuitoare, religii

şi culte religioase;

aportul organizaţiilor sindicale în sfera

culturii şi socialului.

Ameninţări:

disfuncţionalităţi între organele centrale şi

cele locale administrative;

lipsa fondurilor bugetare prin neîncasarea

taxelor şi impozitelor de la agenţii privat şi

de stat, lipsa fondurilor lichide şi barajelor

de compensare;

evaziunea fiscală;

evaziuni mascate prin prestarea muncii la

negru la limita salariului minim;

insuficient sprijin în achiziţionarea de

proiecte;

monoindustrie şi reconversie dificilă a

forţei de muncă disponibilizate;

emigrare a resurselor umane calificate;

lipsa de locuri de muncă adecvate cererii.

MEDIUL ECONOMIC


Factori

interni

Puncte tari:

reţea reprezentativă a instituţiilor publice;

reţea interurbană modernă în

telecomunicaţii;

reţele tehnico-edilitare dezvoltate (energie

electrică apă canal);

prestări servicii corespunzătoare;

reţea comercială dezvoltată;

zonă defavorizată (facilităţi fiscale);

iniţiativă privată activă;

reţea extinsă de instituţii financiar-bancare;

industrie textilă modernă;

Puncte slabe:

slab patrimoniu arhitectural;

insuficienta dezvoltare a comunicării şi

comunicaţiei între instituţiile publice;

grad de uzură avansat al reţelelor tehnico-

edilitare (canal de scurgere);

declin economic a industriei tradiţionale

(minerit);

slaba reprezentare a activităţilor

economice în sectorul agricol;

investiţiile reduse în segmentele cu valoare

adăugată mare: producţie, tehnologii


Februarie 2009

55

reţele de transport dezvoltate;

potenţial agricol ridicat;

condiţii excelente de extracţie prelucrare a

cărbunelui;

reţea dezvoltată de transporturi auto.

înalte;

buget local auster;

inexistenţa unor instituţii de învăţământ

superior;

lipsa reţelelor de alimentare cu gaze;

lipsa construcţiilor edilitare în domeniul

turismului;

lipsa posturilor de radio-TV locale, slaba

dezvoltare a comunicaţiilor prin radio;

slaba infiltrare a capitalului străin în zonă.

Factori

externi

Oportunităţi:

Motru – zona defavorizata – multiple

facilităţi;

utilizarea instrumentelor datoriei publice

(împrumuturi şi obligaţiuni);

accesarea unor surse atrase la bugetul local

(proiecte, surse guvernamentale, surse

private, taxe speciale);

existenţa Planului Urbanistic General

(Master Plan) – instrument de extindere şi

dezvoltare urbană;

existenţa unor planuri de dezvoltare urbană,

parcuri, bazin de înot, centre sportive,

construcţii în învăţământ, construcţii

sociale, consolidarea suprafeţelor de

transport urban;

prezenţa unor investitori străini în zonă;

condiţii de climă şi habitat deosebite, poziţie

geostrategică.

Riscuri/Pericole:

slabul parteneriat public-privat;

declin economic continuu în industria

minieră de zonă;

insuficienţa resurselor bugetare;

reducerea profundă a finanţării

obiectivelor de investiţii majore;

rata ridicată a indicelui de inflaţie;

slaba creştere economică;

competiţia regională la surse de finanţare;

fiscalitate excesivă cu favorizarea

activităţii economice neimpozată;

schimbări rapide în legislaţia economică;

declin continuu al activităţilor economice

în zona cercetării-proiectării;

inexistenta în planurile regionale a căilor

de transport modern (autostrăzi, drumuri

rapide).

TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI TELECOMUNICAŢII


Factori

interni

Puncte tari:

iniţiativa locală a administraţiei publice;

birou specializat în managementul

proiectelor;

capacităţi a resurselor umane în

domeniul informaţional (grafică,

programare, networking şi database);

prezenţa în spaţiu virtual (Internet);

prezenţa operatorilor naţionali Dialog,

Vodafone, Cosmote şi RomTelecom;

televiziune locală – cablu TV;

Mass media dezvoltată: presa locală,

regională şi naţională.

Puncte slabe:

lipsa unor investitori străini în domeniu;

lipsa IMM – uri IT & C;

slaba coeziune în domeniu;

inexistenţa unei reţele locale între instituţii

publice şi private (e – learning, ebussines,

ecommerce);

neaplicarea standardelor IT & C;

inexistenţa sistemelor de achiziţii publice

(selecţii de oferte);

inexistenta sistemelor electronice de plată a

taxelor şi impozitelor locale.

