`n finan]area proiectelor · rizarea unui tân\r de culoare, gay, dintr-un mediu defavorizat....

$: `n finan]area proiectelor · rizarea unui tân\r de culoare, gay, dintr-un mediu defavorizat. Dincolo de asta, Moonlight– care a mai fost premiat pentru scenariu adaptat [i pentru$
Nominaliz\rile la Premiile Gopo2017: Certificatde constatare

Iulia Blaga

Pentru a 11-a oar\, profesio ni[tiidin industria ci nema tografic\ de lanoi se adun\ pen tru o nou\ edi]ie aPremiilor Gopo ca o mare familiedis func ]io nal\, unit\ la ocazii (ca s\-l citez pe Cezar Paul-B\descu, co-sce na rist la Ana, mon amour:„Frus tr\rile nu trebuie ascunsesub pre[, altfel d\m `n nevroz\“).

» pag. 3

ANUL XIII » NR. 557 » 4 – 10 martie 2017 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

INTERVIU CU SCRIITORULBOGDAN SUCEAV|

„Biografia lui Caragialemerita oformul\literar\“

Radu Cucuteanu

Reconstituirea literar\ a trecu-tului este `ntotdeauna de na -tur\ s\ fascineze pu blicul. Nutrebuie uitat\ nici invidia isto -ricului, limitat de sursele decare dispune `n refacerea [i in-terpretarea aces tui trecut, re -sim]it\ fa]\ de scriitorul care,`n urma document\rii, are liber - tatea de a reconstrui `n fapt [i`n spirit o epoc\ (poate cel maicunoscut exemplu de asemeneascriitur\ este Baudolino a luiUmberto Eco). ~n cazul nostru,Bogdan Suceav\ ne aduce `nfa]\ un moment definitoriupen tru constituirea culturii po -litice a României moderne, Re -pu blica de la Ploie[ti.

» pag. 8-9

Citi]i dosarul realizat de C\t\lin Hopulele `n » paginile 10-11

MANIFESTUL COALI}IEI SECTORULUI CULTURAL INDEPENDENT DIN IA{I

ONG-urile culturale cermai mult\ transparen]\ `n finan]area proiectelor

O serie de `ntâlniri ale reprezentan]ilor mai multor asocia]ii sau funda]ii culturale, arti[ti independen]i,manageri culturali [i creativi ie[eni a condus la ideea `nfiin]\rii unei Coa li]ii prin care s\ `[i transmit\public punctele de vedere [i s\ intre `n dialog cu autorit\]ile locale. Modelul este reprezentat deONG-urile din zona serviciilor sociale, proiecte de succes precum „Vocea ONG“ sau Federa]ia Organi-za]iilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale. „Suplimentul de Cultur\“ a adresat câteva `ntreb\riunor semnatari ai scrisorii deschise adresate autorit\]ilor ie [ene privind finan]area proiectelor culturaledin bani publici, scrisoare care reprezint\, de altfel, actul de na[tere al ini]iativei.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 557» 4 – 10 martie 2017

2 » actualitate

Oscarurile 2017: Alo, a]i gre[it num\rul...

Iulia Blaga

Pân\ la ora când scriu rândurile as-tea (27 februarie, ora 16:17), Pricewa-terhouseCoopers (care se ocup\ deprocedura de votare) n-a dat un co-municat explicativ. Ce se [tie pân\acum e c\, potrivit procedurii, exist\dou\ seturi de plicuri cu premian]i,dar nu se [tie cum la Warren Beattya ajuns plicul cu premianta pentrurol principal feminin, c\ci EmmaStone sus]ine c\ p\strase plicul de lapremiul care-i fusese `nmânat maidevreme. Când a v\zut c\ pe hârtiescrie Emma Stone, La La Land,Beatty i-a aruncat pisica lui Duna-way, care a citit ca o floare titlul pecare l-a v\zut, La La Land.

Cu toat\ aceast\ bâlbâial\ de ne-crezut, palmaresul arat\ previzibil.Academia American\ de Film (aic\rui membri voteaz\ la un loc Celmai bun film, dar decid celelalte

premii fiecare pe ramura lui) a ales(poate [i datorit\ acuza]iilor de anultrecut c\ discrimineaz\ cinea[tii deculoare) s\ dea trofeul suprem unuifilm realizat de o echip\ majoritar deculoare [i care trateaz\ despre matu-rizarea unui tân\r de culoare, gay,dintr-un mediu defavorizat. Dincolode asta, Moonlight – care a mai fostpremiat pentru scenariu adaptat [ipentru rol secundar masculin (Ma-hershala Ali) – e o poveste bine arti-culat\, care construie[te din câtevatu[e evolu]ia eroului pe mai bine de20 de ani, reu[ind s\ creasc\ `nemo]ie pân\ la un catharsis de o dis-cre]ie absolut\. Cu o zi nainte, Moon-light devenise [i eroul premiilor Inde-pendent Spirit, fiind premiat la [asecategorii, printre care cel mai bunfilm, regizor [i scenariu. Filmul va fidistribuit [i la noi de TransilvaniaFilm, din 10 martie 2017. La LaLand, care avea un num\r record

de 14 nominaliz\ri, a plecat acas\cu [ase premii, printre care pentruregie, actri]\ n rol principal [i ima -gine. Premiul de regie e dat pe merit –e foarte greu s\ regizezi un film muzical, mai ales unul de complexi-tatea lui La La Land. Premiul de in-terpretare feminin\ pare c\ s-a dusla Emma Stone doar ca IsabelleHuppert, care avea `n Elle una din-tre cele mai grele partituri femininedin 2016, s\ nu duc\ premiul `nFran]a. Efortul de a `nv\]a s\ dan-sezi e minor fa]\ de travaliul de aconstrui un personaj atât de com-plex ([i de dificil pentru moralaamerican\) cum e cel al femeii care

decide s\ se r\zbune insolit pe celcare a viola t-o, jucând pe muchie`ntre traum\ [i pl\cere. Premiulpentru rol principal masculin s-adus `n mod previzibil la Casey Af-fleck, unanim recunoscut pentrurolul b\rbatului bântuit de episoduluciderii prin impruden]\ a proprii-lor copii, care devine tutorele nepo-tului s\u. Manchester by the Sea (omelodram\ gândit\ s\ ude bine batistele – vezi, de pild\, coloana so-nor\) a mai fost premiat pentru sce-nariu original. P\cat c\ un film re-marcabil ca Arrival a fost premiatnumai pentru montaj sunet, cândputea câ[tiga la scenariu adaptare,imagine [i scenografie. P\cat [i c\Nocturnal Animals [i alte filme devaloare au fost l\sate la o parte.

~n acest an, Academia Ameri-can\ de Film a `ncercat s\ dreag\busuiocul pentru acuza]iile de dis-criminare rasial\ de anul trecut (ci-nea[tii de culoare au avut mai mul-te nominaliz\ri decât `n al]i ani,chiar [i când nu era cazul), dar a [iscos `n fa]\ (`n mod previzibil) unomagiu profesionist [i benign (dar`ntotdeauna binevenit) adus Uzineide filme – cum e La La Land. Aces-tea au fost fe]ele monedei.

Gala din 26 februarie s-a str\duits\ aduc\ nu doar o gazd\ nou\ (in-sipidul Jimmy Kimmel), ci [i altenout\]i. Mini-para[utele cu acadeleau fost ca [i când n-ar fi, iar ideea dea provoca un [oc unui grup de oa-meni obi[nui]i care f\ceau un turturistic prin LA, aducându-i pene[tiute n sala de la Dolby Theater,a p\rut un populism de prost gust,`ntre]inut de Kimmel [i de vedetelecare au zâmbit larg plebei [tirbe ca-re c\sca gura ca la zoo.

Premierea filmului iraniano-francez The Salesman nu mi se pa-re o atât de flagrant\ discriminarepe motive socio-politice, cum a datde `n]eles Ada Solomon pe Face-book, sup\rat\ c\ n-a câ[tigat ToniErdmann, la care a fost produc\torexecutiv [i pe care l-a promovat `nRomânia drept coproduc]ie minori-tar român\ (de[i e coproduc]ie germano-austriac\, HiFilms Pro-duction fiind prestator de servicii).Despre Oscarul pentru film str\inse [tie oricum c\ se d\ pe motive demulte ori politice sau c\ filmele pre-miate/ nominalizate nu sunt `ntot-deauna cele mai bune din recolt\.Cum iranianul Asgar Farhadi eravizat de interdic]ia impus\ deTrump asupra cet\]enilor str\ini(n-a mai venit, de[i pân\ la urm\ arfi putut) [i cum to]i nominaliza]iisemnaser\ o scrisoare denun]ând„climatul na]ionalist [i fanatic dinSUA [i din alte ]\ri“, era de a[teptatca premiul s\ se duc\ la The Sales-man. Cine poate garanta c\ f\r\Trump ar fi câ[tigat Toni Erd -mann? Filmul lui Maren Ade luasecu o zi mai devreme IndependentSpirit Award, nvingând un alt filmiranian, Under the Shadow, deBabak Anvari. Un român tot a fostpremiat, bra[oveanul Ioan Boieriu,care a f\cut parte din echipa care aluat Oscarul pentru efecte speciale,pentru Cartea junglei.

Cam asta a fost la aceast\ edi]iecare va r\mâne `n istorie. Pe lâng\gafa de final, organizatorii au maicomis una, folosind `n grupajul InMemoriam fotografia produc\ -toarei australiene Jan Chapmanlâng\ care au pus numele crea -toarei australiene de costume JanetPatterson, disp\rut\ `n 2016.

Oscarul a ajuns de râsul curcilor odat\ cu gafainexplicabil\ din momentul culminant al celei de-a89-a gale, când prezentatorii Faye Dunaway [iWarren Beatty au anun]at c\ Oscarul pentru cel maibun film a fost acordat lui La La Land, pentru ca treiminute mai târziu, când echipa La La Land nici nuterminase cu mul]umirile, s\ apar\ cineva de laorganizare care s\ spun\: „Scuze, de fapt Moonlighte câ[tig\tor“ [i s\ arate plicul la camer\.

Palmares Oscar 89nCel mai bun film – Moonlight/ ~n lumina luniin Regizor – Damien Chazelle (La La Land)n Scenariu original – Kenneth Lonergan (Man-

chester by the Sea)n Scenariu adaptare – Barry Jenkins, Tarell

Alvin McCraney (Moonlight)n Actri]\ rol principal – Emma Stone (La La

Land)n Actor rol principal – Casey Affleck (Manches-

ter by the Sea)n Actri]\ rol secundar – Viola Davis (Fences)n Actor rol secundar – Mahershala Ali (Moon-

light)n Imagine – Linus Sandgren (La La Land)n Montaj – John Gilbert (Hacksaw Ridge/ F\r\

arm\ `n linia `ntâi)n Efecte vizuale – Robert Legato, Adam Valdez,

Andrew R. Jones, Dan Lemmon (The Jungle Book/Cartea junglei)

n Scenografie – David Wasco, Sandy Reynolds-Wasco (La La Land)

n Costume – Colleen Atwood (Fantastic Beasts

and Where to Find Them/ Animale fantastice [iunde le po]i g\si)

n Make-up [i hairstyling – Alessandro Berto-lazzi, Giorgio Gregorini, Christopher Allen Nelson(Suicide Squad/ Brigada sinuciga[ilor)

n Mixaj sunet – Kevin O’Connell, Andy Wright,Robert Mackenzie, Peter Grace (Hacksaw Ridge/F\r\ arm\ `n linia `ntâi)

n Montaj sunet – Sylvain Bellmare (Arrival/Primul contact)

n Lungmetraj de anima]ie – Zootopia/ Zootrop-olis de Byron Howard, Rich Moore

n Scurtmetraj de anima]ie – Piper de AllenBa rillaro

n Film str\in – The Salesman/ Forushande(Iran/ Fran]a) de Asgar Farhadi

n Melodie original\ – City of Stars, de JustinHurwitz, Benj Pasek, Justin Paul (La La Land)

nColoan\ sonor\ – Justin Hurwitz (La La Land)nScurtmetraj de fic]iune – Sing/ Mindenki (Un-

garia) de Kristof Deak n Scurtmetraj documentar – The White Hel-

mets (Marea Britanie) de Orlando von Einsidieln Documentar lungmetraj – O.J.: Made in Ame-

rica de Ezra Edelman


actualitate « 3

Nominaliz\rile laPremiile Gopo 2017:Certificat de constatare

Iulia Blaga

„Cina cea de tain\“ are loc n acestan `n 21 martie 2017, la TeatrulNa]ional din Bucure[ti. Dup\cum se [tie din anii trecu]i, eveni-mentul ini]iat de Tudor Giurgiu [iechipa TIFF prin Asocia]ia dePromovare a Filmului Românesc(`n colaborare cu CNC [i BabelCommunications) nu e `mbr\]i[atde toat\ lumea. Cristi Puiu, RaduJude sau Radu Muntean au lipsit`n mod constant de la gal\ ori decâte ori au fost nominaliza]i,semn c\ n-au vrut s\ gireze ni[tepremii pe care nu le consider\oportune atât timp cât, spuneau,nu se poate vorbi deocamdat\ de oindustrie cinematografic\.

Ca s\ evite totu[i situa]ia je-nant\ de a nu nominaliza titlurilecele mai bune ale anului precedent([i de a nu mai avea, astfel, o gal\ reprezentativ\), organizatorii auspecificat n regulament c\ lungme-trajele de fic]iune intr\ la nominali-zare din oficiu, chiar dac\ regizo-rii/ produc\torii nu le vor acolo.„Dragostea cu de-a sila“ nu seaplic\ [i scurtmetrajelor sau docu -menta relor, care trebuie nscrise nprea labil de c\tre produc\tor.

A[a se face c\ `n acest an Sie -ranevada, de Cristi Puiu, are celemai multe nominaliz\ri (16), ur-mat de Câini, debutul `n lungme-traj al lui Bogdan Miric\, cu 13nominali z\ri, Inimi cicatrizate, deRadu Jude, cu 12 nominaliz\ri, [iBacalaureat, de Cristian Mungiu,

cu nou\. Juriul celor care au decis`n acest an nominaliz\rile, com-pus din: Gabriel Achim (regizor),Oana Iancu (produc\tor), DoruAna (actor), Raluca M\nescu (sce-narist), Tudor Mircea (operator),Nita Chivulescu (montor) [i dincriticii de film: Dana Duma, IleanaB`rsan, Andrei {endrea, Drago[Marin [i Doru Pop, a scos o list\foarte echitabil\, care face n marem\sur\ dreptate cui merita, adic\a extras din toate cele 21 de lung-metraje de fic]iune din 2016 ceea cemerita premiat. Lucru care nu se`ntâmpl\ des atunci când sunt 11p\reri supuse la vot, fiind re]inutevoturile majoritare.

Presupunând c\ Premiile Gopovor cre[te odat\ cu ]ara (sic!) [i c\`n curând vor fi mai multe filme,iar cinea[tii rebarbativi vor re -veni la matc\ (lucru care se poate`ntâmpla chiar foarte curând;Puiu a fost cu Sieranevada laTIFF, de ce n-ar veni [i la Gopo?),nu ne mai r\mâne decât s\ facemni[te comentarii inevitabile de-spre nominaliz\rile din acest an.

La categoria Cel mai bun filmau fost nominalizate: Bacalaureat,Câini, Sieranevada, Inimi cica-trizate [i Dou\ lozuri (de Paul Ne-goescu). Poate p\rea ciudat\ nom-inalizarea lui Dou\ lo zuri, filmasumat nepreten]ios [i de public,dar, re]inându-l, juriul a vrutprobabil s\ arate c\ `l consider\un reu[it film de gen – mai reu[itdecât filme serioase ca Orizont (deMarian Cri[an) sau Ilegi tim (deAdrian Sitaru). Cu toate acestea,la categoria Cel mai bun regizor,numele lui Paul Negoescu a fost`nlocuit cu al lui Adrian Sitaru –asta `nsemnând poate c\ juriul adorit s\-i dea [i lui Sitaru un feed-back pozitiv, sugerând [i c\ Ilegit-im e reu[it mai ales dpdv regizo-ral. Inter pre]ii principali dinDou\ lozuri (pe care se sprijin\succesul filmului) n-au fost nici eipe placul juriului, deci cumva fil-mul e bun ca un tot unitar, f\r\ caregia [i interpret\rile s\ conteze.Dou\ lozuri a mai fost nominal-izat la scenariu (Paul Negoescu),costume (M\lina Ionescu), machiaj

& coafur\ (Gina Dan, Ada Radu) [imuzic\ original\ (Flora Pop, AlinZ\br\u ]eanu), dar cred c\ ar fi mer-itat s\ fi fost nomina lizat [i pentruimagine (Ana Dr\ghici; in extre -mis ea putea fi re]inut\ la Tân\r\speran]\).

La categoria Rol principal mas-culin, unde au fost nominaliza]iAdrian Titieni (Bacalaureat), Gheor -ghe Visu (Câini), Bogdan Dumi-trache (Dublu), András Ha tházi(Orizont) [i Mimi Br\nescu (Sie -ranevada), situa]ia e destul declar\, de[i ar fi meritat s\ fie aiciAlexandru Potocean (Dincolo decalea ferat\) [i Lucian Teodor Rus(Inimi cicatrizate). ~n al doilea caz,juriul a recuperat nomina lizându-lpe Rus la Tân\r\ speran]\. La fel s-a `ntâmplat cu Ilinca H\rnu],care n-a avut loc de femeile luiPuiu din Sieranevada, care sel\f\ie pe patru pozi]ii din cinci laRol secundar feminin, al [aselea fi-ind preluat de Viorica Geant\Chelbea (Miracolul din Tekir). Mi-mi Br\nescu e pu]in mai principal

(sic!) decât Dana Dogaru, care ojoac\ pe mama lui `n Sieranevada,dar preferând s\ o nominalizeze larol principal feminin pe Dana Do -garu (`n detrimentul Dorotheei Pe-tre din Miracolul din Tekir), juriuli-a f\cut loc Vioric\i Geant\ Chel-bea la rol secundar.

