anul 70. iulie—augusnr. 4. t 1939....

108
Anul 70. Iulie—August 1939. Nr. 4. TRANSILVANIA (Buletin de tehnică a culturii.) Nr. 1784/1939. Convocare. ooOOOoo în înţelesul art. 22 din Statute se convoacă membrii Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura popo- rului român — Astra" la Adunarea generală, ce se va ţine sub înaltul patronaj al Maiestăţii Sale Regelui Carol al II-lea, în Cluj, în zilele de 9—11 Septemvrie 1939. Programa adunării: In preziua adunării, 8 Septemvrie, ora 19, reprezentaţie teatrală pentru ţărani: Satul fără hrisov de I. Sârbu, (la teatrul Davila). Sâmbătă, în 9 Septemvrie 1939. Ora 17: Şedinţa preşedinţilor de despărţăminte cu următoarele două referate: 1. Prof. Dr. I. Haţieganu: Educaţie fizică în mediul rural. 2. Prof. Dr. Gr. Benetato: Alimentaţia ţăranului. (Rezultatul unei anchete). 3. Dr. Horia Teculescu: Eminescu şi Transilvania. $edinţa are loc în sala festivă a Palatului Rezidenţei. Ora 20: Seară de cunoştinţă, (în sala festivă a Cercului militar). Ora 20: A doua reprezentaţie teatrală pentru ţărani la Teatrul Davila cu: Satul fără hrisov de I. Sârbu. 193 1

Upload: others

Post on 21-Nov-2019

4 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Anul 70. Iulie—August 1939. Nr. 4.

TRANSILVANIA (Buletin de tehnică a culturii.)

Nr. 1784/1939.

Convocare. ooOOOoo

în înţelesul art. 22 din Statute se convoacă membrii „ Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura popo­rului român — Astra" la

Adunarea generală, ce se va ţine sub înaltul patronaj al Maiestăţii Sale Regelui Carol al II-lea, în Cluj, în zilele de 9—11 Septemvrie 1939.

Programa adunării: In preziua adunării, 8 Septemvrie, ora 19, reprezentaţie

teatrală pentru ţărani: Satul fără hrisov de I. Sârbu, (la teatrul Davila).

Sâmbătă, în 9 Septemvrie 1939. Ora 17: Şedinţa preşedinţilor de despărţăminte cu următoarele

două referate: 1. Prof. Dr. I. Haţieganu: Educaţie fizică în mediul rural. 2. Prof. Dr. Gr. Benetato: Alimentaţia ţăranului. (Rezultatul

unei anchete). 3. Dr. Horia Teculescu: Eminescu şi Transilvania.

$edinţa are loc în sala festivă a Palatului Rezidenţei. Ora 20: Seară de cunoştinţă, (în sala festivă a Cercului militar). Ora 20: A doua reprezentaţie teatrală pentru ţărani la Teatrul

Davila cu: Satul fără hrisov de I. Sârbu.

193 1

Page 2: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Ziua festivă: Duminecă, 10 Septemvrie 1939. Ora 9: Serviciu divin în catedralele româneşti din Cluj. Ora 11: Şedinţa I-a (în sala mare a Colegiului Academic) cu

următoarea ordine de zi: 1. Deschiderea adunării generale. 2. Salutul autorităţilor şi societăţilor culturale. 3. Conferinţa D-lui Prof. I. Lupaş: Problema transilvană în

prima perioadă a domniei Regelui Carol I. 4. Dispoziţii pentru verificarea procesului verbal al adunării

generale. 5. înscrierea delegaţilor prezenţi ai despărţămintelor. 6. Prezentarea raportului general al Comitetului central. 7. Alegerea comisiunilor pentru:

a) Examinarea raportului general; b) înscrierea membrilor noui; c) Examinarea propunerilor intrate în termen reglementar * ) ; d) Alegerea comitetului de censori pe 1939/40 ; e) Modificarea pragmaticei de serviciu şi a Regulamentului fondului

de pensiuni al funcţionarilor „Asociaţiunii". Ora 13: Vizitarea expoziţiei. Ora 13 3 0: Banchet (la Colegiul Academic) **) . Ora 15 3 0: Festivalul Şoimilor (la arena sportivă) **) . Ora 18: Defilarea Şoimilor şi Cortegiu etnografic (în faţa Teatrului

Naţional). Ora 20: Reprezentaţie de gală la Opera Română: Kir Ianulea,

de Sabin Drăgoiu (prima audiţie) **) . Ora 23: Balul „Astrei" (în sala mare a Colegiului academic),

Luni, tn 11 Septemvrie 1939. Ora 10: Şedinţa a H-a (în sala festivă a Palatului Rezidenţei) cu

următoarea ordine de zi : 1. Rapoartele comisiunilor alese în şedinţă şi a comitetului

de censori, despre verificarea socotelilor Asociaţiunii pe 1938 şi ale Internatului de fete pe anul şcolar 1938/39, precum şi asupra proiectului de buget pe anul 1940 al Asociaţiunii.

2. Fixarea locului pentru adunarea generală din 1940. 3. închiderea adunării generale. Din şedinţa plenară a comitetului central al „Asociaţiunii",

ţinută la 5 August 1939.

Dr. Iuliu Moldovan m. p., Nicolae Băilă m. p., preşedinte. secretar.

*) Eventuale propuneri au să fie înaintate, în scris, prezidiului „Asocia­ţiunii", Sibiu, str. Şaguna Nr. 6, cu cel puţin 8 zile înainte de adunarea generală.

**) Pentru incartiruire, banchet şi manifestările artistice, participanţii se vor anunţa, cel mai târziu până la 5 Septemvrie a. c, d-lui preşedinte al des­părţământului Cluj, Dr. Iuliu Haţiegan, str. Mico Nr. 3.

194

Page 3: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Introducere Anul care a trecut a fost pentru „Asociaţiunea" noastră de

o deosebită însemnătate, căci a fost unul dintre cei mai rodnici în muncă folositoare ţărănimei si ne-a adus încadrarea „Astrei" în programul de muncă al Serviciului Social.

Rodnicia muncii noastre reiese din raportul general, care urmează. Ţin totuşi să amintesc în mod deosebit numărul mare de şcoli ţărăneşti care au funcţionat în anul trecut cu 5773 de elevi ţărani şi ţărance, munca intensă şi rodnică, desfăşurată de Regionala noastră din Banat şi activitatea exemplară a organiza-ţiunei Şoimii Carpaţilor.

Ţin mai departe să amintesc cu adâncă recunoştinţă atenţia deosebită, de care s'a bucurat „Asociaţiunea" noastră din partea Ministerului Educaţiei Naţionale şi a Ministerului Agriculturii.

Participarea „Astrei" la un program de muncă culturală, care să cuprindă toată ţara, a fost o veche dorinţă a conducerii noastre. încadraţi într'un program comun de activitate aveam speranţa că putem pune la îndemâna tuturor experienţa de aproape opt decenii a „Astrei" şi să contribuim, în frăţească emulaţie cu organizaţiile culturale ale celorlalte provincii, la progresul vieţii culturale româneşti. Era firesc, ca în această colaborare să se păstreze autonomia, statutele noastre şi dreptul de iniţiativă, con­tinuând a realiza şi un program propriu de muncă, menit să păstreze şi să pună în valoare comoara specificului nostru etnic.

In dorinţa noastră de colaborare am întâlnit o perfectă în­ţelegere din partea d-lui Ministru Guşti, care pregătea din înalta iniţiativă a Majestăţii Sale proiectul de lege pentru organizarea culturală, şi în acest întreg timp de mulţi ani de pregătire a pă­strat un permanent contact cu conducerea „Astrei" în vederea aflării celei mai potrivite soluţiuni pentru o cât de rodnică par­ticipare a „Astrei" la noua organizare culturală. Legea Serviciului

195 1*

Page 4: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Social precizează această nouă organizaţiune, impresionantă în larga ei concepţiune şi de o nebănuită bogăţie în posibilităţi de muncă pentru înălţarea şi armonizarea vieţii satelor noastre.

Art. 15 al acestei legi prevede : „In ţinuturile în care func­ţionează o societate culturală, cu ramificaţii pe tot cuprinsul lor şi cu activitatea prevăzută de această lege, ea poate fi însărcinată cu aplicarea Serviciului Social în ţinuturile respective, statutele ei rămânând neschimbate.

Celelalte societăţi culturale, persoane juridice, 'sunt datoare să-şi însuşească programul de activitate al Serviciului Social şi să colaboreze cu Căminul Cultural ca o secţie a lui, fiind libere, în acelaşi timp, să-şi urmărească scopurile speciale înscrise în statute. Nerespectarea acestei prevederi, care ar duce la stinghe-rirea activităţii Căminului Cultural atrage după sine o intervenţie motivată pentru retragerea personalităţii juridice sau a aprobării de funcţionare".

In vederea încredinţării cu aplicarea Serviciului Social în Ţinuturile Someş, Mureş, şi Timiş, „Asociaţiunea" noastră a mai primit din partea Prezidiului Serviciului Social următoarele adrese interpretative:

„Ca răspuns la adresa D-Voastră Nr. 3438/1938, privitoare la colaborarea „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român Astra", cu Fundaţia Culturală Regală „Prin­cipele Carol", pentru înfăptuirea Legii Serviciului Social, vă facem cunoscut următoarele:

împărtăşim cu aceeaşi căldură dorinţa exprimată de Comi­tetul central ca, în conformitate cu art. 15 al Legii Serviciului Social, „Asociaţiunea", să fie încredinţată cu aplicarea Serviciului Social în părţile Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşului, cu excepţia Căminelor Culturale experimentale, create de Fun­daţia Culturală Regală „Principele Carol", în urma activităţii Echipelor Regale Studenţeşti.

Privitor la Regulamentul Legii, farmula propusă de noi: „Societatea Culturală căreia i s'a încredinţat aplicarea Ser­

viciului Social şi care, conform Legii, îşi păstrează autonomia şi statutele, va fi obligată să realizeze programul Serviciului Social, prin unităţile ei, conform dispoziţiilor legale şi sub controlul şi

196

Page 5: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

directivele organelor de conducere ale Serviciului Social. In ve­derea numirilor, ea va face propuneri Preşedintelui Serviciului Social".

credem că satisface în totul dezideratele Comitetului centrat al „Astrei".

Cum textul Legii este precis, el nu poate fi modificat, întru nimic, prin Regulament. Deci, unităţile şi organele „Astrei" vor fî proprii ale ei, însă numai întrucât nu schimbă deloc denu­mirile şi dispoziţiile Legii.

In ceeace priveşte Regulamentul special, pomenit în adresa D-Voastră din 12 Noemvrie 1938, cum colaborarea dintre noi şi „Asociaţiune" se va face într'un spirit larg, de înţelegere loială şi desăvârşită a marelui serviciu naţional care este împlinirea acestei Legi şi dat fiind garanţiile personalităţilor cari conduc „Astra" şi Serviciul Social, noi credem că se va cădea uşor de acord asupra punerii în aplicare a acestei colaborări şi socotim că un Regulament de aplicare deosebit, nu mai este necesar.

Cu acest prilej, Vă rugăm ca, în vederea numirilor cari ur­mează a fi făcute la judeţe şi ţinuturi, să binevoiţi a ne comu­nica propunerile D-Voastră".

II.

„Urmare la adresa noastră Nr. 11.5651938, privitoare la co­laborarea dintre Fudaţia Culturală Regală „Principele Carol" şi „Astra", pentru înfăptuirea Serviciului Social, Vă facem cunoscut că, potrivit cu art. 15 din Legea Serviciului Social, încredinţăm Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român din Transilvania „Astra" aplicarea Serviciului Social în Ţinutu­rile Someş, Timiş şi Mureş, cu misiunea de a organiza şi conduce Serviciul Social în aceste ţinuturi, conform dispoziţiilor precise ale Legii Serviciului Social şi ale Regulamentului de aplicare al ei".

In coniormitate cu dispoziţiunile art. 3 şi 4. Preşedintele „Astrei" a fost numit membru al Consiliului superior de îndrumare şi membru al Comitetului Permanent.

Din toate aceste dispoziţiuni şi precizări reiese, că în Ţinu­turile Sbmeş, Mureş şi Timiş, „Astra" conduce, organizează şi aplică Serviciul Social, aşa cum o face în celelalte Ţinuturi Fun­daţia Regală „Principele Carol". „Astra" îşi păstrează autonomia şi statutele şi aplică Serviciul Social prin unităţile Asociaţiunii, în

197

Page 6: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

conformitate cu dispoziţiunile legale şi sub controlul şi directivele organelor de conducere prevăzute de lege, din care şi preşe­dintele „Astrei" face parte.

Toate numirile în aceste Ţinuturi se fac la propunerea Comitetului central al „Astrei".

Preşedintele Serviciului Social şi Preşedintele „Astrei" au mai căzut de acord asupra următoarelor dispoziţiuni:

Pentru a corespunde atât legii Serviciului social, cât şi sta­tutelor proprii „Astra" îşi menţine pentru executarea programului propriu de muncă, unităţile sale statutare, obligată fiind în acelaşi timp să înfiinţeze pentru aplicarea Serviciului Social, unităţile prevăzute de lege, urmând a se afla cea mai potrivită modali­tate de colaborare sau chiar îmbinare a Comitetelor sau Sfatu­rilor de conducere pentru o cât mai rodnică activitate.

La sat unitatea de conducere a vieţii culturale este Căminul Cultural, iar Cercul Cultural al „Astrei" va îndeplini funcţiunea secţiei culturale a Căminului.

Programul propriu de muncă, rezervat şi de aici înainte unităţilor statutare ale „Astrei" priveşte problemele: port, dans, cântec românesc, tradiţie, credinţă, teatru sătesc, Şoimii Carpa-ţilor, politica de afirmare etnică şi de apărare culturală faţă de acţiunea organizaţiunilor culturale străine, organizarea pe veci­nătăţi a satelor pentru întărirea solidarităţii şi educaţia eugenică şi biopolitică, având ca centru de preocupare familia românească cu rosturile ei etnice şi creştineşti.

Căminele culturale ale Fundaţiei Regale „Principele Carol" aflătoare pe teritoriul Ţinuturilor Someş, Mureş şi Timiş, se vor încadra în organizaţia „Astrei" pentru aplicarea Serviciului Social, excepţie făcând Căminele culturale experimentale, creiate înainte prin fundaţie în urma activităţii Echipelor Regale studenţeşti.

S'a mai stabilit că Regulamentul de aplicare a legii se va face de comun acord cu conducerea „Astrei", că organele de conducere ale Serviciului Social nu vor lua nicio dispoziţie privind unităţile din Ţinuturile amintite şi nu vor primi nicio intervenţie din partea acelor unităţi decât prin conducerea „Astrei" şi în sfârşit s'a căzut de acord ca toate fondurile ne­cesare organizării şi funcţionării Serviciului Social din acele Ţi­nuturi să fie date exclusiv prin Comitetul Central al „Astrei".

198

Page 7: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Iată principiile normative pentru colaborarea noastră, aşa cum au fost stabilite împreună cu conducerea Serviciului Social. Ele dovedesc o largă şi generoasă înţelegere din partea d-lui Mi ­nistru Guşti pentru rosturile „Astrei" în noua constelaţiune cul­turală şi nu putem decât să-i exprimăm toată recunoştinţa noa­stră pentru faptul, că ne-a asigurat atât independenţa, cât şi iniţia­tiva şi autoritatea pentru o cât mai rodnică organizare şi aplicare a Serviciului Social, păstrând în acelaşi timp neatinse statutele şi autonomia „Asociaţiunii" şi rezervându-i şi pentru viitor un pro­gram propriu de muncă.

Desigur nu motive personale ne fac să ne bucurăm de so­luţionarea dată pentru colaborarea „Astrei" în cadrele progra­mului de muncă a Serviciului Social. Motivul acestei satisfacţii este, că în acest fel, şi numai în acest fel, ni s'au asigurat con-diţiuni de muncă, care vor permite ca „Asociaţiunea" noastră să-şi îndeplinească obligaţiunile aşa cum o doreşte şi aşa cum i-o impun prestigiul şi trecutul ei.

Noi în orice caz suntem hotărîţi, să ne achităm de îndato­ririle noastre în mod loial şi avem toată nădejdea, că din partea conducerii Serviciului Social se va înţelege şi de aici înainte, că o „Astră" puternică, neştirbită în autoritate şi prestigiu şi larg sprijinită, este o condiţiune esenţială pentru reuşita marei încer­cări, care se face şi pentru punerea în valoare a tuturor dispo-ziţiunilor Legii, menite să ducă înainte pe calea progresului ţă­rănimea noastră.

Colaboratorilor noştri le trimitem, pe lângă recunoştinţa noastră, îndemnul, să lucreze aşa cum prestigiul scumpei noastre „Asociaţiuni" o cere, să se ferească de o funcţionarizare şi biro­cratizare a acţiunii culturale, să păstreze apostolatul plin de iniţiativă, care a caracterizat şi dus la izbândă munca „Astrei" în trecut şi să aibă totdeauna înaintea ochilor, că nici Legea, nici rosturile „Astrei" nu sunt servite şi nici încrederea, cu care am fost creditaţi, onorată prin realizări fictive şi muncă de paradă.

luliu Moldoveni, Preşedintele „Astrei".

199

Page 8: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

I.

Activitatea Comitetului central

Problema cea mai de căpetenie cu care s'a ocupat Co­mitetul central în şedinţele sale în anul trecut a fost încre­dinţarea „Astrei" cu aplicarea Legii „Serviciului Social" în Ţinuturile Someş, Mureş şi Timiş. Această încredinţare, care constitue pentru instituţiunea noastră nu numai o cinste de­osebită, dar şi o binemeritată recunoştinţă pentru năzuinţele sale din cei 78 de ani depuse la răspândirea culturii în masele poporului nostru dela sate, s'a făcut în şedinţa festivă din 28 Ianuarie 1939, la care a participat pe lângă membrii Co­mitetului central şi dl Ministru Dimitrie Guşti.

Aplicarea „Serviciului Social" în Ţinuturile încredinţate instituţiunii noastre se află în plină desvoltare şi organizare^ iar la timpul său se va arăta înfăptuirile la care se va putea ajunge, mulţumită concursului, ce ni s'a promis din partea tuturor celor chemaţi să sprijinească gândul cel bun pentru culturalizarea satelor, izvorît din dragostea M. Sale Regelui Carol al II-lea pentru ţărănimea neamului nostru românesc.

Şedinţe.

Pentru rezolvarea actelor mai importante Comitetul central a ţinut, în timpul dela 1 August 1938 până la 1 Au­gust 1939, 20 şedinţe şi anume: 5 plenare, 9 ordinare şi 6 extraordinare, luând în aceste şedinţe 314 hotărîri şi având în multe cazuri opinia comisiunilor de organizare, financiară, a publicaţiunilor, a „Serviciului Social", precum şi a d-lui jurisconsult Dr. L. Borcia şi a d-lui econom Dr. Vasile Bo-loga. Restul actelor, în număr de 4507, intrate în timpul dela 1 August 1938 până la 1 August 1939, au fost rezol­vate pe cale prezidială.

Lucrările administrative au fost conduse de dl vice­preşedinte administrativ Dr. Gh. Moga, iar cele reprezen­tative au fost îndeplinite de dl preşedinte Dr. I. Moldovan,. de dl vicepreşedinte reprezentativ Dr. Gh. Preda sau în lipsa D-sale de dl Dr. V. Bologa.

încredinţări speciale au mai avut şi unii membrii din Comitetul central, între cari trebue să numim în primul rând

200

Page 9: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

pe domnii Silviu Ţeposu, Dr, I, Stoichiţia, Ştefan Pop şi Dr, L. Ionaşiu.

Secţiile.

Raportul secretariatului Secţiilor ş t i in ţ i f ice- l i terare , precum şi rapoartele fiecărei Secţii se publică în extras la anexa I,

Hotărîrile adunării generale din 1938.

In conformitate cu autorizaţia adunării generale pentru construirea, în locul clădirii vechi din str. Şaguna Nr, 8, unui edificiu nou cu 3 etaje, după planul prezentat de dl arhitect A . Cernea, Comitetul central a dat această lucrare d-lui ing.-antreprenor S. Gangolea, care s'a obligat prin contract să termine acest edificiu până la data de 15 Oc-tomvrie 1939. La adunarea generală din anul viitor se va face un raport amănunţit cu privire la această clădire, ară-tându-se suma totală ce se va cheltui cu această construcţie, precum şi modul de amortizare a acestei sume.

Celelalte hotărîri de ordin administrativ au fost exe­cutate în sensul dorinţei propunătorilor şi adunării generale.

Şcoala ţărănească.

O dare de seamă amănunţită asupra acestor şcoli, precum şi tabloul acestora se află la anexa II.

Momente importante, serbări şi comemorări.

Instituţiunea noastră, fiind invitată de a participa la diferite serbări, organizate de alte instituţiuni culturale, şco­lare sau unităţile „Astrei", a răspuns la aceste invitaţii, pre-zentându-se la aceste manifestări culturale delegatul „Astrei",

La adunarea generală a despărţământului Central ju­deţean Sibiu, ţinută la 16 Octomvrie 1938 în fruntaşa co­mună Poiana Sibiului, a ţinut să fie prezent dl vicepreşe­dinte reprezentativ Dr, Gh. Preda, care a şi prezidat această adunare, iar inaugurarea seriilor de conferinţe ale acestui despărţământ în anul 1938/39 a făcut-o tot D-sa, confe-renţiind despre „Progresele psihologiei medicale realizate în Ardeal dela Unire". Tot d-1 vicepreşedinte reprezentativ Dr. Gh. Preda a reprezentat „Astra" la Congresul Presei

201

Page 10: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Provinciale, care s'a ţinut în Sibiu la 30 Octomvrie 1938, precum şi la festivitatea organizată cu prilejul mutării Re­gimentului 36 Artilerie dela Sibiu la Târgu-Jiu şi la sfin­ţirea steagului Legiunii Române din Sibiu în ziua de 1 De­cemvrie 1938.

Comemorarea zilei de 1 Decemvrie 1918 a fost orga­nizată în toate despărţămintele instituţiunii noastre cu fastul cuvenit şi cu programe artistice, executate de Reuniunile corale sau şcolile, cari în urma binevoitorului ordin al Mi­nisterului de Educaţie Naţională, au contribuit în măsură importantă la reuşita acestor manifestări culturale naţionale.

La festivalul comemorării de 1 Decemvrie, organizat de către despărţământul central judeţean Sibiu cuvântul festiv a fost rostit de dl vicepreşedinte reprezentativ Dr. Gh. Preda.

La desvelirea bustului marelui poet al neamului nostru Mihail Eminescu, aşezat din iniţiativa unui grup de intelec­tuali, în frunte cu D-na Prof. Ecaterina Săndulescu, în fru­mosul parc „Pe sub arini" al Sibiului, cuvântul „Astrei" a fost rostit de dl Dr. Vasile Bologa, care a reprezentat in-stituţiunea noastră şi la jubileul de 100 de ani al Reuniunii de muzică germană „Hermania", ţinut în ziua de 28 Mai 1939 în Sibiu.

La congresele „Centralei Caselor Naţionale" şi ale „Ligii Culturale" din anul acesta instituţiunea noastră a fost reprezentată prin dl Ştefan Pop, membru în Comitetul central.

^Colaborări.

In urma dispoziţiilor Legii „Serviciului Social" institu­ţiunea noastră va avea, în mod obligator, colaborarea tuturor Societăţilor şi Reuniunilor din cuprinsul Ţinuturilor Someş, Mureş şi Timiş, iar cu celelalte Societăţi culturale din alte Ţinuturi a păstrat şi va păstra şi în viitor legăturile de prie­tenie şi colaborare pe terenul propagandei culturale.

sPublicafiunile Asociaţiunii.

„Biblioteca Poporală" a continuat să apară şi în anul trecut, tipărindu-se până la data de 1 August 1939 urmă­toarele broşuri:

Nr. 249. Povestiri de I. Creangă.

202

Page 11: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Nr. 250. Povestiri de I. Pop Reteganul. Nr. 251. Calendar pe anul 1939. Nr. 252 —253. Despre cărţile funduare de Dr. Vaier

Moldovan, întocmită după legile în fiinţă de dl Dr. S. Jurca. Dr. 254—255. Cultura pomilor de Ieronim Mardan (re­

tipărirea Nrului 190), Nr. 256. Alexandru Chiorean, alias Bătrâneanu şi rolul

său în revoluţia Românilor ardeleni din anul 1848, de Ştefan Pascu.

Revista „Transilvania" se află în al 70-lea an de apariţie şi se tipăreşte tot numai la 2 luni odată, instituţiunea noastră nedispunând de mijloace băneşti pentru a face posibilă apa­riţia ei lunară. Ca buletin de tehnică culturală revista face servicii deosebite unităţilor noastre din despărţăminte, ele găsind în ea articole şi cronici privitoare la experienţele avute în propaganda culturală, conferinţe model, îndrumări şi dispoziţiuni privitoare Ia aplicarea legii Serviciului Social în Ţinuturile Someş, Mureş şi Timiş.

Comitetul de redacţie al acestei reviste este compus din Domnii Dr. Iuliu Moldovan, Dr. Gh. Preda, Ioan Dăncilă, Dr. D. Stăniloae şi Ioan Sandu, de redactarea ei îngrijin-du-se D-nii Dr. Horea P.-Petrescu şi Dr. Al . Dima.

Colaboratorilor acestei reviste li se aduce şi pe această cale mulţumirile Comitetului central al „Astrei".