Factori

externi

Oportunităţi:

zona defavorizată cu multiple facilităţi stabilite

prin lege;

globalizarea;

poziţie geografică;

evenimente la nivel regional;

liberalizarea pieţei telecomunicaţiilor (1 ian.

2003).

Pericole:

inexistenţa unui portofoliu de proiecte locale

cu componente IT & C;

competiţie mare în domeniu în oraşele vecine;

migrarea capitalului financiar şi uman;

vecinătatea regională cu centrele universitare

Tg – Jiu, Craiova si Dr. Tr – Severin;

fragilitate în faţa competiţiei ce imprimă o

dezvoltare haotică a activităţilor IT & C;


Februarie 2009

56

erodarea tehnologiilor IT & C datorită

evoluţiei exponenţiale în domeniu;

cumularea unor deşeuri specifice (monitoare,

carcase, tastaturi) nereciclabile local;

Riscuri – Fenomene specifice (viruşi

informatici);

creşterea competiţiei (inclusiv neloiale).

2.2. Priorităţi de dezvoltare

PROIECTE PRIORITARE DE INVESTIŢII IDENTIFICATE LA NIVELUL ORAŞULUI

MOTRU PREVĂZUTE PENTRU PERIOADA 2007-2013

NR.

CRT.

TITLU PROIECT BENEFICIAR DESCRIEREA

PRINCIPALELOR

ACTIVITĂŢI ALE

PROIECTULUI (LUCRĂRI)

LOCALIZARE:

RURAL/URBAN

LOCALITATE,

JUDEŢ

1. DATA

ÎNTOCMIRII

SF

2. NR. SF

1 Reabilitare Reţele

Stradale – Zona T-uri

Consiliul Local

Motru

- Reabilitare alei carosabile –

ranforsare;

- Realizare carosabil nou din mixtură asfaltică;

- Reabilitări de parcaje din

mixtură asfaltică şi beton de ciment;

- Realizări de parcaje noi din

mixturi asfaltice;

- Realizări de trotuare noi prin

înlocuirea trotuarelor dalate;

- Încadrarea cu borduri noi; - Reamplasarea iluminatului

public;

- Execuţia de parcaje şi semnalizări pe verticală şi

orizontală;

- Refacerea căminelor de vizitare şi ridicare la cotă;

- Realizarea de canalizare

pluvială; - Amenajare cu structuri verzi.

Urban/

Oraşul Motru

S.F. – realizat

2 Reabilitarea reţelelor

stradale din zona L-

uri şi M-uri

- Reabilitare alei carosabile –

ranforsare; - Realizare carosabil nou din

mixtură asfaltică;


mixtură asfaltică şi beton de

ciment;

- Realizări de parcaje noi din mixturi asfaltice;

- Realizări de trotuare noi prin

înlocuirea trotuarelor dalate; - Încadrarea cu borduri noi;

- Reamplasarea iluminatului

public; - Execuţia de parcaje şi

semnalizări pe verticală şi

orizontală; - Refacerea căminelor de

vizitare şi ridicare la cotă;


Urban/

Oraşul Motru

S.F. – realizat


Februarie 2009

57

NR.

CRT.

TITLU PROIECT BENEFICIAR DESCRIEREA

PRINCIPALELOR

ACTIVITĂŢI ALE

PROIECTULUI (LUCRĂRI)

LOCALIZARE:

RURAL/URBAN

LOCALITATE,

JUDEŢ

1. DATA

ÎNTOCMIRII

SF

2. NR. SF

pluvială;

- Amenajare cu structuri verzi. - Amenajarea spaţiilor de joacă

pentru copii.

3 Modernizarea reţele

stradale zona Aleea

Muncii – Bl B1G-

B2G-J2-J5 (ZONA H-

URI)

Consiliul Local Motru

- Reabilitare alei carosabile – ranforsare;

- Realizare carosabil nou din

mixtură asfaltică;


mixtură asfaltică şi beton de

ciment; - Realizări de parcaje noi din

mixturi asfaltice; - Realizări de trotuare noi prin

înlocuirea trotuarelor dalate;

- Încadrarea cu borduri noi; - Reamplasarea iluminatului

public;


orizontală;



pluvială; - Amenajare cu structuri verzi.

- Amenajarea spaţiilor de joacă

pentru copii.