Eu nu l-a[ mai fi nominalizat peAdrian Titieni pentru rolul secun-dar din Ilegitim (oricum era camstrident), l-a[ fi preferat pe MimiBr\nescu, f\cându-i astfel loc larol principal masculin lui Poto-cean. Nominalizarea regretatuluiSorin Medeleni e un gest de ele-gan]\ postmortem, dar, acum pebune, dac\ n-ar fi murit, probabilc\ n-ar fi primit-o.

La categoriile Documentar [iScurtmetraj nu m\ pronun], pen-tru c\ n-am v\zut nici jum\tatedin filmele nominalizate, dar artrebui spus c\ la categoria Filmeuropean, premiu care se acord\distribuitorului, e aiurea s\ nomi-nalizezi o firm\ cum e Clorofilmpentru distribuirea filmului lui

Roy Andersson, Un porumbel cu -getând pe o ramur\/ A Pigeon Saton a Branch Reflecting on Exis-tence, când Clorofilm are o prezen]\extrem de discret\, f\r\ s\ orga-nizeze vizion\ri de pres\ sau m\cars\ anun]e când aduce un nou film,mai ales unul de talia aceasta. Fil-mul lui Andersson, unul dintre celemai bune filme din 2014, a intrat `ns\li la sfâr[itul lui ianuarie 2016 [i af\cut 469 de spectatori (`n 41 des\pt\mâni, zice Cinemagia). Aceas -t\ nominalizare ar trebui s\-i deter-mine pe cei de la Clorofilm s\ se in-tereseze [i de promovoare, nu doars\ proiecteze filmul `n Cluj-Napoca(unde au sediul). Eu habar n-amavut c\ filmul a fost `n s\li, nu amauzit s\ fi rulat `n Bucure[ti.

Deci cam a[a arat\ nomina -liz\rile din acest an. Repet, mi separ mai generoase [i mai echi ta -bile decât n anii trecu]i, pentru c\e mult mai evident\ `ncercarea dea scoate ce-i bun din fiecare film,chiar dac\ nu e un film din plu-tonul frunta[.

Pentru a 11-a oar\, profe-sioni[tii din industria ci -nematografic\ de la noise adun\ pentru o nou\edi]ie a Premiilor Gopo ca o mare familie dis -func ]io nal\, unit\ laocazii (ca s\-l citez peCezar Paul-B\descu, co-scena rist la Ana, monamour: „Frustr\rile nutrebuie ascunse sub pre[,altfel d\m `n nevroz\“).

Iubite domnule Nabokov, drag\Vladimir Vladimirovici, `n biblio-teca mea, imun\ la ordinea alfabe-tic\ [i la orice alt\ ordine mon-dial\, oricât de nou\, sta]i al\turide domnul Tolstoi [i de domnulDostoievski, de domnul Cehov [i dedomnul Pasternak, de domnul Bul-gakov [i de domnul Platonov, [imai ales al\turi de domnul Babel.

Sunte]i printre ru[ii cei mari,domnule Nabokov, [i ve]i fi `ntot-deauna, iar eu nu m\ pot num\raprintre cei care v-ar imputa, vreo-dat\, c\ nu a]i dat un R\zboi [i pace[i nici o Crim\ [i pedeaps\ [i nicim\car un Doctor Jivago. G\sesc li-teratura dumneavoastr\ magni-fic\, dincolo de timp [i de ierarhie.

Pentru mine, domnule Nabokov,a]i r\mas un miracol, la fel ca aceaspecie de fluture pe care a]i desco-perit-o [i care v\ poart\, pentrueter nitate, numele.

Am scris cândva, `ntr-un ziar(da, au continuat s\ existe chiar [i`n mileniul al III-lea), o scrisoaredeschis\ adresat\ lepidopterologi-lor din lumea ntreag\: le m\rturi-seam dragostea mea.

Am primit drept r\splat\ ocarte pentru copii, `n care poves-titorul era un fluture c\l\tor. M-am gândit deseori la dumnea-voastr\ ca la un fluture c\l\tor,domnule Nabokov, un flutureobli gat s\-[i p\r\seasc\ ]ara. A]ifost obligat s\ p\r\si]i Rusia, dar

vi s-a d\ruit Exilul, adic\ un nou`nceput, adic\ o alt\ iubire, `nc\mai puternic\, pentru acas\. E pu]in?

Domnule Nabokov, sunte]iprintre cei pe care `i ]in aproapede inim\, [i nu de la Lolita, [i nicim\car de la Scrisorile pentru Ve-ra (ah, draga de Vera!), ci de laPnin [i, mai ales, de la Lujin. Sunt,`n cea mai intim\ dintre camereleinimii mele, un [ahist amator [i,desigur, solitar. M\ dau `n fiecarezi mat cu nebunii personali, iarLujin `mi e frate.

Cu toate acestea, domnule Nabo-kov, nu aveam suficient\ biografie.Nu citisem pân\ ast\zi Ma[enka,primul dumneavoastr\ roman.

Ve]i fi, fire[te, de acord c\ f\r\Ma[enka nu exist\ nici Ada ([i niciardoarea), c\ f\r\ Ma[enka nu poa-te exista Nabokov `nsu[i. Credmult n romanele de debut ale scrii-torilor. Sunt, precum [ti]i, operesincere. V-am descoperit `n primuldumneavoastr\ roman `ngrozitorde talentat la literatur\, dar toto-dat\ fragil, devorat de melancolie.

Ma[enka nu este o carte oare-care, ea este o cas\ (o pensiune?)pentru nostalgie, cu toate od\ileca ni[te dimine]i cu ferestredeschise spre ieri.

Revolu]ia bol[evic\ a schimbatatâtea destine, `ncât aproape c\nu a mai r\mas loc pentru drame-le mici, pentru dramele din iubi-re. Exagerez, fire[te. Nici o dram\din iubire nu este o dram\ mic\.

A[a c\ v-am citit fermecat pri-mul roman, domnule Nabokov, [inu de puterea frazelor dumnea-voastr\, de[i [i de aceea, de noriililiachii pe cerul auriu, deasfin]iturile din cuvintele dum-neavoastr\, dar `nc\ mai mult fer-mecat de `nnebunitoarea pl\cerea omului de a se salva de trecut,amintindu-[i-l.

Domnule Nabokov, toate c\r ]i ledumneavoastr\ sunt str\ b\tute deo melancolie atroce, n care se vedelimpede Exilul, dar n nici una Exi-lul nu este atât de acut ca n Ma[en-ka. Este grozav, grozav este cumru[ii din Exil se sim]eau obliga]is\-[i iubeasc\ ]ara, considerând c\acolo, n Rusia, ]ara nu mai este iu-bit\! Am citit de mai multe ori, cucreionul `n mân\, aceast\ idee, mi-am subliniat-o – m-a `nm\rmurit`n adev\rul ei fundamental.

Domnule Nabokov, primuldumneavoastr\ roman, de care v-a]i sim]it atât de legat pân\ la

moarte, este o oper\ f\r\ de carenu-mi mai pot de-acum imaginasecolul XX. Ea reu[e[te – cumprea pu]ine altele pot – s\ lege tre-cutul de prezent [i de viitor.

Ma[enka este un Interbelic alliteraturii, Ma[enka este o pace,atât de efemer\, ntre necontenite-le r\zboaie ale oamenilor.

Ma[enka este o tinere]e, nuf\r\ b\trâne]e, dar o tinere]e carevindec\, o tinere]e care astfel se`mpline[te.

Ma[enka spune, pân\ la urm\,totul, cum fac `ntodeauna roma-nele de debut ale scriitoriloradev\ra]i.

A]i fost un scriitor adev\rat, dela `nceput, scumpe Vladimir Vla-dimirovici.

4 » opinii


Dou\ ore! Cel pu]in dou\ ore mari[i late n care eu cu v\r-miu trebu-ia s\ st\m `nchi[i `ntr-un aparta-ment str\in [i s\ avem grij\ de unplod la vreo trei ani (nici nu mai]in minte cum `l chema), câtpleac\ doamna Macarie, buni c\-sa,la un praznic. Se anun]a o eterni-tate de plictiseal\ pentru mine [iCostel.

— Dar de ce nu vine copilul \lala noi? a `ntrebat-o, cum era [i fi-resc, Costel pe maic\-sa.

— Acolo e obi[nuit s\ stea.Dac\ nu e `n p\tu]ul lui, plânge.{i, oricum, mare b\taie de cappentru voi nu-i, c\ mai mult doar-me. V\ juca]i [i voi `n lini[te aco-lo, c\ doar asta face]i [i aici. Dac\e vreo problem\, vine unul dintrevoi [i m\ cheam\.

Ne-am adunat c\r]ile de joc depe masa din buc\t\rie, cu mutreacre, [i ne-am dus un etaj mai sus.Din prima, eu unul n-am `n]elesde ce mai pleca doamna Macarie,

atâta vreme cât ea `ns\[i ar\ta cao fantom\, iar un praznic pe cin-ste s-ar fi potrivit de minune [i `napartamentul ei. Totul pu]ea avechi, a str\-str\vechi. Mobila, co-voarele, bibelourile, c\r]ile, per-dele cenu[ii trase `n geam – totulera ca [i cum ar fi fost amenajat cuun secol `n urm\ [i uitat acolo,f\r\ s\ mai fi intrat cineva `ntretimp.

Doamna Macarie ne-a ar\tatcamera b\ie]elului (dormea dus`n p\tu], `nvelit cu o p\tur\groas\), ne-a spus c\ ne putem ju-ca `n t\cere oriunde, numai acolonu, apoi ne-a luat `n buc\t\rie, ascos din frigider un biberon culapte [i ne-a zis s\ i-l d\m lu’ \lamicu’ dac\ se treze[te [i plânge. {ine-a l\sat singuri.

Automat, eu [i Costel am `nce-put s\ vorbim `n [oapt\, nu pen-tru c\ a[a ni se ceruse, ci pentruc\ ni se f\cuse pur [i simplu fric\.Era o lini[te `n care se auzea

limpede ]\c\nitul unui pendul depe hol, cum `[i ]es p\ianjenii pân-za pe la col]uri, cum d\ cu capul defereastr\ o musc\ disperat\ [i,parc\-parc\, un u[or sfor\it a’ lu’\la micu’. ~n condi]iilea alea, nuprea se putea juca macaua. {i-n at-mosfera aia de mormânt, `n carene holbam unul la altul, s-a auzitbrusc un scâr]âit de mecanism ne-uns, un zbang! [i câteva ]ipete –asurzitoare, mi s-au p\rut – de„cucu-cucu!“. Costel mi-a spus cuglas stins:

— Nu te teme. E cucu’ lu’ doam-na Macarie!

Am ie[it pe hol `n vârfurile pi-cioarelor, s\-l vedem. C\su]a luiera sus, `ntr-un soi de dulap `n -gust [i `nalt, cu geam de sticl\. Deea atârnau lan]uri cu mânere subform\ de con de brad.

– {i cum arat\ cucu’? l-am ntre-bat eu curios, fiind copil de la ]ar\.

Nu [tia exact nici Costel, `nschimb mi-a explicat cum merge

acesta, la ore fixe [i la un sfert sauf\r\ un sfert. {tie el bine, pentruc\ `l aude [i noaptea, din cameralui. Cic\ s\ a[tept\m amândoipân\ iese, s\ vedem cum e.

La [i-un sfert a cântat scurt dinnou, dar n-am apucat s\-l vedemprea bine. Iar mie mi s-a p\rut c\arat\ mai degrab\ a privighetoa-re. Dup\ alte cinci minute delini[te, mi-a venit ideea s\ gr\bimprocesul, `ntorcând acele ceasuluicu mâna. M-am urcat pe un sc\u -nel, am tras de ele pân\ s-a `ndoitunul. Am reu[it s\ scot pas\readin c\su]\ for]ând acele pân\ laf\r\ un sfert, dar greu-greu, tot n-am v\zut-o bine. Apoi Costel s-aprins cum merge mecanismul,tr\gând de un lan] de mânerul subform de con, iar lucrurile au luat-orazna. A cântat „cucu-cucu“ ntr-oveselie, vreo or\ `ncontinuu, pân\a ap\rut \la micu, bocind. Mai era[i pi[at pe el.

Ne-am oprit `ngrijora]i dinjoac\, i-am adus biberonul cu lap-te, iar el l-a `nh\]at cu bucurie [i s-a calmat. Când noi am repornitcucul, a l\sat biberonul deoparte,a prins a râde [i el `n hohote. Euam plusat, am zis s\ ne distr\mmai bine, m-am urcat pe scaun [iam `ncercat s\-l pocnesc pestecap, când iese din c\su]\. {i, cândam reu[it, s-a oprit din cântat, ar\mas b\l\ng\nind `n afar\, atâr-nat cu o sârm\ de poart\. Am`ncercat mult\ vreme s\-l bag `na-poi, dar nu mai st\tea. Apoi, nicinu mai ]in minte cum a trecut tim-pul, s-au auzit cheile doamnei Ma-carie `n u[\.

Costel l-a umflat pe \la micu’ cutot cu biberon [i l-a târât `n came-ra lui. Iar eu am smuls cucul cu totcu porti]\, l-am b\gat repede `nbuzunar [i am s\rit de pe scaun:

— Vai, doamna Macarie, ce bi-ne c-a]i venit! Plânge b\iatu’!

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Ceasul cu cuc

Romanul Ma[enka, de Vladimir VladimiroviciNabokov, traducere din limba rus\ [i note de AdrianaLiciu, a fost publicat la Editura Polirom `n anul 2010,`n seria de autor dedicat\ scriitorului rus.

Scrisoare c\tre VladimirVladimirovici Nabokov


opinii « 5

Academia Român\ se `nscrie, mise pare, n cea de-a doua categorie.Iat\, nu demult un grup de vreooptzeci [i ceva de academicieni alansat un apel `n care `[i exprima`ngrijorarea fa]\ de „o continu\ [ialarmant\ `ncercare de erodare aidentit\]ii, suveranit\]ii [i uni -t\]ii na]ionale“. Autorii apelului`n[irau un set de pericole iminen-te care ne-ar amenin]a identita-tea, integritatea [i independen]a]\rii, se declarau preocupa]i `nspecial de „`ncerc\rile recurentede «regionalizare» a României saude crearea de enclave autonomepe baze etnice“ [i solicitau organe-lor statului „s\ vegheze [i s\ ac]io -neze“ etc., etc. Apelul academicieni-lor a ap\rut pe fondul manifesta]iilor

civice `mpotriva actualului gu-vern PSD [i printre semnatari sereg\sesc mul]i, foarte mul]i sim-patizan]i ai acestui partid-stat, ur-ma[ al FSN [i al PCR.

Nici asta nu e de mirare. La lec-tura apelului respectiv, e u[or deobservat c\ el pare venit din anii1980 [i c\ l-ar fi putut semna cuu[urin]\ [i fosta academician\Elena Ceau[escu. Miroase a „ne-amestec n treburile interne“, a re-toric\ na]ionalist-comunist\ [i re -`nvie obsesia cet\]ii asediate, caretrebuie ap\rat\ cu eforturi nepre-cupe]ite de du[manii din exterior([i de tr\d\torii din interior).

Ceea ce nu-mi amintesc s\ fi re-marcat comentatorii – adesea cri-tici – este poten]ialul pericol la

adresa stabilit\]ii României pe ca-re `l reprezint\ exact acest apel cunote acut na]ionaliste, mirosind,cum ziceam, a ceau[ism optzecist[i chiar a na]ionalism de anii 1930.Exist\ un precedent cunoscut [ideloc `ncurajator: memorandu-mul Academiei Sârbe de {tiin]e [iArte din fosta Iugoslavie, care afost f\cut public `n septembrie1986. Contextul era, desigur, dife-rit, dar tonalitatea agresiv-na]io-nalist\ [i unele idei concrete –cum ar fi aceea c\ descentralizareava duce la destr\marea ]\rii – rezoneaz\ cu cele ale academicie-nilor no[tri. Atunci, `n 1986, me-morandumul Academiei Sârbe afost unul dintre factorii ce au ac-centuat na]ionalismul sârbesc [icare, `n final, s-a dovedit un soi deself-fulfilling prophecy. Istoricii `lconsider\ azi unul dintre factorii

care au precipitat, prin reac]iile [icontrareac]iile de tip na]ionalistdin epoc\, destr\marea sânge-roas\ a federa]iei iugoslave.

Sigur, România nu este o fede-ra]ie de state. Nu este nici m\carun stat multina]ional (sau este`ntr-o m\sur\ foarte redus\). ~ns\retorica na]ionalist\, de secol XIX,cu tent\ xenofob\, apelul la m\ -suri ferme ale organelor statului,acuza]iile la adresa str\inilor [idu[manilor din interior, toate aces -tea contureaz\ o imagine catastro-fist\, cu iz r\zboinic, accentuat\ [ide numero[ii termeni belico[i dinapel: „ac]iuni `ndreptate `mpotri-va Statului [i Poporului Român“(chiar a[a, cu majuscule), „deni-grare“, „subminare“, „sabotare“,„diversiuni“, „agresiuni“. Des-igur, nu lipsesc lupta [i jertfele deveacuri. M-a[ fi a[teptat ca ni[teacademicieni s\ fie mai precau]i

cu vorbele, mai ales `ntr-un mo-ment `n care orice `nchidere `npropria cochilie s-ar dovedi dezas -truoas\ – nu doar pentru Româ-nia, ci pentru orice stat din regiu-ne. Dar dac\ academicienii sârbi,fra]ii no[tri `ntru ortodoxie, auaruncat piatra `n balt\ la momen-tul nepotrivit, de ce am crede c\semenii lor români sunt maicump\ni]i?