In timpul dela 1 Iulie 1938, până la 30 Iunie 1939, a încuviinţat Comitetul central trimiterea, în mod gratuit, di­feritelor instituţiuni (oficii parohiale, şcoli, spitale, închisori, etc.) 7598 exemplare în valoare de Lei 50.186'—, iar des-părţămintelor şi „Cercurilor culturale", pentru înzestrarea şi sporirea bibliotecilor poporale 12.754 exemplare în va­loare de Lei 71.522'—, în total deci 20.352 exemplare, în valoare de Lei 121.708'—.

Contra cost s'au trimis abonaţilor şi diferiţilor solicitatori 7002 exemplare din „Biblioteca poporală" şi „Biblioteca Astra", în valoare de Lei 38.821'—, despărţămintelor noa­stre 4215 exemplare, în valoare de Lei 41.950'—, iar în comision la diferite librării etc. 2987 exemplare, în valoare de Lei 23.397'—.

203

Page 12: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Stocul broşurilor aflătoare în depozit la 30 Iunie 1939, este de 92.660 exemplare, în valoare de Lei 819.469"—.

Biblioteca centrală.

Numărul volumelor din „Biblioteca centrală" a fost cu data de 31 Iulie 1939 de 77.350.

In intervalul dela 31/VII. 1938 până la 31/VII. 1939 s'a primit la Bibliotecă 4025 de cărţi.

Numărul cărţilor împrumutate din Biblioteca centrală în timpul dela 1 August 1938—1 August 1939 a fost de 2593, iar numărul cetitorilor în acelaşi răstimp a fost de 1594.

In Biblioteca centrală se aflau la 31 Iulie 1939 un număr de 4127 de colecţii de ziare şi reviste.

Sala de lectură a fost cercetată în timpul dela 1 Au­gust 1938—1 August 1939 de 2765 cetitori.

Biblioteca centrală a primit în dar următoarele lucrări: 1. 10 ex. din buletinul periodic Nr. 101 —110, publicat

de „Societe belge d'etudes et d'espansion Liege", donate de dl /. Vătăşan;

2. Biblia sacră din 1737, Les aventures de Telemaqe, 1814, (2 volume), Revolutions Almanach din 1796, Dr. Kossmann „Mann u. Weib" (3 volume), Dr. Hayek „Handatlas de Naturgeschichte", Bocacio „Decameron" „Die Kunst" 1913/1914, (12 volume), donate de D-ra Octavia Lupeanu;

3. Oameni şi năzuinţe, Iaşi văzut de contimporani, donate de dl Gr. Tranca-laşi;

4. 6 volume din „Historia de rebus Transylvanicis" de Wolffgangi de Bethlen, donate de dl Iulian Anghel.

Muzeul „Asociafiunii".

In cursul anului de gestiune 1938 39 Muzeul centrala fost înzestrat cu un tablou, în uleiu, al regretatului Ştefan Cicio-Pop, donat de D-na văd. Eugenia Cicio-Pop şi aşezat în sala de lectură a „Bibliotecii centrale".

Intru cât şcoala normală „Andreiu Şaguna", care din 1932 a adăpostit secţia de arme a muzeului nostru, s'a mutat

204

Page 13: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

în localul ei nou şi neavând loc pentru adăpostirea acestei secţii şi mai departe în noul local, această secţie a fost re­adusă în Muzeul central şi depozitată, deocamdată într'o magazie, nefiind loc disponibil pentru a fi expusă într'o ca­meră din Muzeul central.

Secţia fotografiilor a fost îmbogăţită cu o fotografie a casei familiei Şuluţiu din Abrud, în care a avut loc în 1848 întrevederea eroului Avram Iancu cu Dragoş, fotografia fiind donată de dl protopop Ioan Simu din Sebeş-Alba.

Tot în anul acesta s'a înmulţit colecţia pictorului Oc-tavian Smighelschi cu 2 tablouri, reprezentând pe părinţii advocatului Dr. V. Munteanu, pentru care tablouri s'a plătit suma de Lei 22.500'—, după ce dl Ştefan Pop, împreună cu dl arhitect Smighelschi, fiul pictorului au constatat şi verificat autenticitatea acestor tablouri.

Comitetul central, în dorinţa de a avea şi un tablou al M. Sale Regelui Carol al II-lea, Augustul preşedinte de onoare al instituţiunii noastre, a cumpărat dela pictorul Sava Albescu un tablou al M, Sale Regelui (bust în haine civile) pentru suma de Lei 10.000'—.

D-nei văd. Cicio-Pop şi d-lui protopop Ioan Simu li se aduce şi pe această cale cele mai vii mulţumiri ale Co­mitetului central pentru donaţiile făcute Muzeului central, iar Şcoalei Normale „ A . Şaguna" pentru păstrarea secţiei armelor, timp de 6 ani, în localul său.

Muzeul central a fost vizitat în timpul dela 1 August 1938 până la 1 August 1939 de 1711 persoane, între cari foarte mulţi vizitatori străini.

Concesiuni de cinematograf.

Pe anul 1938 au fost prevăzute în buget venituri după concesiunile de cinematograf în sumă de Lei 60.000'— şi s'a încasat numai suma de Lei 41.460'—.

Din cauza evenimentelor externe cinematografiştii nu şi-au putut îndeplini obligaţiunile la timp, comunicându-ne aceasta în scris. Pe lângă aceasta un cinematografist ne-a cerut reducerea chiriei, iar altul ne-a restituit concesiunea, primind în schimb alta dela Minister.

205

Page 14: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Mai având numai 5 concesiuni de cinematograf plasate la particulari, cari plătesc „Asociaţiunii" o chirie anuală şi având în vedere că de aici înainte veniturile concesiunilor de cinematograf vor fi tot mai reduse, s'a prevăzut în pro­iectul de buget pe anul 1940 numai suma de Lei 54'000.—.

Pe lângă aceste 5 concesiuni plasate la particulari „Aso­ciaţiunea" mai are concesiuni date în exploatare diferitelor organizaţiuni ale ei judeţene şi orăşeneşti, cari şi-au luat an­gajamentul a plăti „Asociaţiunii" o sumă anuală din venitele cinematografului, însă până în prezent nu am primit nimic de pe urma acestor concesiuni.

Terenurile de case naţionale.

Situaţia terenurilor de case naţionale a fost la 31 Iulie 1939 următoarea: 926 terenuri în tot atâtea comune şi în suprafaţă de 373 jug. 1090 st. p.

In timpul dela 1 August 1938 până la 31 Iulie 1939, a acordat Comitetul central din Fondul „Mihail Kogălni-ceanu", anume creat pentru sprijinirea construirii de case naţionale în despărţămintele şi Cercurile culturale ale insti-tuţiunii noastre, următoarele ajutoare: Cercurilor culturale din comunele Berthelot şi Grăgniş, aparţinătoare la desp. Haţeg, câte Lei 1500'—. Desp. Deva, pentru comuna Sântu-halm Lei 5000'—. Desp. Zlatna, pentru comuna Pătrânjeni-Valea-mică Lei 5000'—, Căminului Cultural din Vad Lei 2000'—. Desp. Alba, pentru comuna Cetea Lei 5000'—. Spesele de asemnarea sumelor de mai sus fac Lei 150'— deci în total Lei 20.150'—.

Tot la Fondul „M. Kogălniceanu", se mai administra depunerea separată la Banca „Albina" Nr. 56.922/86 pentru construirea unei case naţionale în comuna Roşia, jud. Sibiu, care depunere s'a eliberat la cerere suszisei comune, ur­mând a o folosi în sensul indicat.

Subvenţii şi ajutoare

In timpul dela 1 August 1938 până la 31 Iulie 1939 instituţiunea noastră a primit următoarele subvenţii şi ajutoare :

1. Dela Ministerul Educaţiunii Naţionale pentru organizarea şcoalelor ţărăneşti

206

Page 15: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

în ţinuturile din Săcuime, Graniţa de Vest şi Munţii Apuseni . . . . . Lei 500.000 —

2. Dela Ministerul Educaţiunii Naţionale pentru propaganda culturală în ţinu­turile Secuizate, Graniţa de Vest şi Munţii Apuseni , 300.000' —

3. Dela Ministerul Agriculturii şi Dome­niilor pentru iniţiative economice în Munţii Apuseni , 1.000.000 —

4. Dela D-nii Dr. Adrian Iacob, advocat şi Ing. V. Saivan din Cluj, drept ajutor pentru scopurile „Asociaţiunii" în urma beneficiului realizat din vânzarea par­celelor dela grădina „I. Petran" din Cluj „ 330.000'—

5. Dela Ministerul Agriculturii şi Dome­niilor pentru acordarea de premii ele­vilor dela şcoala superioară ţărănească din Şimleul Silvaniei . . . . . . „ 15.000'—

6. Dela T i p o g r a f i a şi Cinematograful „Astra", Braşov , 10.000'—

7. Dela Societatea de Asigurare „Tran­silvania", Sibiu „ 2.000"—

8. Dela Fabrica de vagoane „Astra", Bu­cureşti „ 5.000'—

9. Dela Banca Generală Română, Bucureşti „ 2.000'— 10. Dela Societatea de Asigurare „Steaua

României", Bucureşti , 1.000'— 11. Dela Banca „Albina", Sibiu . . . . „ 50.000'— 12. Dela Banca Românească, Bucureşti . „ 10.000*— 13. Dela Industria Sârmei, Cluj . . . . „ 5.000'— 14. Dela Banca Centrală pentru industrie

şi comerţ, sucursala Sibiu . . . . „ 2.000'— 15. Dela Societatea de Asigurare „Prima

Ardeleană", Cluj „ 1.000'— Din subvenţiile primite dela Ministerul Educaţiunii Na­

ţionale de* Lei 500.000'— şi Lei 300.000'— şi din suma de Lei 71.657'— rămasă din subvenţia de Lei 400.000'— pri­mită tot dela acest Minister, care a fost raportată în raportul

207

Page 16: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

general pe anul 1937/38, s'au distribuit şi cheltuit sumele spe­cificate mai jos.

Pentru funcţionarea şcoalelor ţărăneşti din Secuime, Gr. de Vest şi Munţii Apuseni s'a acordat următoarele aju­toare şi anume: 1. Despart. Diciosânmărtin Lei 8.000'— 2. „ Ozun-Treiscaune „ 16.800'— 3. „ Miercurea-Ciuc pt. întreg jud. „ 40.000"— 4. „ Odorheiu 15.000' — 5. „ Ocland-Odorheiu 30.000'— 6. „ I. G. Duca-Odorheiu 5.000'— 7. „ Reghin 10.000'— 8. „ Tg.-Mureş pt. întreg jud. . „ 25.000'— 9. „ Tg.-Săcuesc , 10.000 —

10. „ Şimleul-Silvaniei „ 23.807 — 11. „ Sighet 15.000'— 12. „ Vişeu-Maramureş . . . . „ 5.000 — 13. „ Salonta „ 10.000'— 14. „ Oradea „ 20.000 — 15. „ Tinca-Bihor 5.000 — 16. „ Zlatna . „ 10.000 —

Total . Lei 248.607 — S'a acordat despărţământului Baraolt-Treiscaune suma

de Lei 5000'— pentru cumpărarea câtorva costume naţio­nale ca să se introducă portul naţional în acea regiune. S'a cumpărat cu suma de Lei 2500'— un număr de 100 ex. din lucrarea D-lui Dr. V. Bologa „Colinde populare din Ar­deal" spre a fi distribuite despărţămintelor din Săcuime şi Graniţa de Vest.

S'a acordat Regionalei „Astra Bănăţeană" Timişoara, suma de Lei 20.000, pentru tipărirea de broşuri cu litere cirilice pentru Românii din Valea Timocului.

S'a cheltuit suma de Lei 543.895 pentru cumpărarea a 57 aparate de proiecţiuni „Avizo", cu 57 acumulatori electrici şi 22 buc. diafilme din Istoria Românilor (35 dia-filme au fost cumpărate în anul 1938), cari au fost distribuite despărţămintelor din Secuime, Graniţa de Vest şi Munţii Apuseni. Cheltuielile avute cu trimiterea banilor, transportul aparatelor şi împachetarea lor, au fost de Lei 7165'—.

208

Page 17: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Din subvenţia de Lei 1.000.000'—, primită dela Mini­sterul Agriculturii şi Domeniilor, Bucureşti, pentru iniţiative economice în Munţii Apuseni, s'a asemnat suma deLei600.000'—

d-lui Ioan Popa, inspector al Serviciului Social la Căminul judeţean Alba, pentru organizarea de Cooperative săteşti în acest judeţ. Cu asemnarea acestei sume s'a cheltuit Lei 430'—.

Din subvenţia de Lei 500.000'—, primită la data de 9 Noemvrie 1936, din ordinul Maiestăţii Sale Regelui Carol al II-lea, dela Fundaţiile Culturale Regale, s'a mai asemnat până la 31 Iulie 1938, suma de Lei 35.000'—, drept ajutoare pentru funcţionarea şcoalelor ţărăneşti pe anul 1938/39 şi anume:

Desp. Geoagiu Lei 5.000'—, Mediaş Lei 5.000—, Alba-Iulia Lei 10.000' - , Bistriţa Lei 5.000'— şi Sibiu Lei 10.000—. Cheltuielile cu asemnarea sumelor de mai sus fac Lei 70'—.

Fondurile şi fundaţiunile admini­strate de „Asociafiune".

Toate fondurile şi fundaţiunile administrate de „Aso-ciaţiune", precum şi averea lor, sunt arătate în „Bilanţ", la anexa IlI-a.

Afară de fundaţiunile „I. Bădilă-Moldovan" şi „Nicolae şi Cornelia Rusu", toate celelalte nu posedă decât acţiuni, efecte de Stat şi depuneri spre fructificare la diferite insti-tuţiuni bancare.

Bursele, acordate în cursul anului şcolar 1938 — 1939, din veniturile diferitelor fundaţiuni, fac în total suma de Lei 189.700'— şi sunt arătate în anexa VI, precum şi nu­mele beneficiarului.

Numărul fondurilor şi fundaţiunilor, administrate de „Asociaţiune", în cursul anului 1938, se urcă la 75.

Situaţia financiară a „Asociaţiunii".

Situaţia financiară a „Asociaţiunii" şi a „Internatului de fete" #1 „Asociaţiunii" este arătată la anexele III, IV, despre Bilanţul „Asociaţiunii" pe anul 1938 şi al „Interna­tului de fete" pe anul şcolar 1938—1939 şi în anexele V a) despre bugetul „Asociaţiunii" pe anul 1940, verificate de

209 2

Page 18: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Comisiunea financiară şi de Comitetul de censori, ales în adunarea generală din anul 1938, ţinută în Abrud.

Membrii.

Tabloul membrilor de toate categoriile îl dăm la anexa X., observând şi cu acest prilej, că în acest tablou nu sunt tre­cuţi decât acei membri, cari au fost anunţaţi biroului central şi supuşi aprobării comitetului central.

Propuneri.

De încheiere rugăm Onor. adunarea generală: 1. Să ia act cu aprobare de cuprinsul raportului ge­

neral pe anul 1938/39 al Comitetului central şi cel al Re­gionalei „Astra Bănăţeană" ;

2. Să dea expresiune durerii sale pentru pierderea membrilor şi binefăcătorilor decedaţi ai „Asociaţiunii" (vezi anexa Nr, IX) ;

3. Să mulţumească tuturor binefăcătorilor, cari au făcut donaţiuni în acest an pentru aşezămintele „Aseciaţiunii";

4. Să aprobe darea de seamă a Comitetului central despre gestiunea anului 1938, dându-i descărcarea cuvenită;,

5. Să aprobe bugetul pe anul 1940; 6. Să aleagă pe durata de un an Comitetul de censori; 7. Să fixeze locul pentru ţinerea adunării generale în

anul 1940 şi 8. Să ia dispoziţii pentru verificarea procesului verbal

al adunării generale. Din şedinţa plenară a Comitetului central al „Aso­

ciaţiunii", ţinută la 5 August 1939 în Sibiu.

Dr. Gh. Moga m. p. Nicolae Băilă m. p. vicepreşedinte. secretar.

210

Page 19: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Anexa I.

Activitatea Secţiunilor literare-ştiinţifice ale

„Astrei"

Raportul Secretariatului general

1. In cursul anului de gestiune 1938/39 socotesc necesar a releva două momente în vieaţa Secţiilor noastre. întâiul este caracterul nou pe care dl preşedinte al Secţiilor şi al „Astrei" 1-a dat adunării generale ţinute la Abrud, în zilele de 11, 12 şi 13 Septemvrie. Pentru prima dată s'a pus integral o problemă locală, studiată şi expusă cu competinţă de către membri ai Sec­ţiunilor noastre, în frunte cu preşedintele Dr. Iuliu Moldovan şi cu colaborarea unor intelectuali distinşi. Problema moţilor a fost expusă sub raport general istoric, mai ales în ce priveşte mine­ritul, sub raport economic, sub raportul capitalului biologic uman (Dl Dr. P. Râmneanţu), sub raport şcolar. Dl preşedinte al Sec­ţiilor, în cuvântarea inaugurală a Congresului, a făcut o largă analiză a întregului complex de probleme privitoare la populaţia Munţilor Apuseni şi a precizat drumurile de îndreptare.

A fost o argumentare edificatoare de felul cum ştie studia „Astra" probleme vitale ale unui ţinut. Şedinţa festivă a Secţiu­nilor a avut de conferenţiar la Abrud pe marele cărturar şi dascăl al neamului dl N. Iorga, care a vorbit despre „Iredentismul istoric maghiar faţă de Români". Ţinem să-i aducem şi pe aceasta cale respectuoase mulţumiri. Tot acolo dl I. Chinezu a vorbit despre Octavian Goga.

Al doilea moment important, pe care cred necesar să-1 relev, este încredinţarea „Astrei" cu executarea în Ardeal şi Banat a legii „Serviciului Social", fapt prin care se vor pune şi Secţiu­nilor nou* obiective şi eventual o nouă organizare. Cum însă până azi Legea Serviciului Social s'a mărginit, cum era şi firesc, la or­ganizarea cadrelor, încă nu s'a putut elabora un plan nou pentru preocupările din viitor ale Secţiunilor noastre.

211 2*

Page 20: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

De aceea ele s'au mărginit la activitatea după vechiul pro­gram, în Secţiunile respective, precum aţi binevoit a vedea din rapoartele speciale.

Subscrisul, în calitate de secretar al Secţiilor am ţinut, în cursul anului trecut, ca primă datorie, să fac prin presă o întinsă publicitate referitoare la activitatea „Astrei" în general şi la locul ce i se cuvine în Serviciul Social.

Am continuat şi anul trecut, cu mai puţine articole însă ca mai înainte, să susţin interesul maselor poporale pentru „Astra", prin ziarele pentru popor.

Am examinai mai multe manuscrise pentru „Biblioteca po­porală" a „Astrei", dintre cari pe două le-am recomandat pentru publicare. Una este o colecţie de poezii poporale din Banatul jugoslav, adunate de doi ţărani localnici.

Grupul redacţiei „Tribuna" a organizat o serie de festivaluri culturale, cu conferinţe, în mai multe localităţi, în cadrul despăr-ţămintelor noastre. Am ţinut în aceste cadre, două conferinţe: la Dej şi la Beiuş, vorbind despre: „Note caracteristice ale litera­turii ardelene".

Am mai ţinut o conferinţă la Blaj. Am colaborat la revi­stele „Transilvania" şi „Gând românesc". La deschiderea stagiunii Teatrului Naţional din Cluj am vorbit despre O. Goga.

Nu pot încheia acest raport fără a arăta că multe dintre Secţiunile noastre au material ştiinţific şi de popularizare gata de tipar, dar că din lipsă de fonduri sau nu poate fi tipărit sau e nevoit să apară în alte edituri, cum e cazul volumului dlui Dr. V. Stanciu : „Minunate sunt lucrurile tale", o lucrare aşa de potrivită în editura „Astrei". Poate se vor afla pe viitor mijloa­cele fără de cari o activitate ştiinţifică rămâne necunoscută şi ne-fructificatoare în masele poporului, pentru luminarea şi îndrumarea cărora lucrează „Astra".

Ţin să mai arăt că împrejurările cunoscute de toţi ce se ţin lanţ din toamna trecută, nu au fost favorabile unei intense activităţi culturale nici în cadrele Secţiilor.

2. Secţia literară. In cursul anului membrii Secţiei nu au ţinut şedinţe, nefiind probleme de discutat privitoare la Secţie. Dl I, Breazu avea în pregătire voi. II. din Prozatorii ardeleni, dar nu s'a putut ajunge la editarea lui fiindcă primul volum se

212

Page 21: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

desface greu şi din încasările după acesta urma să se suporte cheltuiala cu tipărirea celui de al doilea.

Singuratici membri ai Secţiei au îngrijit publicaţii de ale „Astrei". Dl I, Chinezu a redactat Gând românesc, care în cursul anului trecut, din aceeaşi lipsă a mijloacelor materiale abia a putut apare în 3 volume, concentrând aici un material valoros, cultural şi li­terar. Dl Horia Petra-Petrescu a îngrijit şi redactat Calendarul din Biblioteca poporală a „Astrei". I. Agârbiceanu a revizuit alte nu­mere din Biblioteca poporală pe anul trecut şi a recensat material intrat pentru biblioteca pop. pe 1939.

Dnii I. Agârbiceanu, I. Breazu şi I. Chinezu, la invitarea unor despărţăminte ale „Astrei" au ţinut conferinţe în mai multe centre din Ardeal. Dl Al . Dima a redactat „Transilvania".

Aproape toţi membrii Secţiei şi-au continuat şi anul trecut activitatea pe teren cultural, ştiinţific şi literar. Păcat că din lipsă de mijloace lucrările multora, intrând în programul „Astrei", n'au putut apare în editura sa.

Secţia salută aşezarea la Cluj a membrului său activ dl Lucian Blaga, de colaborarea căruia va fi bucuroasă, intrând într'un domeniu care formează o preocupare principală a „Astrei" în mediul rural.

3. Secţiunea femenină a „Astrei", în anul 1938—1939, independent de voinţa noastră, a ţinut doar cele două şedinţe reglementare şi obligatorii, impuse Secţiunilor „Astrei", sub pre­şedinţia D-nei Constanţa Bogdan-Duică.

In prima şedinţă s'a fixat programul de lucru pe întreg anul. Tot în aceaslă şedinţă, s'a decis locul şi felul unde se vor ţine şezătorile. S'au fixat cartierele: Avram Iancu, Dâmbul Ro­tund, Iris şi Cărămidari. S'au mai împărţit subiectele conferinţelor şi programul artistic al şezătorilor.

In programul de lucru s'a mai cuprins şi confecţionarea co­stumului naţional, caracteristic regiunii Cluj şi răspândirea lui. Aceasta datorită faptului că acest costum nu este cunoscut. Cu acest p/ilej şi din această şedinţă, ne permitem să rugăm pe Domnul profesor Vuia, directorul Muzeului Etnografic, să ne ajute să scoatem modelul după piesele aflătoare în Muzeu şi astfel să-1 putem reconstitui şi oferi marelui public românesc dornic să-1 aibă.

213

Page 22: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Din cauza evenimentelor externe şi a concentrărilor interne ce s'au ivit în cursul anului, abia s'au putut ţine, pentru lucră­toare, ucenice şi meseriaşe următoarele conferinţe şi şezători: La şcoala din „Avram Iancu" :

1. In 19 Februarie, D-na Nora Lemeny a vorbit despre „Creşterea copiilor".

Elevele şcoalei normale de învăţătoare, sub conducerea D-rei directoare Ioana Gabor, membră în Secţiune, au realizat fru­mosul program al şezătorii.

2. La 26 Februarie, D-na Constanţa Bogdan-Duică, preşe­dinta Secţiunii, a vorbit despre „Constituţie", îndemnând pe cei prezenţi să ia parte în număr cât mai mare la serbările dela Alba-Iulia.

Elevele şcoalei primare Nr. 2, conduse de D-na Ianculescu, au executat programul artistic, compus din coruri, exerciţii ritmice şi piesa „Economia".

3. La 1 Martie D-ra Gafiţa Copriş, membră în Secţiune, a vorbit despre frumuseţile şi bogăţiile Ţării, cu proiecţiuni.

Elevele şcoalei Nr. 7 conduse de Doamnele Elena Şenchea şi Paraschiva Sopa, au executat frumoase coruri, jocuri naţionale, exerciţii ritmice şi străjereşti etc.

4. La 19 Martie D-ra Leontina Nemeş, profesoară la liceul Regina Măria şi membră în Secţiune, a vorbit despre „Exemple frumoase în lumea veche".

Elevele liceului conduse de D-sa au executat frumos pro­gramul artistic.

5. 26 Martie, Dna Alma Popovici a pregătit conferinţa „în­grijirea Sănătăţii".

Elevii şcoalei primare Nr. 3 conduşi de D-na Cornelia Ne­grea au pregătit programul artistic al şezătorii.

6. La 26 Martie, la „Dâmbul Rotund" D-na Nora Lemeny a pregătit conferinţa „Educaţia în familie".

Elevii şcoalei primare Nr. 10, conduşi de dl Ioan Zidveanu, directorul şcoalei, au pregătit programul şezătorii.

Ultimele 2 şezători nu s'au putut ţine, deoarece în ajun ambele şcoli au fost ocupate de armată.

7. Pe lângă şezătorile mai sus amintite s'au mai ţinut şi cursuri cu fetele neştiutoare de carte, de către D-nele Şenchea şi Copriş.

214

Page 23: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

8. Afară de aceasta, anunţăm cu bucurie frumosul început al Doamnelor din Turda, în frunte cu D-na Marioara Nistor, o însufleţită membră a Secţiunii noastre. D-sa cu spiritul de iniţia­tivă ce o caracterizează, ajutată şi de Doamnele Supescu şi Muşte, a înfiinţat Secţia femenină judeţeană, în cadrul căreia au activat foarte frumos.