Urban/ Oraşul Motru

S.F. – realizat

4 Centru de Asistenţă

pentru persoane aflate

în dificultate -

Reabilitare cămin

social

Populaţia cu venituri mici fără

locuinţă din oraşul

Motru

- Reabilitare camere de locuit; - Reabilitare grupuri sociale;

- Reabilitare instalaţii tehnice,

etc.

Urban/ Oraşul Motru

S.F. – realizat

5 Sistem de

supraveghere video a

oraşului Motru

Consiliul Local

Motru

- Montare sistem video pentru

urmărire şi înregistrare în

punctele cheie ale oraşului; - Corelare imagini pe harta

oraşului, - Prelucrarea automată a

imaginilor pentru situaţii, etc.

Urban/

Oraşul Motru

S.F. – realizat


Februarie 2009

58

3. PLANUL DE ACŢIUNE

3.1. Lista proiectelor şi bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat, pe

surse de finanţare, perioada de implementare a proiectelor.

Proiectele care fac obiectul PLANULUI INTEGRAT DE DEZVOLTARE

URBANĂ (PIDU) PENTRU CENTRUL URBAN (CU), MUNICIPIUL MOTRU,

JUDEŢUL GORJ - ROMÂNIA sunt:

Nr. crt. Denumire proiect

1 MODERNIZARE REŢELE STRADALE ZONA T-URI

2 MODERNIZARE REŢELE STRADALE ZONA L-URI+M-URI

3 MODERNIZAREA REŢELE STRADALE ZONA ALEEA MUNCII –

BL B1G-B2G-J2-J5 (ZONA H-URI)

4 CENTRU DE ASISTENŢĂ PENTRU PERSOANE AFLATE ÎN

DIFICULTATE - REABILITARE CĂMIN SOCIAL

5 SISTEM DE SUPRAVEGHERE VIDEO A ORAŞULUI MOTRU

Lista proiectelor şi bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat, pe surse de

finanţare, perioada de implementare a proiectelor, se regăseşte în Anexa nr. 1.


Februarie 2009

59

3.2. Harta zonei de acţiune urbană, cu localizarea proiectelor individuale componente

ale Planului

ORAŞUL

MOTRU


Februarie 2009

60

LEGENDA

ZONE INFRASTRUCTURĂ CUPRINSĂ ÎN PIDU PENTRU REABILITARE

ZONE INFRASTRUCTURĂ REABILITATĂ PRIN BUGET LOCAL

ZONE INFRASTRUCTURĂ MODERNIZATĂ PRIN PROIECTE CU FINANŢARE EXTERNĂ

ZONA DE ACŢIUNE URBANĂ – ORAŞUL MOTRU

1

4

2 3

Modernizare reţele stradale zona T-uri Modernizare reţele stradale zona L-uri+M-uri Modernizarea reţele stradale zona Aleea Muncii – Bl B1g-B2g-J2-J5 (zona H-uri) Reabilitare cămin social – Centru de Asistenţă pentru persoane aflate în dificultate Sistem de supraveghere

video a oraşului Motru

1

2

4

5

3

5


Februarie 2009

61

3.3. Managementul implementării planului integrat

PIDU este un cadru adecvat pentru o dezvoltare coordonată,durabilă şi integrată a

spaţiului cu un nucleu – Municipiul Motru. Coordonarea proceselor de dezvoltare în diversele

domenii şi spaţii este complicată şi necesită un astfel de „instrument central de coordonare “,care

subliniază caracterul procesual. Din aceasta rezultă necesitatea de a structura şi de a organiza într-

un mod adecvat procesul de implementare ce ne stă înainte.

În această ordine de idei trebuie luate în considerare următoarele componente:

1. Actualizarea şi aprofundarea de specialitate a conţinutului

2. Coordonarea şi controlling-ul administrativ-interne

3. Feedback la nivelul politicii localităţii

4. Dialog cu sfera publică a oraşului

Dezvoltarea proiectelor rezultă din necesităţile de dezvoltare a oraşului. CDSE împreună

cu CO dezvoltă împreună proiecte, completează fisele de proiect şi redactează cererile de

finanţare.

Propunerile de proiect sunt înaintate comisiilor din Consiliul Local pentru a fi verificate

din punct de vedere al plauzibilităţii şi din punct de vedere al parametrilor tehnici. După ce

proiectele au fost aprobate de Consiliul Local, cererile de finanţare sunt transmise Organismelor

Intermediare (OI), respectiv ministerelor responsabile. După ce se obţine avizul OI, Consiliul

Local încheie contractele aferente cu Autorităţile de Management (AM), respectiv cu ministerele.