Nu vreau s\ cred c\ scopul ape-lului ar fi fost unul de sus]ineremascat\ a actualei puteri `ntr-unmoment de cump\n\, `n ciuda –cum ziceam – simpatiilor politicea unora din semnatarii lui. Fi-indc\ nu pot s\ cred c\ str\lucite-le min]i academice ar risca atât demult, mult mai mult decât ridico-lul, doar pentru a sus]ine instau-rarea unui nou partid-stat. De[inici asta n-ar fi ceva nou – nicim\car pentru Academia Român\.

Academiile na]ionale sunt adesea luate peste piciorpentru conservatorismul lor, care, ce-i drept, le [iface s\ cad\ de multe ori `n ridicol. Dar asta e ceva `nfirea lucrurilor: institu]ii precaute, cu oameni preca -u]i, `n]elep]i]i de trecerea vremii, academiile tr\ iesc`n lumea de acum treizeci-patruzeci de ani. A[a c\ da, sunt conservatoare. Unele. Altele sunt de-a dreptul retrograde.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Din poznele Academiei Române (I)

Ceea ce li se `ntâmpl\ azi libe -ralilor e greu de explicat. Chiar nu`n]eleg cei din PNL momentulpolitic? Nu-[i dau seama oare c\,a[a cum s-a `ntâmplat dup\ mo-mentul Colectiv, ei vor avea desuferit cel mai mult [i dup\protestele declan[ate `n aceast\iarn\ pe tema OUG 13? Incon -[tien]\ sau interese ascunse? Dece nu se manifest\ PNL ca un ve -ritabil partid de opozi]ie? Care ede fapt rolul liberalilor [i ce pro -pune acest partid?

Liberalii s-au manifestat `nmulte rânduri ca un partid dupli -citar, `ns\ ceea ce s-a petrecut `nvremea USL a l\sat urme adânci.Mul]i liberali au preluat atunciapuc\turile pesediste [i cu ele aur\mas [i `n ziua de azi. Des tr\ -marea USL a `nsemnat sfâr[itul

bun\st\rii pentru mul]i din acestpartid. Oamenii din PNL se insta-laser\ `n func]ii, Crin [i Ponta erau pe val, construc]ia era v\ -zut\ ca una pe via]\. Un partid de12-15 la sut\ se considera dintr-odat\ câ[tig\tor pe termen lung,nimic nu prevestea furtuna. Dinacest motiv, destr\marea USL ase m\nat cu sfâr[itul lumii. Aminti]i-v\ doar c\, `n câtevas\p t\mâni, PSD a confiscat sim-bolul USL, a luat [i procentelealian]ei, iar liberalii nu au reac -]ionat. Erau din acela[i film, nu`n]elegeau de ce trebuie s\ re-nun]e la prietenia pe vecie cuPSD [i s\ apuce drumul anevoiosal opozi]iei.

~n ultimele s\pt\mâni am avut`n România cele mai puterniceproteste de strad\ din ultimii 25 de

ani. Tema: lupta anti-corup]iedup\ adoptarea pe [est a celebreiordonan]e 13. Când ai mani fes -ta]ii de asemenea amploare, cu cepropunere defileaz\ un om impor-tant din PNL?

Senatorul liberal R\ducu Fili -pescu iese la ramp\ cu un proiectde lege prin care func]ionarii pu -blici s\ poat\ s\ r\mân\ pe func]ii[i dup\ ce sunt trimi[i n judecat\.Dragnea preia mingea [i spune c\PSD e gata s\ sus]in\ ini]iativa.Nu discut\m aici dac\ domnulR\ducu are dreptate, ci ne referimla oportunitatea gestului, `ntr-unmoment delicat, când româniisunt sensibili [i aten]i la ini]iativede acest gen. Nu discut\m nicim\car faptul c\ propunerea sepotrive[te m\nu[\ PSD, ci doarfaptul c\ un liberal pune `n aten -]ia publicului un proiect careofer\ `ns\ o porti]\ de sc\parepentru cei afla]i `n func]ii.

Asta arat\ c\ PNL are propriaagend\, diferit\ de cea a oamenilordin strad\, [i c\ de fapt nu e marediferen]a fa]\ de PSD. Sigur c\,

dac\ PNL s-ar fi aflat la guvernare,n-ar fi avut tupeul guvernului PSDde a emite blestemata de ordo-nan]\. Dar de fapt mul]i din PNLsunt de acord [i cu ordonan]a, [icu faptul c\ lupta anti-corup]ie ebun\ doar dac\ nu se refer\ [i laei. Ceea ce desigur nu e posibil.

Pozi]ia lui R\ducu Filipescuarat\ clar unde se afl\ PNL [i dece partidul a ajuns aici. Reac]iaRaluc\i Turcan, c\ un asemeneaproiect nu e sus]inut de PNL, esalutar\, dar nu schimb\ dateleproblemei. Partidul e virusat pu -ternic, de la baz\ c\tre vârf, iarviitorul sun\ a naibii de prost.Sondajele actuale dau PNL unde-va la 20 [i ceva la sut\. Cre[tereade 2-3 puncte fa]\ de alegerile dinno iembrie e mai degrab\ simbo -lic\ [i nu reflect\ realitatea dinteren. E un transfer modest depuncte dup\ ie[irile decise alepre[edintelui Klaus Iohannis dinultimele s\pt\mâni.

Punerea la punct a lui R\ducuFilipescu `n interiorul partiduluie ap\ de ploaie. Aleg\torii simt c\liberalii gândesc la fel ca pese -di[tii [i c\ mul]i din PNL [i-ardori ca OUG 13 s\ re`nvie. O partepentru c\ [i-ar proteja trecutulplin de bube, al]ii pentru c\ nu

v\d rostul prezen]ei `n politic\dac\ nu pot s\ fure.

PNL are nevoie de un [oc, nude afirma]ii prin care liderul departid `i d\ peste mân\ unui par-lamentar sau altul. Azi e R\ducuFilipescu, mâine poate fi alt libe -ral care s\ ias\ cu o propunere peaceea[i linie.

USL tr\ie[te `n interiorul PNL,se vede cu ochiul liber acest lucru.~n câteva luni, liberalii vor aveaun congres `n care `[i vor alege onou\ conducere. Teoretic, e unbun prilej de `ndreptare, dar nuexist\ indicii solide c\ se va`ntâmpla acest lucru. B\ie]ii suntmai degrab\ preocupa]i de rapor-tul de for]e `ntre galbeni [i porto-calii decât de ceea ce au de oferitpublicului. Oamenii din PNL gân-desc `ngust, se uit\ doar spre inte-rior, f\r\ a vedea c\ strada seschimb\, e tot mai furioas\ [i arealte a[tept\ri.

Congresul PNL este probabilultima speran]\ ca acest partid s\se mai fac\ bine. Dac\ va fi doar orocad\ `ntre acelea[i figuri, PNLnu va avea nici o [ans\ s\ revin\`n prim-plan. E ultimul tren pecare liberalii `l mai pot prinde.Dac\ nu urc\ la timp, gara s-arputea `nchide.

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Ultimul tren al liberalilor


6 » muzic\

Orchestra Filarmonic\ a Israelului – 80 de ani de existen]\ (I)

Din coresponden]amuzicologului Leo Kestenberg

Din p\cate, spre deosebire de alteorchestre prestigioase de epoc\, `narhive nu pare s\ se p\streze nici o`nregistrare de la `nceputurile for-ma]iunii, care a debutat la 26 decem-brie 1936 dirijat\ de Arturo Tosca -nini. Celebrul dirijor, care `n 1933,dup\ venirea la putere a lui Hitler,`[i anulase participarea la Festiva -lul de la Bayreuth, devenind treptatun adversar angajat al fascismului,`[i atr\gea imediat fulgerele mem-brilor pro-nazi[ti ai familiei Wag -ner. Daniela Thode-Büllow, fiica ceamai mare a Cosimei Wagner, co-menta veninos de la Bayreuth, la 29ianuarie 1937, c\ Toscanini s-ar fil\sat atras „`n aceast\ afacere jal-nic\, f\când muzic\ cu evrei, pentruevrei, `n ]ara unde ei l-au crucificatpe Mântuitor, chiar `n momentulcând bol[evismul evreiesc tero -rizeaz\ lumea ntreag\“.

Wagner [i utilizarea sa de c\trenazi[ti era `n plin\ dezbatere `nepoc\ [i nu numai `n preocup\rilelui Thomas Mann. O atest\, `ntreal]ii, cel care avea s\ devin\ curânddirectorul Orchestrei Palestinei,muzicologul german de origineceh\ Leo Kerstenberg. Corespon-den]a sa cu prietenul s\u Franz W.Beidler – nepot al lui Wagner, prinfiica acestuia Isolde – a fost publi-cat\ nu de mult `n Statele Unite decercet\torul Philip A. Maxwell.

Kestenberg, cunoscut\ figur\ destânga a lumii culturale `n perioadarepublicii de la Weimar, comenta`ntr-o scrisoare de la Praga, la 31 iulie1938, articole ap\rute `n „JurnalulCercet\rii Germane Libere“ scriind:„wagnerianismul s-a transformat

mai mult sau mai pu]in evident`ntr-un loc de na[tere [i altar de pro-movare a hitlerismului, [...] totul sereune[te ntr-un wagnerianism vul-gar [i fiec\rui bun german trebuies\ i se fac\ pielea de g\in\ la viz-iunea unui Dumnezeu radios [i.e.Hitler] , `n conformitate cu scenasosirii lui Lohengrin. [...] Acolounde Wagner une[te tehnica ceamai rafinat\ cu folosirea te melorcare sunt `n esen]\ sentimentale [i,`ntr-un sens prost, folcloric, el arsemnifica de fapt idealul na ]ional-socialist“. Pentru Leo Kes ten berg,„acesta este un Wagner des figurat,care nu mai are nimic de-a face cumarea linie a culturii muzicalec\reia i apar]ine“.

Ironie a soartei, `n ianuarie 1939,de la Tel Aviv, Kenstenberg i relatalui Franz Beidler: „A trebuit s\-mi`ncep activitatea cu o b\t\lie `m -potriva lucr\rilor bunicului t\u, alt-fel, `n alte p\r]i, celebrat pe bun\dreptate. Mul]i evrei germani de aicinu vor s\ renun]e la al lor Meis-tersinger, n ciuda faptului c\ al\turide Hans Sachs st\ Streicher [i el`nrudit cu Nüremberg“. Aluzia era laJulius Streicher, gauleiterul Fran-coniei, de care apar]inea [i Nürnber-gul, fondatorul publica ]iei naziste ve-hement antisemite „Der Stürmer“ [icare avea s\ fie judecat [i executatdup\ r\zboi pentru faptele sale.

Dac\, spuneam, este p\cat c\ nu sep\streaz\ `nregistr\ri antebelice cuOrchestra Palestinei, motivul l con-stituie atât gradul `nalt de profe -sionalism al instrumenti[tilor selec-ta]i de Huberman, cât [i calitatea

excep]ional\ a unor dirijori, cum afost, de exemplu, Eugen Szenkar.Dirijor ungur, Szenkar a trebuit s\se refugieze din Germania dup\1933 [i, dup\ un an petrecut laViena, a plecat `n Uniunea Sovie -tic\, unde a condus Orchestra de laBal[oi Teatr. Orchestra Palesti nei adirijat-o `n prima ei stagiune `n1937-1938. ~n aceea[i perioad\, or-chestra f\cea un turneu `n Egipt [iavea `n program concerte dirijatede Issay Dobrowen, dirijorul [i pia -nistul ruso-norvegian care p\r\ siseURSS `n 1922, britanicul HaroldSargent [i Joseph Rosenstock,evreu de origine polonez\, ce con-dusese o vreme Alian]a Cultural\Evreiasc\ (Jüdischer Kulturbund),formula de ghetou ini]iat\ de na -zi[ti, [i dirijase `n premier\ operaNabucco, n 1935, cu o distribu]ie ex-clusiv de soli[ti evrei.

Ajuns n Palestina, Sir Harold Sar-gent a fost victima unei ambuscadeorganizate de militan]i arabi, ceea cel f\cea pe colegul s\u Sir Thomas

Beecham s\ comenteze ironic: „Nuaveam idee c\ arabii sunt atât demuzicali“. Rosenstock r\spundea in-vita]iei lui Kestenberg de la Tokyo,unde `n perioada 1938-1946, a condusOrchestra Sinfonic\ NHK.

~n iulie 1939, Kestenberg se de-clara mul]umit de entitatea simfo -nic\ pe care o conducea [i oferea oimagine a calit\]ii ei excep]ionaledin perspectiva concertelor dirijatede Hermann Scherchen: „Eveni-mentul cel mai important al ulti -melor luni l-a constituit vizita luiHermann Scherchen, care a dat 20de concerte cu programe neobi[nuitde interesante. Dincolo de o redaredirect\ [i profund\ a Missei `n siminor de Bach, impresiile cele maidurabile le-au l\sat [Simfonia] a 4-ade Bruckner, Pelleas [i Me lisande alui Schöenberg, la fel ca Arta fugii alui Bach [i [Simfonia] a 9-a deBeethoven“.

Orchestra Filarmonic\ a Israelului a serbat la sfâr[itul lunii de-cembrie 2016 optzeci de ani de existen]\, iar compania de dis-curi israelian\ Helicon Classics a publicat un set de 13 CD-uri cu`nregistr\ri live ale unor concerte din anii 1957-2006. Istoria ac-tualei orchestre a `nceput `n deceniul a treilea al veacului trecut,când un celebru violonist, Bronisław Huberman, a avut ideea`nfiin]\rii unei forma ]iuni simfonice reunind instrumenti[tievrei care `[i pierduser\ locul `n orchestrele europene, victimeale prime lor persecu]ii naziste. ~n cursul unor multiple audi]ii [inegocieri s-a format treptat ceea ce avea s\ se numeasc\, pân\`n 1948, Orchestra Simfonic\ a Palestinei, devenit\ dup\ de-clararea indepen den ]ei Israelului Filarmonica noului stat.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Zilele trecute, de cum s-a topitz\pada, am reparat roata din spa-te a vechii biciclete Ukraina [i-amdat o tur\ s\-i verific mersul.Str\zile ora[ului, cârp\cite cu fon-duri europene, pline de pot\i f\r\st\pân erau curate [i `ndemnau ladrum lung. Amânându-l pentrualt\ zi, m-am oprit la poarta unuiprieten pe care nu-l mai vizitasemdinainte de Cr\ciun. M-a primitcu entuziasm. ~i povestisem printoamn\ despre minunile tehnico-muzicale aflate de la prietenii vir-tuali din grupul „Vintage audioRomânia“ (salut\ri tuturor dinpartea noastr\!). Incitat, amiculprocedase la verificarea complet\,cu gresarea motoarelor [i-a meca-nismelor n]epenite, ns\ rezisten -te, ale b\trânului „osta[ sovietic“ –magnetofonul Rostov. Acum ser\sf\]a ca [i cum sunetele de peband\ i-ar fi uns inima, nu urechi-le. Cu cine putea s\ mp\rt\[easc\mai generos bucuria decât cu mi-ne, autor moral sau numai provo-cator de afec]iuni... inimoase?

{i pentru c\ el nu aruncase, camine, cutiile ORWO, cu role deplastic gri [i panglici de culoarecafenie, mi-a cerut s\ exprim opreferin]\. N-aveam. A[a c\, scor-monind `n rândul de jos al raftu-lui, a scos una pe cantul c\reiascrisese, cu carioca albastr\ [iro[ie: Judas Priest – Turbo/ RamIt Dawn. Privirea `ntoars\ pesteum\r, nso]itoare a gestului desfa-cerii celor dou\ cartoane `mbuca-te, semnifica o `ntrebare [i-un re-pro[: „Vezi, m\?“. Adic\, `miamin team? Cum s\ uit c\ executa-sem, pentru patru beri, `n varafierbinte a lui 1990, opera]iuneanumit\ azi piraterie, având la dis-pozi]ie magnetofonul propriu [ipe-al cumnatului (ambele TeslaCM 130, pentru cunosc\tori)? Ben-zile de pe care copiasem (con]i -nând `nc\ dou\ albume, pe lâng\cele numite) fuseser\ `nregistrate

cu vreo doi-trei ani `nainte de unalt amic, stabilit ulterior `n Cana-da, furnizor de „matri]e“, cum lise zicea suporturilor „trase la pri-ma mân\“, de[i erau culese empi-ric de pe viniluri iugoslave, ra-reori noi. Nostalgia s-a instalat `nmine mai iute decât a durat prepa-rarea unui ness. De alcool n-a fostnevoie, `ntâmplându-se s\ con-sum\m amândoi antibiotice, nuconteaz\ contra c\ror infec]ii.

Turbo ap\rea `n aprilie 1986. Aavut de-atunci mai mult de zeceedi]ii atestate, f\r\ s\ le socotimpe cele neoficiale sau... asiatice.Nu figureaz\ printre cele mai bu-ne albume semnate de „the gods ofheavy-metal“, cum li se spune en-glezilor. Abunden]a de hair-me-tali[ti din penultima decad\ a se-colului r\pus, to]i str\lucitori,proaspe]i [i plini de energia im-pertinent\ a tinere]ii, f\cea s\treac\ neb\gat `n seam\ de cum -p\r\tori efortul deja „b\trânilor“purt\tori de haine de piele, cen-turi ]intate, l\n]i[oare & gablon-zuri. S-a dovedit ulterior c\ tot va-lul acela de pleto[i care se mi[caubine `n videoclipuri este lipsit destamin\, cum spunea Keith Ri-chards despre punkeri. JudasPriest umple [i azi arenele, `n vre-me ce trupele de care n-aveau loc`n vârful topurilor de specialitateacum trei decenii sunt amintiri.Glenn Tipton, K.K. Downing [iRob Halford optaser\ pentru]inerea pasului cu vremea (chi -t\ri sintetizate!), `n loc s\ plicti-seasc\ prin varia]iuni pe aceea[item\. Iar urm\toarele albume audemonstrat c\ alegerea e corect\[i poate fi sus]inut\ concertistic:Ram It Down (1988) [i Painkiller(1990).