Printre realizările a. c. au fost: a) înfiinţarea şi aranjarea unei săli de lectură; b) „Seara de Colinzi", concert pregătit şi ţinut în faţa unui

numeros public, la care, pe lângă partea artistică şi naţională, au reuşit să realizeze cea mai perfectă înfrăţire românească, în ziua a doua de Crăciun.

9. Secţiunea femenină, în anul acesta, a fost reprezentată prin D-na preşedintă Constanţa Bogdan-Duică:

a) La şedinţa plenară-extraordinarâ a Com. Central, ţinută în ziua de 28 Ianuarie, la Sibiu. In această şedinţă festivă, în prezenţa I, P. S. Mitropolitului Nicolae Bălan al Sibiului, a D-lui Dr. Iuliu Moldovan, preşedintele „Astrei" şi a D-lui Ministru Di-mitrie Guşti, s'a consfinţit încadrarea „Astrei" în Serviciul Social;

b) La aniversarea Constituţiei din 27 Februarie a. c. dela Rezidenţie, unde D-na preşedintă, în numele Societăţilor Cultu­rale femenine din Cluj, a exprimat respectuos Omagiu faţă de M . S. Regele Carol al II-lea făuritorul României-Noi;

c) La şedinţele de organizare a Căminelor Culturale ale Serviciului Social al jud. Cluj şi al Ţinutului Someş, precum şi la toate festivităţile Culturale şi naţionale din Cluj.

10. Schimbări în sânul Secţiunii nu s'au produs. 11. Starea materială a Secţiunii noastre se cifrează la suma

de Lei 15.555'— (cincisprezece mii cinci sute cincizeci şi cinci), proveniţi din cotizaţiile anuale şi din donaţii, depuşi la banca „Albina" cu libelul Nr. 11.787.

12. Cu această ocazie mulţumim călduros presei care, ser­vind cauza culturală a Secţiunii a servit cultura românească.

De asemenea mulţumim tuturor Doamnelor membre cari au colaborat la conferinţele şi şezătorile ţinute, precum şi D-lor Di-rectoii de şcoli Stelea şi Zidveanu pentru ospitalitatea ce ne-au dat în şcolile Domniilor lor.

Incheiu, rugând pe bunul Dumnezeu să dăruiască „Pe pă­mânt pace şi între oameni bună învoire", pentru ca în anii viitori

215

Page 24: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

să putem munci cu mai mult spor şi nestingheriţi de nimeni, pentru scumpa noastră Ţară şi al ei popor.

4. Secţia geograf ico-e tnograf ică . Secţia geografico-et-nografică a desvoltat în anul 1938/39 următoarea activitate :

In vara anului 1938, dl Prof. V. Meruţiu a vizitat sate şi popor din Dobrogea,

Cu ajutorul membrilor Institutului de Geografie şi a unor studenţi înaintaţi, s'a desfăşurat o activitate variată şi utilă în di­ferite ţinuturi din Ardeal. Astfel s'a continuat studiul monografic al mai multor regiuni din Ardeal.

Deosebit membrii acestei Secţiuni au desfăşurat o activitate de reală însemnătate pentru studiul pământului şi poporului ro­mânesc, publicând mai multe lucrări, altele fiind sub tipar.

Au publicat lucrări: D-nii Prof. V. Meruţiu şi R. Vuia1) şi d-nii L. Someşan, T. Morariu care a ţinut şi două conferinţe despre „Vieaţa pastorală în Alpii francezi", dl Radu Meruţiu a publicat, în cadrul „Astrei", o lucrare de popularizare.

5. Secţia şcolară. De mai mult timp Secţia şcolară n'a prezentat Domniei-Voastre un raport anual de activitate. Asupra motivelor care au împiedecat secţia să-şi îndeplinească aceasta obligaţie, nu e locul să insistăm.

Trebue însă să accentuăm, că şi fără să îndeplinim aceasta formă statutară, membrii Secţiei şcolare şi în deosebi Preşedintele ei, au activat intens pentru îndeplinirea programului cultural al „Astrei".

Punându-se la ordinea zilei mari probleme care interesează deaproape vieaţa Statului nostru pe de o parte, iar pe de alta „Astra" fiind chiemată de nouile legiuiri culturale şi sociale la obligaţii însemnate, am socotit că membrii Secţiei şcolare nu pot lipsi de sprijinul şi activitatea lor Asociaţia noastră pentru a cărei înflorire şi în trecut au contribuit fiecare după puterile sale.

J ) Dl Prof. V. Meruţiu: Harta etnografică a Transilvaniei. Dl L. Someşan: Depresiunea Bradului; Structure orographique de la

Transilvanie et son influence sur la vie populaire; Le peuplement de la Tisa. Dl Radu Meruţiu: Ţinutul Munţilor Igniş şi Gutâi (Ţara lui Vasile Lucaci). R. Vuia : a ţinut două comunicări la Congr. internaţional de antrop. din

Copenhaga: Obiceiuri agrare la Români şi Cultură în teorie în Aideal. Aţinut şi trei conferinţe : două la Braşov: Arta populară. Satul săsesc în Ardeal, în limba germană. La Timişoara : Satul românesc.

'216

Page 25: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Condus de aceste iniţiative, Dl Preşedinte O. Ghibu, a în­tocmit un proiect de reorganizare a Secţiei şcolare, adaptând pro­gramul ei de activitate nouilor postulate ale zilelor noastre.

Fiind invitat de Despărţământul Blaj şi de Asociaţia Cor­pului Didactic ca să ţină o conferinţă, a folosit acest prilej şi a convocat pe toţi învăţătorii, profesorii secundari şi cei dela Aca­demia teologică din Blaj la o consfătuire, pentru a le expune noul program de activitate a Secţiei şcolare.

Conferinţa a avut loc în ziua de 13 Ian. 1939. La ea a par­ticipat şi venerabilul fost director al şcoalei normale din Blaj,, dl Ioan F. Negruţiu, care a fost şi preşedintele Secţiei şcolare.

In faţa unei asistanţe numeroase, Dl Profesor O. Ghibu, a arătat nevoia reorganizării Secţiei şcolare a „Astrei", ca o Secţie a Educaţiei Naţionale în cadrul căreia să activeze membrii cor­pului didactic, uniţi într'un mănunchiu puternic.

Pentru a putea atinge acest scop, se impune modificarea regulamentui de funcţionare a Secţiei şcolare.

In faţa auditorului Dl Prof. O. Ghibu, a schiţat următorul program de activitate:

1. Studierea vechilor tradiţii educative româneşti şi fixarea specificului fiecărei vetre pedagogice vechi (Caransebeş, Făgăraş, Braşov, Sibiu, Arad, Oradea, Gherla, Năsăud, Sighet, Răşinari, Săliştea, Săcele, e tc ) ;

2. învierea amintirii marilor dascăli din trecut, care au creat sufletul românesc din epoca renaşterii noastre naţionale;

3. Studierea specificului pedagogic românesc, prin anchete, făcute la ţară (plebescit cu ţăranii privitor la idealul educaţiei,, aşa cum îl concep ei, la mijloacele necesare pentru realizarea acestuia, prin chestionare la care să răspundă însuşi ţăranii);

4. Fixarea psihologiei poporului român din Ardeal, pe uni­tăţi teritoriale restrânse;

5. Fixarea unei etici româneşti, aşa cum rezultă ea din mentalitatea specifică a poporului român şi din nevoile lui (etică religioasă, filosofică şi politică românească);

6. Stabilirea necesităţilor de ordin educativ în legătură cu situaţia fiecărei regiuni restrânse;

7. Introducerea specificului educativ românesc în familie, în şcoală, în biserică, în armată şi în politica de Stat;

217

Page 26: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

8. Reforma organică a învăţământului de toate gradele printr'o lege unitară, străbătută de ideia educaţiei naţiunii;

9. Pregătirea membrilor corpului didactic în vederea împli­nirii misiunii lor, de educatori ai naţiunii (prin conferinţe, dis­cuţii, studii, publicaţii, congrese, e tc) ;

10. înfiinţarea şcolilor de experienţă în sensul educaţiei na­ţiunii ;

11. Concentrarea tuturor învăţătorilor şi profesorilor de ambe sexe dela şcolile, de toate gradele şi categoriile din Transilvania, în vederea realizării programului schiţat în cele precedente.

După expunerea acestui program s'a născut o discuţie în­flăcărată, conchizând fiecare vorbitor la nevoia urgentă de a se realiza acest program.

Dl Profesor O. Ghibu, a ţinut şi o conferinţă pentru marele public, vorbind despre: „Astra", un vechiu focar de educaţie naţională.

In conferinţa aceasta s'a cercetat trecutul glorios al „Astrei" şi s'a dat soluţii pentru continuarea activităţii ei în prezent şi viitor.

Din conferinţa documentată a D-lui Profesor O. Ghibu, re­ţinem următoarele constatări:

Pentru neamul românesc „Astra" a fost o binecuvântare. Această instituţie a ajutat la păstrarea specificului românesc şi la întărirea solidarităţii naţionale.

Dela înfiinţarea ei „Astra", a devenit o cetate a solidarităţii naţionale şi un focar de educaţie naţională,

Dacă în trecut „Astra" a fost cel mai perfect instrument de închegare şi înnobilare sufletească naţională, în viitor ea va avea de îndeplinit un rol tot atât de însemnat, căci activitatea ei se va putea bizui pe o experienţă atât de bogată.

Această nouă epocă trebue să înceapă prin reorganizarea Secţiilor literare-ştiinţifice.

Conferinţa aceasta a fost publicată în întregime în revista Satul şi Şcoala şi în broşură separată.

Socotesc această expunere asupra trecutului şi scopurilor .„Astrei" ca un lucru atât de temeinic încât oricare intelectual ardelean trebue să-1 cunoască.

Un alt prilej folosit de Preşedintele Secţiei şcolare pentru răspândirea ideilor „Astrei" şi în deosebi pentru câştigarea cor-

218

Page 27: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

pului didactic pentru noul program al Secţiei şcolare a fost con­ferinţa ţinută în Sibiu, la 27 Ian. 1939.

La această conferinţă Dl Profesor O. Ghibu, a vorbit despre : Şcoala din Ardeal dela Unire încoace (1918—1938).

In expunerea făcută, a analizat fazele prin care a trecut în­văţământul primar, secundar şi superior dela Unire încoace, gre­şelile făcute prin unificarea forţată şi părăsirea tradiţiilor bune ale învăţământului românesc din Ardeal.

A mai arătat că membrii corpului didactic n'au putut fi închegaţi în mănunchiuri puternice ca să lupte pentru apărarea intereselor instituţiilor pe care le servesc şi să-şi poată impune punctul lor de vedere la organizarea şcoalei. Toată lupta de or­ganizare s'a purtat mai mult în jurul salarizării.

In schimb minoritarii şi-au înmulţit instituţiile lor şi s'au în­chegat în organisme mult mai puternice.

Pe calea aceasta — spune Dl Profesor Ghibu — nu mai putem merge înainte. Cei 20 de ani de rătăcire ne impune o în­văţătură. Corpul didactic de toate gradele are nevoie de o în­chegare sufletească unitară, de solidaritate, nu pentru interesele lui, ci pentru ale naţiunii. El trebue să se uite acum pe sine, ca să poată realiza ceea ce este misiunea sa. El trebue să revie la tradiţia mare a şcoalei ardelene.

In partea Il-a a conferinţei Dl Profesor Ghibu, a vorbit despre realizările „Astrei" în trecut, pe terenul şcolar şi al or­ganizării sufleteşti a corpului didactic înainte de războiu, — şi a militat pentru crearea unei noui spiritualităţi în cadrele „Astrei".

Şi de data aceasta, cei prezenţi, în frunte cu Dl Dr. D. Stă-niloaie, rectorul academiei teologice din Sibiu, şi-au dat adeziunea pentru ideile împărtăşite de Dl Prof. Ghibu, preşedintele Secţiei şcolare, angajându-se să lucreze ca şi corpul didactic din Blaj, pentru împlinirea dezideratelor Secţiei şcolare.

Secţia şcolară ca urmare a hotărîrilor de mai sus, a înaintat Comitetului central un raport prin care a cerut: a) Să se con­voace o adunare generală extra-ordinară a „Astrei" la Cluj, pentru a lua în desbatere nouile obligaţii, care decurg pentru „Astra", din îndeplinirea programului Serviciului Social ;

b) *De a discuta reorganizarea Secţiei pe baze noui. Secţia şcolară n'a primit încă nici un răspuns dela Comi­

tetul central al „Astrei".

219

Page 28: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Exprimăm cu toată convingerea părerea că este nevoie de o reorganizare a Secţiilor literare şi ştiinţifice ale „Astrei", gru­pând în sânul lor, după bresle, pe toţi intelectualii Ardealului şi punându-i la lucru în vederea stabilirii şi executării unui pro­gram care să corespundă şi specificului tradiţional al „Astrei" şi noului Serviciu Social,

Prin această reorganizare a Secţiilor literare am putea în­deplini în Ardeal şi postulatele Institutului de Cercetări Sociale.

Pentru a ajunge acest scop, se cere să părăsim calea for­malismului birocratic, să deschidem larg porţile pentru toţi, care pot contribui prin mintea şi sufletul lor, la sporul de energie in­telectuală al neamului nostru.

6. Secţiunea Ştiinţelor naturale. Membrii Secţiei Ştiin­ţelor naturale au activat intens în cursul acestui an pe teren cul­tural şi social, fie prin conferinţe, fie prin opere organizatorii.

Conferinţele ţinute de membrii în cadrul „Astrei" sunt: Dl preşedinte al Secţiei, Prof. V. Stanciu a organizat la Sibiu,

în cadrul Despărţământului „Astrei", un ciclu de conferinţe despre „Progresul Ardealului în cei 20 ani din urmă", ţinând o confe­rinţă despre „Războaiele pentru materii prime şi bogăţiile mine­rale ale Ardealului".

Dl Prof. Al . Borza a ţinut la Alba-Iulia o conferinţă cu titlul: „O excursie prin Corsica" şi alta la Sibiu, despre „Pro­gresele făcute în Ardeal dela Unire în privinţa protecţiei naturii".

Dl Prof. P, Sergescu a ţinut o conferinţă la Sibiu despre: „Progresele ştiinţelor în Ardeal".

Dl Prof. V. Bologa a vorbit la Cercul cultural „Gh. Lazar" al „Astrei" Cluj despre „O călătorie în «Iugoslavia", iar la Sibiu despre „Evoluţia medicinii în cei 20 de ani dela Unire".

Dl Prof. I. Safta a ţinut o conferinţă festivă la Adunarea Generală dela Abrud, cu titlul: „Problema economică a Munţilor Apuseni".

Dl Prof. N, Săulescu, actual secretar general la Min, Agri­culturii împreună cu Dl Prof. I. Safta, desfăşoară o vie activitate pentru organizarea şi înzestrarea „Staţiunii Agricole experimen­tale a Munţilor Apuseni" la Roşia, instituţie creată la stăruinţele „Astrei". Graţie D-lui Săulescu, problema transformării şcoalelor inferioare de agricultură în şcoli ţărăneşti este pe drumul cel bun,

220

Page 29: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

după ce experienţa făcută în acest sens cu Şcoala dela Şimleul Silvaniei s'a dovedit salutară.

Accentuăm în acest loc, că membrii Secţiei au activat în spi­ritul „Astrei" şi în diverse cadre. Ţinem să subliniem mai ales opera de popularizare a preşedintelui V. Stanciu la ciclul „Cartea vieţii" (Minunate sunt lucrurile Tale, Doamne) şi a membrilor Al . Borza, E. Pop şi V. Butură la „Notiţe dela Grădina bota­nică din Cluj".

Situaţia casei a rămas neschimbată de anul trecut, nechel-tuindu-se nimic în cursul acestui an. (V. libelul Nr. 10.715 al Băncii Albina, Cluj).

7. Secţiunea is torică a „Astrei" şi-a continuat în cursul anului 1938—1939 activitatea potrivit programului său din trecut, căutând să întreţină cât mai viu interesul pentru problemele isto­rice ardelene între membri săi şi alţi oameni de specialitate, prin ţinerea de şedinţe cu comunicări ştiinţifice şi prin colaborări la publicaţiile de specialitate de sub egida „Astrei".

Astfel, în cadrul şedinţelor publice d-1 Vicepreşedinte /. Lupaş a făcut o comunicare despre „Un erou martir al Saşilor din Tran­silvania, Ştefan Ludwig Roth"; d-1 Ştefan Pascu, a dat citire unei monografii asupra lui „Alexandru Bătrâneanu şi rolul lui în Re­voluţia dela 1848" ; iar d-1 /. Crăciun, a comemorat pe Patriarhul Miron Cristea.

In cadrul conferinţelor organizate de „Astra" la 1 Dec. 1938, d-1 I. Moga, secretarul Secţiei, a vorbit la Sighişoara despre „Unirea dela 1 Decemvrie 1918 şi datoria generaţiei tinere de azi", iar d-1 I. Crăciun a vorbit la Satu-Mare despre „Dreptatea româ­nească la graniţa de Vest în lumina adevărului istoric şi a cifrelor statistice".

Ţinem să subliniem activitatea d-lui Ministru S. Dragomir şi a d-lui Conferenţiar I. Crăciun, care prin redactarea publicaţiei „Revue de Transylvanie" ce apare sub auspiciile „Astrei", aduc nepreţuite servicii ţării noastre peste hotare.

Dintre colaboratorii din acest an ai lui „Revue de Tran­sylvanie" semnalăm pe membrii Secţiunii noastre cu următoarele contribuţiuni:

1. D-1 S. Dragomir, Opinion anglaises sur le probleme de la Transylvanie.

221

Page 30: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

2. D-l /. Crăciun, Le livre roumain au cours de siecles, Le La revolte de Bobâlna, Le marechal Alexandre Averesco, Le patriarche de la Roumanie Miron Cristea.

3. I, Moga, Les bases de l'unite roumaine; Les bergers „Mărgineni" ; Seton Watson et les Roumains de Transylvanie.

4. Şt. Pascu, Les Roumains de Bihor; Les Roumains de Sălaj. De asemenea numeroase recenzii, semnate de d-nii S. Dra-

gomir, I. Crăciun, A . Decei şi I. Moga. Pentru viitoarele publicaţii ale „Astrei" Secţiunea noastră a

recomandat spre tipărire Onoratului Comitet Central, monografia d-lui Ştefan Pascu, Alexandru Bătrâneanu şi rolul lui în revoluţia dela 1848.

De încheiere Secţiunea noastră cu mâhnire aduce la cuno­ştinţă moartea membrilor săi Iulian Marţian, Ioan Boroş şi Dr. Alexandru Ciplea.

8. Secţia artistică. Activitatea prof. C. Petranu, în cadrele „Astrei" 1939, Secţia artelor.

1. Conferinţă publică la „Astra" din Sibiu, la 22 Ianuarie: „Progresele realizate în ultimii 20 ani în domeniul artei şi a isto­riei artei în Ardeal".

2. Studii: a) „Nouvelles Discussions sur l'architecture de bois de la Transylvanie" în „Revue de Transylvanie" IV. 3—4, 1939*

b) „Epilogue d'une discussion avec M. B. Bartok sur la musique roumaine". „Revue de Transylvanie" 1939, V. 1.

c) „Influence de l'art populaire des Roumains" în „Revue de Transylvanie" 1939. V. 1.

d) Recensie: „Schiirer-Wiese : Deutsche Kunst in der Zips" în „Revue de la Transylvanie" 1939. IV. 3—4.

3. Membrii secţiei D-l preş. Tiberiu Brediceanu şi Sabin Drăgoi au continuat o rodnică activitate în domeniul muzicei ro­mâneşti în cadrele instituţiilor ce le-au stat la îndemână. D-l S, Drăgoi a terminat opera Kyr Janulea, ce intră în programul adu­nării generale ce se va ţine anul curent la Cluj.

222

Page 31: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Anexa II.

Activitatea despârţâmintelor

Două au fost evenimentele care au avut repercusiuni asupra muncii pe teren, din acest an, a unităţilor noastre: 1. Legea Serviciului Social şi 2. încordarea situaţiei internaţionale. întâiul, prin marea cinste ce s'a făcut „Astrei" de a pune în aplicare, în ţinuturile de dincoace de Carpaţi, o reformă atât de hotărîtoare pentru vieaţa satelor, a fost o recunoaştere, venită din înalt loc» a rostului şi meritelor celei mai vechi societăţi româneşti pentru cultura mulţimilor. Ea ne-a crescut încrederea în puterile proprii şi nădejdile în viitor. A l doilea a stânjenit, mai ales în regiunea de frontieră (fără să întrerupă) activitatea cercurilor culturale şi con­tactul cu ele a conducerii despărţămintelor.

Cu toate acestea, roadă este tot atât de îmbelşugată decât în anii precedenţi, la unele capitole ne putem chiar prezenta cu un plus de realizări. Nu vom înşira în acest raport munca să­vârşită de organizaţiile noastre, în cadrele Serviciului Social, întru cât ea s'a limitat mai mult la organizare şi la lămurirea legii.

Organizare şi propagandă.

Am continuat şi în acest an să păstrăm un contact viu şi neîntrerupt cu despărţămintele, fiind siguri că el nu poate decât folosi instituţiei noastre, prin generalizarea iniţiativelor locale fe­ricite şi prin aşezarea unităţilor noastre pe o linie de program unitară. Acest contact s'a făcut fie prin scris, fie prin graiul viu, în conveniri, conferinţe sau vizite la faţa locului. Revista Tran­silvania a continuat să ducă, pe întreagă întinderea „Astrei", în­drumările şi cronicele ei. S'a dat, în paginile acestei publicaţii, un loc mai întins problemelor de biopolitică şi eugenie, a căror importanţă este subliniată astăzi de toate naţiunile culte. A m adresat câteva circulare, privitoare la problemele mai urgente şi mai esenţiale. Secretarul nostru propagandist, dl Prof. Ion Breazu, a vizitat despărţămintele, asistând la festivităţile organizate de ele, rostind conferinţe, dând îndrumări şi încurajări pentru munca pe teren, adeseori extrem de anevoioasă, din pricina lipsei de mijloace

223

Page 32: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

şi de oameni. Contactul acesta personal a fost avantajat de ne­cesitatea punerii în aplicare a legii Serviciului Social, care ne-a prilejuit câteva conferinţe cu preşedinţii organizaţiilor noastre, fie la Sibiu sau la Cluj, fie în capitalele ţinuturilor. Numai această atentă şi susţinută operă de îndrumare poate explica realizările numeroase din acest an. Tot ei îi datorăm reorganizarea şi în­mulţirea despărţămintelor de plasă şi a cercurilor culturale. Amintim, în această ordine de idei, munca săvârşită de despărţămintele centrale din Alba, Arad, Bihor, Cluj, Făgăraş, Deva, Mureş, Bi­striţa, Blaj, Satu-Mare, Someş, Treiscaune ş;, cu un elogiu deo­sebit, Regionala Banatului, cu toate despărţămintele ei.

Activitatea pe regiuni.

Această operă de îndrumare, săvârşită de organele centrale, am căutat să o armonizăm cu nevoile şi aptitudinele diferitelor regiuni. Principiul localist, care face parte din tradiţia „Astrei", şi pe care am căutat in ultimul timp să-1 valorificăm cu şi mai multă conştiinţă şi rigoare, îşi dă roadele lui îmbelşugate. Chiar dacă — din motive nedependente de noi — unele din progra­mele noastre pe regiuni n'au putut fi puse în aplicare în aceeaşi măsură ca în alţi ani, problemele ne-au stat mereu la inimă, stu­diul lor a continuat cu asiduitate şi nu aşteptăm decât momentul potrivit pentru a le realiza cu toată energia, concentrând asupra lor nu numai atenţiunea organizaţiilor noastre, ci a tuturor or­ganelor de stat şi a instituţiunilor româneşti.

Regionala Banatului.

Vorbind de activitatea pe regiuni, se cuvine să aşezăm în frunte, în acest an, „Astra bănăţeană". Cu toate că numele insti­tuţiei noastre n'a fost necunoscut în acest ţinut, niciodată el n'a fost preţuit ca acum. Sub conducerea harnică şi cuminte a d-lui Insp. Gen. Sabin Evuţianu, preşedintele ei şi sub ocrotirea de părinte înţelept şi iubitor a Exc. Sale d-lui Rezident Regal Dr. Al. Marta, „Astra" noastră se impune, în Banat, în fruntea tuturor iniţiativelor culturale şi naţionale. Un număr întreg al revistei Luceafărul (Nr. pe Iunie a. c.) cuprinde recolta acestui an bogat. El a fost prezentat adunării generale a regionalei, care s'a ţinut în Lugoj, centrul cel mai reprezentativ al Banatului. Ase­menea celei care a avut loc acum un an la Oraviţa, adunarea

224

Page 33: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

dela Lugoj a luat proporţiile unei măreţe şi impunătoare sărbă­tori naţionale a regiunei. Ceea ce i-a dat acest caracter a fost punerea în evidenţă, prin expoziţii, cortegii etnografice, festivaluri de cântece şi dansuri a valorilor noastre etnice. Dl Dr. A. Pe-teanu, preşedintele despărţământului Lugoj, merită toate elogiile pentru osteneala şi priceperea cu care a dus la capăt greaua în­sărcinare a organizării acestei adunări. D-sa ne-a dat prilejul să constatăm cum, datorită „Astrei", Banatul îşi recâştigă dragostea pentru haina şi jocul românesc, (cea pentru cântec a avut-o tot­deauna) ameninţate să dispară, din pricina valului de urbanizare, mai puternic în această regiune bogată, decât oriunde pe pă­mântul românesc.