După ce aceste contracte au fost încheiate, comunele cu ajutorul unităţii de implementare ce

urmează a fi creată, alcătuiesc o echipă de proiect. În felul acesta ele beneficiază de sprijin de

calitate în vederea implementării proiectelor.

CO urmăreşte implementarea PIDU, controlând indicatorii realizaţi şi raportând

rezultatele obţinute către Consiliul Local şi către OI, respectiv AM sau minister.


Februarie 2009

62

3.3.1. Organizarea PIDU Motru

Autoritate de Management - Guvernul României - MDRL

UNIUNEA EUROPEANĂ

Autoritatea intermediară - ADR SV OLTENIA

MANAGER - PROGRAM

MANAGER

PROIECT 1

MANAGER

PROIECT 2

MANAGER

PROIECT 3

MANAGER

PROIECT 4

MANAGER

PROIECT 5

Specialist

Tehnic PROIECT 1

Responsabil

Financiar PROIECT 1

Specialist

Tehnic PROIECT 2

Responsabil

Financiar

PROIECT 2

Specialist

Tehnic PROIECT 3

Responsabil

Financiar

PROIECT 3

Specialist

Tehnic PROIECT 4

Responsabil

Financiar

PROIECT 4

Specialist

Tehnic PROIECT 5

Responsabil

Financiar

PROIECT 5

Diriginte de şantier Proiectant Auditor financiar

Furnizori de produse Furnizori de servicii Furnizori de lucrări


Februarie 2009

63

3.3.2. Plan de comunicare

De la: Către: Frecvenţa de

comunicare

Formularul text Canal de

comunicare Autoritatea Contractantă Program Manager Când este nevoie Cereri de plată;

Raport tehnic intermediar;

Raport tehnic final.

Raport audit final.

e-mail, fax, întâlnire

Program Manager Project Manager Lunar Raport tehnic intermediar;

Raport tehnic final.

Raport săptămânal;

Fişa de pontaj

întâlnire

Project Manager Responsabil Financiar Când este nevoie Raport tehnic intermediar;

Raport final.

întâlnire

Responsabil Financiar Program Manager Când este nevoie Cereri de plată;

Raport audit final.

întâlnire

Specialist Tehnic Project Manager Săptămânal Raport săptămânal pe

întreg proiect;

Lista de activităţi/acţiuni;

Fişa de pontaj.

întâlnire

Diriginte de şantier Program Manager,

Project Manager

Lunar Rapoarte tehnice lunare

Memorii tehnice

e-mail, fax, întâlnire


Februarie 2009

64

3.3.3. Influenţe ale organizaţiilor asupra PIDU

INFLUENŢE ALE ORGANIZAŢIILOR ASUPRA PROIECTULUI

Echipa de Proiect/

Resurse Umane

Infrastructură fizică -

sediu, obiective

Tehnologia

Informaţiilor

Produse/servicii oferite

Strategia locală

Politici de zonă,

regionale, naţionale Procese funcţionale în

cadrul instituţiei

Legislaţie

/reglementări


Februarie 2009

65

3.3.4. Echipa de coordonare

Pentru realizarea obiectivelor stabilite, în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urban

Motru se vor constitui echipa de coordonare.

ECHIPA DE COORDONARE va fi constituită din următoarele posturi:

- conducător de program – Program Manager –ing. Hanu Dorin;

- director de proiect – Project Manager – ing. Păun Marian;

- responsabil financiar – ec. Udrea Mihaela Lorena;

- specialist tehnic – ing. Aldulescu Paula Carmen.

Conducătorul de program răspunde de coordonarea şi managementul ariei de

cuprindere, a timpului şi bugetului mai multor proiecte în vederea obţinerii unor beneficii

strategice. Atribuţiile principale ale conducătorului de program sunt:

– Administrează fluxurile financiare ale programului;

– Verifică şi controlează implementarea proiectelor aferente programului;

– Supraveghează structura şi nivelurile conform valorilor bugetare;

– Promovează programul şi serviciul public către cetăţeni;

– Menţine contacte permanente cu comunitatea locală şi reprezentanţii acestora;

– Mediatizează relaţiile beneficiar-furnizor de servicii şi lucrări pentru atingerea

obiectivelor proiectelor programului;

– Asigurarea interfeţei de lucru cu toate instituţiile implicate prin proiectele

programului.