F\r\ s\ cad sub povara aminti-rilor, am achizi]ionat onlineedi]ia recent\, jubileul a 30 de ani.Con]ine albumul Turbo, remaste-rizat, [i dou\ CD-uri cu materialedin concertul ]inut la 22 mai 1986,`n Kansas City. Nu sunt piese pecare s\ nu le fi [tiut, nici perfor-man]e uluitoare de pe scen\. Reas-cultându-le `ntr-o zi `nsorit\, darvântoas\, mi-au defilat pe ecranulmemoriei scene din via]\, gratina-te de pacostea uit\rii. Totu[i, cândplayerul s-a oprit, senza]ia predo-minant\ n-a fost una blegoas\.Dimpotriv\, m-am trezit vioi dinreverie [i-am purces a scrie ce toc-mai a]i citit.

Turbo

~ntr-o re]ea urban\ cu peste 130 deteatre, La Huchette se distinge prinacest record greu de egalat. Plasat`ntr-o zon\ boem\ a Parisului, undeSena sec]ioneaz\ teatral rive droite,asimilat cu arta comercial\, de bule-vard, [i rive gauche, pepiniera avan-gardei franceze, via]a a[ez\mântuluia `nceput `n 1947. Marcel Pinar, atletformat la [coala circului [i mare amator de teatru, a cump\rat ate-lierul de vopsit de la num\rul 23 [i,sprijinit de Georges Vitaly [i JacquesJouanneau, l-a transformat `ntr-osal\ de spectacol: Thèâtre de laHuchette. Inaugurarea a fost la 26aprilie 1948, cu Albertina de Valenti-no Bompiani, adaptare de JacquesAudiberti, n regia lui André Reybaz.

Doi ani mai târziu, pe scena de laNoctambules se prezenta primapies\ a lui Eugen Ionescu, Cânt\ -rea]a cheal\, `n transpunerea sce-nic\ a lui Nicolas Batailles. Drumulspre scen\ n-a fost chiar lin pentruCânt\rea]\. Eugen Ionescu o trimi -sese la Editions Grasset, care a re-fuzat tip\rirea. Comedia Francez\ orespinsese [i ea, considerând-o ne -interesant\. Piesa era cu totul altce-va decât se juca la vremea aceea laParis, era provocatoare [i riscant\,dar tocmai de aceea, pentru unii,atât de tentant\. Au fost primi]i s\repete la Noctambules [i au lucratvreo cinci luni pân\ s-o prezintepublicului, pe 10 mai 1950, de la18.30. Scenografia era de mprumut:mobilier de pe acas\ [i costume din-tr-un film realizat de prieteni. Erapu]in\ lume `n sal\, dar [i dintreace[tia unii au plecat `nainte de fi-nal. Spectacolul a fost primit cu re -tincen]\, iar unul dintre pu]inii cri -tici care au intuit valoarea nouluiautor, Jacques Lemarchand, remar-ca „[u[otelile de nemul]umire, in-dignarea spontan\, ironiile“ dinseara inaugural\.

Dup\ ce v\zuse Cânt\rea]a chea -l\, Marcel Cuvelier l-a contactat peEugen Ionescu, cerându-i un text.Acesta i-a oferit Lec]ia [i, la scurt\vreme, regizorul c\uta un loc undes\-[i prezinte crea]ia. Directorii deteatre nu erau prea deschi[i, darThèâtre de Poche avea o „fereastr\“de-o lun\ i s-a `ng\duit s\ lucrezeacolo. Cuvelier s-a apucat de treab\,iar la 20 februarie 1951 s-a jucat [i

Lec]ia. Aceea[i primire rece a pu -blicului [i a presei a scos titlul rela-tiv rapid de pe afi[.

Un critic teatral a sugerat re-unirea celor dou\ titluri `ntr-uncoupé, iar de-atunci La Huchette [iEugen Ionescu sunt definitivlega]i: de pe 16 februarie 1957, laorele 19, Cânt\rea]a cheal\ [i, laorele 20, Lec]ia s-au jucat acolo con-tinuu, adunând, pân\-n searaanivers\rii de 60 de ani, un total de18.491 de reprezenta]ii [i peste 2,5milioane de spectatori.

~n 1975, când teatrulrisca s\ se `nchid\,actorii s-au asociat [iau cump\rat cl\direa

Pentru trec\torii gr\bi]i, intrarea,plasat\ cam la mijlocul str\du]eiHuchette, poate sc\pa neobservat\u[or. Holul e destul de strâmt, la fel,sala ce nu are decât 85 de locuri, iarspa]iul e compartimentat cu justifi-cat\ grij\. ~n culise se ajunge sim-plu, pe u[a grea, metalic\, ce d\ `n -tr-un hol `ntunecat: la cap\tul lui ecabina actorilor, chiar `n spatelescenei, iar de cealalt\ parte, traver-sând spa]iul de joc, e cabina ac -tri]elor. Pe o plac\ de ardezie sunttrecute numele actorilor din dis-tribu]ie, posibil al]ii n fiecare sear\,sau m\car din când `n când, c\cisunt mai mul]i interpre]i ai fiec\ruirol. Pentru a nu altera calitateaspectacolului [i a nu modifica vari-anta original\, un rulaj al rolurilor afunc]ionat `n to]i ace[ti ani. ~n 1975,când teatrul risca s\ se `nchid\, ac-torii s-au asociat [i au cump\ratcl\direa. Peste 200 de interpre]i [i-aulegat numele de acest caz unic `nlume. Cât despre vechime, sunt maimulte situa]ii n care copiii actorilordeveni]i ei `n[i[i actori au preluatpartiturile, ca pe o pre]ioas\ mo[ -tenire. Marie Cuvelier, fiica regi-zorului, [i Serge Noël, fiul scenogra-fului Jacques Noël, sunt [i ei `n distribu]ie. Din scurtul culoar de laintrare, dai direct `n sala `n carep\[esc mai ales turi[ti. La Huchettea reu[it performan]a de a `nvingeefemeritatea teatrului [i de a oferic\l\torii napoi n timp, conservândceea ce regizorii [i autorul, nelipsitde la repeti]ii, au imaginat n anii ’50.

F\r\ festivisme pompoase, cu mân-drie fireasc\ [i ingeniozitate, LaHuchette e, de pe 16 februarie, `ns\rb\toare. ~n seara aniversar\ afost covor ro[u la intrare, s-a lansatafi[ul oficial, cu numele arti[tilorcare au jucat de-a lungul celor 60 desezoane [i ale celor care s-au anun -]at interesa]i s\ preia unul dintreroluri. Spectatorilor li s-a sugerats\ vin\ `ntr-o ]inut\ vestimentar\absurd\, iar actorii i-au ntâmpinat`n costume de scen\ direct `nstrad\, `n fa]a teatrului. Pompieriiau f\cut oficiile de gazde, condu -cându-i pe to]i la locurile indicatepe bilete. ~nainte de-a `ncepe re -prezenta]iile, ironic, s-au citit cro -nicile negative de la data premie -rei, iar dup\ spectacol, pe sce n\,cam `nghesui]i, dar ferici]i, cei 47de actori care joac\ `n prezent prinrota]ie s-au ar\tat la aplauze `n ju-rul unui uria[ tort aniversar.

Evenimentele de celebrare con-tinu\ n acela[i spririt. „Noaptea ab-surd\“, cea de 4 spre 5 martie,`nseamn\ „24 de ore non-stop Iones-cu“, un maraton neobi[nuit deCânt\rea]a cheal\ [i Lec]ia. Fiecaredintre relu\ri este sus]inut\ de al]iactori, unele chiar cu câte doi inter-pre]i pe rol, `n anumite secven]eprezen]i `n tandem `n scen\. De laorele 19 la 3 diminea]a, se joac\ ast-fel: de la miezul nop]ii pân\ la 3,`ntre reprezenta]ii, spectatorii bene-ficiaz\ de acces gratuit la un mini-bufet. De la 3 la 9, „Insomniile laHuchette“ constau `n difuzarea`nregistr\rii audio a celor dou\spectacole, realizat\ `n 1965. De la 9la 19, o nou\ serie de reprezenta]ii,dar nu oricum: pân\ la 11, specta-torii primesc [i un mic dejun; de la12 la 14, câte un aperitiv.

~n a treia zi a lui aprilie, la oraceaiului englezesc, la Huchette vorfi prezentate lucr\rile Colegiului depatafizic\. Printre invita]i, Marie-France Ionesco. ~n cele cinci zile de luni din mai, teatrul `[i va deschide[i `n relache por]ile, culisele, maga-zia, iar grupurile de vizitatori vor fighidate de actori `mbr\ca]i `n cos-tumele personajelor. Pe 21 iunie, cuprilejul Fête de la musique, va fiCabaret Ionescu, cu melodii dinanii ’50 [i alte surprize de gen.Aventura continu\!


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

La Thèâtre de la Huchette am ajuns prima oar\ la `nceputul anilor ’90, iar ultimaoar\ vara trecut\. E un loc istoric: aici se joac\, f\r\ `ntrerupere, de fix 60 de ani,versiunile scenice de la premiera absolut\ a pieselor lui Eugen Ionescu,Cânt\rea]a cheal\ [i Lec]ia.

La Huchette 60 –Noaptea absurd\

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu


8 » interviu

Interviu realizat de Radu Cucuteanu

Un matematician scriitor?Cu a[a de multe romane?Dan Barbilian avea o scuz\,era poet. Dar tu?

E invers. Sunt un scriitor care lu-creaz\ ca matematician. E o for -m\ de a-mi proteja literatura [i dea m\ lega de realitate cu un milionde fire secrete. {tiam de la 20 deani c\ va fi a[a. Nimic nu prote-jeaz\ mai bine textul literar decâtlibertatea autorului, absen]a ori -c\rei dependen]e de actorii poli-tici din cultura unde-mi aparc\r]ile. Pentru mine a mers, ceeace recomand [i celor tineri. S\-[iasigure ntâi libertatea, apoi s\ lu-creze. A fost un joc periculos, ex-traordinar de greu, la cap\tulc\ruia se vede c\ mi-am f\cut [imunca, mi-am scris [i c\r]ile.

Republica de la 1870 a pornitde undeva. ~n cazul de fa]\,de la Ploie[ti. Dar romanulRepublica de unde a pornit?

De la nevoia de a investiga apa -ri]ia României moderne [i de lagândul c\ modernitatea unei cul-turi se na[te abia atunci când oa-menii `nva]\ s\-[i priveasc\ `nmod critic politicienii. Abia `ntr-olume `n care [tii s\ ceri socoteal\politicianului care te reprezint\se poate spune c\ ai un raport mo-dern cu politicul vremii tale. O vi-ziune medieval\ e genul de ju -r\mânt de credin]\ lipsit de di-mensiune critic\. Politicianul este ales ca s\ serveasc\ unei co-munit\]i, nu ca s\ profite de ea.România modern\ a ap\rut abiaatunci când românii au `nv\]at s\

se amuze a[a cum se cuvine, atâtpe seama liberalilor, cât [i pe aconservatorilor, mai precis s\ seamuze pe seama apuc\turilor per-sonale ale celor ferm hot\râ]i s\profite de pe urma jocului politic.{i cine a ajutat mai mult aceast\`n]elegere la noi decât I.L. Cara-giale? E adev\rat, au existat scrii-tori interesan]i n a doua jum\tatea veacului al XIX-lea, to]i contri-buind la construc]ia unei priviricritice fa]\ de politicienii de atunci.Dar Caragiale i-a dep\[it pe to]i. {iatunci e firesc s\ ne `ntreb\m: darCaragiale de unde a `nv\]at cummerg treburile `n politic\? Hai s\povestim [coala lui Caragiale. As-ta e Republica.

Figura lui Caragiale este unadintre marile fascina]ii aleliteraturii române – atât prinoper\, cât [i prin via]\. Ba mise pare c\ viziunea [i umorullui au deschis o direc]ie carese manifest\ [i ast\zi `n felul`n care percepem spectacolulpublic. Cât de important\ afost pentru tine prezen]a sa`n roman?

A fost crucial\! M-a interesat temaasta [i pentru c\ pân\ la urm\ evorba despre un altfel de Caragia-le decât cel pe care-l cunoa[temnoi, autorul matur [i caustic demai târziu. Caragiale cel tân\r ealtfel. Crede `n revolu]ie, fur\ lavot pentru liberalii radicali, e unaltfel de om decât te-ai a[tepta, eun adolescent agitat, credul, exce-siv, pe care numai `n]elepciuneamamei `l mai ]ine `n frâu. {i cemam\ a avut! Parc\ e pogorât\din proza lui Kazantzakis sau a luiIstrati. O autentic\ lupt\toare!Acesta e contextul n care e natural

INTERVIU CU SCRIITORUL BOGDAN SUCEAV|

„Pentru biografia luiCaragiale merita inventat\ o formul\ literar\“Reconstituirea literar\ a trecutului este`ntotdeauna de natur\ s\ fascineze pu blicul. Nutrebuie uitat\ nici invidia isto ricului, care estelimitat de sursele de care dispune `n refacerea [iinterpretarea aces tui trecut, resim]it\ fa]\ descriitorul care, `n urma document\rii, are liber -tatea de a reconstrui `n fapt [i `n spirit o epoc$poate cel mai cunoscut exemplu de asemenea

scriitur\ este Baudolino a lui Umberto Eco). ~ncazul nostru, Bogdan Suceav\ ne aduce `n fa]\ unmoment definitoriu pentru constituirea culturiipolitice a României moderne, Re pu blica de laPloie[ti. ~ncadrat\ local [i interna ]ional (r\zboiulfranco-prusac), mi[carea antimonarhic\ ce adurat mai pu]in de o zi (8 august 1870) a intrat `ncon[tiin]a public\ prin scrierile lui Ion Luca

Caragiale – Conu Leonida fa]\ cu reac ]iu nea [imai ales Boborul – [i a dus la ridi carea StatuiiLiber t\]ii de la Ploie[ti. Re constituirea literar\din Republica nu se bazeaz\ `ns\ doar peCaragiale (care contribuie crucial la redareaatmosferei de epoc$, ci porne[te de la ovarietate de surse, precum documente oficialeprivind acest moment sau scrieri memorialistice.


interviu « 9

s\ te ntrebi: de unde aceast\ tran -sformare a junelui? Ce a poten]at-o?Evident, contactul cu lumea poli-tic\ de atunci a germinat apari ]iaacelei dramaturgii extraordinare,profunde [i amuzante, amuzant\`ntr-un fel care m\soar\ dimen-siunea tragic\ a superficialit\]ii.Pentru c\, la un deceniu de la eve-nimentele povestite `n Republica,Caragiale e gata s\ scrie paginidin Scrisoarea pierdut\.

Nu prea `ntâlne[ti romanecare s\ aib\ note de subsol[tiin]ifice. Cum de ai ajunss\ preferi formula aceasta?

Hai c\ nu-s multe, nu `ncurc\ lalectur\. Notele acelea erau necesa-re, pentru ca cititorul s\ aib\`ncredere c\ am lucrat cu materia-lul real. M\ intereseaz\ credibili-tatea c\r]ii mele. Notele de subsolindic\ realitatea „real\“, cea dindocumentele consemnate `n inte-rogatorii, iar restul scenelor au re-prezentat reconstituirea literar\ aunor situa]ii care trebuie c\ s-au`ntâmplat cam a[a. A[ fi n stare s\jur c\ nu am ie[it prea departe descenele reale. Singura scen\ carenu s-a petrecut a[a e cea din Epi-log, pentru c\ personajele apar pescen\, e o conven]ie de situa]ie ca-re dureaz\ doar câteva pagini. Dariat\, Epilogul reprezint\ un colajde fragmente reale marcând ten-siunea inerent\ situa]iei. Cumva,e cea mai real\ parte din tot roma-nul. Dar de ce am recurs la aceast\punere `n scen\? Ca s\ ar\t c\ toa-te personajele implicate s-au tran s -format `n mod esen]ial atunci: Ca-ragiale devine un sceptic care numai ia parte ca actor la jocul poli-tic, iar Candiano-Popescu devinepreg\tit s\ participe la eforturiledin R\zboiul din 1877-1878, undeprezen]a sa va atinge accente eroi-ce. Candiano-Popescu nu a fost unflecar oarecare, ci un patriot capa-bil de jertf\ pe câmpul de b\t\lie,asta e ceva ce trebuie s\-i conce-dem. Pentru c\ exist\ flecari caren-ar fi n stare s\ mearg\ la b\t\liepentru cauzele despre care vor-besc. Cred c\ munca romancieru-lui include [i alegerea acelei sec -]iuni din realitatea istoric\ menit\s\ caracterizeze cel mai bine ten-siunea momentului.

O tem\ ca cea a Republiciipresupune un efort de docu-mentare amplu, care poatefriza cercetarea, pentru a in-tra `n spiritul timpului [ipentru a `n]elege acel secol alXIX-lea. Cum ai desf\[urat-o?