Opera de organizare, începută de Regională în anul trecut, a continuat cu şi mai mult avânt. Aproape nu este plasă care să nu-şi aibă acum despărţământul ei şi sat în care să nu fi luat fiinţă un cerc cultural. S'au distins în această privinţă despărţă-mintele Lugoj, Oraviţa şi Timişoara. Numărul şcoalelor ţărăneşti a fost crescut în acest an la 10, dintre care numai despărţă­mântul Ciacova, condus de dl prof. /. Călţun, ne-a dat şase. O dare de seamă mai amănunţită asupra lor se poate citi la capi­tolul şcoalelor ţărăneşti. Un mare număr de conferinţe au fost rostite la sate. Acolo unde „Astra" are organizaţii mai vechi, cu o muncă neîntreruptă — ca în desp. Oraviţa, condus de dl prof. /. Rusmir — cercurile culturale s'au remarcat printr'o vie acti­vitate proprie. Unul din aceste cercuri — cel din Broşteni — a dăruit o bibliotecă Românilor din Voivodinţ (.Iugoslavia) — fapt pe lângă care nu putem trece fără a-1 sublinia. El merită să fie urmat într'o formă s'au alta şi de alte organizaţii ale „Astrei bănăţene". Avem şi dincolo de această frontieră sud-vestică o „Astră", care alături de biserică şi şcoală, luptă pentru păstrarea patrimoniului etnic a fraţilor din «Iugoslavia. Intre cele două „Astre" ar trebui să fie o colaborare cât mai vie şi mai rodnică. Şi atâta timp cât această colaborare nu are de scop decât lumi­narea satelor pe linia specificului nostru naţional, nimeni nu are dreptul să i se împotrivească.

„Astra bănăţeană" n'a fost preocupată însă numai de orga­nizarea şi dinamizarea vieţii satelor, ci şi de îndrumarea, în spirit românesc, a vieţii oraşelor. Datorită ei, centrele urbane bănăţene au astăzi spectacole de teatru şi operă, concerte şi festivaluri

225 3

Page 34: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

continue, menţinute la un înalt nivel artistic. In Timişoara s'au dat în anul trecut 71, iar în Ţinut 40 de astfel de spectacole, frecventate de 12.583 de spectatori. Sub oblăduirea „Astrei" apare cotidianul Dacia, foaia săptămânală Luminătorul, revista Luceafărul şi o bibliotecă a scriitorilor bănăţeni, din care au ieşit în acest an cinci numere.

Regiunea secuizată.

După cinci ani de pregătire, organizare, propagandă şi reali­zări s'a creat aici o tradiţie a „Astrei", pe care despărţămintele active în anii precedenţi se nizuiesc să o respecte cu sfinţenie, contaminând şi organizaţiile, mai puţin active, din lipsă de oameni. Ţinta comună este acum deplin lămurită; toată lumea este con­vinsă despre necesitatea luptei pentru atingerea ei. Doar mijloa­cele şi oamenii nu sunt totdeauna la înălţimea chemării. Vom aminti câteva din realizările mai importante.

Despărţământul duc, care a pierdut în anul trecut pe ini­mosul lui preşedinte P. Paşnicu, şi-a ales, în persoana d-lui Spiru Tudor, un conducător tot atât de energic şi de activ. Acest desp. ne-a dat în acest an 9 şcoli ţărăneşti locale şi 11 cursuri de limba română pentru Românii secuizaţi. Toate manifestaţiile culturale din capitala judeţului se fac de cătră „Astra", care dis­pune aici de o seamă de instituţii, admirabil gospodărite. In ace­laşi judeţ s'a remarcat şi în acest an, despărţământul de plasă Gheorgheni, condus de dl Teodor Chindea, care a organizat 6 şcoli ţărăneşti locale. Despărţământul central Mureş, condus de dl Dr. I. Bozdog, ne-a dat două şcoli ţărăneşti cu internat, admi­rabil organizate, un curs de perfecţionare profesională pentru me­seriaşii români, numeroase conferinţe în comunele secuizate. A împărţit ajutoare copiilor săraci (cărţi şi rechizite şcolare), a sub­venţionat şi încurajat confecţionarea de costume naţionale în mai multe comune. Despărţământul Odorheiu ne-a dat şi el o şcoală ţărănească; cel din Ocland, condus de Românul jertfitor şi ne­înfricat Dr. M. Cionca, ne-a dat 4 scoale ţărăneşti cu internat, a organizat cursuri de limba română în mai multe comune, a di­stribuit costume româneşti, a desvoltat o frumoasă activitate na­ţională prin „Şoimii Carpaţilor". Un activ, inimos şi întreprinzător preşedinte şi-a găsit desp. central Treiscaune, în persoana d-lui Eugen Sibianu. D-sa ne-a dat în acest an şase scoale ţărăneşti;

226

Page 35: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

locale şi numeroase conferinţe la sate. Menţionăm din acelaşi judeţ desp. de plasă Ozun, condus de Pr. /. Folea, care a orga­nizat o şcoală ţărănească pentru femeile din mai multe comune, în lecţiunile căreia s'a dat o deosebită atenţiune costumelor şi cusăturilor naţionale.

Pe frontiera de Vest.

Din cauza situaţiei internaţionale turburi activitatea noastră a trebuit să se mulţumească cu completarea şi studiul preţiosului material, privitor la situaţia românismului din această regiune, precum şi cu activitatea unora din despărţămintele mai bine or­ganizate. Astfel despărţământul central Bihor, condus de domnul Dr. Teodor Popa, ne-a dat trei scoale ţărăneşti, a organizat des­părţămintele de plasă şi cercurile culturale, prilej potrivit pentru o bună propagandă naţională; despărţământul de plasă Salonta, condus de Pr. Lărgeanu, a organizat o şcoală ţărănească pentru femeile coloniste şi a păstrat un viu contact cu satele; desp. de plasă Tinca, condus o parte a anului de vechiul şi devotatul Astrist A. P. Bănuţiu, ne-a dat o bună şcoală ţărănească. Des­părţământul Arad, condus de dl Dr. I. Marşieu, ne-a dat 4 scoale ţărăneşti locale şi o şcoală pentru meseriaşi şi a desvoltat o fru­moasă operă de organizare. Despărţământul Satu-Mare, condus de dl Dr. Eugen Seleş, şi-a reorganizat despărţămintele de plasă şi cercurile culturale; organizaţia „Şoimii Carpaţilor", condusă de dl Ing. Zeno Spărchez, dinamizează satele, trezindu-le conştiinţa naţională. In despărţământul Sălaj, condus de dl Leontin Gher-gariu, a lucrat Şcoala superioară ţărănească dela Şimleul-Silvaniei. In fine, la extremitatea nord-vestică a frontierei, desp. Maramureş se menţine datorită conducerii d-lui Dr. V. Ilea, între cele mai bune organizaţii ale „Astrei", cu toate greutăţile pe care a trebuit să le învingă în acest an. D-sa ne-a dat 8 scoale ţărăneşti locale, mai multe cooperative, numeroase conferinţe la sate.

In Munţii Apuseni.

Adunarea generală ţinută la Abrud, în toamna trecută, a avut daruUsă dea strălucire numelui „Astrei", în această regiune. Festivităţile organizate cu ocazia ei, conferinţele rostite au pus în adevărata ei lumină problema Moţilor. Studiul ei, început atunci, continuă cu asiduitate. In vederea adâncirii lui şi a alcătuirii unui

227 3 *

Page 36: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

program de realizări imediate s'a ţinut la Cluj, în toamnă, o con­ferinţă, sub preşedinţia d-lui Dr. Iuliu Moldovan, cu participarea preşedinţilor de desp. şi a delegaţilor lor, precum şi a unui mare număr de specialişti. Lipsa de mijloace şi de oameni, dificultăţile speciale regiunei, vor încetini mult munca noastră. Nu suntem însă descurajaţi. Nu va trece mult timp până când, atât localnicii cât şi întreaga opinie publică românească se vor convinge că „Astra" oferă cel mai bun teren şi cele mai fireşti soluţii pentru rezolvarea dureroasei probleme a Moţilor. Avem satisfacţia de a însemna pe răbojul acestui an cel dintâi gest, venit dinti'un înalt loc. Este solicitudinea cu care a ascultat propunerile noastre cu ocazia vizitei pe care a făcut-o în iarnă la Cluj, dl Prof N. Cor-năţeanu, Ministrul Agriculturii, însoţit de dl secretar general Prof. N. Săulescu, devotat Astrist şi bun cunoscător al problemei. Re­zultatul acestei vizite a fost subvenţia de un milion Lei, acordată de Minister „Astrei" pentru subvenţionarea acţiunii economice din Munţii Apuseni. Cea mai mare parte din această sumă a fost distribuită cooperativelor din regiune, conduse de dl Ioan Popa, Prefectul Şoimilor. Organizaţia Şoimii Carpaţilor îşi continuă de altfel opera, cu aceeaşi stăruinţă. Am avut şi o bună şcoală ţă­rănească pentru bărbaţi, organizată de desp. de plasă die Zlatna, condus de Pr. /. Fodorean.

Port, dans şi cântec românesc.

Acţiunea pentru conservarea, refacerea şi punerea în va­loare a acestei treimi a patrimoniului nostru etnic a fost dusă în anul acesta cu o energie crescută. Rezultatele se înşiră şi ele, mult mai numeroase şi mai impresionante. Cuvântul de ordine al „Astrei" : Intoarceţi-vă la portul, cântecul şi dansul autentic al locului, feriţi-vă de amestecul barbar şi artificial de motive ! — este înţeles astăzi de toţi. Mari merite în această luptă şi-a câştigat organizaţia „Şoimii Carpaţilor". Aproape toate unităţile ei au co­ruri (din care numeroase mixte) şi echipe de jocuri naţionale. Şoimiadele, prin marele număr de participanţi, prin manifestaţiile de ansamblu, au făcut cea mai bună operă de propagandă în acest domeniu. Munca sistematică şi stăruitoare a Şoimilor a fost apreciată cum se cuvine la concursul pe ţară, organizat la Bu­cureşti, în zilele de 6—7 Iunie, unde corul din Sâncraiu a luat premiul I pe ţară la corurile mixte săteşti, iar echipa din Feleac

228

Page 37: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

premiul I la dansuri. Şoimii din alte regiuni au obţinut diferite alte menţiuni. Rezultate bune pentru răspândirea portului, mai ales în Regiunea secuizată, au fost atinse prin şcoalele ţărăneşti. Subliniem şi de astă dată frumosul exemplu dat de despărţământul Braşov, prin balul în costum naţional din seara zilei de 24 Ianuarie. In muzică s'au făcut progrese, în afară de Şoimi, acolo unde avem conservatoare (ca la Braşov şi Sighet), sau unde s'au or­ganizat cursuri pentru conducătorii de coruri săteşti şi concursuri regionale. Menţionăm, în această ordine de idei, progresele făcute de despărţămintele Bihor, Mureş, Maramureş, Regionala Bana­tului. O adevărată surpriză ne-au adus în acest an jocurile na­ţionale. E atâta varietate, atâta bogăţie, tinereţe şi frumuseţe în ele, încât se cuvine să nu lipsească dela nici una din serbările organizate de Asociaţiune. Iată de ce ne-am bucurat mult când am văzut în rapoartele noastre un mare număr de echipe de jo­curi. Menţionăm despărţămintele Alba, Bihor, Cluj, Huedin, Gârbou, Mureş, Reghin, Sebiş. Dar portul, dansul şi cântecul sunt o treime nedespărţită. Cât de mult sunt legate ne-a dovedit-o despărţă­mântul Făgăraş, condus de un om de vocaţie şi de mare pri­cepere ca dl Vaier Literat. La concursul festiv de coruri şi jo­curi naţionale, organizat de d-sa la 24 Ianuarie, au participat in­dividual şi în ansamblu, 9 sate, toate îmbrăcate în cele mai au­tentice costume ale locului. Ţara Oltului a strălucit în această zi în toată splendoarea ei românească.

„Astra" la oraşe.

Dacă satul a rămas în fruntea programului nostru, n'am uitat nici oraşul. Am amintit adeseori, în rapoartele noastre, de pro­blemele speciale pe care le prezintă vieaţa urbană de dincoace de Carpaţi. „Astra" luptă, cu mijloacele ei, pentru ca această vieaţă să fie înnobilată de preocupări spirituale, pentru ca ele­mentul românesc să nu-şi falsifice caracterul etnic şi, în fine, pentru ca cei de jos, al căror număr creşte an de an, să se împărtă­şească din binefacerile culturii. Fireşte că aceste obiective caută să le atingă şi alte instituţii. Munca noastră are însă, datorită pre­stigiului «Asociaţiunii, un răsunet mai puternic şi, uneori şi un succes mai mare. Mai ales când e vorba de a organiza ceva în numele unităţii şi a solidarităţii naţionale, se apelează la numele nepătat al instituţiei noastre.

229

Page 38: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Mari speranţe, în privinţa activităţii orăşeneşti, ne dă Re­gionala Banatului.

Recomandăm şi de astădată activitatea pe cartiere, care per­mite un contact mai intim cu masele orăşeneşti. Exemplele bune de urmat sunt, în această privinţă, Clujul, al cărui cerc cultural din cartierul „Grigorescu" a organizat şi în acest an câteva con­ferinţe şi Aradul, unde lucrează generozitatea şi entuziasmul Drului Radu.

Conferinţe.

A devenit o tradiţie, pentru un mare număr de oraşe ar­delene, ca „Astra" să organizeze un ciclu de conferinţe. Pentru multe din ele e singurul prilej de a smulge pe intelectualul român din inerţia spirituală a oraşului de provincie. Una din marile noastre dorinţi este să dăm aceste conferinţe la cât mai multe oraşe şi să le organizăm pe cicluri. Ne lipsesc însă mijloacele pentru acoperirea cheltuielilor de drum ale conferenţiarilor. De aceea, atâta cât s'a făcut, se datoreşte spiritului întreprinzător al Unora din despărţăminte şi bunăvoinţii unor conferenţiari, cărora le exprimăm şi aici cele mai vii mulţumiri pentru osteneala lor. Am avut, în acest an, conferinţe organizate de despărţăminte, fie singure, fie în colaborare cu alte instituţii sau asociaţii, la Alba-Iulia, Arad, Beiuş, Blaj, Câmpia Turzii, Deva, Dumbrăveni, Lugoj, Mociu, Năsăud, Oradea, Reghin, Sighet, Sighişoara. Se cuvine o menţiune specială desp. din Deva, condus de dl Dr. E. Caba, care şi-a încadrat conferinţele în festivaluri artistice.

Pentru meseriaşi, muncitori, servitoare.

Acest capitol s'a îmbogăţit în acest an prin câteva realizări noi. Despărţământul Mureş, condus de dl Dr. I. Bozdog, a con­

tinuat şcoala de perfecţionare profesională a meseriaşilor Români din Tg. Mureş. Ea a fost urmată, timp de 6 săptămâni, de 70 de meseriaşi (dulgheri, zidari şi vopsitori).

Despărţământul Bistriţa, condus de dl /. Pavel, a organizat, între 1 Febr. şi 15 Martie, o şcoală pentru meseriaşii şi comer­cianţii români din Bistriţa. A fost urmată în mod regulat de 50 elevi.

Despărţământul de plasă Pecica (Arad), condus de dl E. Im-buzeanu, a organizat o şcoală pentru meseriaşii din localitate.

230

Page 39: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Cursurile au durat dela 20 Febr. la 2 Apr., fiind urmate zilnic de 26 elevi.

Despărţământul Câmpia Turzii, condus de dl Ing. / . Floaşiu, a organizat două cursuri de menaj pentru soţiile muncitorilor şi meseriaşilor dela „Industria Sârmei". Ele au fost urmate de 60 de femei. Acest desp. poartă de altfel multă grijă pentru edu­caţia, în spirit românesc, a muncitorilor dela întreprinderea amin­tită. Corul lui a câştigat premiul I pentru corurile rurale-munci-toreşti, la concursul ţinut la Bucureşti în 6—7 Iunie a. c.

Despărţământul Jiu, condus de Prot. /. Duma, a organizat la Aninoasa, cu concursul cercului cultural local, cursuri pentru muncitorii analfabeţi. Au fost urmate, dela 1 Febr., la 15 Apr. a. c , de 120 muncitori.

Despărţământul Sibiu, condus de dl Insp. gen. S. Ţeposu, a ţinut 8 conferinţe la „Universitatea Populară" a Reuniunii me­seriaşilor Români şi alte 8 la Căminul cultural C. F. R. din lo­calitate.

Desp. Făgăraş, condus de dl Prof, V. Literat, a organizat 12 conferinţe pentru meseriaşii români.

Desp. Reghin, condus de dl Dr. Eug. Nicoară, şi-a continuat cursurile pentru servitoare, urmate în acest an de 46 fete.

Conferinţele pentru muncitoare şi servitoare ale Secţiunii iemenine sunt amintite în altă parte.

Biblioteci.

Biblioteca noastră centrală a crescut şi în acest an, datorită volumelor primite prin legea depozitului legal. O dare de seamă amănunţită asupra ei se poate ceti în altă parte a acestui număr.

Biblioteca din Braşov rămâne în fruntea bibliotecilor oră­şeneşti ale despărţămintelor, datorită admirabilei sale organizări şi înzestrări. Numărul voi. ei a crescut cu peste 600 voi. Au fost citite, în anul trecut 6573 cărţi de 4357 cititori.

îndată în urma ei se cuvine să aşezăm biblioteca din Mier-curea-Ciuc, cu ale sale 4262 voi., din care au circulat în acest an 529.*

Biblioteca din Turda dispune de 1400 voi. Ea este des­chisă publicului odată pe săptămână.

Biblioteca din Sighet are 1200 volume.

231

Page 40: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Despărţământul Oraviţa a primit în dar dela primăria acestei localităţi biblioteca orăşenească, împreună cu dulapurile ei. Ea va fi deschisă în curând publicului.

Bune biblioteci ale Cercurilor culturale au desp. Alba, Arad, Braşov, Bistriţa, Blaj, Ciuc, Sibiu, Ocland şi aproape toate desp. Regionalei Bănăţene.

Muzee.

Şi la acest capitol rămâne în frunte despărţământul Braşov, cu admirabilul lui muzeu regional, ale cărui piese au atins un total de 2582.

Muzeul desp. din Făgăraş, organizat de harnicul lui pre­şedinte prof. Vaier Literat, dispune de aprox. 700 obiecte, în ma­joritate de interes etnografic. In anul acesta el a crescut cu 62 piese. El a primit în dar dela Reuniunea Ortodoxă a Femeilor Române 120 de piese. In anul acesta s'a terminat inventarierea obiectelor. Se speră ca în cursul anului următor Muzeul să poată fi înzestrat cu instalaţiunile necesare, pentru a putea fi deschis publicului. Astfel, datorită stăruinţii şi priceperii preşedintelui său, Ţara Oltului va dispune de unul din cele mai bune muzee re­gionale din ţara noastră.

Despărţământul din Oraviţa speră să-şi câştige şi el un local potrivit pentru a-şi deschide Muzeul.

Muzeul Unirii dela Alba-Iulia, a fuzionat cu Muzeul Ar­heologic din această localitate, trecând în bugetul Ţinutului Mureş.

Comemorări; monumente.

Ziua de 1 Decemvrie, a fost sărbătorită de toate despărţă­mintele noastre şi de un mare număr de cercuri culturale. Pre­tutindeni s'a căutat să se dea acestei sărbători semnificaţia ani­versării a două decenii dela Unirea Ardealului. Celelalte sărbă­tori naţionale au fost deasemenea cinstite de organizaţiile noastre, prin conferinţe, festivaluri, şoimiade. „Astra" ştie, mai mult decât oricare altă instituţie să dea acestor sărbători conţinut, amploare şi strălucire.

Afară de zilele mari, au fost comemoraţi eroii şi iluştri dis­păruţi ai regiunei.

Unele comemorări au fost însoţite de desveliri de monu­mente, troiţe sau plăci comemorative. La acest capitol se aşează

232

Page 41: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

în fruntea organizaţiilor noastre şi în acest an, despărţămintele Sighişoara, condus de dl Horia Teculescu şi cel din Reghin? condus de dl Dr. Eug. Nicoară. Cel dintâi a desvelit la 1 De­cemvrie, la Sighişoara, bustul lui Ilarie Chendi, iar la Cine, o placă comemorativă în amintirea lui V. Branişte; la 4 Dec. a desvelit o placă de marmoră la Săcel, în memoria lui Gh. Lazăr; iar la 18 Iunie, la Sighişoara, un splendid bust marelui Eminescu. Cel din Reghin a ridicat troiţe în comunele: Beica-de-Jos, Pe-telea, Pietriş, Gorneşti, Sângeorgiul-de-Mureş, Filipiş, Brâncove-neşti, Maioreşti, Ibăneşti-Sat, Dulcea, Ocniţa, Breaza, Pintic, Go-reni, Urişiul-de-Jos, Chiherul-de-Sus, Reghin şi Cozma.

Despărţământul Blaj, a desvelit un monument al eroilor în comuna Bucerdea-Grânoasă.

Cu contribuţia desp. Huedin s'a ridicat, lângă râul Căpu­şului, o placă comemorativă de piatră în amintirea lui Gelu.

Case Naţiona

Deapărţământul Cluj a inaugurat în acest an Casele Naţio­nale din Mociu, Ruginoasa, Tic, Arghiş şi Stoboru. La ridicarea frumoasei case din Mociu şi-a dat o importantă contribuţie preş. lui, dl Dr. Emil Mureşeanu. Inaugurarea ei a luat proporţiile unei mari serbări a Câmpiei ardelene.

Despărţământul Braşov a luat originala iniţiativă de a trans­forma toate crâşmele comunale în case culturale.

Despărţământul Huedin a întemeiat casele dela Poeni şi Fildul-de-Mijloc.

Despărţământul Reghin a continuat lucrările marei case na­ţionale din Reghin şi a celor din comunele Goreni, Ibăneşti-Pă-dure şi Ibăneşti-Sat.

Despărţământul Sebiş (jud. Arad) lucrează la casele naţionale din Bărsa şi Moneasa.

Desp. Jiu (Hunedoara) a întemeiat Casa Naţională dela Aninoasa.

Desp. Bistriţa, are în construcţie casa din Susenii-Bârgăului. Desp. Ocland (Odorheiu) a inaugurat Casa Naţienală dela

Jimboe. Desp. Băseşti (jud. Sălaj) a inaugurat Casa Naţională dela

Ulmeni, care, prin donaţie, a trecut ia „Astra", împreună cu bi­blioteca şi muzeul ei.

233

Page 42: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Desp. Cărei (Sălaj) a inaugurat Casa Naţională dela Resighea. Desp, Ciacava are în roş Casa Naţională din Tolvădia şi a

început strângerea fondurilor pentru Casele din Ghibad şi Cebza. Şoimii Carpaţilor din Satu-Mare lucrează la terminarea Ca­

selor Naţionale din mai multe comune.

Izvoare de venit Iniţiative economice.

Despărţămintele Braşov, Oraviţa, Miercurea-Ciuc, Sighet, Satu-Mare, Sibiu au continuat exploatarea cinematografelor con­cesionate lor, realizând frumoase venituri, care au fost transfor­mate toate în bunuri culturale.

Despărţământul Braşov exploatează cu multă pricepere şi cu mari succese tipografia, în a cărei posesiune a intrat în anii trecuţi.

Un mare avânt a luat mişcarea cooperatistă din Munţii Apu­seni, datorită subvenţiei de 1 milion Lei, dată de dl Ministru al Agriculturii, prof. N. Cornăţeanu.

Despărţământul Sighet şi-a făcut de asemenea un însemnat punct în program din acţiunea cooperatistă. El dispune de 8 coo­perative cu câte 75 de membri şi un capital â 10.000 Lei.

Despărţământul acesta a continuat exploatarea Băilor Coştiui. Despărţământul Mediaş, condus de întreprinzătorul lui pre­

şedinte C. Muştea, a organizat cooperativa de construcţii „Că­minul", a intrat în posesiunea unui /teren de tenis şi a arendat o baie dela Primăria oraşului.

In acest desp. activează cu mult succes organizaţiile de ajutor mutual ale Cercului cultural din Dârlos, conduse de dl /. Goşteanu.

Publicaţii.

Revue de Transylvanie, Gând Românesc şi Buletinul eu­genie şi biopolitic rămân în fruntea publicaţiilor „Astrei".

Am amintit în altă parte publicaţiile editate de Regionala Banatului.

Desp. Cluj a scos un admirabil număr din revista „Şoimii Carpaţilor".

Despărţămintele din Reghin, Sighet şi Sf. Gheorghe şi-au editat buletine proprii.

234

Page 43: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Despărţământul Cărei a editat gazeta locală Graiul Nea­mului, iar cel din Baia-Mare a contribuit la scoaterea gazetei Cronica.

Despărţământul Satu-Mare a subvenţionat două studii de interes local şi revista Afirmarea, iar cel din Arad revista Hotarul.

„Astra" la sate.

Dacă la oraşe „Astra" luptă cu numeroase dificultăţi, la sate drumul ei este triumfal. Oricâte obstacole s'ar ivi — şi anul acesta a avut destule — fiecare an de gestiune aduce un plus de realizări. înlăturarea partidelor politice a ajutat în mod con­siderabil această creştere a puterilor „Astrei". Rândurile noastre se îngroaşă mereu cu luptătorii din fostele partide, care uitaseră generoasa şi spornica muncă pentru solidaritate şi înălţare prin cultură.

Progresul activităţii la sate a fost favorizat mult de opera de organizare a desp. şi a cercurilor culturale, pe care am amin­tit-o în altă parte.