Directorul de proiect va răspunde de întreaga organizare a activităţilor, de structurarea,

instruirea şi coordonarea echipei de proiect. Acesta va asigura administrarea corectă a fondurilor,

elaborarea şi înaintarea rapoartelor către autoritatea contractantă. Atribuţiile principale ale

directorului de proiect sunt:

– Administrează fluxurile financiare ale proiectului;

– Verifică şi controlează implementarea proiectului;

– Supraveghează structura şi nivelurile conform valorilor bugetare prevăzute prin bugetul

aprobat al proiectului;

– Promovează proiectul şi serviciul public către cetăţeni;

– Aplică transparent procedurile corespunzătoare (PRAG) pentru selectarea furnizorilor;

– Se preocupă permanent de menţinerea unei baze de date corecte;

– Menţine contacte permanente cu comunitatea locală şi reprezentanţii acestora;

– Asigură relaţiile beneficiar-furnizor de servicii şi lucrări pentru atingerea obiectivelor

proiectului;

– Asigură comunicarea cu toate instituţiile implicate prin proiect;

– Asigură transparenţa totală asupra derulării proiectului şi asigură promovarea

proiectului;

– Asigură contactul permanent cu autorităţile locale în legătură cu implementarea

proiectului.

Responsabilul financiar va răspunde de gestiunea contabilă a proiectului, va asigura

sprijin în evaluarea economică a ofertelor, va asigura monitorizarea şi raportarea financiară.

Atribuţiile principale ale responsabilului financiar de proiect sunt:

– Ţine evidenţele financiare şi contabile ale proiectului;

– Verifică şi controlează din punct de vedere financiar implementarea proiectului;


Februarie 2009

66

– Ţine evidenţa conturilor speciale ale proiectului;

– Realizează relaţiile între mediile financiare şi administraţia publică locală;

– Asigură structura şi nivelurile conform valorilor bugetare prevăzute prin bugetul aprobat

al proiectului;



– Asigură relaţiile financiare beneficiar-furnizor de servicii şi lucrări pentru atingerea

obiectivelor proiectului;

– Asigură comunicarea în domeniul financiar cu toate instituţiile implicate prin proiect;

– Asigură transparenţa totală asupra derulării proiectului şi asigură promovarea

proiectului.

Specialistul tehnic va asigura elaborarea caietelor de sarcini ale licitaţiei pentru proiectul

tehnic şi a celei pentru execuţia lucrării, va asigura sprijin în evaluarea tehnică a ofertelor, va

asigura monitorizarea execuţiei. Atribuţiile principale ale specialistului tehnic de proiect sunt:

– Asigură suportul tehnic în implementarea proiectului;



– Asigură comunicarea cu toate firmele furnizoare de servicii şi lucrări;

– Asigură asistenţa coordonatorului de program şi directorului de proiect;

– Asigură corespondenţa, traduceri, redactări;

– Administrează echipamentele de birotică;

– Organizează suportul logistic tehnic;

– Asigură asistenţă tehnică de specialitate.

Odată echipa constituită şi odată definit conţinutul rolului fiecărui membru şi modul de

lucru, ea va elabora planul de activităţi, detaliind perioada imediat următoare, respectiv cea de

organizare a licitaţiei pentru proiectul tehnic. Detalierea planului de activităţi are un caracter

repetitiv, urmărind etapele proiectului.

3.3.5. Capacitatea administrativă, tehnică şi financiară a Consiliului Local Motru

Cele 196 persoane din cadrul Consiliului Local Motru sunt repartizate astfel:

o Aparatul Propriu – 75 de persoane;

o Aparatul Permanent – 2 persoane;

o Serviciul Asistenţă şi Protecţie Socială – 13 persoane;

o Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor – 11 persoane;

o Serviciul Poliţie Comunitară Motru – 60 persoane;

o Direcţia de Cultură, Activităţi Sportive şi Tineret – 14 persoane, din care

Bibliotecă – 4 persoane şi Casă de Cultură –10 persoane;

o Creşa nr. 1 Motru – 6 persoane;

o 14 persoane angajate în cadrul Proiectului PHARE „ Motru - oraş ecologic

european;

o Cabinet primar - 1;


Februarie 2009

67

Primăria Municipiului Motru are în structură un compartiment specializat cu 3 angajaţi

specializaţi în domeniul proiectelor cu finanţare externă - Serviciul Integrare europeană, Resurse

Umane, Informatizare – Compartimentul Integrare Europeană, Relaţii Externe.