Cu drag pentru cultura român\!Partea de documentare poate s\ iacam doi ani, cam atât cât ]i ia [i cas\ nve]i o teorie matematic\ n ca-re vrei s\ faci cercetare. Am folosit

sistemul de `mprumut din biblio-tecile nord-americane, al\turi debazele de date cu ajutorul c\rorafac cercetare istoricii. Am citit multdespre r\zboiul franco-prusac din1870, deoarece contextul momen-tului trebuia `n]eles din interior.O investiga]ie literar\ a c\reimiz\ e na[terea României moder-ne merita tot efortul. M-a[ bucuradac\ cititorul ar avea sentimentulunei c\l\torii `n timp, un voiaj ca-re s\ fac\ palpabil\ acea realitatepolitic\ ce a aprins toat\ Europa`n vara aceea. {i s\ nu privim desus eroii acelor vremuri, nu avemde ce. Timpurile noastre au avut[i ele parte de generozitate [ieroism, trebuie s\ `nv\]\m s\apreciem aceste valori [i când lereg\sim `n paginile trecute.

Dup\ imersiunea `n acesttrecut, care cuprinde nu doarmomentul 1870, ci implicit [ivenirea lui vod\ Carol la pu t e -re `n Principatele Române,care ai spune c\ este impor-tan]a acestei perioade?

Hai s\ schimb\m pu]in perspecti-va. {i decorul, [i s\ ne mut\m cupovestea la Paris, unde izbucnirear\zboiului franco-prusac `l sur-prinde pe tân\rul matematicianFelix Klein `ntr-o c\l\torie acade-mic\. Avea doar 21 de ani, era ge-nial, de o maturitate matematic\[i filosofic\ de prea pu]ini egalat\vreodat\. Un om din genera]ia luiIancu Caragiale al nostru. FelixKlein a trebuit s\ plece `n grab\din Paris, pentru c\ a primit o te-legram\ din partea familiei: erasupus prusac [i n-ar fi fost bine s\fie descoperit acolo, acuzat despionaj, dup\ cum exista o oareca-re fobie `n epoc\ (matematicianulnorvegian Sophus Lie a fost ares-tat [i era s\ fie executat ca spionprusac pentru c\ au descoperit uncaiet cu integrale `n rucsacul lui,ceea ce trebuie c\ erau coduri mi-litare, nu-i a[a?). Din fericire, Fe-lix Klein a sc\pat cu bine din acelr\zboi. Ei bine, doi ani mai târziuFelix Klein avea s\ scrie un eseuprezentat `n momentul angaj\riisale la Universitatea Erlangen,eseu `n care e vorba despre loculpe care-l de]in grupurile de trans-form\ri `n `n]elegerea geometriei.Azi ne referim la acel eseu dreptProgramul de la Erlangen. Para-digma unificatoare a viziunii luiFelix Klein a influen]at enormtransformarea modernist\ a ma-tematicilor, [i `[i p\streaz\ influ-en]a [i azi. Important pentru cul-tura român\ e c\ poetul Ion Barbu,matematicianul Dan Barbilian,un personaj de prim-plan al mo-dernismului românesc, poate fi`n]eles numai prin prisma mo[ -tenirii Programului de la Erlan-gen. Cheia explica]iei apare, de

pild\, `ntr-un text al lui Barbiliandin 1940, unde el vorbe[te despre„universul moral al conceptelor“,cel care ar asigura unitatea depuncte de vedere asupra unor do-menii diferite. Iat\ cel mai rele-vant pasaj din acel text: „Personalm\ consider un reprezentat alProgramului de la Erlangen, alacelei mi[c\ri de idei care, `n ceeace prive[te `ntinderea consecin -]elor [i r\sturnarea punctelor devedere, poate fi asemuit Discursu-lui Metodei sau Reformei `nse[i.Specializ\rii strâmte ori tehni-cit\]ii opace de dinainte de Erlan-gen li se substituie un eclectismluminat. El continu\ adâncireafiec\rei teorii `n parte, f\r\ s\piard\ din vedere omogenitatea [iunitatea ntregului. Astfel, cerceta-rea matematic\ major\ prime[ te oorganizare [i orientare `nvecinatecu aceea a func]iunii poetice, care,apropiind prin metafor\ elementedisjuncte, desf\[oar\ structuraidentic\ a universului sensibil. Lafel, prin fundarea axiomatic\ saugrupal-teoretic\, matematicele asi-mileaz\ doctrinele diverse [i slu-jesc scopului ridicat de a instruidespre unitatea universului moralal conceptelor. ~n acest chip ele`nceteaz\ de a mai fi o laborioas\barbarie ci, participând la des\vâr -[irea figurii armonioase a lumii,devin umanismul cel nou“.

A[adar Programul de la Erlan-gen e la fel de important ca Refor-ma? A[a a spus Barbilian. Atunciimportan]a viziunii lui Felix Kleintrebuie c\ a fost uria[\. Bun, dar ceare de-a face asta cu Republica? Eibine, are, [i `nc\ `n mod esen]ial.Pentru c\ ne nva]\ unde s\ privim`n istorie [i ne arat\ ce pagini me-rit\ povestite. Ne `nva]\ s\ identi-fic\m acele puncte de schimbareale unei culturi, ale unei societ\]i,[i ne sugereaz\ c\ descrierea pro-blemelor fundamentale ale uneiculturi se reduce la caracterizareamomentelor ei de schimbare [i afor]elor care o determin\. A[a in-terpretez eu felul cum o asemeneaviziune organizatoare ar putea fiextins\ c\tre spa]iul literaturii. ~ncazul de fa]\, tensiunea dintre libe-ralismul radical [i conservatoris-mul tradi]ionalist au dat na[tere `nPrincipatele Unite unei `ncord\rial c\rei liman final a fost Româniacare devine regat [i are capacitateade a da na[tere culturii române mo-derne. Vrem s\ caracteri z\m aceas - t\ transformare [i descoperim c\nu putem s\ vorbim despre ea f\r\s\ povestim despre Caragiale. Che-ia de bolt\ a acestei transform\rieste destinul unui adolescent, pe ca-re-l vedem maturizându-se sub ochiino[tri. Iar dac\ m-ai `ntreba cum`mi aleg subiectele romanelor, ]i-a[r\spunde c\ la fel, `ncerc s\ identi-fic evo lu]ii [i transform\ri care

schimb\ substan]a unei `ntregilumi. Povestirea acestor pres-chimb\ri e meseria mea.

Documentarea de care amin -team mai sus are [i un altversant `n afara celui faptic:cel al limbajului. Caragia -lesc, impregnat de ironii [ide referin]e la universull\sat de Nenea Iancu, cu per-sonaje pe care to]i le [tim, dela Cet\]eanul Turmentat laTitirc\ Inim\-Rea. Reu[e[tis\ dai culoare timpului [i s\]ii cititorul `n lumea dejacunoscut\, a lui Caragiale.Ai r\mas cu urme de aici, `npropriul limbaj?

Spre deosebire de fotbali[tii no[tricare revin dup\ un sejur italian cusechele lexicale [i de topic\, te asi-gur c\ nu. Sunt zeci de personaje ncarte, iar fiecare vorbe[te cu o vocedistinct\. Trebuie s\ [tii unde s\ teopre[ti, pentru c\ registrul din ro-man nu este al lui Caragiale. Cinear putea s\ produc\ un Caragialemai bun decât Caragiale `nsu[i?

~mpletirea realului cu fantas-ticul (vezi spre exemplu mo-mentul `n care AlexandruCandiano-Popescu se treze[ teadmonestat de Titirc\) este oalt\ caracteristic\ a Repu -blicii, o libertate pentru careorice istoric te invidiaz\.Cum este, la nivel personal,s\ intri `ntr-o alt\ realitate?

Dar nu e nici un fel de fantastic `nscena aceea! S\ nu amestec\m in-strumentarul. Titirc\ produce unscurt cameo, e un ploie[teanp\c\lit de Candiano, are tot drep-tul cet\]enesc s\-[i exprime deza-probarea. Am folosit `n modesen]ial motive fantastice `n altevolume, de pild\ `n Miruna, o po-veste, atunci când un personajmerge printr-un teritoriu sub -p\mântean pentru a ajunge `n]ara de origine a pove[tilor, saucând `n Venea din timpul diez unofi]er al serviciilor secrete e trans-format `n motan [i continu\ s\-[iserveasc\ ]ara. Acestea sunt moti-ve fantastice. Apari]ia unui perso-naj al lui Caragiale n biografia luiCaragiale nu mi se pare a face par-te din aceea[i categorie.

Investiga]ie asupra apari]ieiteatrului? De unde aceast\form\, roman dublat scenicde teatru?

~n ce alt\ cultur\ teatrul moderns-a dezvoltat `n acela[i moment cuapari]ia unei viziuni critice asu-pra politicii moderne? Hai c\ sun-tem speciali [i cumva frumo[i `nexcentricitatea noastr\. Ion LucaCaragiale e atât de important

`ncât merita inventat\ o formul\literar\ special\ pentru biografiasa, cu o poetic\ aparte, cu o dina-mic\ inspirat\ din lumea textelorsale, o formul\ literar\ care s\ cer-ceteze r\d\cinile lumii lui Cara-giale, [i asta `ntr-un registru câtmai aproape de cel realist. E o re-constiuire literar\, nu un act deimita]ie. E o datorie cultural\ carene ilumineaz\ realitatea prezent\.

Am remarcat cum tot revineacea blestemat\ de telegram\r\t\cit\ – s\ fie o leg\tur\ cuvreo scrisoare pierdut\?

M\ bucur c\ ai prins acest aspectimportant! Una dintre aser]iunilepe care le propun `n Republica ec\ I.L. Caragiale a cules tema scri-sorii pierdute din via]a real\, maiprecis din perioada anchetei ce aprecedat procesul participan]ilorla mi[care. E foarte plauzibil ca te-legrama pierdut\ pe care Candia-no a citit-o `n Pia]\ va fi fost ideeacare i-a sugerat ideea Scrisoriipierdute. ~n perioada aceea existatelegraf, dar nu exista `nc\ tele-fon. Telegrama venea mai repedeca scrisoarea [i putea declan[a orevolu]ie, iar o revolu]ie `n vre-murile `n care exista telegraf, darnu telefon, depinde de zvon, dene`n]elegeri, [i ar\ta exact a[a.

Care ar fi miza final\, azi, aacestui roman? Cu alte cu-vinte, dincolo de interesulliterar, care este constructulpe care `l prezin]i cititoruluiromân?

Ne amuz\m povestind, dar `n ace-la[i timp inform\m [i invit\m lareflec]ie. Sper ca acest roman s\fie o invita]ie s\ redescoperimceea ce este fascinant despre noi,despre cultura român\. Uneori neplace de noi, atunci când spunembancuri inteligente, atunci cândcitim o pagin\ de umor pur `n„Ca]avencii“. La anumite lucrurisuntem foarte buni.

Metehnele nu se schimb\,domnule! {i a[a azi vedemcum iar\ se face vorbire de-spre str\ini, despre cum sun-tem condu[i etc. F\r\ nici onuan]\ politic\, cartea totu[iatinge ni[te teme identitarecare se reg\sesc [i `n prezent –cine suntem, de ce suntem [ieu cu cine votez. E aceea[icomedie, dar pân\ unde [i cât?

Misiunea noastr\ e s\ fim sufi-cient de inteligen]i `ncât s\ `n]ele-gem [i s\ descriem analogiile dintre diverse momente ale trecu-tului [i clipa cea de azi. Nu [tiudac\ avem leacul, dar ar fi inteli-gent din partea noastr\ s\ avemm\car diagnosticul.


10 » dosar

C\t\lin Hopulele

Dan Lungu afirm\ c\ ideeaCoali]iei Sectorului Cultural Inde-pendent circul\ de mai mul]i ani,el doar angajându-se s\ o pun\ `npractic\ [i s\ g\seasc\ mecanismeprin care s\ devin\ func]ional\.„Ar fi greu de formalizat, pentruc\ `n Coali]ia Sectorului Culturalintr\ [i arti[ti independen]i/ scrii-tori, care nu au [i nici nu-[i dorescun statut juridic. ~n organizareaacesteia m\ bazez pe vechea expe-rien]\ de la Club 8, apoi pe expe-rien]a interna]ional\ dobândit\ cascriitor [i organizator de eveni-mente, precum [i pe cea de mana-ger `ntr-o institu]ie public\ de cul-tur\. Discu]iile privind Coali]ia au`nceput `n noiembrie anul trecut“,a declarat Dan Lungu.

Prin scrisoarea deschis\ se so-licit\ reformarea finan]\rii pro-iectelor culturale prin mecanis-mele stabilite de pe Legea350/2005. „Suplimentul de cul-tur\“ a realizat `n 2016 o ampl\analiz\ a subiectului. O concluziea fost c\, din cauza adopt\rii cu`ntârziere a bugetelor municipal[i jude]ean, precum [i sistemuluibirocratic [i comisiilor conserva-toare, adesea ajung s\ fie finan ]atedoar proiecte care fac trimitere latradi]ii, `n special la nivel ju -de]ean, n dauna activit\ ]ilor tine-rilor arti[ti. Mai mult, o parte din-tre bugete nici nu ajung s\ fieepuizate, din cauza deadline-uri-lor foarte strânse. Din acest motiv,cei interesa]i renun]\ de multe orila a le mai depune. „{tim cu to]iic\ arta este f\r\ de pre], dar eapresupune costuri. Credem c\exist\ suficiente resurse locale

pentru transformarea ora[uluinostru `ntr-un model cultural desucces, cu condi]ia ca ele s\ fiecheltuite dup\ priorit\]i coerente,r\spunzând nevoilor reale ale co-munit\]ii creative, `n mod trans-parent [i profesionist“, au preci-zat reprezentan]ii Coali]iei `nscrisoarea deschis\.

Ace[tia au solicitat `mbu n\ -t\]irea mecanismului de finan]\rinerambursabile din fonduri publice

a activit\]ilor nonprofit de interesgeneral `n domeniul culturii, pro-punând trei solu]ii. ~n primul rând,semnatarii doresc organizareamai multor sesiuni de finan ]arepe an, pentru a r\spunde `n modadec vat unui domeniu n care opor -tunit\]ile nu sunt fixe [i nu pot fi`ncadrate `n anumite perioade,cultura fiind un domeniu dinamic[i viu. De asemenea, au sugeratcrearea unui mecanism transparent

pentru finan]area arti[tilor inde-penden]i, nu doar a asocia]iilor [ifunda]iilor. „Legea prevede posi-bilitatea finan]\rii persoanelor fi-zice. Acest lucru nu s-a `n tâmplatpân\ `n prezent `n Ia[i, ora[ `n care exist\ mul]i arti[ti indepen-den]i de diferite vârste, care ar pu-tea beneficia de finan]area proiec-telor lor aristice“, scriu membriiCoali]iei. Ultima solu]ie propus\este crearea unui fond de mobilitate

pentru arti[tii din Ia[i [i pentruoperele lor, ca ace[tia s\ poat\participa la evenimente profesio-nale, festivaluri sau concursuri cese desf\[oar\ `n afara ]\rii. „Datfiind faptul c\ `n perioada ur -m\toare se voteaz\ bugetele [i se`ntocmesc programele pentruacor darea de finan]\ri nerambur-sabile, v\ ru g\m s\ trata]i cutoat\ responsabilitatea solicit\ri-le noastre, contribuind astfel lasprijinirea culturii vii [i la revita-lizarea vie]ii culturale“, conchidautorii scrisorii deschise.

Pentru a putea pune `n contextdemersul arti[tilor ie[eni, „Supli-mentul de cultur\“ a adresat unset de `ntreb\ri câtorva dintresemnatarii scrisorii deschise, `ncalitate de arti[ti, de reprezen-tan]i ai unor asocia]ii sau desus]in\tori ai demersului [i amsolicitat [i opinii din sistemultradi]ional cultural ie[ean, pentrua vedea cum se raporteaz\ la de-mersurile coali]iei, dar [i la pro-blema finan]\rii transparente aactivit\]ilor culturale din Ia[i.

~ntreb\rile„Suplimentului

de cultur\“:

1. Dup\ e[ecul Funda]iei Ia[i – Ca-pital\ Cultural\ European\, pri-marul Mihai Chirica a promis c\va crea o funda]ie care va gestionatoate proiectele culturale ale ju-de]ului, dar ideea pare c\ s-a stins.Crede]i c\ aceast\ Coali]ie poatelua locul l\sat liber? Cum anume?

2. Cum crede]i c\ se vor raportaorganizatorii de evenimente cultu-rale din Ia[i la aceast\ Coali]ie?

MANIFESTUL COALI}IEI SECTORULUI CULTURAL INDEPENDENT DIN IA{I

ONG-urile culturale cer mai mult\ transparen]\ `n finan]area proiectelorO serie de `ntâlniri ale reprezentan]ilor maimultor asocia]ii sau funda]ii culturale, arti[tiindependen]i, manageri culturali [i creativiie[eni a condus la ideea `nfiin]\rii unei Coa -li]ii prin care s\ `[i transmit\ public punctelede vedere [i s\ intre `n dialog cu autorit\]ilelocale. Modelul este reprezentat de ONG-uriledin zona serviciilor sociale, proiecte de

succes precum „Vocea ONG“ sau Federa]iaOrganiza]iilor Neguvernamentale pentruServicii Sociale. Coali]ia Sectorului CulturalIndependent din Ia[i nu va avea `n mod obli -gatoriu personalitate juridic\, spune DanLungu, manager cultural, fost director alMuzeului Na]ional al Literaturii Române dinIa[i [i senator USR. Coali]ia ar urma s\ devin\

o voce important\ `n spa]iul ie[ean [i s\ `icuprind\ pe cei care nu fac parte din nici un„sindicat artistic“. „Suplimentul de Cultur\“ a adresat câteva `ntreb\ri unor semnatari aiscrisorii deschise adresate autorit\]ilor ie [e -ne privind finan]area proiectelor culturale din bani publici, scrisoare care reprezint\, de altfel, actul de na[tere al ini]iativei.


dosar « 11

3. De ce are nevoie sectorul cul-tural ie[ean `n momentul de fa]\:de o finan]are crescut\ a proiecte-lor pe legea 350 sau de o transpa-ren]\ mai mare?