Fireşte că şi în acest an aproape n'a existat despărţământ care să nu fi rostit conferinţe, sau să nu fi dăruit o carte. A le înşira aici pe toate ne este imposibil. Tablouri sumare se găsesc în altă parte. Nu putem totuşi să trecem cu vederea marele număr de descinderi la sate şi de conferinţe organizate de desp. Alba, Bihor, Oraviţa, Ciuc, Cluj, Hunedoara, Mureş, Reghin, Sibiu, Satu Mare, Timişoara şi Treiscaune.

Se remarcă creşterea interesului pentru teatrul sătesc. Des­părţămintele Cluj, Reghin şi Regionala Banatului s'au distins în această privinţă. Cercul cultural din Şoşdea (jud. Timiş Torontal) dispune de o trupă de diletanţi cu care, din Oct. până în Mai, a dat reprezentaţii în 21 de comune.

Despărţământul Braşov ne-a dat un reuşit concurs de copii, cu prilejul adunării generale care a avut loc la Zărneşti. S'au prezentat 250 de copii dintre care 20 au primit premii în suma totală de Lei 5600-—.

Se cuvine însă şi de astădată să consacram capitole spe­ciale Şcolilor ţărăneşti şi organizaţiei „Şoimii Carpaţilor", care formează şi în acest an, mândria activităţii „Astrei".

235

Page 44: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Scoale şi cursuri ţărăneşti.

Şcoala superioară ţărănească dela Şimleul-Silvaniei (SălajJ. Se cade să o aşezăm în fruntea şcoalelor ţărăneşti organizate de instituţia noastră. Eforturile pentru întemeierea ei, precum şi convenţiunea între „Astra" şi Ministerul Agriculturii, pe baza căreia funcţionează, au fost publicate în Nr. 1 al Transilvaniei din acest an. De aceea nu insistăm de astădată în mod amă­nunţit asupra lor. Ţinem să repetăm aici întreaga noastră grati­tudine d-lui Ministru Prof. Ionescu-Sişeşti, pentru înţelegerea pe care a avut-o pentru iniţiativa noastră, acceptând imediata trans­formare a Şcoalei de Agricultură dela Şimleu în Şcoală ţără­nească a „Astrei", precum şi d-lui Prof. N. Săulescu, Secretar General al Ministerului Agriculturii şi membru în Secţiunea social-economică a „Astrei", care a militat cu mai multă pricepere şi căldură pentru ca un vechiu gând al nostru să ia fiinţă, iar odată înfăptuit să fie cât mai rodnic şi mai desăvârşit. Se cade apoi să încrestăm aici numele d-lui Dr. I. Osian, preşedintele despart. Şimleu pentru osteneala ce şi-a luat-o de a supraveghea mai de aproape mersul instituţiei, precum şi numele d-lui V. Pupăză, revizor şcolar al judeţului Sălaj, pentru ajutorul dat la recrutarea elevilor.

Din pricina unor dificultăţi interne ale Şcoalei, dar mai ales a împrejurărilor de natură generală, foarte viu resimţite în această regiune de frontieră, instituţia na putut funcţiona în întâiul an de existenţă aşa cum am fi dorit. Şcoala n'a avut decât două serii de elevi, în loc de trei, iar numărul elevilor n'a fost prea urcat.

Cursurile seriei I au început la 25 Oct. cu 25 elevi, recrutaţi cu ajutorul despărţămintelor de plasă, de pe întreg teritoriul jude­ţului. Ele au durat până la 18 Decemvrie, predându-se în acest răstimp 284 de ore dintre care 103 din domeniul agriculturii, 102 de cultură generală, 70 de practică în fermă şi 9 de igienă.

Cursurile seriei a II au început la 15 Ianuarie cu 29 elevi, recrutaţi în deosebi din regiunea deluroasă a judeţului — în ve­derea propagandei pomicole şi viticole. Au participat şi doi ţă­rani din jud. Târnava-Mică şi 1 din jud. Satu-Mare. Cursurile au durat fără întrerupere până la 15 Martie, predându-se în total 370 de ore, dintre care 138 din domeniul agriculturii, 74 de cul-

236

Page 45: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

tură generală, 68 de educaţie naţională, muzică şi lectură, 75 de practică agricolă şi 15 de igienă.

Corpul profesoral a fost format pe de o parte din pro­fesorii şcoalei, iar pe de alta din profesori şi conferenţiari puşi la dispoziţie de despărţămIntui nostru din Şimleu (pentru disci­plinele spirituale).

învăţământul a avut un caracter de educaţie integrală, cu precădere pentru îndeletnicirile agricole. Programa analitică a fost alcătuită de profesori în colaborare cu eforia şcolară. In elabo­rarea ei s'a ţinut seamă de pregătirea elevilor şi de principiul re­gional.

De mare folos au fost excursiile şi vizitele pe care le-au făcut elevii la gospodăriile din comunele apropiate, precum şi la câteva ferme şi fabrici.

In vederea unei cât mai largi propagande pentru şcoală, elevii au dat serbări în comunele din apropiere, iar la sfârşitul cursurilor au organizat, sub conducerea profesorilor, festivaluri, la care au participat reprezentanţii instituţiilor mai de seamă din judeţ şi un numeros public din Şimleu. Elevii ambelor serii au primit cu acest prilej premii în cărţi, unelte agricole şi seminţe, puse la dispoziţie de M. Sa Regele (25 de pluguri), Ministerul de Agricultură, Camera Agricolă a jud. Sălaj (unelte şi cărţi). „Astra" Centrală (cărţi). Şcoala a fost întreţinută din bugetul Ministerului de Agricultură şi din ferma proprie. „Astra" Centrală a restituit cheltuielile de drum ale elevilor, a cumpăzat un aparat de radio pentru şcoală şi a plătit un onorar profesorilor, puşi la dispo­ziţie de câtră despărţământul Sălaj. Toate mulţumirile noastre Camerei de Agricultură sălăjene pentru subvenţia acordată şcoalei •şi pentru ajutorul dat la premierea elevilor.

Intre 4—8 Iunie a. c , profesorii şcoalei au vizitat acasă pe treizeci dintre elevii lor, vizită extrem de utilă nu numai pentru ţărani, cărora li s'au putut da îndrumări practice pentru punerea în aplicare a învăţăturilor primite, dar şi pentru profesori, cari au cules informaţii foarte preţioase pentru adaptarea programei la realităţile judeţului.

Iaiă cum s'a scurs anul I al celei dintâi Scoale superioare ţărăneşti permanente de dincoace de Carpaţi. Avem credinţa că ea va deveni, în curs de câţiva ani, cea mai îndrăgită şi cea mai utilă instituţie a ţărănimii sălăjene.

237

Page 46: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

In judeţul Alba au fost organizate în acest an scoale ţără­neşti la:

Alba-Iulia. Şcoală cu internat, organizată de despărţământul central din această localitate, condus de dl Eugen Hulea, Insp. gen. scol. Cursurile au durat dela 10 la 26 Febr, şi au fost ur­mate de 20 de ţărani din satele apropiate. Lecţiunile s'au făcut după programa tip a „Astrei". Le sfârşitul lor s'au împărţit premii în cărţi.

Despărţământul central a mai organizat cursuri locale în co­munele Oarda-de-Jcs, Ciugud, Galtiu, Mihalţ şi Galda-de-Jos.

Şcoala ţărănească din Zlatna.

S'au ţinut câte 3—4 lecţiuni, de trei ori pe săptămână, în fiecare din aceste comune, cu participarea stăruitoare a ţăranilor maturi. Cursurile au durat dela 20 Febr. la 14 Martie. Profesorii s'au deplasat, în cea mai mare parte, din Alba-Iulia. S'au împărţit şi aici premii în cărţi.

Pentru organizarea acestor scoale, „Astra" Centrală a sub­venţionat desp. cu 10.000 Lei, iar Primăria oraşului Alba-Iulia cu 6000 Lei.

Au colaborat la ele 45 de conferenţiari, care au ţinut un total de 159 lecţiuni.

238

Page 47: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Zlatna. Şcoală ţărănească locală, organizată de despărţă­mântul din această localitate, condus de pr. I. Fodorean. Director de studii a fost dl Ioan Popa, prefectul Şoimilor din Alba. Cursu­rile au durat dela 1 Ianuarie la 19 Februarie, în fiecare zi dela orele 19—23. Ele au fost urmate în mod regulat şi cu multă în­sufleţire, de 99 de ţărani din Zlatna, între 15—65 de ani. S'au ţinut în total 115 lecţiuni, după programa tip a „Astrei", adap­tată cu multă pricepere la nevoile locale. Dl Popa a insistat asupra cooperaţiei, contribuind astfel la întărirea cooperativei „Astrei" din această localitate. Tot d-sa a ţinut 39 de ore de conversaţie cu ţăranii asupra nevoilor locale. Profesori au fost intelectualii din Zlatna. Şcoala a avut marea cinste să fie vizitată de dl Prof. N. Cornăţeanu, Ministrul Agriculturii, care a vorbit ţăranilor despre metodele noi în agricultură, întreţinându-se foarte prietenos cu ei.

In jud. Arad au fost organizate şcoli ţărăneşti locale la: Pecica. Şcoala ţărănească pentru bărbaţi, organizată de des­

părţământul din această localitate, condus de dl primpretor F. Im-buzeanu. Cursurile au durat zilnic dela 20 Febr. la 2 Aprilie şi au fost urmate de 94 ţărani.

Pecica. Şcoală ţărănească pentru femei, organizată de ace­laşi desp,, cu aceeaşi durată şi cu participarea a 29 ţărance.

Semlac. Şcoală ţărănească pentru bărbaţi, organizată de Cercul cultural din această localitate, între 26. II şi 21. III.

Olari. Şcoală ţărănească pentru bărbaţi, organizată de Cercul cultural din această localitate, între 2 Febr. şi 21 Martie.

Din pricina evenimentelor externe şcolile au trebuit să-şi în­trerupă cursurile înainte de epuizarea programei.

Nădlac. Şcoala ţărănească locală, mixtă, organizată de des­părţământul, de plasă din această localitate, condus de dl C. V. Ursulescu. Cursurile au durat în luna Martie. Ne lipsesc date mai amănunţite asupra ei.

In judeţul Bihor am avut Şcoalele ţărăneşti dela : Oradea. Şcoală ţărănească cu internat pentru bărbaţi, or­

ganizată de despărţământul central, condus de dl Dr. Teodor Popa. Au participat la ea 35 de elevi, recrutaţi din mai multe comune ale judeţului. Cursurile au durat dela 16 Ian. la 12 Febr. Ele au îost ţinute de intelectualii despărţământului. A fost urmată pro­grama tip a „Astrei". S'au ţinut in total 100 de lecţiuni.

239

Page 48: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Băile Felix. Şcoală ţărănească organizată de despărţământul central judeţean, pentru ţăranii din comunele apropiate. Au par­ticipat vreo 90 ţărani, din 6 comune. Veneau la ora 2 p. m. şi se întorceau acasă la orele 6. S'au ţinut în total şi aici, 60 de lecţiuni, după programa tip a „Astrei". Profesorii se deplasau zilnic dela Oradea. Cursurile au durat dela 6 — 19 Martie.

Cefa. Şcoală ţărănească pentru bărbaţi, organizată cu con­cursul Căminului cultural din această localitate. Cursurile au durat trei săptămâni.

In organizarea acestor scoale, despărţământul a fost ajutat •de Camera de Agricultură a jud. Bihor, care a dat o subvenţie

Şcoala ţărănească organizată de Desp. central judeţean din Oradea.

de 20.000 Lei. Cu aceeaşi sumă a contribuit „Astra" Centrală. La închiderea cursurilor, s'au organizat serbări. Elevii au primit premii în cărţi şi unelte agricole.

Salonta. Şcoală ţărănească pentru femei, organizată de des­părţământul de plasă din această localitate, condus de pr. Liviu Lărgeanu. Cursurile au început la 15 Ian. şi s'au închis la 5 Martie, fiind cercetate de 38 eleve, recrutate dintre coloniste. Majoritatea lecţiunilor au avut de obiect gospodăria practică. La încheierea cursurilor s'a împărţit elevelor, în cadrul unei festivităţi, premii în valoare de 5330 Lei, compuse din obiecte casnice de primă necesitate şi seminţe de zarzavat.

240

Page 49: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Tinca. Şcoală ţărănească cu internat, organizată de des­părţământul de plasă din această localitate, condus de dl Dr. A. P. Bănuţiu, care a fost şi directorul priceput al şcoalei. Cursurile au durat dela 9 la 20 Decemvrie, fiind urmate de 34 ţărani între 19 şi 38 ani, recrutaţi din mai multe comune ale plasei. S'au ţinut în total 104 lecţiuni, după programul tip al „Astrei", adaptat nevoilor locale. Au avut loc şi şedinţe cu proiecţiuni, în care s'a arătat elevilor gospodării, răsadniţe, animale de rasă din ţară şi străinătate. Elevii au vizitat apoi Camera de Agricultură din Oradea şi institutele ei, precum şi ferma Şcolii Normale de Fete din această localitate. Cursurile s'au încheiat printr'un examen şi un festiva], la care s'au împărţit premii constând din maşini şi unelte agricole, altoi şi puieţi, ouă pentru paseri de rasă, seminţe şi cărţi. Şcoala a fost subvenţionată de „Astra" Centrală, Camera de Agricultură a jud. Bihor, Primăriile comunei Tinca şi a comu­nelor din care au fost recrutaţi elevii.

Despărţământul central Caransebeş ne-a dat la: Caransebeş. Şcoală ţărănească cu internat, pentru bărbaţi,

organizată de despărţământul central, condus de dl Dr. C. Cor-neanu. Cursurile au fost urmate de 30 de ţărani, recrutaţi din satele aparţinătoare plăşii. Ele au durat trei săptămâni, în cursul lunei Februarie. S'a avut în vedere programul tip al „Astrei". Elevii au fost găzduiţi în internatul liceului „Traian Doda" şi a Şcoalei Normale „Ioan Popasu". Deschiderea şi închiderea cursu­rilor s'a făcut în cadre sărbătoreşti. S'au împărţit elevilor certi­ficate de frecvenţă.

In judeţul Caras am avut şcoalele locale din: Berlişte. Şcoală pentru ţărani din această comună şi din

satele apropiate : Milcoveni, Rusova-Nouă, Rusova-Veche şi Ciontea. Cursurile au fost urmate în mod regulat de 65—70 ţărani. Ele au fost plănuite pentru un an, au trebuit să fie însă întrerupte din cauza concentrărilor.

Comorâşte. Şcoală ţărănească locală, urmată de 70—80 ţă­rani. Şi ea a trebuit să-şi întrerupă cursurile din aceleaşi motive. Ambele scoale au fost organizate la iniţiativa şi cu largul concurs al despărţământului central din Oraviţa, condus de harnicul său preşedinte Ilie Rusmir.

In judeţul Ciuc au funcţionat următoarele Scoale ţărăneşti locale :

241 4

Page 50: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Sândominic, cu 337 elevi; Tomeşti, cu 250 elevi; Dăneşti, cu 125 elevi; Plăeşii-de-Jos, cu 102 elevi; Imper, cu 84 elevi; Ciucsăngheorghe, cu 79 elevi; Armăseni, cu 70 elevi; Sâncrăeni, cu 48 elevi; Frumoasa, cu 30 elevi. Toate aceste scoale au durat câte trei săptămâni şi au fost

organizate de despărţământul central judeţean, prezidat de dl Spiru Tudor. S'au ţinut la fiecare din ele câte 35 lecţiuni, de către intelectualii din Miercurea-Ciuc sau din localităţile respec­tive. S'a urmat programul tip al „Astrei". Şcoalele au fost sub­venţionate de „Astra" Centrală.

Voşlobeni, cu 38 elevi; Mureş Izvor, cu 27 elevi; Hodoşea, cu 42 elevi; Tulgheş, cu 38 elevi; Joseni, cu 50 elevi; Ciumani, cu 52 elevi. Scoale de aceeaşi durată şi caracter, organizate de despăr­

ţământul de plasă Gheorgheni, condus de dl Teodor Chindea. Profesorii sau deplasat, în cea mai mare parte din Gheor­

gheni. La serbarea dela închiderea cursurilor s'a distribuit ele­vilor pluguri şi seminţe cu preţ redus, iar, în mod gratuit, altoi şi cărţi. S'au primit şi aici subvenţii dela „Astra" Centrală şi dela Ministerul Educaţiei Naţionale.

Sânmărtin, cu 87 elevi, de [aceeaşi durată şi caracter, or­ganizată de despărţământul de plasă din această localitate, condus de dl Silviu Bot. S'au ţinut în total 42 lecţiuni. „Astra" Centrală a acordat o subvenţie de 3000 Lei.

In judeţul Hunedoara, au funcţionat Scoale ţărăneşti la: Sântandrei. Şcoală ţărănească locală, organizată de desp.

central, condus de dl Dr. Emil Caba. S'au ţinut în total 36 de lecţiuni în 16 zile, după programul „Astrei".

Geoagiu. Şcoală ţărănească cu internat, organizată de des­părţământul de plasă din această localitate, condus de domnul Dr. I. Martin. Cursurile au durat dela 14 — 16 Nov. şi 10—20

242

Page 51: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Ianuarie şi au fost urmate de 118 elevi, între 18—40 ani, recru­taţi din satele plăşii. Ei au fost găzduiţi la Şcoala de Agricultură din Geoagiu, care a contribuit de altfel în largă măsură la or­ganizarea şi întreţinerea şcoalei. S'a urmat programul tip al „Astrei". Cu ocazia închiderii cursurilor s'a distribuit elevilor 4 pluguri, dă­ruite de M. S. Regele şi pomi, dăruiţi de Camera de Agricultură din Deva. „Astra" Centrală a acordat şcoalei o subvenţie de 5000 Lei.

Dobra. Şcoală de croitorie pentru fete, organizată de des­părţământul local, condus de protop. Iosif Morariu. S'au predat de două ori pe săptămână, dela 2 Febr. la 25 Martie, croitoria pentru uzul casei. Şcoala a fost condusă de D-şoara prof.-maestră Elena Comşa.

Livezeni. Şcoală ţărănească locală cu două secţii: una pentru bărbaţi şi alta pentru femei, separat. Cursurile au durat dela 15 Ianuarie la 13 Martie, după programul tip al „Astrei", fiind urmate regulat de 53 bărbaţi şi 67 femei. Conducerea şcoalelor au avut-o soţii Simion şi Aurelia Suciu. Profesorii s'au deplasat, în parte, dela Petroşeni.

Iscroni, Şcoală ţărăuească locală. Cursurile au durat dela 5 la 12 Febr. în fiecare zi. A fost urmată de 60 de bărbaţi.

Ambele scoale au fost organizate de despărţământul de plasă Jiu din Petroşeni, condus de Pr. Prot. /. Duma.

In judeţul Maramureş au fost organizate scoale ţărăneşti la: Deseşti. Şcoală ţărănească locală pentru bărbaţi, organizată

de Cercul cultural, în colaborare cu Serviciul Agricol judeţean şi Şcoala de Horticultura din Băcicoi. A fost urmată de 30 elevi între 25 - 40 ani, timp de 5 luni. Cursurile s'au ţinut de câte 5 ori pe săptămână după programul „Astrei".

Săpânţa. Şcoală locală pentru bărbaţi, organizată de Cercul cultural cu concursul despărţământului central şi al Serviciului Agricol judeţean. Cursurile au durat 3 luni, de 4 ori pe săptă­mână, după programul „Astrei". A fost urmată de 30 elevi între 25—40 ani.

Ieud. Şcoală pentru bărbaţi, locală, organizată de Cercul cultural cu concursul Serviciului Agricol judeţean. A durat 3 luni de 3 ori pe săptămână, fiind urmată de 60 elevi între 25—40 ani.

Vad. Şcoală ţărănească locală organizată de Cercul cultural local cu concursul despărţământului central şi al Serviciului

243 4 *

Page 52: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Agricol judeţean. A durat 4 luni de 3 ori pe săptămână, fiind urmată de 30 ţărani, între 25—40 ani.

Vişeul de sus. Şcoală locală pentru bărbaţi, organizată de Cercul cultural, cu concursul desp. central şi a Serv. Agr. ju­deţean. Cursurile au durat 3 luni, de trei ori pe săptămână, fiind urmate de 50 ţărani, între 25—40 ani.

Vişeul de sus. Şcoală locală pentru femei, organizată de Cercul cultural cu concursul despărţământului central şi al Ser­viciului Agricol judeţean. Cursurile au durat 3 luni, de trei ori pe săptămână şi au fost urmate de 40 eleve între 18—40 ani. S'a respectat programul tip al „Astrei".

Sighet. Şcoală ţărănească locală pentru bărbaţi, organizată de despărţământul central cu concursul Serviciului Agricol ju­deţean. Cursurile au durat 3 luni, de trei ori pe săptămână. Au fost urmate de 50 elevi între 25 — 40 ani. S'a avut în vedere programul tip al „Astrei".

Sighet. Şcoală locală pentru femei, organizată de despărţă­mântul central cu concursul Serviciului Agricol judeţean. Cursurile au durat 3 luni de 4 ori pe săptămână, fiind urmate de 40 eleve. S'a avut în vedere programul tip al „Astrei"».

Toate aceste scoale au fost urmărite de aproape de dl Dr. V. Ilea, preşedintele despărţământului central.

Cursurile au început în cadre sărbătoreşti, n'au putut fi însă încheiate din pricina concentrărilor.

Elevilor li s'a dat rechizite de scris şi material pentru com­baterea bolilor la oameni şi pomi.

Şcoalele au fost subvenţionate de Comitetul central al „Astrei".

In judeţul Mureş am avut şcoalele ţărăneşti dela: Târgu-Mureş. Şcoală cu internat, pentru bărbaţi, organizată

de despărţământul central, condus de dl Dr. I. Bozdog. A fost urmată de 25 ţărani, între 21—27 ani. Ei au fost găzduiţi la liceul „Papiu Ilarian". Cursurile au durat 30 de zile. S'a urmat programul tip al „Astrei". N'au lipsit nici lecţiunile de muzică şi jocuri. S'au ţinut în total 140 de ore. Practica a fost urmată la ferme, grădini de pomi. S'au făcut şi proecţiuni. Deschiderea şi închiderea cursurilor s'a făcut în cadre sărbătoreşti. Ţăranii au primit fiecare câte o garnitură de unelte pentru pomicultură. Li s'a distribuit şi cele 6 pluguri dăruite de M. Sa Regele. Elevii

244

Page 53: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

au aranjat o expoziţie de unelte agricole- De altfel li s'a ţinut un curs special de repararea şi confecţionarea acestor unelte.

Tărgu-Mureş. Şcoală ţărănească pentru femei, organizată de despărţământul central. A fost urmată de 16 fete, între 17—21 ani, recrutate din satele apropiate oraşului. Cursurile au durat 32 de zile. S'a avut în vedere programul tip al „Astrei", cu precădere pentru gospodărie şi ţesut. S'au ţinut în total 210 lecţiuni. Elevele au fost găzduite la liceul „Unirea".

închiderea cursurilor s'a făcut deodată cu a şcoalei pentru ţărani, printr'o serbare comună. Fiecare elevă a primit drept premiu câte un costum naţional, lucrat în cursul lecţiunilor, apoi câte un pachet cu seminţe de zarzavat.

Şcoalele au fost subvenţionate de „Astra Centrală", Primăria Tg.-Mureş şi Camera Agricolă.

„Elevii s'au dus cu cele mai frumoase impresii şi cu re­gretul că au fost prea scurte cursurile — spune dl Bozdog în raportul dsale — iar profesorii au rămas profund impresionaţi: de simţul de disciplină, curăţenie, interesul şi seriozitatea cu care au fost ascultaţi şi de afecţiunea cu care s'au ataşat de ei ţăranii care au plecat cu lacrimi în ochi dela şcoală".

Afară de aceste scoale, despărţământul a organizat, în co­laborare cu Camera Agricolă, cursuri agricole de câte 3—4 zile, în comunele Mureşeni, Cristeşti, Ungheni, Tirimia, Hărtău şi Moşeni.

Reghin. Şcoală cu internat, pentru bărbaţi, organizată de despărţământul din această localitate, condus de dl Dr. Eug. Nicoară. Cursurile au fost urmate de 52 elevi şi au durat dela 8—20 Ianuarie, ţinându-se în total 78 ore.

Reghin. Şcoală cu internat pentru femei, organizată de des­părţământ. A fost urmată de 33 eleve. Cursurile au durat dela 7—28 Februarie, după programul „Astrei". Cheltuielile au fost suportate de preşedintele despărţământului.

La închiderea cursurilor s'a distribuit elevilor şi elevelor broşuri cu îndrumări practice şi de cultură generală.

Iclănzel. Şcoală ţărănească locală, pentru bărbaţi, organizată de Cercul cultural, în colaborare cu despărţământul de plasă din Band, condus de dl Toma Anucuţia. Cursurile au durat dela 26 Februarie la 12 Martie. Profesorii s'au deplasat în parte dela Band şi Tg.-Mureş. S'au ţinut zilnic câte 3—4 lecţiuni.

245

Page 54: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Râciu şi Bozed. Şcoli ţărăneşti locale, organizate de despăr­ţământul de plasă din Răciu, condus de Prot. Simion Nicoară. Ne lipsesc date mai amănunţite asupra lor.

In judeţul Năsăud a fost organizată o şcoală ţărănească la: Bistriţa. Şcoală ţărănească cu internat, organizată de des­

părţământul central judeţean condus de dl /. Pavel. A avut 24 ţărani între 17—35 ani, recrutaţi din 15 sate. Cursurile au durat dela 7—28 Februarie, după programul „Astrei". S'au predat în total 129 lecţiuni. La începutul şi la sfârşitul cursurilor au avut

Şoimanele la Şcoala ţărănească din Ocland — Odorhei, 1939.

loc festivităţi. Ţăranii au primit rechizite de scris şi cărţi dela dl Gh. Mateiu şi seminţe de napi dela Camera Agricolă. Şcoala a fost subvenţionată de Comitetul Central al „Astrei", Camera Agri­colă şi Banca „Aurora". Elevii au fost găzduiţi la Cercul de Re­crutare din Bistriţa, iar masa li s'a servit la internatul liceului „Al . Odobescu".