Consiliul Local Motru este dotată cu echipamente informatice şi este mediu informatizată

cu conectare la Internet.

Consiliul Local Motru deţine calculatoare de birou si personale, telefoane şi faxuri care

pot asigura comunicarea internă şi externă privind derularea în condiţii optime a proiectelor.

De vreme ce consiliul local nu a contractat nici un împrumut, municipalitatea va putea să

contracteze împrumuturi suplimentare, luându-se însă în considerare limitarea legală. Se

demonstrează astfel capacitatea de a primi fonduri de post-aderare de la UE, deoarece aceste

investiţii necesită co-finanţare (de obicei asigurată prin intermediul împrumuturilor), ce va putea

fi contractată de consiliul local fără nici o problemă.


Februarie 2009

68

4. INFORMAREA PUBLICULUI ÎN PROCESUL ELABORĂRII

PLANULUI

4.1. Actualizarea şi aprofundarea de specialitate a conţinutului

În cadrul elaborării PIDU au fost cooptate, pe cât posibil, administraţiile de localitate,

instituţiile publice şi actori diverşi. Astfel, în cadrul unui proces cooperativ şi participativ, au fost

puse cap la cap consideraţii, stări de fapt, informaţii, teme şi conţinuturi ale unor concepţii. PIDU

va fi transpus într-o strategie pentru dezvoltarea durabilă a municipiului Motru.

Pentru nucleul urban se are în vedere elaborarea unor statute de reabilitare şi de

dezvoltare. Prin aceasta trebuie să se realizeze coroborarea planificărilor de specialitate de la

nivelul subordonat localităţilor,utilizarea eficientă a resurselor şi o identificare mai înaltă a

cetăţenilor cu zona locativă specifică. Pentru implementarea acestor sarcini va fi introdus un

management al oraşului.

4.2. Coordonarea şi controlling-ul administrativ-interne

Prin intermediul CO şi a CDSE a fost aleasă o formă de organizare care să ţină cont atât

de necesităţile politice de decizie, cât şi de evaluarea stării de fapt. În faza de implementare

trebuie asigurat fluxul corect şi la termen de informaţii.

Coordonarea centrală din biroul Primarului municipiului Motru, care este simultan şi

Preşedinte al CO, ar trebui păstrată. Pe lângă întrunirea CO se vor dovedi utile şi suplimentarele

armonizări tematice şi de măsuri din cadrul CDSE. Aceste întruniri ale CO si CDSE vor servi pe

viitor preponderent schimbului de informaţii şi realizării supraordonate a deciziilor. O bună

pregătire este absolut necesară pentru a garanta o desfăşurare constructivă a discuţiilor.

Principial se impune prelucrarea în parte a următoarelor puncte de discuţie:

- Starea de fapt a implementării PIDU

- Informarea şi cooptarea unor terţi,

- Impulsuri din partea actorilor participanţi.

Pregătirea din punct de vedere al conţinutului, mai ales cu privire la controlul

implementării măsurilor şi a proiectelor PIDU, ar trebui asigurat prin CO şi departamentul

dezvoltării urbanistice. Raportările anuale faţă de autorităţile dătătoare de finanţare (AM POR) şi

armonizarea curentă cu MDRL cu privire la stadiul implementării PIDU vor structura în mod

suplimentar procesul de coordonare.

4.3. Feed-back la nivelul politicii localităţii

PIDU trebuie să servească şi ca instrument de înţelegere între administraţie şi politica

municipală. Acest lucru presupune un acord comun privitor la valoarea de rang al PIDU în cadrul

realizării deciziilor politice la nivelul localităţii. PIDU trebuie să reprezinte, prin structurarea

domeniilor tematice,fundamentul pentru armonizarea dintre administraţie şi politică la nivelul

localităţii în privinţa celorlalte puncte de importanţă. PIDU reprezintă spaţiul comun de acţiune al

administraţiei orăşeneşti ,al deputaţilor şi Ministerului în vederea procedării strategice în cadrul


Februarie 2009

69

dezvoltării Municipiului Motru. Dezvoltarea economică va fi structurată iar procesele oricum

necesare de decizie ale politicii la nivelul localităţii, ale administraţiei sau ale sferei publice vor fi

iniţiate. Prin aceasta PIDU va trebui – într-o abordare unificatoare cu strategia de dezvoltare a

municipiului – să creeze structura pentru procesele viitoare de luare a deciziilor.