Dan Lungu, scriitor [i senator de Ia[i

1. E mare p\cat c\ Funda]ia pro-mis\ nu prinde contur. Anverguramultor proiecte culturale se vaplafona din pricina reglement\ri-lor stufoase [i neclare care guver-neaz\ institu]iile publice de cultur\.Funda]ia, a[a cum a fost gândit\,cu autorit\]i publice [i univer-sit\]i ca membri fondatori, e sin-gurul instrument care le-ar puteasalva. Coali]ia Sectorului CulturalIndependent nu poate `nlocui oasemenea funda]ie cultural\.

2 [i 3. Aici ar fi multe de spus.Pe scurt, e nevoie de o finan]arerezonabil\, constant\, predicti-bil\, `n virtutea unei strategii co-erente, `n mai multe sesiuni de finan]are pe an, pentru persoanejuridice, dar [i pentru arti[ti inde-penden]i, cu o selec]ie realizat\ deun juriu profesionist [i indepen-dent politic, cu monitorizareadesf\[ur\rii evenimentelor [i m\ sur\rii impactului, cu transpa-rentizarea procesului [i rezultate-lor. Profesionalismul, indepen-den]a politic\ [i transparen]a nevor face s\ cheltuim banii cu fo-los, cu impact. Cred c\ exist\ [i oproblem\ de atitudine a auto -rit\]ilor locale fa]\ de asocia]ii/funda]ii culturale [i fa]\ de ar ti[ -tii independen]i, care trebuieschim bat\ cu timpul. Autorit\]ileau o rigiditate explicabil\, care vi-ne dintr-o birocra]ie stufoas\, dininsuficien]a num\rului de anga-ja]i [i din faptul c\ bugetul e `nmâinile lor. Monopolul asupra re-gulilor [i banilor le confer\ opozi]ie de for]\, nu neap\rat expli-cit\, ci transpus\ `n practici [i`ntr-un mod particular de comuni-care, pozi]ie care nu poat\ fi con-trabalansat\ `n numele indivi-dual al artistului sau al unei sin-gure asocia]ii/ funda]ii.

George Ple[u, managercultural, pre[edinte alAsocia]iei AltIa[i

1. ~n mod cert rolul coali]iei, a[acum `l v\d eu, nu e unul executiv,ci consultativ [i de lobby. Coali]iaar trebui s\ devin\ o voce puter-nic\, care s\ apere interesele secto-rului cultural independent [i s\ajute inclusiv administra]ia local\s\ ia cele mai bune decizii `naceast\ sfer\ de activitate. Aceasta`nsemnând de la conturarea uneiviziuni pe termen lung privindidentitatea [i dezvoltarea cultural\a Ia[ului [i pân\ la modul `n care

sunt cheltui]i banii colecta]i din ta-xele [i impozitele comunit\]ii.

2. Cu cât exist\ mai mul]i ac-tori implica]i `n aceast\ coali]ie,cu atât va fi mai puternic\ voceaei. De aceea, eu sper ca to]i partici-pan]ii independen]i la via]a cultu-ral\ a Ia[ului s\ se al\ture acesteiini]iative.

3. R\spunsul la `ntrebareaaceasta necesit\ câteva pagini deziar, doar pentru a contura un cadru. Pe scurt, culturii i-a fost re-cunoscut din ce `n ce mai mult me-ritul de a putea nu doar spori atrac-tivitatea unui ora[ – atât pentru locuitori, cât [i pentru vizitatori –, ci[i de a regenera, schimba la fa]\, re-vitaliza zone/ cartiere mai pu]indezirabile. Conceptul de „culture-led regeneration“ trebuie s\ repre-zinte una dintre principalele c\r]ipe care administra]ia local\ s\ lejoace pentru a mic[ora decalajulfa]\ de alte ora[e din ]ar\ [i pentrua contura [i mai puternic brandulde ora[ creativ, ora[ al ideilor, alIa[ului. Revenind la finan]area sec-torului independent: sumele de ca-re depind proiecte cu un impactmult mai puternic decât multe acti-vit\]i ale institu]iilor finan]ate deMinisterul Culturii sau Prim\rie/CJ sunt atât de mici raportate la re-zultate, `ncât acordarea transpa-rent\ a acestora e un minimum ne-cesar pentru a da speran]e tinerilortalenta]i c\ ideile lor pot fi puse `npractic\ [i `n Ia[i [i c\ nu e nevoies\ plece la Cluj, Bucure[ti sau `nalt\ ]ar\ pentru a [i le putea realiza.Iar despre eficien]a `n gestionareafondurilor, nici n-are rost s\ com-par\m cum e evaluat\ aplica]iapentru un proiect de 25.000-50.000de lei (cam atât primesc proiecteleculturale independente) fa]\ de câ]ibani ([i mai ales cum) sunt chel-tui]i ntr-o institu]ie de stat, netran-sparent\ [i unde criterile de efi-cien]\ aproape nu exist\.

George Bondor,redactor-[ef al revistei „Timpul“

1. Propunerea ini]ial\ a primaru-lui Ia[ului se dorea probabil om\sur\ administrativ\ menit\ s\flexibilizeze rela]ia Prim\riei cuagen]ii culturali [i s\ diminuezebirocra]ia, inevitabil\, la noi,atunci când vorbim despre fi-nan]\ri din banii publici. Altfel,eu nu cred c\ statul trebuie s\ co-ordoneze activitatea cultural\, s\gestioneze proiectele culturale [inici, Doamne fere[te, s\ propun\proiecte culturale. Poate cel mults\-[i asume unele dintre proiectelepropuse de agen]ii culturali. Cul-tura trebuie s\-[i vad\ de bunul eimers [i trebuie doar s\ fie spriji-nit\, `n limitele legii.

2. ~nainte de toate, cred c\aceast\ Coali]ie trebuie s\ r\ mâ -n\ apolitic\. Oamenii de cultur\care au devenit membri ai unuipartid trebuie s\ `n]eleag\ c\, dinacel moment, asocierea lor direct\cu ini]iativele culturale indepen-dente le aduce acestora din urm\mai multe deservicii decât avan-taje. Dac\ nu au devenit membride partid, ci doar ocup\ func]ii cucaracter politic, atunci nu e nici oproblem\ s\ fie `n continuare [iagen]i culturali activi. Cred c\ es-te condi]ia esen]ial\ pentru ca or-ganizatorii de evenimente cultu-rale s\ fie de acord cu ac]iunileacestei Coali]ii.

3. Ia[ul are nevoie de o fi -nan]are consistent\ a proiectelorculturale, a[a cum se face prin le-gea 350, [i de cre[terea transpa-ren]ei. Sunt foarte bune propune-rile de a avea mai multe sesiuni definan]are `ntr-un an [i de a se fi-nan]a [i creatorii independen]i,nu doar asocia]iile [i funda]iileculturale. Sper c\ doar graba cucare a fost redactat\ scrisoarea

deschis\ a f\cut s\ se vorbeasc\numai despre arti[tii indepen-den]i [i despre crearea unui fondde mobilitate destinat arti[tilordin Ia[i. S\ nu uit\m de celelaltecategorii de creatori, care nu sedefinesc drept arti[ti.

Olti]a C`ntec, critic de teatru

1. O coali]ie este o modalitate deorganizare, `n esen]a ei foartebun\, dar natural era ca ini]iativas\ fi venit din zona independent\[i de freelancing, nu din cea poli-tic\. Dan Lungu e senator, AndreiPostolache e consilier local, ei aula `ndemân\ alte mijloace directede a contribui la `mbun\t\]ireasistemului de sprijin al culturii.Orice form\ de organizare care sevrea func]ional\, inclusiv aceast\Coali]ie, trebuie s\ se nasc\ dininteriorul mi[c\rii culturale alter-native, nu dintr-un impuls exte-rior. Altfel e doar o nou\ form\.Deocamdat\ nu e limpede ce mi-siune `[i va asuma. Conform legis -la]iei, nu va putea gestiona banipublici, adic\ nu se va putea ocu-pa de „toate proiectele culturaleale municipiului“. Rolul ei, dac\se va ajunge la o structur\ organi-zatoric\ real\, ar fi, eventual, deconsiliere a independen]ilor, deconcepere a unor proiecte care s\pun\ `n conexiune mai mul]i ope-ratori culturali nonprofit, de aicisau din str\in\tate.

2. O raportare real\ va fi abiadup\ ce CSCII [i va clarifica rostu-rile [i va avea un mesaj limpedepentru independen]ii ie[eni. Care,evident, au nevoie, trebuie s\ fiesprijini]i [i de la bugetul local. Eusunt un sceptic temperat `n pri-vin]a solidarit\]ii `ntre creatori,dar mi-ar pl\cea de fiecare dat\,deci [i acum, s\ constat c\ m\ n[el.

3. Legea 350/2005 vorbe[te clar,

la articolul 4, despre transparen]\.Transparen]a nu poate fi mare saumic\, ea e obligatorie. Prim\riaIa[i ar trebui s\ stabileasc\ o seriede priorit\]i culturale, altele n fie-care an, pentru varia]ie, dintre ge-nurile care nc\ nu exist\ sau suntemergente pe pia]a cultural\ aora[ului, pe care s\ le finan]ezedup\ o gril\ public\ de evaluare,aplicat\ de exper]i. Nici o pri m\ -rie de pe planet\ nu poate finan]ato]i independen]ii. Ceea ce poate [itrebuie s\ fac\ e s\ stimuleze dez-voltarea unor genuri, sectoarecreative, proiecte, prin subven]io-nare punctual\.

Felix Aftene, pre[edinteal Uniunii Arti[tilorPlastici, filiala Ia[i

1. Coali]ia este n interesul Ia[uluicultural, din ea fac parte cam totcei care au fost `n Funda]iei Ia[i –Capital\ Cultural\ European\ [icare probabil tânjesc dup\ stareade spirit anterioar\ juriz\rii. Euvisam `nc\ de pe atunci la un planB, pe care `l numeam „Capitalanenumit\ a Culturii“, pentru c\ar fi p\cat s\ se sparg\ balonul\sta de speran]a [i entuziasm [i s\nu ne alegem cu nimic din ener-gia pozitiv\ dezvoltat\ atunci. ~nbreasla noastr\, a Uniunii Arti[ti-lor Plastici, lucrurile func]io-neaz\ foarte bine – fiecare artist`[i gestioneaz\ programul expo -zi]ional [i crea]iile.

2. M-a[ bucura s\ intre `naceast\ asociere cât mai mul]i,cum m-a[ bucura s\ apar\ [i altegrup\ri [i asocieri care s\ duc\ la oefervescen]\ cultural\ a Ia[ului.Pentru c\, pân\ la urm\, suntem oasociere de bresle profesionale – oasocia]ie de profesioni[ti, de utilita-te public\, recunoscut\ la nivel gu-vernamental. Ar fi cazul ca alte bre-sle s\ fac\ astfel de asocieri, pentruc\ Ia[ul o merit\. Pot s\ fie [i aso-cieri de neprofesioni[ti. Spre exem-plu, la Timi[oara o mân\ de ingi-neri fac corpuri de iluminat [i audepus ni[te proiecte foarte intere-sante pe povestea aceasta creativ\.Ar fi interesant s\ apar\ [i la noi.

3. Sectorul cultural are marenevoie de finan]are intern\ [i ex-tern\. Intern\, din interiorul ju-de]ului, CJ sau Prim\rie. Aici estenevoie `n special de transparen]\.Nu spun c\ nu exist\, dar dinpunctul meu de vedere `n ultimiiani au fost probleme la CJ. Nu amreu[it s\ primim finan]\ri pentruc\r]i, pentru c\ nu am aflat latimp de depunerea proiectelor.Acum suntem noi cu ochii pe ei,`ns\ ei ar trebui s\ semnalezeaceste proiecte, s\ ofere [i undead line mai lung de depunere,nu de azi pe mâine.


12 » avanpremier\

Lini[tea `n care-]i]ii respira]ia ca s\auzi literatura

Eli B\dic\

Nu de alta, dar a]i pierde o litera-tur\ foarte bun\ dac\ a]i rata pro-za Laviniei Brani[te. Interior zeroeste dovada c\ autoarea „con-firm\ [i `n roman“ – cum se ex-prim\, de obicei, criticii –, c\ aresuficient de mult\ for]\ narativ\`ncât s\ te ]in\ `n priz\ peste 250de pagini, s\ te trag\ complet `ninterioritatea unui personaj caredescrie o genera]ie ntreag\ (PeterPan) [i prin ochii c\ruia se `n -trez\resc alte [i alte genera]ii, s\te cucereasc\ cu o scriitur\ cu-rat\, condensat\, cu adjective folo-site cu zgârcenie, cu un realismfrust, f\r\ menajamente [i f\r\ pa-tetism, cu un roman egal cu sine,frumos [i trist, `nduio[\tor [i dur,coerent [i autentic.

Am citit Interior zero acum maibine de dou\ luni, `ntr-o sâm b\t\noapte, febril, cu o nem\surat\

pl\cere stilistic\ (`n ciuda faptuluic\, desigur, romanul nu are decâtcâteva zvâcniri luminoase), cuzeci de scenarii [i ntreb\ri n cap,cu creionul [i agenda de noti]e ui-tate pe mas\. Am dus lectura pân\la sfâr[itul fizic al volumului, darromanul nu s-a terminat `n min-tea mea, a continuat, pe alocurischi]ând un an mai bun pentruCristina decât cel dintre coperte,deprimant, plin de angoase [ifrici, de deziluzii [i nefericiri, dec\ut\ri, lipsuri, reg\siri, nepotri-viri, supravie ]uiri repetitive. Tre-buie s\ m\rturisesc c\ mi place lanebunie personajul acesta, unecou, un eu narativ recognoscibil[i remarcabil, care vine din prozascurt\ a Laviniei Brani[te [i pe ca-re a[ vrea s\ `l reg\sesc [i pe vii-tor, `n alte c\r]i de-ale autoarei.Poate purta orice masc\, nu con-teaz\, chiar m\ simt ca pe[tele `nap\ n scriitura Laviniei Brani[te.

A[adar, s\ vedem cine e [i ce ecu Cristina, „proprietara“ interio-rului zero, racordat uneori la exte-rior, de cele mai multe ori, ns\, nr\sp\r cu el. Intr\ `n categoria30+, filolog cu studii la Cluj [i Bu-cure[ti, nevoit\ s\ lucreze, pentruun salariu decent [i o oarecarestabilitate, `ntr-o mic\ firm\ deconstruc]ii din capital\. Are unpost de secretar\ [i traduc\toare,cu multe ore suplimentare incluse[i cu nervi m\cina]i de o [ef\ insu-portabil\. Lucreaz\ ntr-un mediutoxic, care o sufoc\, o ncorseteaz\[i limiteaz\ zilnic, dar la care nupoate renun]a din pricina costuri-lor traiului cotidian. Rela]ia cu co-legii s\i este superficial\, nu aunimic `n comun, fiecare zi cu ei este un chin prelungit. Se mut\din garsonier\ `n garsonier\ odat\ la câ]iva ani, [i dore[te cu ar-doare propriul spa]iu, oricât demic, dar nu [i-l poate permite – de-cât dac\ prime[te avansul de lamama sa, de care este `nc\ depen-dent\ financiar. De altfel, mama,plecat\ `n Alicante (Spania) demul]i ani, unde lucreaz\ `n tu-rism, este unicul refugiu, `ntru-chiparea afec]iunii necondi]iona-te, constanta din via]a Cristinei,singurul sprijin real financiar [imoral, cea care ì este aproape fi-zic [i psihic `n toate `ncerc\rileprin care trece. Nu `ntâmpl\tordefini]ia iubirii este descoperit\,dup\ lungi c\ut\ri, `n raport cumama sa: „{i asta e iubirea, elini[tea asta `n care-]i ]ii respi -ra]ia, u[or `ngrozit, ca s\ auzidac\ `ngerul t\u p\zitor mai eacolo“ (p. 259).

Secven]ele suntdecupate cu precizie,nimic nu e gratuit

Protagonista [i naratoarea roma-nului Interior zero este instabil\

emo]ional, o fire neconflictual\,cum se descrie, cu un corp de carenu este mul]umit\ [i o via]\ ruti-nat\, monoton\, banal\. Obi[ -nuit\ s\ nu aib\ a[tept\ri, a[acum pasagerul iubit clujean ì totrepet\, iese ocazional `n faimosul[i hipsterescul Control (mar]ea, se`n]elege), unde, printre „oamenicu haine frumoase [i sufletulvarz\“, sper\ s\-[i g\seasc\ Parte-nerul. {i pare c\ i se `ntâmpl\, laun moment dat, dar e prea frumoss\ fie adev\rat, vorba aceea. Fie-care e[ec atrage dup\ sine un nougust amar.

Este preocupat\ de dezvoltareasa personal\, [i cump\r\ c\r]i, ci-te[te mult, studiaz\ germana pen-tru un posibil viitor mai bun.Cristina are o singur\ prieten\apropiat\, Otilia, cu care mergean de an la Electric Castle. Doar eiì `ncredin]eaz\ o mare parte din-tre temerile [i dorin]ele sale, a[ac\ se simte tr\dat\ când Otilia op\r\se[te pentru a-[i urma nouliubit `n Budapesta.