In judeţul Odorheiu am avut în acest an scoale ţărăneşti la: Satu-Mare. Şcoală ţărănească pentru ţăranii şi ţărancele

din localitate, organizată de despărţământul central, condus de Prot. Gh. Rusan. Cursurile au durat dela 4—25 Martie, fiind ur­mată de 24 bărbaţi şi 14 femei. Profesorii s'au deplasat din Odor­heiu. La sfârşitul cursurilor s'a organizat o serbare, iar elevii au

246

Page 55: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

primit, drept premii, unelte agricole — bărbaţii, iar femeile: bas­male şi batiste.

Ocland. Şcoală ţărănească cu internat, pentru bărbaţi, or-danizată de despărţământul de plasă din această localitaie, condus de harnicul şi jertfitorul lui preşedinte Dr. M. Cionca. A fost ur­mată de 26 ţărani, recrutaţi din mai multe comune ale plăşii. La lecţiuni au asistat şi alţi ţărani din Ocland. Cursurile au durat dela 22 Ianuarie la 12 Februarie, după programul tip al „Astrei". Elevii au fost supuşi instrucţiunii şoimăneşti. S'a insistat asupra dis­ciplinelor naţionale, foarte necesare în această regiune secuizată.

Vârghiş. Şcoală ţărănească cu internat, pentru femei, orga­nizată de desp. de plasă din Ocland. Cursurile au durat dela 22. I la 12. II fiind urmate de 18 eleve, recrutate din mai multe comune. Ele au fost găzduite în localul şcoalei primare, iar masa şi-au pregătit-o în regie proprie. In lecţiuni s'a insistat asupra disciplinelor naţionale, a gătitului şi a ţesutului (cusături naţio­nale). Pentru completarea lecţiunilor practice au fost angajate două femei din comuna Augustin. Elevele au fost supuse disciplinei şoimăneşti. Directorul şcolii a fost pr. I. Popa.

Mereşti. Şcoală ţărănească cu internat, pentru fete, organi­zată de desp. din Ocland. Cursurile au avut aceeaşi durată şi au fost urmate de 17 eleve, recrutate din mai multe comune. Ele au fost găzduite în localul dispensarului. Masa în regie proprie. Aceleaşi lecţiuni ca la Vârghiş. Director de studii a fost pr. Gh. Todoran.

Mărtiniş. Şcoală ţărănească, cu internat, pentru femei, or­ganizată de desp. din Ocland. A fost urmată în acelaş răstimp, de 20 eleve, recrutate din mai multe comune. Găzduirea s'a făcut în localul şcoalei primare, iar masa, în regie proprie. Lecţiunile după acelaşi program, ca la Vârghiş, Director de studii dl I. Stroia.

Şcoalele organizate de desp. Ocland au fost urmate numai de Români secuizaţi, de aceea în predarea lecţiunilor s'a avut în vedere readucerea acestora la românism, S'a cultivat limba, cân­tecul, dansul şi mai ales costumul naţional. S'a distribuit până acum elevilor acestor scoale 120 costume, donate de despărţământ.

In'internate s'a respectat o disciplină severă. Programul în­cepea la orele 6.30 şi dura până la orele 9.30 seara. S'a predat la fiecare şcoală câte 210 ore.

247

Page 56: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

La sfârşitul cursurilor s'a ţinut examen, apoi o serbare co­mună, a tuturor şcoalelor, în Ocland, cu un program executat de elevi şi eleve. Sau împărţit şi premii, constatatoare din cărţi, în­grăşăminte chimice şi diferite obiecte de gospodărie. Elevele au primit costume. La serbare a luat parte public din întreaga plasă, oficialităţile şi reprezentanţii conducerii Şoimilor din Cluj.

Şcoalele au fost subvenţionate de „Astra" Centrală. „De cinci ani, de când am înfiinţat aceste scoale — spune

d-1 Dr. Cionca, în raportul d-sale — constatăm un progres îmbu­curător pe terenul reromânizării. Mai mult: putem dovedi că numai acele elemente revin la matcă din convingere, care au urmat cursurile acestor şcoli".

Sângeorgiul-de-Pădure. Şcoală ţărănească locală, organizată de despărţământul de plasă din această localitate. Cursurile au durat dela 19 Februarie la 5 Martie fiind urmate de 200 elevL La închiderea cursurilor, care s'a făcut în cadre solemne, s'a distri­buit elevilor altoi şi seminţe, donate de Camera Agricolă din Odorheiu,

In judeţul Sălaj, a funcţionat Şcoala superioară ţărănească dela Şimieul-Silvaniei, despre care am raportat mai sus. La recru­tarea elevilor au contribuit toate despărţămintele din acest judeţ.

In judeţul Satu-Mare a funcţionat în acest an o şcoală ţă­rănească locală în comuna Copalnic-Mănăştur, organizată de des­părţământul de plasă din această localitate, condusă de prot. Emil Dragomir. Cursurile au durat dela 1 Februarie la 20 Martie. N e lipsesc date asupra funcţionării ei.

In judeţul Severin am avut la: Lugoj, Şcoală ţărănească cu internat, pentru bărbaţi, orga­

nizată de despărţământul central condus de d-1 Dr. A. E. Peteanu-A fost urmată de 32 elevi, recrutaţi din mai multe comune. Cursu­rile s'au ţinut la Şcoala Agronomică din această localitate, care a dat un real concurs la organizarea şcoalei. S'a urmat pro­gramul tip al „Astrei", cu precădere pentru îndeletnicirile agricole.

In judeţul Sibiu s'au organizat scoale ţărăneşti la: Sibiu. Şcoală ţărănească cu internat, pentru bărbaţi, orga­

nizată de despărţământul central condus de d-1 Silviu Ţeposu. Cursurile au durat dela 6—18 Februarie, fiind urmate de 38-ţărani recrutaţi din întreg judeţul. S'a urmat programul tip al „Astrei".

248

Page 57: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Orlat. Şcoală ţărănească cu internat, pentru femei, organi­zată de despărţământul „Astrei", în colaborare cu organele Mi­nisterului Sănătăţii. A fost urmată timp de patru săptămâni de 18 eleve, recrutate din întreg judeţul. S'a insistat în deosebi asupra igienei şi îngrijirei copilului mic precum şi asupra culturii zarzavaturilor şi a gătitului.

Ocna-Sibiului şi Mândra. Şcoli ţărăneşti locale, organizate de desp. de plasă din Ocna-Sibiului, condus de d-1 Nic. Albu, cu concursul Camerei Agricole a jud. Sibiu, Ne lipsesc date asupra lor.

In jud. Someş am avut scoale ţărăneşti la: Gârbău. Şcoală ţărănească locală mixtă, organizată de des­

părţământul de plasă din această localitate, condus de d-1 Dr. Vaier Ilea. Cursurile au durat 3 luni, fiind urmate de 85 bărbaţi şi femei.

In judeţul Târnava-Mică s'au organizat în acest an cursuri ţărăneşti locale în comunele:

Spini (21-30 Nov), Ţapu (9—17 Dec), Veza (19-23 Dec), Ciufud (2—8 Ian.), Crăciunelul-de-Jos (10—18 Ian.), Sâncel (19-27 Ian.), Cisteiu (12 Ian.—10 Febr.), Bueerdea-Grânoasă (7—23 Martie). Numărul elevilor au variat între 70 şi 120. S'au predat

zilnic lecţiuni după programul „Astrei", de către profesori şi in­telectuali cari s'au deplasat în cea mai mare parte din Blaj. Cursu­rile s'au organizat de către Despărţământul central, condus de d-1 Şt. Manciulea, cu concursul Camerei de Agricultură din Blaj. La închiderea cursurilor au avut loc serbări. Cursurile au fost subvenţionate de „Astra" Centrală şi de Ţinutul Mureş.

Ţapu şi Bueerdea-Grânoasă. Cursuri de gospodărie pentru femei, cu o durată de 7 zile.

Cetatea-de-Baltă. Şcoală ţărănească locală, organizată de des­părţământul de plasă din Diciosânmărtin, condus de /. Vulcuţiu, cu concuTsul Camerei Agricole din Blaj. Cursurile au durat zilnic dela 16—28 Ianuarie, fiind urmate de 70—100 ţărani. La închi­derea cursurilor s'a ţinut o serbare, când a fost donată ţăranilor <y bibliotecă agricolă. Şcoala a fost subvenţionată de „Astra" Centrală-

249

Page 58: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

In judeţul Timişoara am avut în anul acesta scoale ţără­neşti la:

Ciacova. Şcoală pentru ţărani, cu internat, în două serii. Lecţiunile seriei I au durat dela 2 — 18 Decemvrie, iar ale seriei a II a dela 16 Ian. la 5 Februarie.

Ciacova. Şcoală pentru gospodinele din localitate. Cursurile au durat dela 22 Ian. la 12 Februarie.

Petroman. Şcoală locală, pentru ţărani. Cursurile au durat dela 9 Ian. la 5 Februarie.

Şcoala ţărănească din Cetatea de Baltă, organizată de Desp. din Diciosânmărtin.

Ghilad. Şcoală pentru ţărancele din localitate. Lecţiunile au avut aceeaşi durată.

Jebel. Şcoală pentru tinerii premilitari, dela 6 Decemvrie la 15 Martie.

Aceste scoale au avut în total 172 elevi, dintre care 140 bărbaţi şi 32 fete. Ele au fost organizate de despărţământul de plasă din Ciacova, condus de inimosul şi întreprinzătorul lui pre­şedinte I. Călţun, Şcoala de Agricultură din localitate şi-a dat şi ea preţiosul concurs, la şcolile pentru bărbaţi, iar profesoarele Gimnaziului la şcoalele pentru femei. S'au ţinut în total 509 con­ferinţe, din care mai bine de jumătate din domeniul Agriculturii

250

Page 59: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

şi al Economiei casnice. S'au făcut şi proiecţiuni. Şcoalele au fost subvenţionate de Regionala bănăţeană a „Astrei".

In judeţul Treiscaune am avut scoale ţărăneşti în comunele: Vâlcele, Araci, Ariuşd, Hăghig, Iarăş şi Arini. Cursuri or­

ganizate de despărţământul central, condus de dl Eug. Sibianu. Au durat zilnic între 10 şi 20 Februarie, fiind urmate în total de 450 ţărani. S'au predat în fiecare comună câte 27 ore, după programul „Astrei", de către intelectualii localnici şi cei din Sf. Gheorghe. S'au ţinut serbări la sfârşitul lecţiunilor.

Aiia-Mare. Şcoală ţărănească pentru Românii maghiarizaţi din această comună, organizată de Cercul cultural din comună.

Elevii Şcoalei ţărăneşti din Luduş (jud. Turda), cu premiile primite la sfârşitul cursurilor.

A fost urmată de 50 de ţărani între 17—35 ani. Cursurile au durat dela 15 Oct. la 12 Apr. ţinându-se zilnic câte 2—3 ore, după programul „Astrei", cu precădere pentru disciplinele na­ţionale,

Ozun. Şcoală ţărănească pentru femei, cu internat, organi­zată de despărţământul de plasă din această localitate condus de Pr. /. Folea. Cursurile au durat dela 1—28 Febr. fiind urmate de 26 eleve, între 17—45 ani, recontate din 3 comune, Lecţiunile (în total 115 ore) au urmat programul tip al „Astrei", cu insistenţă asupra gătitului şi ţesutului. Despărţământul şi-a amenajat în acest

Page 60: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

scop un atelier propriu. închiderea cursurilor s'a făcut în cadre solemne. Elevele au primit cărţi. Şcoala a fost subvenţionată de „Astra Centrală".

In judeţul Turda am avut în acest an la : Luduş. Şcoală ţărănească pentru bărbaţi, cu internat, orga­

nizată de despărţământul de plasă din această localitate, al cărui preşedinte este dl Dr. V. Russu, cu largul concurs al Camerii de Agricultură a jud. Turda. Cursurile au fost urmate de 48 ţărani, recrutaţi din comunele plăşii. Ele au durat dela 6 la 19 Februarie, ţinându-se în total 82 lecţiuni, după programul tip al „Astrei", cu precădere pentru îndeletnicirile agricole. S'au făcut şi de­monstraţii cu proecţiuni, o excursie la ferma Sânger, vizite la gospodăriile ţărăneşti, audiţii de radio. Cursurile practice au fost făcute la Şcoala de Contabilitate şi Educaţie Cooperatistă Agricolă din localitate. Atât Ia deschiderea, cât şi la închiderea cursurilor s'au organizat festivităţi. S'a distribuit elevilor drept premii: 31 cocoşi de rasă, 50 kg, sămânţă de sfeclă, 20 abona­mente la „Drumul Nou", broşuri şi calendare.

T a f b l o - u . 1 şcoalelor ţărăneşti în anul 1938'1939.

1-1

<J

u

z

Despărţământul Durata cursurilor

mul ele

vilor

sai

elevil

or

Observări

1 -Alba-Iulia 10/11 26/11 20 Bărbaţi 2 (Oarda i e jos) 20/11-13/111 68 )>

3 (Ciugud) 20/II-13/III 72 4 (Galtiu) 21/11-10 III 71 n

5 {Gama de ]n) 23/11-14/111 82 6 (Mihalţ) 21/II-10/III 120 M

7 Zlatna 1/1-19/11 99 !1

8 Arad (Olari) 2/II-21/III — M

9 „ (Semlac) 26/11-21/III — - ti

10 „ (Pecica) 20II-2/IV 94 11 11 20/II-2/IV 29 Femei 12 10/II-21/III 26 Meseriaşi 13 Bihor Oradea 16/1-12/11 35 Bărbaţi 14 » (Băile Felix) 6/III-19/III 90 fi

15 (Cefa) 3 săptămâni — n

16 Salonta 15/I-5/III 38 Femei 17 Tinca 9/XII-20/XII1938 34 Bărbaţi

252

Page 61: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

o u

z

Despărţământul Durata cursurilor Observaţiuni

18 Caras (Berlişte) un an 70 Bărbaţi 19 „ (Comorâşte) — 70 tf

20 Ciuc (Sândominic) 3 săptămâni 237 11

21 „ (Tomeşti) 11 250 11

22 „ (Dăneşti) ii 125 11

23 „ (Plăeşii de jos) V 102 11

24 „ (Imper) 11 84 ii

25 „ (Frumoasa) 11 30 11

26 (Sâncrăeni) V 48 11

27 , fGJucsânghsor^hei n 79 11

28 (Armăşeni) 11 70 ii

29 Gheorgheni ii 38 t1

30 (Mifreş- lz¥or) 11 27 V

31 M o t a a l ii 42 li

32 ( I f l i f l M l 11 38 11

33 {Josen i j 11 50 11

34 - _ (Ciumani) 11 52 11

35 Sânmărtin 11 87 11

36 Mociu 18/IV-31/V 190 Femei 37 Hunedoara (BOOaSill) 10/I-19/I 18 Bărbaţi 38 ( S â n l a n d r g ) ) — — 39 Dobra 2/II-25/III — Femei 40 Jiu (Livezeni) 15/1-13/111 53 Bărbaţi 41 M ti fi 11 67 Femei 42 „ (Iscroni) 5/II-12 II — Bărbaţi 43 „ (Aninoasa) 1/II-15/IV 120 Muncitori mineri 44 Maramureş (Sighet) 2 luni 50 Bărbaţi 45 3 „ 40 Femei 46 „ (Deseşti) 5 „ 30 Bărbaţi 47 iSapaniai 3 „ 30 fi

48 (Vad) 4 „ 30 M

49 (Jeu) 3 „ 60 11

50 i Uiseul de sus t 3 „ 50 îl

51 11 11 M 11 3 „ 40 Femei 52 Mureş (Tg. Mureş) l/II-l/III 25 Bărbaţi 53 11 11 11 1/II-5/III 16 Femei 54 11 11 11 1/II-16/III 70 DuljjHer!, zidari şi vopsitori 55 B<md (Iclănzel) 26/II-12/III — Bărbaţi 56 Râciu (Bozed) — — — 57 Reghin 8/1-20 I 52 * 1

58 ti 7 I-28/II 33 Femei 59 fi — — 46 Servitoare 60 Năsăud (Bistriţa) 7/II-28/III 24 Bărbaţi

253

Page 62: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Z

Despartă mântui Durata cursurilor s =

Observaţiuni

61 1/.I-15/III 50 Meseriaşi $i comercianţi 62 Utilii (Sa'ul l a i e ) 4JIII-25/III 24 Bărbaţi 63 M li fi — — 14 Femei 64 .. (SangeorQiul de Pădure ) 19/11-5,111 200 Bărbaţi 65 Ocland 22/I-12II 26 ii

66 „ (Vărghiş) 22/1-12/11 18 Femei 67 „ (Mereşti) 22/I-12/II 17 ii

68 (Mărtiniş) 22/1-12/II 20 M

69 Cop.-Mănăştur 1/II-20/1II Bărbaţi 70 Severin (Lugoj) — — 32 „ 71 Caransebeş In Februarie 30 ii

72 Sibiu 6/II-18/11 38 73 „ (Orlat) 4 săptămâni 18 ii

74 „ (Ocna-Sibiului) — — — Bărbaţi şi Femei 75 Gârbău 3 luni 85 ii ii ii

76 Târnava Mare (Dar los ) 4 „ 24 Femei 77 Mediaş 2 „ . 70 fi

78 Târnava-Mică (Spini) 21-30/IX 1938 70 Bărbaţi 79 (Ţapu) 9-17/XII 1938 70 -,

80 (Veza) 19-23/XII 1938 70 fi

81 „ (Ciuîud) 2/I-8/I 1939 70 11

82 Târnava-Mîcă (Crăcfunelul de Ios ) 10 I-18/I 120 Bărbaţi 83 „ (Sâncel) 19/1 27/1 120 11

84 „ (Cisteiu) 2/II-10/11 70 11

85 „ (Micăsasa) 3/III-15/III 70 11

86 (Bucerflea Grânoasa) 7/UI-23/IH 120 11

87 Dicîosânmărtin (Cetatea de Baltă) 16 I 28/1 100 îl

88 Ciacova 2-18/XII 1938 ] 11

89 11 16/I-5/II 1939 [140 11

90 „ (Petroman) 9/I-5/II [140 fi

91 „ (Jebel) e/XII1938- 15/III1S39 J î)

92 (Ghilad) 9/I-5/II j 32 Femei

93 II II 22/1-12/11 j 32 94 Treiscaune (Vâlcele) 10/11-20/11 Bărbaţi şi femei 95 (Araci) T) M 11 V 11

96 „ (Ariuşd) n ii 450 11 11 11

97 (Hăghig) 11 n 450

11 11 11

98 (Arini) n ii ii n 11

99 „ (Iarăş) ii ii 11 ii ii

100 ( A i l a - H a r e ) 15/XI038-12 IV1939 50 Bărbaţi 101 Ozun 1/II-28/II 26 Femei 102 Câmpia Turzii 30 de zile 60 n

103 Ludoş 6/II-19/11 48 Bărbaţi

254

Page 63: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Şoimii Carpafilon

Această podoabă a organizaţiilor „Astrei", condusă de tri­bunul ei dl Prof. Dr. Iuliu Haţieganu, secondat de secretarul general Dr. T Spârchez şi de un ales corp de comandanţi şi instructori şi-a purtat şi în acest an cu vrednicie steagul, pe care străluceşte deviza: „Disciplină, vigoare şi conştiinţă naţională". Activitatea ei se caracterizează prin unitate, realism şi continuitate, principii care, după lupta anevoioasă a începutului, au ajuns astăzi să fie aplicate în mod firesc, cu dragoste şi entuziasm, asemenea unor virtuţi înăscute.

Manifestările Şoimilor la inaugurarea Casei Culturale din Mociu, jud. Cluj, 1939.

După strălucitul examen dat, în vara trecută, la serbările dela Praga, ale Socolilor, după spectacolul admirat la Abrud de reprezentanţii întregului pământ românesc, organizaţia avea mo­tive să privească viitorul cu mândrie şi încredere în puterile proprii. Anul de activitate începea sub cele mai bune auspiciL El se încheie cu grandioasa manifestaţie dela Cluj, care sperăm să fie cea mai mare înălţime atinsă de Şoimi, în sborul lor victorios.

Activitatea unităţilor a fost oprită în primăvară, din pricina evenimentelor internaţionale, când un mare număr de comandanţi şi Şoimi au avut prilejul să răspundă apelului Patriei, al cărei

255

Page 64: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

•cult este una din poruncile de temelie ale instituţiei. S'a perdut astfel contactul cu satele, în perioada cea mai potrivită muncii şoimăneşti. Din această pricină nu s'au putut organiza în acest an şoimiade la înălţimea celor din anii trecuţi. Au avut loc însă numeroase alte manifestări.

Pentru difuzarea cât mai largă a programului, precum şi pentru pregătirea marilor manifestaţii de ansamblu, conducerea centrală a organizat la Cluj, în cursul lunei Ianuarie, cursuri de iniţiere cu conducătorii satelor. Au luat parte la ele, în 4 serii de câte 3 zile, 150 de învăţători, preoţi şi alţi intelectuali. S'au făcut lecţii de ideologie şoimănească, de propagandă culturală, exerciţii fizice, dansuri naţionale şi coruri, urmate toate, cu un rar entuziasm.

Tot în vederea propagandei, conducerea centrală a continuat să scoată revista „Şoimii Carpaţilor", bogată în articole de în­drumare şi în cronici, prezentate în admirabile condiţii tehnice.

Contactul cu unităţile nu s'a făcut însă numai în scris, ci prin deplasările frecvente ale conducătorilor, care au străbătut satele, încurajând, îndrumând, ajutând, crescând numărul unită­ţilor sau mărind efectivul lor. Tribunul a rostit o conferinţă de propagandă la Oradea şi a luat parte la festivităţile organizate în primăvară de Şoimii din Satu-Mare, O delegaţie a conducerii centrale a participat la festivitatea şcoalelor ţărăneşti ale Şoimilor din Ocland. S'a purtat astfel de grijă nu numai unităţilor din jud. Cluj, cari sunt cele mai numeroase şi mai bine organizate, ci şi Şoimilor din celelalte judeţe.

Lucrările la Parcul Sportiv „Regele Carol II" au progresat în mod simţitor. Bazinul de înnot este terminat. De altfel chiar şi în stadiul actual, Parcul este o mândrie a Clujului, o adevărată binefacere pentru populaţia lui.

Organizaţia din judeţul Cluj dispune de 70 unităţi, împânzite pe întreaga suprafaţă a judeţului. Ea a comemorat la 1 Decem­vrie, pe scena Teatrului Naţional din Cluj, Ziua Unirii Transil­vaniei. S'au ţinutcuvântări, s'au ascultat declamările artiştilor, dar s'a admirat mai ales corurile Şoimilor din Zimbor şi Săncraiul Almaşului. Corul din urmă, condus cu o pricipere şi o vocaţie de adevărat maestru de Pr, Prot. Ştejan Răcăşanu, a fost invitat să comemoreze Unirea şi la Radio, unde a susţinut, în ziua de 3 Decemvrie, ora străjerilor, iar, seara, a dat un concert. De altfel muzica naţională este nelipsită din programul unităţilor.

256

Page 65: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Aproape toate dispun de coruri, cari cântă la serviciul divin, or­ganizează serbări locale sau câte un mic turneu. Astfel de ma­nifestaţii ne-au dat unităţile din Răscruci, Sânpaul, Suciag, Aghireş, Someşeni, Sâncraiul Almaşului, Vultureni, etc. Rezultatul acestei vieţi muzicale, refăcută prin Şoimi aproape din nimic, a putut fi verificat la concursul Căminelor culturale, când corul din Sân­craiul Almaşului a obţinut premiul I pe ţară.

Un progres asemănător trebue menţionat şi în cultivarea dansurilor naţionale. Ele nu lipsesc din programul nici unui fe­stival local sau de ansamblu. La acelaşi congres al Căminelor echipa de dansuri din Feleac a obţinut premiul I pe ţară.

S'a lucrat şi în acest an pentru înmulţirea Caselor Naţionale. Au fost inaugurate casele din Ruginoasa, Tic, Arghiş, Stoboru şi Mociu. La inaugurarea celei din urmă a luat parte nu numai po­porul din întreaga plasă, ci directorii şi inspectorii Serviciului So­cial din întregul Ţinut, invitaţi să asiste la începerea muncii pe teren. Marele număr de ţărani şi intelectuali au putut admira cu acest prilej şi o mică Şoimiadă, cu programul ei obişnuit de exer­ciţii de ansamblu, dansuri şi cântece. O astfel de Şoimiadă a avut loc şi la adunarea generală a despărţământului, ţinută în comuna Drag, la 29 Iunie a, c.

Foarte vie a fost în acest an activitatea şoimănească în des­părţământul Huedin. Au fost întemeiate, de cătră dl Dr. S. Rusu, comandantul local, 6 unităţi. Unitatea din Huedin a fost înze­strată cu o fanfară de 32 instrumente, care a putut fi admirată la Şoimiadă dela Mociu.

In judeţul Mureş sunt în total 64 unităţi săteşti. Numai Şoimii din Reghin, conduşi de dl Dr. Eugen Nicoară, dispun de 40 uni­tăţi. Contactul cu satele se face săptămânal. Se organizează şi aici serbări cu cântece (aproape toate unităţile au coruri), dan­suri, piese teatrale. La 10 Maiu a avut loc, în piaţa oraşului Re­ghin o mare Şoimiadă. 800 Şoimi şi Şoimane au executat exer­ciţii de ansamblu cu coasa şi cu grebla, au dansat şi au cântat. Organizaţia din Reghin a transportat >poi la 8 Iunie, pe chel­tuiala ei, 4 unităţi, la Tg. Mureş, unde au crescut strălucirea ser­bărilor orin manifestaţia lor.