4.4. Dialog cu sfera publică a oraşului

Spaţiul oraşului intră într-un dialog strâns cu cetăţenele şi cetăţenii. În acest context miza

trece dincolo de informare, în domeniul câştigării unor întreprinderi, asociaţii, iniţiative şi a

cetăţenilor singulari pentru activităţi şi acţiuni concrete.

Astfel de teme ale PIDU ar trebui în orice caz armonizate cu administraţia publică şi cu

departamentele de specialitate ale acesteia. În mod suplimentar este necesar să se asigure un

feedback permanent din procesele discursive avute în vedere.

Angajamentul cetăţenesc şi antreprenorial este în mod esenţial dependent de

comprehensibilitatea abordării ideilor prezentate, respectiv de recunoaşterea prestaţiilor realizate.

Astfel, rezultatele esenţiale ale PIDU, vor fi prezentate şi explicitate şi marii sfere publice.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Centrul Urban, Municipiul Motru,

Judeţul Gorj a fost supus procesului de informare publică, în vederea îmbunătăţirii,

consultării cu cetăţenii municipiului Motru, în vederea elaborării participative şi optimizării de

soluţii. Campania de informare s-a realizat prin:

intermediul articolelor de presă în ziare locale şi prin:

- Afişare la Panourile de Informare din municipiul Motru;

- Postarea pe pagina Anunţuri a site-ului oficial al Primăriei Municipiului

Motru www.primariamotru.ro ;

- Articole de presă în ziare locale, respectiv „Monitorul de Motru” –

Publicaţie informativă a Consiliului Local Motru – care se distribuie gratuit

într-un tiraj lunar de 1000 exemplare.

4.5. Monitorizare

Construirea unui sistem de monitorizare al dezvoltării urbane integrate este necesară,

pentru a urmări în mod continuu implementarea şi pentru a putea acţiona rapid şi eficient în cazul

apariţiei unor eventuale probleme. Demersul integrativ de dezvoltare este un tărâm nou, nici în

celelalte state membre ale UE neexistând încă experienţe de mulţi ani în această direcţie.

Necesitatea şi eficienta acestui tip de instrumente,cum este PIDU,sunt adesea

subestimate, nu sunt cooptate în planificările informale iar armonizarea cu celelalte procese de

dezvoltare urbană este mai degrabă rară. De aceea trebuie ca unele premise pentru un proces de

monitorizare de succes să fie de la bun început controlate în mod strict:

Fundamente pentru activităţile de evaluare şi de monitorizare la nivelul derulării, luării

deciziilor şi al planificării Întocmirea unui concept solid integrat de dezvoltare orientat către

obiective, spre exemplu cu o analiză a situaţiei de pornire şi a derulării unor workshop-uri cu

specific de grup focalizate pe obiectiv.

- Cooptarea sistematică şi motivantă a grupurilor-ţintă în diferitele faze ale programului (de

ex. cetăţene /cetăţeni,actori sociali,economie privată)

- Orientarea consecventă a managementului de proiect în funcţie de strategiile de acţiune şi

de prevederile-obiectiv ale conceptului integrat de acţiune PIDU.

http://www.primariamotru.ro/


Februarie 2009

70

- Construcţia şi menţinerea unor concepte actuale de măsuri şi de derulare atât pentru

măsurile de investiţie cât şi pentru cele non-investive.

- Elaborarea şi instituţionalizarea unor structuri transparente de cooperare şi de comunicare

ale participanţilor la program

- Module de evaluare în domeniile documentării şi evaluării programului

- Actualizarea în funcţie de obiective a PIDU (spre ex. sub forma strategiei de dezvoltare a

municipiului)

- Întocmirea în funcţie de obiectiv a rapoartelor anuale şi de proiect, care sunt utile pentru

scopurile de evaluare

- Construirea şi utilizarea unor scheme simple de evaluare în cadrul coordonării proiectului,

spre ex. prin iniţierea şi ţinerea unei baze de date a proiectului.

- Cercetări sistematice în vederea îmbunătăţirii fundamentelor de date precum şi pentru

utilizarea datelor existente ale altor actori şi instituţii. Feedback regulat,la intervale scurte,

către cei implicaţi în proiect cu privire la rezultatele evaluării.

- Recoltări de date relevante pentru proiect în vederea realizării evaluărilor (observaţii,

sondaje).

- Instituirea unei competenţe metodice pentru (auto-)evaluare şi evaluarea datelor prin

intermediul unui sprijin profesional.