Cartea este o aglomerare demomente din via]a naratoarei, fie-care dezv\luind `nc\ pu]in, ad\u -gând `nc\ o pies\ de puzzle `n con-struc]ia romanului [i, implicit, apersonajului. Secven]ele sunt de-cupate cu precizie, nimic nu e

gratuit. {i nici o coard\ nu esteciupit\ prea mult sau prea pu]in,textul are echilibru, scenele de im-pact [i tensiunile, ironia [i umo-rul sunt fain dozate. Nu sim]i nicio not\ fals\. Lavinia Brani[te parec\-[i cunoa[te foarte bine perso-najele, c\ este familiarizat\ cu elecu mult timp `nainte de a intra `nroman [i la fel de mult timp dup\.Le construie[te dialoguri vii, des-tine [i personalit\]i credibile [imemorabile.

Nu [tiu cum se cite[te Interiorzero la diferite vârste, dar cred c\e o carte despre fiecare dintre noi,despre realitatea imediat\, desprecapcane [i fugi, un roman limpe-de, actual, direct, curajos. S-a scris([i se scrie `nc\) destul de multdespre Interior zero (nu numai po-zitiv, e adev\rat, dar e bine s\ fiea[a). S-a spus, de pild\, c\ ar fi ro-manul unei maturiz\ri. Sigur c\sunt multiple grile de interpreta-re, iar fiecare cititor `[i va punelentila care i se potrive[te, va ve-dea ce va vrea s\ vad\ `n carteaaceasta ([i `n oricare alta, pân\ laurm\). De un lucru sunt sigur\:este imposibil s\ nu ave]i nici oreac]ie dup\ ce ve]i citi noul vo-lum al Laviniei Brani[te.

Lavinia Brani[te, Interior zero, colec]ia„Ego.Proz\”, Editura Polirom, 2016

Mi-a fost recomandat\ entuziast `n urm\ cu câ]iva ani. Am decis s\ `ncerc [i de atunci nu m-a dezam\git nici m\car o dat\, fie c\ am citit proza ei scurt\adunat\ `n volume – Cinci minute pe zi (Casa de pariuri literare, 2011) [i Escapa da(Polirom, 2014) –, online, prin reviste, fie c\ am parcurs debutul ei `n literaturapentru copii – Rostogol merge acas\ (Arthur, 2016). Iar primul ei roman – Interiorzero (Polirom, 2016) – nu numai c\ nu m-a dezam\git, ci m-a transformat,literalmente peste noapte, `ntr-o fan\ a scriitoarei Lavinia Brani[te. Ceea ce `mi doresc, fire[te, s\ vi se `ntâmple [i vou\.

E greu de f\cut pu]in\ ordine n ideidup\dou\ luni tr\ite n siajul „apoca-lipsei OUG 13“. Culmea, primeledou\ luni din an, la cap\tul unui altan, electoral, n urma c\ruia p\rea c\pe cuprinsul patriei se va `nst\pâniPax Pesedista. Pare acum o naivitates\ crezi c\ majoritatea PSD-ALDE-UDMR, dar [i cu sprijinul unei bunep\r]i din PNL [i PMP, nu va duce la`ndeplinire prin metode ceva mai so-fisticate blitzkriegul pus la cale `nc\din 16 ianuarie de c\tre unealta Ior-dache. Iar deciziile recente ale Cur]iiConstitu]ionale ne arat\ `ncotro arputea merge „istoria“.

S\pt\mâna aceasta s-a ivit `nmod oficial documentul preg\tit depre[edintele Comisiei Europene,

Jean-Claude Juncker, de-acum cele-bra „Cart\“ sau „Carte“ Alb\.

Acum s\ ne punem `n papuciipoliticienilor români de la putere.

Dac\ Europa va c\p\ta dou\ vite-ze, de ce România ar r\mâne un statinsular care s\ urmeze un patternvestic? C\ci, potrivit criteriilor ]\rilorfondatoare ale UE, ar urma s\ fac\parte dintr-un pluton Est [i CentralEuropean „de mâna a doua“. Fraieriar fi Liviu Dragnea, C\lin Popescu-T\riceanu, Kelemen Hunor, ba chiar[i Traian B\sescu, s\ nu profite de oocazie istoric\ de a `ntoarce c\ru]aspre un drum mai bizantin, spre o ra-portare mai lejer\ la statul de drept!

Ungaria lui Viktor Orban, `n ca-re proprietatea statului este trecut\

la vedere `n proprietatea privat\ apoliticienilor, prin legi adoptate lalumina zilei, trebuie s\ le fac\ cuochii majorit\]ii politicienilor deazi, h\itui]i zi-lumin\ de DNA. ~ntr-o]ar\ `n care furtul este legalizat numai ai nevoie s\ te ascunzi prin ci-mitire ca s\ prime[ti [paga n pungide un leu la ad\postul ntunericului.

Consultan]ilor lui Liviu Drag-nea trebuie s\ li se par\ foarte ten-tant\ mai noua versiune polonez\de democra]ie, unde puterea a reor-ganizat activitatea Cur]ii Cons -titu]ionale, chiar `n ciuda proteste-lor `n mas\. Polonia este condus\acum de partidul na]ionalist con-servator Lege [i Justi]ie, PiS, carepare tot mai evident a fi modelulconsul tan ]ilor israelieni ai lui Li-viu Dragnea. „Am câ[tigat alegeri-le, dar nu avem dreptul s\ d\m legi[i s\ remodel\m Polonia“, a spus li-derul partidului, Jarosław Kac-zyński, `n 2015. ~nlocui]i Polonia cu

România [i ve]i ob]ine mantraPSD-ALDE: „Am câ[tigat alegerile,dar nu avem dreptul s\ d\m legi [is\ remodel\m România“. Polonia aajuns `n situa]ia `n care ComisiaEuropean\ ar vrea s\ o vad\ lipsit\de dreptul de vot `n cadrul in stitu -]iilor Uniunii, deoarece, n viziuneaBruxellesului, nu mai respect\principiul fundamental al separa -]iei puterilor `n stat. ~n România,problema cenzurii Cur]ii Constitu -]ionale pare s\ fi fost rezolvat\ prinmut\rile de [ah anterioare, respec-tiv numirile succesive care au avutloc pe parcursul ultimilor ani.

Zi de zi, `n Parlament `ncep s\ fieaduse amendamente unor legi de re-prezentan]i ai majorit\]ii. La primavedere, multe dintre acestea sunt caapa sfin]it\, citindu-le nu ]i ofer\ su-ficient de multe indicii privind scopulfinal pentru care sunt adoptate – m\refer, de exemplu, la modificarea Le-gii Referendumului, dar [i modific\ri

la o Lege a Pescuitului de Cerbi `nNori s-ar putea dovedi `n viitor nece-sare pentru o opera]iune mai ampl\.

Pentru ca tabloul s\ fie [i maisumbru, s\ not\m c\ gloan]elepre[edintelui Klaus Iohannis s-aucam epuizat. Emo]ia public\ nupoate s\ dureze la nesfâr[it, oameniiau totu[i joburi [i vie]i de tr\it, `nvreme ce nicolici sau [erbannicolaimerg n fiecare zi la serviciul lor dinParlament, unde pot schilodi legi [iprincipii chiar [i atunci când vigi-len]a e la cote maxime.

O analiz\ f\cut\ de scena9.roarat\ c\ protestele de strad\ au efec-te destul de reduse `n statele `n careputerea ajunge un monopol [i numai este respectat statul de drept.Ungaria sau Polonia, chiar [i Bulga-ria au avut parte de protestele lor,care `n cele din urm\ nu au schim-bat mai nimic, poate n afar\ de a sefi transformat `n catalizator pentruapari]ia unor noi partide politice.Unele care r\mân `ntr-o ni[\ a lor,vezi [i la noi cazul USR. Pe termenlung, tot mersul istoriei determin\deciziile mari, iar motivele de opti-mism sunt, `ntr-adev\r, pu]ine.


opinii « 13

Doi-zece, prob\!George Onofrei

La ce ne condamn\ mersul istoriei?

M-am uitat la videoclipul de lansa-re. La evenimentul mondial deprezentare a celor mai tehnice teh-nologii, a celor mai inovative ino -va]ii, a celor mai noi nout\]i s-a urcat pe scen\ un domn `mbr\cat`n sacou negru [i cu tricoul negrupe dedesubt – uniforma anun]uri-lor importante. ~ntre degetul mare[i index ]inea un dispozitiv porto-caliu, jum\tate cu taste, jum\tatecu ecran. „Permite]i-mi s\ v\ facdin nou cuno[tin]\ cu telefonulNokia 3310.“ Telefonul ar\ta, da,ca un Nokia vechi, dar un aspectvag `mbun\t\]it – ca o coleg\ de li-ceu pe care n-ai mai v\zut-o decând se `mbr\ca numai `n pulove-re largi [i o `ntâlne[ti pe strad\mai slab\, pe tocuri, cu machiajimpecabil [i ]inut\ office elegant\.Dar e neschimbat\ când `ncepe]is\ vorbi]i. Prezentatorul a conti-nuat s\-i enumere calit\]ile: „areinstalat jocul Snake“ [i „are sone-ria Nokia“. Va costa 50 de euro, vafi colorat. Prezentarea telefonuluiNokia fusese cel mai a[teptat mo-ment al `ntregului eveniment.

Pe de o parte, pot intui motivelepentru care se `ntâmpl\ asta. Cu-nosc mul]i oameni care sufer\ dup\vremurile n care telefonul era ceva

ce puteai folosi cu o singur\ `n -c\rcare pe s\pt\mân\ [i-l puteaisc\pa de la balcon f\r\ prea multeconsecin]e. Nokia 3310 e imagineaemblematic\ a acelui telefon. 17 animai târziu, Nokia 3310 este anti-tele-fonul [i prezentat ca atare. Este`ntoarcerea la via]a când lucrurileerau simple, oamenii nu st\teau cucapetele aplecate `n lumea lor cudiagonal\ de 5,5 inci.

Exist\ `ns\ o explica]ie [i maiinteresant\ a tendin]ei c\tre nos-talgie. Pentru a vinde cu adev\rat,nostalgia are nevoie de un publicmai important decât actualii con-sumatori de 30-45 de ani care `[iamintesc de alte vremuri. Nostal-gia are priz\ la tineri, deoarece„noile tehnologii“ care `i minu-neaz\ pe adul]i sunt, pentru tineri,„tehnologiile cu care au crescut

toat\ via]a“. Pentru ei, un telefon afost mereu ceva cu ecran mare.f\r\ prea multe butoane, cu senzori,GPS [i camer\ foto mai bun\ saumai modest\, n func]ie de câ]i baniai. Ce `nseamn\ vechi pentru noi,pentru ei este un tip nou de inter -ac]iune cu tehnologia. Are butoane,poate fi atins\ mai bine.

Nostalgia are ns\ limite, iar ma-rea `nfierbântare de dup\ anun]ul

Nokia le-a atins. Un articol de peDigi24 care compara Nokia 3310 cuun iPhone 7 se `ncheie cu: „cândconsta]i c\ bateria iPhone-ului s-aterminat de mult [i nu mai po]i nicisuna s\ rezervi o mas\, iar 3310 mairezist\ cel pu]in o s\pt\mân\... `]i egreu s\ spui cine a câ[tigat“. Nu egreu deloc, `i ajut eu.

S\ compari iPhone cu Nokia este ca [i cum ai arunca de la eta-jul 1 un abac [i o tablet\ [i ai ajun-ge la concluzia c\ abacul e mai bunpentru c\ n-a p\]it nimic [i se potface calculele pe el. Cu Nokia daitelefoane oamenilor \ia ciuda]i ca-re `nc\ vorbesc la telefon.

iPhone-ul te ajut\ s\ nu ter\t\ce[ti prin ora[, ]i recomand\localuri pe baz\ de preferin]e [ibuget, te pune `n contact cu prie-tenii, `]i spune s\ `]i iei umbrelacu tine dac\ e cazul, te anun]\ in-stant dac\ s-a `ntâmplat ceva in-teresant n lume [i, dac\ e bine fo-losit, te ajut\ s\ `]i organizezivia]a, economiile [i s\ `]i extinziuniversul cunoa[terii. {i suntdestul de convins\ c\ pe iPhonese poate juca [i Snake.

Am auzit [i eu c\ s-a relansat telefonul cel vechi Nokia cu mare tam-tam. Am citittoate articolele entuziasmate [i toate exclama]iile emo]ionate legate de faptulc\ are preinstalat jocul Snake. ~nc\ `ncerc s\ `n]eleg `nsufle]irea general\.

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Nokia `ntoarce viitorul `n trecut

La câteva luni dup\ un al doileasezon de succes al acestei serii, avenit [i r\spunsul britanic: BBCOne a lansat SS-GB, un serial cu otematic\ similar\, bazat pe un ro-man (publicat [i la noi, `n anii ’90)al unui popular autor de thrillere,Len Deighton.

Dac\ `n lumea imaginat\ deDick ac]iunea se petrece `n anii’60, `ntr-un univers `n care for]eleAxei au câ[tigat cel de-al DoileaR\zboi Mondial, iar America este`mp\r]it\ `ntre Japonia Imperia -list\ [i Germania nazist\, laDeighton scenariul este lejerdiferit, dar la fel de sinistru.

Ac]iunea din SS-GB se desf\ -[oar\ `n 1941. Opera]iunea „Leulde mare“ a fost un success, iar An-glia a fost cucerit\ de armatele ger-mane. Regele este nchis n TurnulLondrei, Winston Churchill a fost

executat, restul familiei regale s-arefugiat `n Noua Zeeland\. Totjocul r\zboiului a fost dat pestecap: Statele Unite nu au apucat s\se angajeze n acest conflict r\maseuropean [i sunt silite s\ coexiste

cu noua ordine german\ din Eu-ropa. Pactul Ribentropp-Molotov`nc\ n-a fost `nc\lcat [i sovieticiisunt aproape alia]i cu Hitler.

Literatura lui „{i dac\?...“

Ucronia sau istoria alternativ\ afost foarte mult\ vreme un subgenal literaturii SF, vizita nu foartedes de c\tre autori. Istoria lui este`ns\ mult mai veche, c\ci `nc\ di-nainte de Christos, `n Cartea a IX-adin Ab urbe condita, romanul Ti-tus Livius [i-a pus `ntrebarea, ce s-ar fi `ntâmplat dac\ AlexandruMacedon, `n loc s\ mearg\ spreOrient, s-ar fi extins spre Apus [iar fi intrat `n conflict cu Roma.

Dintre subiectele ucroniilor,pare deosebit de popular, mai ales`n lumea anglo-saxon\, acest sce-nariu alternativ `n care Axa (`nspecial nazi[tii) [i nu Alia]ii suntcâ[tig\torii ultimei conflagra]iimondiale. Iar „istoria“ acestuisce nariu dateaz\ chiar de dinain-tea r\zboiului.

Primul exemplu nu este o isto-rie alternativ\ propriu-zis\, ci unroman speculativ fiindc\ a ap\rut`n Europa `n 1937. Noaptea svas-ticii de Katharine Burdekin (subpseudonimul Murray Constan-tine) se inspir\ din afirma]ia luiHitler c\ „Reichul va dura 1.000 deani“ [i descrie un posibil viitor`ntr-un moment n care, n Europa,

ascensiunea mi[c\rilor fascistep\rea de neoprit, iar pacifi[tii erau `n stare de orice pentru a nu-l sup\ra de Hitler. Felul `n careKatharine Burdekin `[i ima gi -neaz\ lumea sub nazi[ti este de unrealism terifiant.

„Având `n vedere când a fostpublicat [i cât de pu]in se [tia peatunci despre regimul nazist, ro-manul este ciudat de profetic [i in-tuie[te perfect natura nazismu-lui“, noteaz\ jurnalistul DarraghMcManus `ntr-o recenzie publi-cat\ de „The Guardian“.

Noaptea svasticii

Cartea doamnei Burdekin a fost`ns\ uitat\ vreme de mul]i ani,pentru a fi redescoperit\ `n anii’80. Pân\ atunci, scenariul victo-riei Axei ncepe s\ revin\, discret,`n cultura popular\ `n anii R\zbo-iului Rece. Dar, `ntre timp, sce-nariile care prezentau o victorienazist\ au fost folosite `n timpulr\zboiului, ca propagand\, sau `nprimele istorii alternative peacest subiect, realizate imediatdup\ victoria aliat\, dar r\masefoarte pu]in cunoscute. Un exem-plu este Noi, Adolf I, al autoruluimaghiar Gáspár László, publicat`n 1945, la doar câteva luni de la victorie. Un alt exemplu estepiesa Peace in Our Time (1946) deNoël Coward, dramaturg al c\ruinume se afla trecut `n Cartea nea-gr\ (Sonderfahndungs liste G.B.)

redactat\ de nazi[ti, o list\ cu per-sonalit\]ile britanice [i nu numaicare trebuie ucise dup\ cucerireaAngliei. Pe aceast\ list\ mai figu-rau aproape 3.000 de nume, print-re care se aflau Sigmund Freud,Virginia Woolf, H.G. Wells [i Aldous Huxley.

De fapt, lumea descris\ de LenDeighton `n SS-GB nu este pur\fic]iune. Atât scriitorul, cât [i sce-nari[tii adapt\rii BBC au consul-tat planurile reale ale invaziei [iplanurile (extrem de precise [iam\nun]ite) pentru regimul cetrebuia instalat de c\tre nazi[ti.Din acest punct de vedere, SS-GBeste cât se poate de realist.

Realit\]i alternative

Exist\ o list\ foarte lung\ de is-torii alternative care prezint\ vic-toria nazist\. Este un subiect ce afost abordat atât `n c\r]i, cât [i `nfilme, `n seriale TV (de exemplu,unele episoade din Star Trek),chiar [i `n jocuri video (francizaWolfenstein, printre ele).

Câteva sunt foarte cunoscute,altele nu.