Echipa din Socol a luat parte la congresul din Hamburg a organizaţiei „Kraft durch Freude", unde a stors admiraţia strei­nilor prin dansurile şi costumele ei.

257 5

Page 66: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Jocurile naţionale sunt, de altfel foarte cultivate şi în acest: despărţământ, cu o atât de bogată şi originală floră de dansuri.

S'a continuat apoi cu munca de folos obştesc. Şoimii din Arian au ajutat la clădirea şcoalei; cei din Habic, Murăş-Mort,. Jabeniţa, Ruşi-Munţi au plantat pomi. S'a lucrat cu febrilitate la terminarea caselor naţionale din Reghin, Ibăneşti-Sat, Ibăneşti-Pădure, Goreni.

S'au ridicat apoi 4 monumente şi 18 troiţe în memoria eroilor.

Şoimii din Soco], jud Mureş, la serbările din Hamburg — Germania.

In despărţământul central Mureş s'a continuat cu instrucţia unităţilor, conduse de dl prof. Ciortea. Şoimii din desp. de plasă Band, dispun de un cor mixt şi de o fanfară. Ei şi-au confec­ţionat costume naţionale, au ţinut şedinţe în mod regulat şi au organizat festivităţile naţionale.

In judeţul Alba, activitatea şoimănească este concentrată în regiunea Munţilor Apuseni, unde, sub conducerea d-lui Ioan Popa, se contaminează sistematic toate comunele de nobilul lor ideal. S'a văzut, la congresul dela Abrud, de ce este în stare această organizaţie, care luptă cu greutăţile enorme ale conformaţiei geo­grafice şi ale lipsei de mijloace. In iarna trecută ea ne-a dat şcoala ţărănească dela Zlatna. La Valea-Mică s'a continuat cu

258

Page 67: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

munca pentru casa naţională. Organizaţia din Bucium Izbita, a ţinut şedinţe regulate, pentru însuşirea programului. In jud. sunt în total 21 unităţi.

Un frumos avânt a luat activitatea şoimănească în judeţul Satu-Mare, sub conducerea d-lui Ing. Zeno Spârchez. Numărul unităţilor s'a urcat aici la 23. Munca în unităţi, pentru port, dans şi cântec, pentru ridicarea de case naţionale, este deosebit de preţioasă, în această regiune de hontiere, Şoimiade locale au avut loc în Noemvrie, cu ocazia vizitei Exc. Sale d-lui Rezident Regal Hanzu şi în Iunie, cu prilejul vizitei tribunului, prof. Haţieganu, Se lucrează la terminarea caselor naţionale din Gelu, Tătăreşti, Dobra şi Baba Novac.

In comuna Gelu s'a creat un parc al Şoimilor. Plantaţii au făcut şi celelalte unităţi din judeţ.

In judeţul Odorheiu, munca şoimănească este susţinută de unităţile din desp. Ocland, animate şi ajutate fără întrerupere de dl Dr. M. Cionca, comandantul lor. Piatra lor de încercare a fost în acest an şcolile ţărăneşti (despre care am relatat în altă parte). In cadrul singuraticelor unităţi s'a continuat cu şedinţele şi fe­stivităţile, orientate în deosebi spre cultivarea sentimentului şi a conştiinţei naţionale. S'au întemeiat în acest an 3 fanfare.

In judeţul Someş avem 20 unităţi, conduse de dl Emil Precup, preş. desp. Gherla. In fruntea tuturor stă unitatea din Livada, care dispune de un cor mixt, o fanfară şi o echipă de dansuri naţionale. Ea a făcut turnee de propagandă în mai multe sate din judeţ.

In judeţul Sibiu avem 10 unităţi conduse de dl Dr. Ionaşiu. Ele au organizat o şoimiadă la Tălmaciu.

Judeţul Turda are în frunte unitatea dela Câmpia-Turzii, condusă de d-1 Ing. Floaşiu. Ea este activă şi bine organizată. Dispune de un cor bărbătesc care a luat premiul I la congresul dela Bucureşti al Căminelor; a făcut deplasări în plasă, cu care prilej au fost întemeiate alte trei unităţi, şi a dat un foarte reuşit concert la Turda. Toţi membrii unităţii au primit, în acest an, costume naţionale.

In jpdeţul Hunedoara sunt câteva unităţi în curs de organi­zare, subt conducerea d-lui prof. L. Sirca.

In judeţul Târnava-Mare activează unităţile din Mediaş, Sighişoara şi Dârlos.

259 5*

Page 68: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

In judeţul Arad au luat fiinţă 2 unităţi. A început propaganda şi în judeţul Bihor. Astfel ideea şoimărească ia aripi tot mai îndrăzneţe. Nu este

preşedinte de despărţământ care să nu o dorească. Când vom avea pretutindeni oamenii formaţi pentru realizarea ei, „Şoimii Carpaţilor" vor deveni piatra de temelie a „Astrei".

260

Page 69: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Nr. 3110/1939. Anexa III.

Onorată Adunare Generală! Ne luăm voie a Vă prezenta în alăturare „Bilanţul" „Aso­

ciaţiunii" şi contul de „Venituri şi Cheltuieli" pe anul 1938, îm­preună cu anexele însoţitoare, asupra cărora raportăm următoarele:

Anul 1938 s'a încheiat cu un considerabil excedent de: Lei 608.892'— cel mai mare din ultimii zece ani, deşi în­

cepând din 1 Aprilie 1938, „Astra" a pierdut chiria de Lei 400.000'— bruto anual, ce o primea dela Ministerul Educaţiei Naţionale, după fosta clădire din str, Şaguna Nr. 8, închiriată Liceului de fete „Domniţa Ileana".

Excedentul sus arătat se datoreşte economiilor făcute la unele articole — bugetare — de cheltuieli, şi încasărilor cu mult peste prevederile bugetare, în special la articolele „Subvenţii şi Ajutoare", „Dobânzi după depuneri", „Taxe de administrare" şi în deosebi ajutorului de Lei 330.000'— dat de D-niiDr. A . Iacob şi Ing. V. Saivan din Cluj.

Fondul „General disponibil" per 31 Decemvrie 1938, îm­preună cu excedentul de reportat pe anul 1939, se urcă la Lei 1.545.054'— şi se compune din următoarele poziţii: Casa Lei 4.557'— ; Efecte Lei 341.430'—; Optări de acţiuni Lei 3.251'— ; Depuneri spre fructificare Lei 26.108'—; Diverşi debitori Lei 146.630'—; Pretenziuni Lei 586.023'— şi Cont-curent „Albina" Lei 1.412.852'—, din care sumă se scade Lei 17.430'—, Diverşi creditori şi Lei 958.367'— datorii la diferite fonduri şi fundaţiuni. încasările Fondului „General disponibil" în

cursul anului 1938 au fost de Lei 1.752.147 — iar cheltuielile au fost de . . . . . . . . Lei 1.143.255'— de unde rezultă că cheltuielile au fost conform

specificărilor din contul „Venituri şi Cheltuieli" mai mici decât veniturile cu . . . . . . Lei 608.892'—

Fondurile şi fundaţiunile au crescut cu veniturile după d e j

puneri şi după efecte. Următoarele fonduri şi fundaţiuni au mai avut şi alte ve-

iyituri şi anume:

261

Page 70: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

1. Fondul „General inalienabil" Lei 5.350'— încasări din taxe de membri fondatori şi pe vieaţă.

2. „Fondul de pensiuni al funcţionarilor" Lei 35.960'— Va din sumă reprezintă contribuţiunea „Asociaţiunii" şi V2 din sumă con-tribuţiunea funcţionarilor.

3. Fundaţiunea „I. Bădilă şi Moldovan" Lei 269.515'— chirie brută încasată după imobilul fundaţiunii.

4. Fundaţiunea „Nicolae şi Cornelia Rusu" Lei 13.371'— în­casări dela debitorii fundaţiunii intraţi în conversiune.

5. Fondul „Mihail Kogălniceanu" Lei 17.641'— încasări din arenzile după terenurile de Case naţionale.

6. Fundaţiunea „Iulia Pop" Lei 13.714'— încasarea chiriei restante după fosta casă a fundaţiunii în Sălciua-de-jos.

7. Fondul „Anetta şi Petre Călciunariu", a primit Lei 7.700'— dela D-na Eremia Cardoş, pentru întregirea fondului la Lei 20.000'—.

8. Fondul „Romul Simu" a fost întregit de fondator cu Lei 1.188'— pentru completarea capitalului la suma iniţială de Lei 5.000 —.

In cursul anului 1938, s'au întâmplat următoarele schimbări în stocul efectelor :

1. Fondul „General disponibil" a primit 1 titlu pro vizor de 1 acţiune şi Fund. „Dr. C. Păcurariu Bianu" a primit un titlu provizor de 4 acţiuni, a câte Lei 500' — nominal optate la „Banca Românească", Bucureşti.

2. Din rentele „împrumutul de înzestrare a Ţării 4 /2°/0 din 1934" au ieşit la sorţi cu câte Lei 1200'— nominal următoarele:

2 bucăţi Nr. 252.521—2, proprietatea „Fondului de pen­siuni al funcţionarilor", câştigând faţă de preţul de cost Lei 955'—.

2 bucăţi Nr. 3.402.226 şi 3.402.240 — proprietatea Fund. „N. Rusu", câştigând — faţă de preţul de cumpărare — Lei 1.351'— şi

2 bucăţi Nr. 766.445—6 proprietatea Fond. „M. Viteazul", câştigând — faţă de preţul de cumpărare — Lei 942'—.

3. Fundaţiunea „I. Bădilă Moldovan" a preschimbat un Scris Fonciar „Casa Generală de Economii", Sibiu (Sparkassa) de Lei 5,000'— nominal, în depunere spre fructificare la acest in­stitut Nr. 29,152—11,719 de Lei 3.336 — suferind o pagubă de Lei 1.664'— reducere aplicată în urma Legii conversiunii.

Idem, Fondul „Reuniunea Română de Agricultură din jud. Sibiu" a preschimbat Scrisul Fonciar ce-1 poseda la institutul

262

Page 71: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

amintit, în depunere spre fructificare Nr. 29.151— 11.718 de Lei 667'—, suferind o pagubă de Lei 333'—.

4. Banca „Victoria" Arad, preschimbând acţiunile vechi în acţiuni noui de Lei 500.— nominal, au intervenit între fonduri şi fundaţiuni următoarele tranzacţiuni;

I. Fund. „Teodor Sandul" posedând numai 24 acţiuni vechi a Lei 10'— nominal, pentru a primi o acţiune de Lei 500'— no­minal a mai cumpărat dela Fond. „Despart. Timişoara" 4 ac­ţiuni, dela Fund. „D. Suciu" 2 acţiuni şi dela Fond. „Partenie Cosma" 20 acţiuni, â Lei 10'— nominal.

II. Idem Fund. „Grigore Sândean" posedând numai 24 ac­ţiuni ă Lei 10'— nom. a mai cumpărat dela Fond. „Dr. C. Dia-conovich" 20 bucăţi şi dela Fund. „Gh. Anca" 6 bucăţi â Lei 10'— nominal.

III. Fondul „General disponibil" a posedat 116 acţiuni â Lei 10'— nom. şi 12 acţiuni de prioritate â Lei 500— nom., preschimbate cu Lei 400'— acţiunea şi a mai cumpărat dela Fund. „Ioan Petran", Fond. „Adam Buda" şi Fund. „Dr. I. Ni-chita" dela fiecare câte 8 bucăţi â Lei 10'— nominal. In schimbul acţiunilor de mai sus a primit 12 acţiuni noui â câte Lei 500'— nominal, iar surplusul de acţiuni rămas 1-a vândut cu Lei 40'—.

IV. Fund. „D. Bălănescu" a posedat 12 acţiuni de prioritate „Victoria", pentru cari a primit la preschimbare 9 acţiuni â Lei 500' — nominal şi o chitanţă pentru o fracţiune de acţie de Lei 300'—.

5. Fund. „S, Stoica" a preschimbat titlul provizor de 20 acţii Banca „Aurora" Năsăud, â Lei 100'— nominal, în 4 acţiuni de­finitive de Lei 500'— nominal.

6. La „Uzinele de fier şi Domeniile Reşiţa" au optat urmă­toarele fonduri şi fundaţiuni, foste acţionare şi anume:

La tranşa I-a, pentru care s'a primit certificate provizorii a optat: Fund. „Dr. C. Păcurariu Bianu" 24 acţiuni, Fund. „P. Mu-reşan" 9 acţiuni, Fund. „Bădilă şi Moldovan" 6 acţiuni şi Fond. „N . Iorga" 6 acţiuni, â câte Lei 500'— nominal fiecare.

La tranşa Il-a au optat: Fund. „Dr. C. Păcurariu Bianu" 27 acţiuni, Fund. „P. Mureşan" 10 acţiuni, Fund. „Bădilă şi Mol­dovan" 3 acţiuni şi Fond. „N. Iorga" 7 acţiuni. Pentru opţiunile la tranşa II s'a primit numai chitanţe. Acţiunile optate la tranşa I-a au fost achitate cu cuponul pe anul 1936, iar cele optate la iranşa Il-a cu cuponul pe anul 1937.

263

Page 72: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Numărul fondurilor şi fundaţiunilor administrate de „ A s o -ciaţiune" se urcă la 75.

Averea administrată de „Asociaţiune" se urcă cu finea anului» 1938 la Lei 14.495.819'

Terminând Vă rugăm: Să aprobaţi conturile de încheiere „Bilanţ" şi „Venituri şi

Cheltuieli", verificate de Comitetul de censori şi să daţi cuvenita: descărcare pe anul de gestiune 1938.

S ib iu , la 31 Decemvrie 1938.

Pt. Preşedinte: Dr. Gheorghe Moga m. p.

vice-preşedinte. Nicolae Băilă m. p-

secretar.

Ioan Isailă m. p. contabil.

264

Page 73: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Bilanţ general la 31 Decemvrie 1938.

265

Page 74: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Anexa III a.

Bilanţul general la M. F. A C T I V A Lei b. Lei b.

85 4 557

R e a l i t ă ţ i :

93 Edificiul Muzeului 350 000 —

„ din str, Şaguna Nr. 6 . . . 300.000 —

250 000 —

Imobilul din str. Şaguna Nr. 8 . . . 100.000 - 1,000.000 —

E f e c t e :

94 Efectele Fond „General disponibil" 341.430 —

95 „ „General inalienabil" 371150 96 „ „ de pensiuni al funcţion. 483.315 —

97 „ Fondurilor şi Fundaţiunilor 5,906.792 —

77 „ depuse garanţie . . 69000 — 78 Optări de acţiuni pro-

propriet. „Asociaţiunii" Lei 3251'— Optări de acţiuni propr. Fond şi Fund. Lei 33.954'— 37.205 — 7,208 892 —

76 D e p u n e r i s p r e f r u c t i f i c a r e :

Depun. Fond. „General disponibil" . . 26.108 —

„ „ „General inalienabil" 91.088 — „ „ de pensiuni al funcţion. 239.745 — „ Fondurilor şi Fundaţiunilor 2,894.549 — „ drept garanţie 48 032 — 3,299.522

D e p u n e r i în c o n t - c u r e n t :

128 Bon in cont-curent „Albina" . . . 1,412.852 — 79 Albina pentru Mon. A. Bârseanu . . 48.050 —

80 „ pt. Fond. de Teatru Român 60.700 — 1,521.602 '

D i v e r ş i d e b i t o r i :

87,96,39 Diverşi debitori la Fond. „Gen dispon." ' 46,630 —

100 Pretenziuni ale „ „ „ 586.023 -- 732.653 127 Investiţii in construcţiunea nouă . . . 728.593

Transport 14,495.819 —

266

Page 75: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

31 Deeemupie 1938 M. F. P A S I V A Lei b. Lei b.

29 Fund. „Regele Ferdinand I." 152.786 89 Fond. „General disponibil" 936 162 •—

90 „General inalienabil" . . . 1,156 771 — 84 » de pensiuni al funcţionarilor . . 533.657 —

1 „ „C. Brâncoveanu'1 . . . 241.138 — 2 „ „A. Mureşianu" pentru statuie 163.828 — 3 „Nicolae Iorga" 112.668 — 4 „ „Vasile Alexandri" 47.246 —

5 „Avram Iancu" 36.139 — 6 „ „Partenie Cosma" 17.456 — 7 „Dr. Cornel Diaconovich" 15.633 — 8 „Andrei Mureşianu" 24.874 —

9 „ 24.791 — 10 „Gheorghe Coşbuc" 23.375 — 11 „ 12.990 — 12 „Aurel Vlaicu" 15 834 — 13 „ „Mihail Eminescu" 11.572 —

14 „Fostei soc. de lectura Sibiu" . 10 390 — 15 „Carmen Sylva" . . . 5 255 — 17 _ „Pt. Mon Andrei Bârseanu" . . 46.638 — 18 „Pt. Mon Mihai Viteazul, Turda" 374 747 — 19 „Fostei Reun. rom. de agricult." 40.377 — 20 „ „Romul Simu" 5.100 — 21 „Mihail Cogălniceanu" . . . . 95 930 — 22 „ 1,608 232 — 23 „ „Alexandru I. Lapedatu" . . . 483 418 — 24 Fund. „Dr. C. Păcurariu Bianu" . . . 448940 — 25 „N. Rusu, Poiana de Arieş" . 1,160.164 — 26 „ 636 846 — 27

<

„Ioan Petran" 3,415.698

Transport j |jll,858 655 —

267

Page 76: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

M. F. A C T I V A Lei b. Lei b.

Report

\

14,495.819

Transport 14,495.819 —

268

Page 77: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

M. F. P A S I V A Lei b. Lei b.

Report . 11,858.655 — 28 Fund. 193.760 — 30 „ „Daniel şi Niniţa Monasterianu" 375.582 — 31 ti 137.437 — 32 133.371 — 33 „ „Ioan Albon" 72 606 — 34 „ 100.946 — 35 „ 103.909 — 36 „Gregoriu Sândean" . . . . 28.477 — 37 V 19.122 — 38 „ 18.477 — 39 49.733 — 40 „ 36.144 — 41 „ 13.284 — 42 „ 24.248 — 43 „ „Demetriu Suciu" . . . . . . 5.909 — 44 „ 14.353 — 45 13.964 -46 „Gheorghe Boeriu din Vad" 20.010 — 47 „N. Marinoviciu din Reghinul săs." 12.382 — 48 „ 12.279 — 49 „ „Dr. Ioan şi Ana Moga" . . . 11.959 — 50 „ „Ioan şi Zinca Roman" . . . . 11.906 — 51 „V.Stroescu pt. Bibi. Univ. Cluj" 10.452 -52 „ 8.970 — 53 „ 8.590 — 54 7.631 — 55 n

7.539 — 56 „ 7.277 — 57 „Vasile L. Baron Pop" . . . . 7.175

Transport ||l3,326.147 —

269

Page 78: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

S i b i u , la 31 Decemvrie 1938.

loan Vătăşianu m. p.

controlor.

Examinând acest cont am constatat, că este exact şi

C O M I T E T U L

Dr. Nicolae Comşa m. p. Constantin Popp m. p.

Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului Pt. Preşedinte:

Dr, Gheorghe Moga m. p. vicepreşedinte.

270

Page 79: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

M. F. P A S I V A Lei b. Lei b.

Report 13,326.147 —

58 Fund. „Nicolae Opincariu" 7.081 — 59 „ „Emiliu D. Başiota" 6.835 — 60 „ „Ioan Oncescu" 11.086 — 61 „ „Gregoriu Bozacu" 6 641 — 62 „ „Radu M. Riureanu" 6.228 — 63 „ „Stipend. Asociaţiunii" . . . . 5.603 — 64 „ „Ioan Simu" 5.456 — 65 „ „Desp. Tim'şoara" . . . . 3.434 — 66 „ „Ioan Cavaler Puşcariu" . . 5.035 — 67 „ „Dimitrie Birăuţiu" . . . 4.902 — 68 „ „Simion şi Letiţia Stoica" . . . 8.029 — 69 „ „Internatul Petran" 2.828 — 70 „ „Gregoriu Hangea" 1.844 — 71 „Dr. Liviu Bran de Lemeny" 1 818 — 72 „ .Despărţământ Torac" . . 881 — 73 „ „Famil Dimitrie Moldovan" 3 117 — 88 „ „Popp Iulia" 74.537 — 91 Fond. „Anetta Călciunariu" . . . . 20.562 -82 „ „Pt. Propaganda Culturală Naţ " 37 581 —

122 „ , Graniţei de Vest" 84.476 — 123 „ „Despărţămintelor Săcuizate" 47.302 — 129 „ „Despart, din Munţii Apuseni" 80.532 -81 Garanţii 117.542 — 74 Diverşi creditori . . . 17.430 -De reportat pe anul 1939 . . . . 608 892 —

Total ! 14,495.819 —

Ioan Isailă m. p.

contabil.

în consonanţă cu cărţile de contabilitate, purtate corect.

D E C E N S O R I : Romul Pog m. p. Dr. Gheorghe Proca m. p. Andrei Ghighiniţa m. p.

central, ţinută la 5 August 1939.

Nicolae Băilă m. p. secretar.

271

Page 80: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Anexa III b. Venituri şi Cheltuieli la M.F. C H E L T U I E L I

B u g e t a t C h e 1 t u i t M.F. C H E L T U I E L I

Lei b. Lei b. Lei b. Lei b.

I. Fondul „General disponibil"

Biblioteca centrală

115

124 104

Pentru cumpărarea de cărţi şi pentru com­pactarea ziarelor şi re-

Muzeul central . . . „Biblioteca poporală"

Calendarul şi Anuarul

7.500 2500

170.000 180.000

11.600 1 729

118.373

131.702

Conservarea reali­tăţilor

103 103

126 117 119

Impozite către stat . . Taxe comunale şi taxe

pt. apă, hornar, asi­gurări şi Casa Cercuală

110 000

70.000 20 000 48 000 8.500

256 500

45.563

54.010 5.915

59.035 8.557

173080

Spese de admini­strare

112 114 109

113 118

112

Bani de locuinţă. . . Spese de birou, (impri­

mate, porto, etc.) . . Cheltueli de propagandă Secţiilor ştiinţifice din

Cluj, onorar pentru

Adaus de scumpete pt. secretarul adtiv. pen­sionat, Romul Simu .

537.000 23 200

78.000 27.000

54.000

48.000

767 200

502.850 31.039

65.915 28 574

40.435

41.000

709.813

Transport . || ! 1.203.700 || 1.014.595 — 272

Page 81: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

31 Deeemurie 1938.

M.F. V E N I T U R I B u g e t a t I n c a s a t

M.F. V E N I T U R I Lei b. Lei b. Lei b. Lei b.

1 I. Fondul „General

disponibil"

Dobânzi

121 120

Dobânzi după efecte . Dobânzi după depuneri

27.500 7.500

— 35.000

32.055 50.274

— 82.329

Publicaţii

104 încasări din vânzarea broşurilor din „Biblio­teca poporală", a ca­lendarului şi revistei „Transilvania" . . .

Cinematografe

40.000 - 71.191 -

102 încasări după concesiu­nile de cinematograf .

Subvenţii

60.000 — 65.923 —

107 Diferite subvenţii şi aju-

Diveise

150.000 - 530.387 —

106 130 103

115

105 92

Taxe de administrare . încasări dela chiriaşi în

contul impozitelor şi taxelor comunale şi pentru apă şi homar

încasări dela împrumu-tătorii de cărţi din „Biblioteca centrală" pe*ritru compactare. .

Venituri extraordinare Report din anul 1937

541.900 140.000

42.600

3.500 5.000

175.000

908.000

285.379 231.641

63640

4.124 4.911

372.191

961.886 Transport . | • 1.193.000 — — 1.711.716 —

273 6

Page 82: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

M.F. C H E L T U I E L I B u i , e t a t C h e 1 t u i t

M.F. C H E L T U I E L I Lei b. Lei b. Lei Lei b.

Report 1.203 700 1.014.595 —

Fondul de pensiuni

110 Contribuţiunea „Asocia­ţiunii" la augmentarea acestui fond . . . .

Diverse

13.100 - 17.980 -

110 Pentru cheltuieli nepre­văzute (extraordinare)

Fond pentru deschideri de credite extraordi-

25.000

40.000

- 1

65.000

37.106

- 37.106

Ofranda publică

108 Pentru diferite ajutoare, redactarea a 5 Nri din revista „Transilvania" şi altele

II. Fondul .General inalienabil"

111200 — 73 574 -

90 Taxe de membri fonda­tori şi pe vieaţă . .

De reportat pe anul 1939 20.000 - 5.350

608 892 —

Total| 1.413.000 -1 1.757.497 —

S i b i u , la 31 Decemvrie 1938.

Ioan Uătăşianu m. p

controlor.

Examinând acest cont, am constatat că este exact şi

C O M I T E T U L D P . Nieolae Comşa m p. Constantin Popp m. p. DP . Gheopghe

Aprobat in şedinţa plenara a Comitetului

Pt. preşedinte : Dp. Gheorghe Moga m. p.

vicepreşedinte

274

Page 83: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

M F . V E N I T U R I B.u g e t a t I n c a s a t

M F . Lei b. Lei b. Lei b. Lei b.

Report 1.193.000 - 1.711.716

Ofranda publică

108 încasări din subscrieri pe liste, serbări de ziua „Astrei" precum şi din încasările cu discul în biserică

II. Fondul „General inalienabil"

200.000 - 40.431 —

90 Taxe de membri fon­datori şi pe vieaţă 20.000 — 5 350 —

\ Total| 1 1.413 000 - 1 1 757.497 —

Ioan Isailă m. p.

contabil.