71

ANEXA 1 – LISTA PROIECTELOR INDIVIDUALE

Nr. crt.

Denumire proiect

Solicitant1 Obiectiv şi activităţi

propuse

Perioada de implementare

Buget proiect

Anul începerii

Anul finalizării

Valoare nerambursabilă

solicitată (VNS)2 (lei)

Contribuţie proprie costuri eligibile (CPCE)3

(lei)

Costuri neeligibile (CN)4 (lei)

Total (lei)

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10)=(7)+(8)+(9)

1

Modernizare

reţele

stradale zona

T-uri


Obiectiv: Crearea, dezvoltarea, modernizarea, echiparea infrastructurii urbane Activităţi: - Reabilitare alei carosabile

– ranforsare;

- Realizare carosabil nou

din mixtură asfaltică;

- Reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton

de ciment;


- Realizări de trotuare noi

prin înlocuirea trotuarelor dalate;

- Încadrarea cu borduri noi;

- Reamplasarea iluminatului public;

- Execuţia de parcaje şi

semnalizări pe verticală şi

2009 2013 2.757.500 56.276 0 2.813.776

1 Informaţiile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv la secţiunea 1 – Informaţii privind solicitantul 2 Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv 3 Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv 4 Valorile incluse în această coloană trebuie să corespundă cu cele menţionate în Cererea de finanţare pentru proiectul respectiv

72

orizontală;



pluvială;

- Amenajare cu structuri

verzi.

2

Modernizare

reţele

stradale zona

L-uri+M-uri


Obiectiv: Crearea, dezvoltarea, modernizarea, echiparea infrastructurii urbane Activităţi: - Reabilitare alei

carosabile – ranforsare;

- Realizare carosabil nou

din mixtură asfaltică; - Reabilitări de parcaje din

mixtură asfaltică şi beton

de ciment; - Realizări de parcaje noi

din mixturi asfaltice;

- Realizări de trotuare noi prin înlocuirea

trotuarelor dalate;


- Reamplasarea

iluminatului public; - Execuţia de parcaje şi

semnalizări pe verticală

şi orizontală; - Refacerea căminelor de

vizitare şi ridicare la

cotă; - Realizarea de canalizare

pluvială;

- Amenajare cu structuri

verzi.

2009 2013 3.158.981 64.469 0 3.223.450

3

Modernizarea

reţele

stradale zona

Aleea Muncii

– Bl. B1G-

B2G-J2-J5


Obiectiv: Crearea, dezvoltarea, modernizarea, echiparea infrastructurii urbane Activităţi:

2009 2013 2.257.560 46.073 0 2.303.633

73

(zona H-uri) - Reabilitare alei carosabile

– ranforsare; - Realizare carosabil nou

din mixtură asfaltică;

- Reabilitări de parcaje din mixtură asfaltică şi beton

de ciment;


- Realizări de trotuare noi

prin înlocuirea trotuarelor dalate;



orizontală;



pluvială; - Amenajare cu structuri

verzi.

4

Reabilitare

cămin social

– Centru de

Asistenţă

pentru

persoane

aflate în

dificultate


Obiectiv: Îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor sociale Activităţi: - Reabilitare camere de

locuit;

- Reabilitare grupuri sociale;

- Reabilitare instalaţii tehnice;

- Dotări specifice.

2009 2013 1.891.520 38.602 0 1.930.122

5

Sistem de

supraveghere

video a

oraşului

Motru


Obiectiv: Îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor sociale Activităţi: - Montare sistem video

pentru urmărire şi înregistrare în punctele

cheie ale oraşului;

- Corelare imagini pe harta oraşului,

- Prelucrarea automată a

2009 2013 1.340.493 27.357 0 1.367.850

74

imaginilor pentru

situaţii, etc.

Sub-total 1 (buget proiecte) 11.406.054 232.777 0 11.638.831

Costuri implementare Plan integrat5 0 0 0 0

TOTAL 11.406.054 232.777 0 11.638.831

5 Se vor specifica cheltuielile suplimentare necesare pentru implementarea Planului integrat, precum cele legate de echipa de management al PIDU. Aceste costuri nu reprezintă cheltuieli eligibile în cadrul Axei prioritare 1 a Programului Operaţional Regional, trebuind să fie asigurate de către promotorul/promotorii PIDU

planul integrat de dezvoltare urbanĂ (pidu) … · 3 1. caracterizarea generală a zonei de...

Documents