Al\turi de Omul din castelul`nalt, scris de Phillip K. Dick `n1961, o astfel de lume este decorullui Fatherland, roman de RobertHarris din 1964 (adaptat de HBO`n 1994, cu Rutger Hauer `n rolulprincipal), The Sound of HisHorn, roman din 1952 al diploma -tului britanic John William Wall,It Happened Here, film britanicdin 1964. Hitler [i nazi[tii sunt deasemenea subiectul, `n cheie fan-tastic-umoristic\, a seriei de filmeIron Sky, iar Phillip Roth `[i ima -gineaz\ [i el o Americ\ fascist\ `nThe Plot Against America (2004).

~ns\, oricât de lung\ esteaceast\ list\, subiectul abia acumeste cu adev\rat popular.

Scriitorul Matt Mitrovich esteun expert al istoriilor alternative –„un subgen al fic]iunii al c\rei au-tori schimb\ istoria `n pove[tilelor“. Cele legate de un alt dezn-od\mânt al celui de-al DoileaR\zboi Mondial sunt, `n opinialui, cel mai populare `n lumea an-glo-saxon\. „Scenariul `n carenazi[tii câ[tig\ este cel mai popu-lar `n Anglia [i Statele Unite, fi-indc\ aceste ]\ri nu au experien]aocupa]iei naziste“, spune Mitro-vich. „De exemplu, `n Fran]a, nuprea vezi astfel de pove[ti. Ei [tiuce `nseamn\ s\ fii ocupat de


14 » interna]ional

Nazi[tii au cucerit lumea:fascina]ia unui scenariu apocaliptic

Suplimentul lui Jup

Nou-ap\rutele studiouriAmazon au dat lovituracu Omul din castelul`nalt, adaptarea TV aucroniei scrise de PhillipK. Dick `n anii ’60.


interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

PE SCURTn Peisajul Bauerngarten al austriacului Gustav Klimt a pulve -

rizat recordul mondial dup\ ce a fost vândut la licita]ie, la Sothe-by’s, pe 1 martie, pentru uluitoarea sum\ de 59,6 milioane de dolari.Ini]ial, tabloul a fost estimat la 45 de milioane de dolari.

n Brian Cullinan [i Martha Ruiz, cei doi contabili responsabilipentru gafa istoric\ de la gala premiilor Oscar, au `nceput s\primeasc\ amenin]\ri cu moartea, iar angajatorii lor, firma Price-waterhouseCoopers, le-a asigurat g\rzi de corp.

n Pove[tile se schimb\ conform politicilor actuale: filmul Fru-moasa [i bestia, remake cu actori al celebrului desen animat,prezint\ primul personaj gay din `ntreaga istorie Disney.

n Filmarea cu Charlize Theron prezentând Oscarul pentru celmai bun film str\in a fost cenzurat\ `n Iran: corpul actri]ei a fostacoperit de pete negre, grosolan realizate, pentru a ascunde rochiaDior considerat\ prea decoltat\ de pudicele autorit\]i religioase.

nA ncetat din via]\ Gustav Metzger, activist politic [i pionier alartei auto-distructive – mi[care lansat\ `n anii ’50 ca protest`mpotriva consumerismului. Metzger a fost cel care l-a inpsirat pechitaristul Pete Townshend de la The Who s\ `[i distrug\ chit\rilepe scen\.

nBilly Corgan (Smashing Pumpkins) a recunoscut ntr-un inter-viu c\ `n 1991 s-a gândit serios s\ se sinucid\ când a v\zut c\ al-bumele Nirvana [i Pearl Jam au avut un succes mult mai maredecât albumul forma]iei sale. Dup\ ce a ie[it din depresie, Corgan ascris cântecul Today, al c\rui succes a fost considerabil.

n ~n Fran]a, `n ultimii zece ani, fil mele vechi, de pat-rimoniu, au `nregis-trat un succes cres -când dup\ ce au fostprezentate `n s\lilede cinema. Printrecele mai c\utate fil -me `n 2015, de exem-plu, de mare success-au bucurat Circulde Charlie Chaplin(84.000 de specta-tori), Jour de fête deJacques Tati (74.500)[i Cântând `n ploaiede Stanley Donen [iGene Kelly (73.200).

nazi[ti, nu mai trebuie s\ `[i ima -gineze acest lucru.“

„Istoriile alternative ocup\ oni[\ special\“, spune Gavriel D.Rosenfeld, profesor de istorie la uni-versitatea Fairfield [i autor al stu -diului The World Hitler NeverMade: Alternate History and theMemory of Nazism. „Genul arefanii lui, oameni chiar foarte dedi-ca]i. Dar nu s-a bucurat niciodat\de o popularitate de mas\“. Omuldin castelul `nalt este primul astfelde produs alt-history care a atras unpublic ce a ignorat [i ignor\ genul.

Lumea `n care am fi putut tr\i

De ce aceast\ popularite? Ce o ex-plic\? „Ipoteza mea“, spune Ga -vriel D. Rosenfeld, „este c\ Omuldin castelul `nalt poate fi v\zut caun fel de analogie cu America post9/11. S-ar putea face paralele:celulele teroriste, The Patriot Act– suspendarea libert\]ilor civile,Guantanamo, Abu Ghraib – tortu-ra. Spectatorii pot vedea, poate, `naceast\ premis\ alternativ\ o re-flec]ie a unei ]\ri pe punctul posi-bil de a deveni fascist\. Serialul arputea fi `n]eles nu ca o alegorie alumii `n care tr\im, ci a celei `n

care am putea tr\i dac\ vom l\sagarda jos“.

Dar, `n ce prive[te Omul dincastelul `nalt, nu brutalitatea unui regim nazist st\pânindAmerica a impresionat cel maimult, ci ceva [i mai tulbur\tor.„Este felul n care serialul prezint\americanii colaborând cu nazi[tii.Spre deosebire de imaginea legen-dar\ a Marii Genera]ii care a lup-tat `n r\zboi [i a salvat lumea detiranie, serialul prezint\ poporulamerican care nu lupt\, ci estedefinit de colabora]ionism.“

Care este adev\ratarealitate?

Matt Mitrovich este [i el de ace -ea[i p\rere: „Interesul pentru is-torii alternative a crescut `n ulti-ma perioad\. Sunt mul]i cei pecare `i atrage ideea c\ tr\im, defapt, `ntr-o istorie alternativ\ fi-indc\ lucrurile nu par a mergeconform planului, iar acesta e unmotiv pentru succesul Omuluidin castelul `nalt. Nu trebuiedecât s\ compari scenariile con-trafactuale [i realitatea. Exist\ oambiguitate care caracterizeaz\istoriile alternative: istoria

real\, cea pe care o cunoa[temeste pus\ `n discu]ie“.

„Valoarea istoriei alternativeeste cea a `ndoielii“, spune Rosen-feld. Iar aceast\ `ndoial\ ampli -fic\ efectul acestor istorii con-trafactuale asupra cititorilor [ispectatorilor.

Spre deosebire de alte scenariide gen, n Omul din castelul nalt,Phillip K. Dick, cu imagina]ia sade autor de SF, `mpinge perversi-tatea [i mai departe. Personajuldin roman, acel Om din castelul`nalt, scrie o carte (`n serial,cartea este transformat\ `ntr-oserie de filme) n care este prezen-tat un alt univers, `n care nunazi[tii au câ[tigat r\zboiul, ciAlia]ii. Este, la prima vedere,universul pe care l [tim, cel al re-alit\]ii noastre.

Dar Dick sugereaz\ c\ niciacel univers nu este cel real, cidoar una dintre realit\]ile alter-native posibile.

~ntr-un prezent `n care filosofii[i oamenii de [tiin]\ investi -gheaz\ foarte serios `ns\[i naturarealit\]ii [i se `ntreab\ dac\ nucumva tr\im ntr-o realitate simu-lat\ ca n Matrix, implica]iile ideiilui Dick nu pot decât s\ dea fiori.

Omul din castelul `nalt, de Phillip K. Dick

Dac\ Cezar Paul-B\descu, coscena-rist [i autorul romanului inspira-tor, Lumini]a, mon amour, a spus laconferin]a de pres\ din România c\„ascunderea sub covor duce la frus-tr\ri“, m\ simt cu atât mai tentat\s\ fiu extrem de sincer\. Lumini]a,mon amour nu mi-a pl\cut nicidpdv literar, nici moral. Nu credcând autorul spune c\ a fost intere-sat de latura social\ a pove[tii, defaptul c\ societatea nu e preocupat\de boala mintal\. Am citit cartea cape o reglare de conturi a eroului/autorului nu doar cu femeia care i-amâncat 10 ani din via]\, cât mai alescu sine, cu faptul c\ n-a reac]ionatprompt când trebuia. E ceva maso-chist aici, `n curajul de a te expunefie [i sub fa]ada autofic]iunii, dar mise pare urât s\-i expui pe ceilal]i,mai ales `ntr-o lume ca a noastr\,unde toat\ lumea se [tie cu toat\ lu-mea. Dar, fire[te, fiind vorba de au-tofic]iune, nu [tim exact cât e auto-biografie [i cât e fic]iune.

Ceva asem\n\tor se `ntâmpl\ [icu filmul, iar C\lin Peter Netzer arecunoscut `n interviuri c\ erapreocupat de rela]iile de codepen-den]\ (el `nsu[i tr\ind câteva), darc\, spre deosebire de povestea dinPozi]ia copilului care era autobio-grafic\, aici a preferat povestea

altuia. A vrut s\ scoat\ cu mâna al-tuia castanele din foc? E un detaliupsihanalizabil. De fapt, orice spu-nem sau facem e interpretabil – [i laasta te `ndeamn\ filmul: s\ `ncercis\ explici [i s\ faci conexiuni dinco-lo de semnifica]ia imediat\.

Cred, deci, c\ Ursul de Aur din2013 a fost pentru Netzer o presiuneprea mare, de care ncepe s\ se elibe-reze abia acum, când a ie[it urm\to-rul film, iar reac]iile sunt amestecate.A[a traduc dezam\girea sa c\ fil-mul n-a `ntrunit aprecierile unani-me ale marilor publica]ii str\ine decinema [i insinu\rile c\ Jay Wei ss -berg de la „Variety“, unul dintre ceimai mari fani & cunosc\tori ai fil-mului românesc, ar fi avut ceva per-sonal cu el din moment ce n-a l\udatfilmul. Bine ar fi ca acest cineast ta-lentat s\ se trezeasc\ din panica de

a face alt film de Ursul de Aur saupentru orice fel de premiu (nevoiade recunoa[tere absolut\ e [i ea psi-hanalizabil\). N-a[ vrea s\ sune ar\utate, dar criticile ar trebui s\-ifac\ `n acest moment cel mai multbine lui Netzer.

~n pofida construc]iei originaledate de montaj (Dana Bunescu, pre -miat\ la Berlin), a imaginii imediate(Andrei Butic\) [i a interpret\rilorpline de sim]ire (Mircea Postelnicu,Diana Cavallioti), Ana, mon amourmi s-a p\rut un fel de Psihanalizapentru to(n)]i, o oper\ de populari-zare a unei discipline foarte necesa-re (cum e psihologia `n ansamblulei), dar cu exemplific\ri str\vezii,[col\re[ti. Opinia mea umil\ e c\scenariul nu era preg\tit s\ intre `nlucru [i c\ i-a lipsit nu doar un realinput din partea unui profesionist

(de[i am `n]eles c\ Vasile Dem.Zamfirescu a fost consultant), darmai ales inteligen]a glacial\ & in-tui]ia replicii unui R\zvan R\dules-cu (cu care Netzer a scris Pozi]ia co-pilului). Netzer a spus la Berlin c\ n-ar fi intrat `n produc]ie f\r\ unscenariu de care era sigur. Asta`nseamn\ c\ era con[tient de pariu.Dac\ spui o poveste doar din un-ghiul unui singur personaj (care re-face realitatea `n fa]a psihanalistu-lui), acesta devine teoretic vinovatpentru toate ne`mplinirile. Fals. S\spui, `n ultim\ instan]\, c\ Toma sepoate ap\ra singur e ca negarea ne-ga]iei. ~n construc]ia temporal\complicat\ a filmului, spectatorul eghidat de indicii `n mare m\sur\lipsite de subtilitate. Povestea nu econstruit\ ca un sistem de coduri pecare spectatorul s\ se simt\ stimulat

s\ le descifreze treptat; dimpotriv\,`]i dai seama destul de repede care eproblema personajelor, de aceea dela un punct ncolo ai sentimentul c\filmul te subapreciaz\, explicându-]ilucruri evidente. Dincolo de natura-lismul scenelor de sex, afec]iuneapsihic\ a eroinei, exprimat\ prinatacuri de panic\, e insuficient [isimplist aprofundat\, lucru vizibildin detalii. De pild\, dac\ faci ata-curi de panic\, nu te duci la oper\ [i`n nici un caz nu te pui ca o clo[c\ nmijlocul rândului.

Mi s-a p\rut c\ Ana, mon amoure mai mult un film de export. Netzeroricum a lucrat mereu dup\ re]eteverificate, `ncepând cu Maria [i tre-când prin Medalia de onoare [iPozi]ia copilului. Curajul de a abor-da un film atât de dificil n-a fost ex-ploatat pân\ la cap\t, pân\ la a facechiar [i un film `ncifrat, ci s-a rezu-mat la un joc exterior de planuritemporale, cu destul de multe ste-reotipuri pres\rate printre osii.

M-am `ntrebat dac\ nu cumvareferirile la biseric\ ([i n carte, [i nfilm ele par din alt\ carte/ din altfilm) [i care par construite din ghili-mele nu reprezint\ oare un accentpostmodern, un citat. Mai [tii, poateabia acum `ncep s\ `n]eleg filmul.Poate c\ filmul e o mare ironie, unmare citat `n citat. Acesta e avanta-jul – [i dezavantajul când pui totulpe umerii eroului.

— O, bun\ ziua, intra]i, v\ rog!Haide]i, nu v\ mai desc\l]a]i! Bebe-tu, unde e[ti? Vino, m\i, [i ia p\l\rialui domnu’ Pele. ~mi da]i voie s\ v\spun a[a? {tiu c\ numele dumnea -voastr\ este mai lung, dar na, a[a v\[tie toat\ omenirea.

— Bine v-am g\sit [i mul ]umescde invita]ie, domnule baron! E oonoare pentru mine s\ cunosc pecineva cu titlu nobiliar. {ti]i, la noi

`n Brazilia, de când ne-a fost recu -noscut\ independen]a, nu prea maiavem aristocra]i.

— A, nu, nu e cazul! Nu sunt barondin \la din c\r]ile de istorie, hi, hi! V\rog s\-mi spune]i simplu, Liviu.

— Prea bine, domnul Liviu. Sin-cer, am crezut c\ sunte]i baron ve -ritabil, altfel nu cred c\ a[ fi onoratinvita]ia. Nu vreau s\ par lipsit demodestie, dar m\ doare genunchiul\sta umflat [i numai de plimb\ri nu`mi arde zilele astea. Acum, dac\ totam venit, o s\ stau cinci minute la ocafea [i eventual v\ semnez peminge.

— Vai, dar se poate, domnu’Pele? Numai cinci minute? Sincer,

speram c\ facem un gr\tar. Amadus din România carne de mititei,un deliciu. E p\cat s\ nu-i ncerca]i.

— Eh, o fi p\cat, dar timpul meueste pre]ios.

— Vre]i s\ spune]i, domnu’ Pele,c\ dac\ a[ fi fost un baron veritabil,a]i fi stat la un mititel cu mine?

— Evident, eram curios s\ cu noscunul. Mai ales dintr-o ]ar\ atât de exotic\ precum a dumneavoastr\.

— Pff, mi cer iertare, cred c\ en-gleza mea este un pic ruginit\. Euam vrut s\ spun c\ nu sunt doarbaron [i dumneavoastr\ a]i `n]elesc\ nu sunt deloc. Desigur c\ sunt.

— Eu cred c\ engleza dumnea -voastr\ este bun\ [i c\ acum

`ncerca]i s\ m\ p\c\li]i numai ca s\v\ l\uda]i c\ m-a]i avut ca musafirla gr\tar.

— A, da? A[a crezi tu, b\i neaPele? Ia stai numai oleac\ pe scaun,s\-]i ar\t. Ce vezi `n poza asta?

— Un palat.— Aha. E casa mea. {i toat\

suprafa]a asta este terenul aferentcasei. Stai a[a, s\ dau cu zum. Cevezi aici?

— Ma[ini, multe ma[ini.— Normal c\ sunt multe. {i toate

sunt ale mele. Deci ce sunt eu?— Un om bogat.— Nu, c\ m\ enervezi. Tu ai

v\zut vreodat\ harta României?

— Recunosc c\ nu. Dar am auzitde Hagi.

— Ia uite aici. Vezi ce verde e? {ibucata asta este a mea. Tot jude]ul\sta practic `mi apar]ine. Dac\trimit vorb\ s\ vin\ to]i pe jos pân\`n Brazilia, vin to]i pe jos pân\ `nBrazilia. Traverseaz\ oceanul `notpentru mine. ~n jude]ul meu, eucentrez, eu dau la poart\, cum s-arspune.

— O, p\i `n cazul \sta, v\ rog s\accepta]i scuzele mele sincere,domnule baron! Se pare c\ nici en-gleza mea nu mai este ce a fost. Pots\ fac eu salata?


16 » fast food

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia Blaga

Psihanaliza pentru to(n)]i

557

Traducere din englez\

Când faci un film psiha -nalitic, `]i asumi faptul c\spectatorul va `ncepe s\psihanalizeze [i el cum sepricepe nu doar tot cevede `n film, dar [i cespui pe urm\ despre el.

`n finan]area proiectelor · rizarea unui tân\r de culoare, gay, dintr-un mediu defavorizat....

Documents