în consonanţă cu cărţile de contabilitate, purtate corect.

D E C E N S O R I :

Ppoea m. p. Ramul Pop m, p. Andrei Ghighlnifă m. p.

Central, ţinutti la 5 August 1939.

Hieolae Băilă m. p. secretar.

275 6*

Page 84: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Anexa III c.

Fondul „General disponibil":

„împrumut de înzestrare a ţării 4V.% din 1934" de nominal Lei 12.000'— înregistrat cu preţul de cumpărare de 8.619'— „împrumut Intern de consolidare 3% 1935" în valoare nominală de. . . . 250.500"— „Renta împroprietăririi 5% 1922" de nominal Lei 52.000 '— înregistrată cu preţul de cumpărare de . . . . . . 19 '400 '—

i o acţiuni „B-ca Agrară" Cluj, ie iu . Lei î ooo pe cursul ie 300— 3.000-— 211 , , „B-ca Centrală" Cluj, » 11 11 250 „ 11 11 150'— 3 1 - 6 5 0 ' -

2 , . „Banca R o m â n a Bucureşt i" 11 n it 500 „ 11 11 500 '— 1.000'— 12 , , „Victoria" Arad 1, 11 11 500 „ 11 11 5 0 0 ' — 6.000'—

6 , , „Concordia" Uzdin ,1 11 11 50 „ 11 11 1'— 6'— 2 , , „Coroana" Cluj 11 11 11 500 „ i9 11 100'— 200 '—

100 , , „Făgeţeana" Făget 11 11 11 100 „ 11 11 5 0 ' — 5.000'— 60 , , „Forestiera" Cluj 11 11 ir 200 „ 11 11 250 '— 15.000'—

1 , „Minerva" Beclean r, 11 11 500 „ 11 11 250 '— 2 5 0 ' — 21 , „Sătmăreana" Seini 11 11 11 100 „ 11 11 5 ' — 105'—

9 , , „Someşana" Dej 11 11 11 200 „ 11 11 77'77 700 '— 1 , , „Concordia" Sibiu 11 11 Cor 200 „ 11 11

— < _ —'— 2 , „Hordoleana" HonflOl H 30 „ 11 11 —'— —'— 1 , „Antheil Schein an dem Grundungsfonde

des Austellungsgebăudes u. Gesellschafts-hauses Sibiu", â nom. FI. 100 '— . ,

Transport Lei 341,430 '—

276

Tabloul efectelor Fondurilor „General inalienabil" şi „General disponibil" la 31 Decemvrie 1938.

Fondul „General inalienabil":

706 acţiuni „Albina" Sibiu, 353 pe cursul de Lei 500 Lei şi 353 pe cursul de Lei 550 370.650 '—

Nominal Lei 1000'— „împrumut Intern de Consoli-dare 3°/o din 1935", înregistrat cu . . . . . . 500 '—

Total . . 371.150 '—

Page 85: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Report Lei 341'430'— 4 aCţîUDl „Abrudbânyai takp. r. t.", Abrud â Fi. 50 1 ., „Nagyvâradi vaskohi" â FI. 100'— . . —'— —'— 1 „ „Szatmârnagybânyai" â FI. 100'— , . —'— —'—

„împrumut de războiu ungar" Cor. 3550'— Total Lei 341-430'—

O p t ă r i de titluri

Fondul „General disponibil":

1 titlu provizor „Banca Românească", Bucureşti Lei 501'— 2 titli provizori „Banca Română", Dumbrăveni

â Lei 500— nominal 1.000 — 1 titlu provizor de 250 acţiuni „Astra Cinegra-

fică", Sibiu, de nominal Lei 1000'— pe cursul de Lei 1 250'—

1 titlu provizor de 1500 acţiuni „Astra Cinegra-fică", Sibiu, de nominal Lei 1000'— pe cursul de Lei 1 . 1.500'— 1'750'—

Total Lei 3'251'—

Sibiu, la 31 Decemvrie 1938.

Ioan lsailă m. p. contabil.

*

277

Page 86: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Nr. 3384/1939. Anexa IV.

Onorată Adunape Generală i Ne luăm voie a Vă prezenta „Bilanţul" Internatului de fete

al „Asociatiunii" şi contul de „Venituri şi Cheltuieli" pe anul şcolar 1938—1939, cu tablourile însoţitoare, asupra cărora raportăm următoarele:

Anul şcolar 1938—1939 a fost un an mai puţin norocos pentru Internat, pentrucă nu a fost cercetat de un număr aşa mare de eleve ca în anul trecut, iar pe de altă parte piaţa a fost. în continuă urcare fără a se urca taxele elevelor, cari fapte, cu toată buna gospodărie, totuşi au cauzat un deficit net de Lei 55.472'—.

Din taxele restante de Lei 68.048'— numai Lei 15'078— sunt taxe restante din anul şcolar 1938—1939, restul de Lei 52.970' — fiind taxe restante vechi.

Veniturile în cursul anului şcolar 1938—1939, împreună cu excedentul reportat din anii trecuţi, se urcă la suma de Lei 787.117'— şi se repartizează astfel pe articole: Excedentul anilor trecuţi re­portat Lei 135.444'—, Taxe dela eleve Lei 578.770'—, Venituri extraordinare Lei 1.620'—, Spese particulare Lei 69.259'—. Muzică Lei 1.920'— şi Dobânzi de cont-curent Lei 104'—.

Cheltuelile în cursul acestui an şcolar se urcă la suma de Lei 750,528'— şi se repartizează astfel pe articole: Salarii Lei 141.542'—, Alimentare Lei 334,443'—, Contribuţiuni Lei 44.475'—, Luminat Lei 17'407*—, încălzit Lei 83.102'—, Cheltueli extraordinare Lei 49.774'—, Spese particulare Lei48,050'—, Muzică Lei 1,800'—, Reparaturi Lei 25.713'- şi Utenzilii Lei 4,222'—.

Internatul a cheltuit în cursul anului şcolar 1938 — 1939 în total Lei 750.528'— şi a încasat „ 651.673'— rezultând un deficit de Lei 98.855'— din care scăzindu-se suma transpusă „Astrei"

din excedentul anului şcolar 1937—1938, de „ 43 383'— drept chirie pe acest an, urmează că deficitul

curat al anului şcolar 1938—1939 e numai de Lei 55.472'—

278

Page 87: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Se observă că deficitul e acoperit complet prin excedentul reportat din anii trecuţi, mai rămânând un sold de Lei 36,589'—, care însă nu e real, pentrucă cea mai mare parte din taxele re­stante sunt neîncasabile.

Internatul a adăpostit în cursul anului şcolar 1938—1939 61 eleve şi 2 domnişoare particulare dintre cari 41 au stat întreg anul, iar restul a stat cea, jumătate din anul şcolar, sau numai pentru examene.

8 eleve au rămas, în parte, cu o restanţă de taxă în sumă totală de Lei 15.078 —,

Terminând Vă rugăm, să aprobaţi conturile de încheiere „Bilanţ" şi „Venituri şi Cheltuieli", verificate de Comitetul de eensori şi să daţi cuvenita descărcare pe anul şcolar 1938 —1939.

Sibiu , Ia 30 Iunie 1939.

Pt. preşedinte :

Or. Gheorghe Moga m. p. Nicolae Băilă m. p, vicepreşedinte. secretar.

Ioan Isailă m. p. contabil.

279

Page 88: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

i. Activa Bilanţ General M. F. Lei b.

2 37.369 _ 3 68.048

Total 105.417 —

li. Cheltuieli Venituri şi Cheltuieli

M. F. Lei b.

8 141.542 _ 11 334.443 — 9 44.475 —

10 17.407 — 12 83.102 — 13 49.774 —

15 48.050 — 20 1.800 — 17 25.713 — 18 4.222 —

De reportat pe anul şcolar 1939—1940 . . . 36.589 — Total . 787.117 —

S i b i u , la 30 Iunie 1939.

Ioan Vătăşianu m. p.

controlor.

Examinând acest cont, am constatat că este exact şi

C O M I T E T U L

Dr. Nicolae Comşa m. p. Dr . Gheorghe Proca m. p.

Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului Pt. preşedinte :

Dr . Gheorghe Moga m. p. vicepreşedinte.

280

Page 89: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

^ X _ , „ A . S O C I A Ţ I U N I I

la 30 Iunie 1939 I. P a s i v a

M. F . Lei b.

5 48.056 6 20.772 —

De reportat pe anul şcolar 1939—1940 . 36.589 —

Total 105.417 —

la 30 Iunie 1939 ii. V e n i t u r i

M. F. Lei b.

7 Excedentul anilor trecuţi, reportat . . . 135.444 16 578.770 — 14 1.620 — 15 69.259 — 20 1.920 — 19 104

Total 787.117 —

Ioan Isailă m. p.

contabil

in consonantă cu cărţile de contabilitate, purtate corect.

D E C E N S O R I

Constantin Popp m. p. Romul Pop m. p. Andrei Ghighinifă m. p

Central, ţinută la 5 August 1939.

Nicolae Băilă m. p secretar.

281

Page 90: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Nr. 3111/1939. Anexa V.

Onorata Adunare Generala] Avem onoare a Vă prezenta, în alăturare, proiectul de buget

al „Asociaţiunii" pe anul 1940, încheiat atât la venituri, cât şi la cheltueli, în suma totală de Lei 1.265,000'—,

Acest proiect de buget e mai urcat cu Lei 104,900'— decât cel pe anul 1939, sporul datorându-se îndeosebi încasărilor în contul chiriei şi contribuţiunilor, după noua clădire din str, Şa­guna Nr. 8,

La bugetarea veniturilor pe anul 1940, s'a ţinut cont de în­casările reale ale „Astrei", mai adăugându-se ca subvenţii şi aju­toare suma ce se speră că se va realiza.

In contul veniturilor s'au prevăzut la cheltueli, sumele nece­sare pentru funcţionarea „Asociaţiunii",

In ce priveşte proiectul de buget pentru fundaţiunile admi­nistrate de „Asociaţiune", acesta nu s'a putut întocmi deocamdată, deoarece urmează să se vândă din efectele ce acestea posedă pentru acoperirea cheltuielilor împreunate cu construirea casei din str, Şaguna Nr. 8.

In încheiere rugăm Onor. Adunare Generală să binevoiască a aproba acest proiect de buget.

Sibiu, la 1 August 1939.

Pt. preşedinte:

Dp. Gheorghe Moga m. p, Nieolae Băilă m, p. vicepreşedinte. secretar.

Ioan lsailă m. p. contabil.

282

Page 91: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Proiect de buget pentru „Asociaţiune" pe anul 1940.

«

283

Page 92: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Anexa V a.

Proiect de buget pentru C H E L T U I E L I L e i b. 1, e i b.

I. Fond. „General disponibil"

Biblioteca centrală pentru cum­părarea de cărţi şi pentru com­pactarea ziarelor şi revistelor 7.000 —

2.000 —

„Biblioteca poporală" şi calen-145.000 —

Revista „Transilvania", 6 numeri, 94.000 — 248.000 —

Conservarea realităţilor.

100.000 — Taxe comunale şi taxe pt. apă, hor-

nar, asigurări şi Casa Cercuală 100.000 — 6.000 —

50.000 — 8.400 — 264.400 —

Cheltueli de administrare.

450.000 — 33.700 —

Salar şi cheltuieli de deplasare secretarului propagandist , . 60.000 —

Secţiilor ştiinţifice din Cluj, onorar 30.000 — 40.000 —

Cheltuieli de propagandă . . . 25.000 638.700 —

Fondul Patronal de pensiuni.

Contribuţiunea statutară a „Aso-ciaţiunii" pentru augumentarea

37.900 — Transport . 1,189.000 —

284

Page 93: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

„Asoeiajiune" pe anul 1940 V E N I T U R I L e i b. L e i b.

I. Fond. „General disponibil"

Dobânzi după efecte . . . . Dobânzi după depuneri . . .

32.000 15.000 47.000

Publicaţii. încasări din vânzarea broşurilor

din „Biblioteca poporală", a calendarului, revistei „Transil­vania", inclusive abonamentele 60.000

Cinematografe. încasări după concesiunile de

54.000

Subvenţii. Subvenţii şi ajutoare dela stat . Subvenţii şi ajutoare dela diferite

instituţiuni şi particulari . .

50.000

100.000 150.000

Diverse.

Taxe de administrare . . . . încasări dela chiriaşi în contul

încasări dela împrumutătorii de cărţi din ..Biblioteca centrală"

Venituri extraordinare . . . . Report din anul 1939 . . . .

274.000 240.000

150.000

5.000 15.000

250.000

-

934.000

II. Fond. „Gener. inalienabil"

Taxe de membri fondatori şi pe 20.000

Transport . || 1,265.000 — 285

Page 94: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

C H E L T U I E L I L e i b. I, e i b.

Report . 1,189.000 —

Diverse.

Pt, cheltuieli neprevăzute extra-10.000

Fond pentru deschideri de cre­dite extraordinare . . . . 46.000 56.000

II. Fond. „Gener. inalienabil"

Taxe de membri fondatori şi pe 20.000

Total . 1,265.000 -

S i b i u , la 31 Iulie 1939.

Ioan Vătăşianu m. p. controlor.

C O M I S I U N E A

Dr. Ilie Beu m. p. Victor Aron m. p.

Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului

Pt. preşedinte: Dr. Gheorghe Moga m. p.

vicepreşedinte.

286

Page 95: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

V E N I T U R I L e i b. L e i b.

Report . 1,265.000

Total . 1,265 000 —

Ioan Isailă m. p. contabil.

F I N A N C I A R Ă

Dr. Liviu Ionaşiu m. p. Emilian Cioran m. p

Ioan Vătăşianu m. p.

Central ţinută la 5 August 1939.

Nicolae Băilă m. p secretar

<

287

Page 96: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Anexa VI .

288

Tabloul bursierilor „Asociaţiunii" pe anul şcolar 1938/39.

I. Din fundaţiunea „Regele Ferdinand I." : 1. Ceama Aurel, ucenic croitor Lei 500 2. Chira Remus, ucenic croitor „ 500 3. Ceama Romulus, ucenic croitor „ 500 4. Porcar Ioan, elev cl. I. gimn., Zlatna „ 500 .5. Filimon Victor, elev cl. II. gimn., Zlatna . „ 500 6. Graba Ioan, elev cl. III. gimn., Zlatna „ 500 7. Trifan Vasile, elev cl. I. lic, corn,, Tg.-Mureş „ 500 8. Sturza Cornel, elev cl. I. lic. com., Tg.-Mureş „ 500

II. Din fundaţiunea „Bădilă Moldovan": 1. Benchia Victoria, stud. med. an. I I , Cluj . Lei 7.000 2. Ocheşelu Nicolina, stud. med. an. II., Cluj . . „ 7.000 3. Nicolescu Ioan, stud. med. an. II., Cluj „ 7,000 4. Zegreanu Emil, doctorand în med,, Cluj . . . . „ 7,000 5. Mihu Inocenttu, stud. lit. şi fii. an, II., Cluj . . . „ 7.000 6. Muntean Octavia, stud. med. an. I., Cluj . . . „ 7,000 7. Serb Ioan, stud. med. an. V I , Cluj „ 7.000 8. Noveanu Gheorghe, stud. teol. an. L, Cluj „ 7.000 9. Vlad Eleonora, stud. şc. sup, gosp. an. I., Cluj „ 7.000

771. Din fundaţiunea „Nicolae şi Cornelia Russu": 1. Vili Mariana, elevă cl. VII. lic. corn., Sibiu . . - Lei 2.000 2. Popa Nicolae, elev cl. VIII. lic, ind., Timişoara „ 2.000 3. Dan Artur, elev cl. VI. ped. univ,, Cluj . . . . „ 2.000 4. Rancea Ioan, elev cl. IV. lic, Turda „ 2,000 5. Cojocariu Doina, elevă cl. I. lic, Sibiu . . • „ 2,000 6. Faur Gheorghe, stud, med, an. VI. , Cluj „ 4.000 7. Muntean Petru, stud. Acad. de agr,, Bucureşti „ 4,000 8. Lupşan Vaier, stud, şc, polit,, Bucureşti . . . „ 4.000 9. Babeţiu Corneliu, stud. şc, polit,, Timişoara . . . „ 1,600

IV. Din fundaţiunea „Daniel şi Niniţa Monasterianu" : 1. Rus Pompeiu, elev cl. III. lic, Dej . . . Lei 1,000

2. Moldovan Andrei, elev cl, I. lic, Dej • • • „ 1.000

Page 97: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

3. Ghişe Virginia, elevă cl. VIL şc. norm., Sibiu . . Lei 1.000 4. Beldean Ioan, ucenic uzina electrică, Sibiu - „ 500 5. Cretoiu Ioan, ucenic tipograf, Sibiu „ 500 6. Simtion Nicolae, ucenic tipograf, Sibiu „ 500 7. Văcaru Ioan, elev gimn. textil, Cisnădie „ 500 8. Trîfan Onoriu, ucenic tipograf, Sibiu „ 500 9. Ghişoiu Nicolae, ucenic compactor, Sibiu . . . „ 500

10. Canciu Aron, ucenic turnător, Sibiu „ 500 11. Bogdan Emil, ucenic tapiţer, Sibiu „ 500 12. Ilea Elena, ucenică puitoare, Sibiu „ 500 13. Pop Constantin, ucenic pietrar, Orăştie „ 500 14. Roşu Petru, stud, acad. teol. an. IV., Cernăuţi „ 2.200

V. Din fundaţiunea „Ioan Petran":

1. Sas Nicolae, stud. acad, de muzică an. IV,, Cluj Lei 4.000 2. Sas Gheorghe, stud, acad, de corn, an, III,, Cluj „ 4,000 3. Karagheorghevici Ecaterina, stud, acad. de Arte

an. II., Bucureşti . . . . . „ 4.000 4. Nuţiu Teodor, elev cl. II. gimn. industr., Sibiu „ 1.000 5. Ogneriu Aurel, elev cl, II, gimn. industr., Sibiu „ 1.000 6. Pantiloiu Simion, elev cl. III. gimn, industr,, Sibiu „ 1.000 7. Savu Aurel, elev cl. III. gimn. industr., Sibiu . . „ 1.000 8. Creţu Ioan, elev cl, III. gimn. industr., Sibiu . „ 1.000 9. Cristea Tudorel, elev cl-1, gimn. industr., Timişoara „ 1.000

10. Moga Gabriela, elevă cl, III, gimn, industr,, Cluj „ 1.000 11. Râmneanţu Achim, elev cl, I, gimn-ind., Timişoara „ 1.000 12. Stoia Ioan, elev cl. IV. gimn. industr-, Sibiu . . „ 1.000 13. Tudor Lazăr, elev an. I. şc, de construc, electr.-

mecan., Bucureşti • • „ 1.000 14. Boţianu Mircea, elev cl. VI- lic, Sibiu ,, 4.000 15. Brâncoveanu Alexandru, stud. med. an, VI. , Cluj „ 4,000 16. Stoia Petre, stud. acad. de agric, an. II., Bucureşti „ 4.000 17. Tănase Dorel, stud. acad. de agr. an. I,, Cluj „ 4.000 18. Oltean Ilîe, stud. şc. polit. an, L, Timişoara „ 4,000 19. Axente Rareş, stud, acad, com. an. I,, Bucureşti „ 4.000 20. Pavel, Nicolae, stud, acad. com, an. III., Bucureşti „ 3.000 21. Dima Alexandru, elev cl, IV. lic. ind., Satu-mare „ 1.000 22. Dragoş Ioan, elev cl. IV. lic. industr,, Satu-mare „ 1.000 23. Turda Ioan, elev cl. VI. lic, industr,, Satu-mare • „ 1.000

289 7

Page 98: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

24. Chiş Dumitru, elev cl, II. lic. industr.. Sighet Lei 500 25. Desculţ Eugen, elev cl. I. lic, industr., Odorheiu . „ 1.000 26. Sooş Alexandru, elev cl. I. lic. Industr,, Odorheiu „ 1.000 27. Dan Florea, elev cl. I. lic. industr., Odorheiu . . ,. 1.000 28. Laslău Victor, elev cl. I. lic. industr., Odorheiu „ 1,000

VI. Din fundaţiunea „Păcurariu-Bianu" : 1, Ardelean Gheorghe, elev cl. VI . lic.com., Lipova Lei 1,000 2, Roman Măria, elevă cl. V. lic. com., Sibiu . „ 1.000 3, Nan Ilie, elev cl. VI . lic. com., Sibiu . . . . „ 1.000 4, Fleacă Paraschiva, elevă cl. VI . lic, industr,, Arad „ 1.000 5, Corcodel Emanoil, elev cl, VI. lic. ind., Cisnădie „ 1.000 6 Fărcaşiu Dumitru, elev cl. I. şcoală de sub. ing.

cond., Cluj „ 1.000

VIL Din fundaţiunea „Dimitrie Bălănescu": 1. Hociotă Isaia, elev cl. VI . l ic, Sibiu Lei 2.000 2. Pleşa Corneliu, elev cl. VI . l ic, Sibiu „ 800

VIII. Din fundaţiunea „Ioan Albon": 1. Bobeş Cornelia, elevă cl, VII. lic, com,, Sibiu Lei 500 2. Roman Nicolae, elev cl, II, lic, com,, Sibiu . „ 500 3. Gherghel Ioan, elev cl, V, lic, Tg-Mureş . . . „ 500

IX. Din fundaţiunea „Petru Mureşan": 1. Mureşan Aurora, elevă cl. IV, l ic, Oradea Lei 2,500

X. Din fundaţiunea „Ioan şi Ecaterina Rusu" : 1. Botha Adriana, elevă cl, VII, lic, Cluj . - Lei 2,500 2, Barcaru Elena Astra, elevă cl. I. lic, Chişineu . „ 800

XI. Din fondul de Teatru Român: 1. Doroga Aurel, stud. acad. de muzică, Cluj • • Lei 10.000 2, Olteanu Ioan, stud. acad. de teatru, Berlin . . . „ 5.000

XII. Din fundaţiunea „Iulia Pop" : 1. Tomuş Cornelia, elevă cl. IV. prim., Abrud . . Lei 50O 2. Tomuş Elisabeta, elevă cl. VII. prim., Abrud . „ 500 3. Vasiu Ana, elevă cl. II. prim., Zlatna . . - „ 500

T O T A L Lei 189.900

290

Page 99: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Anexa VII .

T A B L O U sumar al conferinţelor şi prelegerilor poporale

după categoria materiilor.

1. Despre „Asociaţiune" şi importanţa ei 143 2. Comemorări de ale bărbaţilor distinşi ai neamului - 32 3. Educaţia cetăţenească (mai ales despre noua constituţie) 124 4. Sfaturi medicale şi higienice 283 5. Religiei 215 6. Juridice 43 7. Istorie (însemnătatea zilelor de sărbătoare naţională şi

din trecutul neamului nostru) 93 8. Despre Şcolile ţărăneşti 85 9. Despre Şoimi 53

10. Despre Casele Naţionale 9 11. Chestiuni culturale 30 12. Chestiuni economice (agronomie, gospodărie, meserii) 343 13. Probleme sociale 85 14. Despre pomicultură 49 15. Despre stupărit 13 16. Despre creşterea vitelor 77 17. Despre antirevizionism 63 18. Despre jocuri, porturi şi obiceiuri româneşti 53 19. Despre Serviciul Social 453 20. Varia (geografie, ştiinţe popularizate, despre alte ţări,

radio şi conferinţe nespecificate) • • 706 Total 2952

291 7*

Page 100: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Anexa VIII.

u

o DESPĂRŢĂMÂNTUL ui •oo a

8 ® u

—; a> i S » » o

N U M E L E u

DESPĂRŢĂMÂNTUL . a, a, c a preşedinţilor şi ocupaţiunea lor

z Z'S>a S5 a

1 1. A l b a 43 32 E. Hulea, prof. 2 Abrud 6 11 I. Micu, prof. 3 Aiud —• 2 O. Hulea, prof. 4 Ighiu 2 21 P. Circo, preot 5 Ocna Mureş — — Dr. I. Rişca, advocat 6 Sebeş 4 21 Dr. V. Oana, protopop 7 Teiuş 31 36 Dr. Bărluţiu, primpretor

Dr. Ioan Herlea, primpretor 8 Vinţul de jos — 8 Dr. Bărluţiu, primpretor Dr. Ioan Herlea, primpretor

9 Zlatna — 26 I. Fodorean, preot 10 II. A r a d — 13 Dr. I. Marşeiu, advocat 11 Hălmagiu — 9 lipseşte 12 Ineu — — Mihaiu Cosma, protopop

Const Ursulescu, magistrat 13 Nădlac 10 1 Mihaiu Cosma, protopop Const Ursulescu, magistrat

14 Pecica 4 1 Eugen Imbuzeanu, primpretor 15 Săvârşin — — Petre Binchici, preot 16 Sebiş 37 2 Dr. T. Popa, primpretor 17 Siria — 2 Dr. Sim. Pop-Zaslo, primpretor 18 III. Bihor (Oradea) 14 15 Dr. T. Pooa, advocat 19 Beiuş — 3 Dr. Nic. Flueraş, dir. lic. 20 Salonta 7 6 L Lărgean, preot 21 Săcueni 8 2 Cornel Roşcan, primpretor 22 Tinca 5 6 Aurel Fildan 23 Vaşcău — 1 Dr. P. Popoviciu, advocat 24 IV. Braşov — 27 Dr. Nic. Căliman, medic 25 Bran — — Dr. Aurel Stoian, medic 26 Budila 54 2 I. Curcubătă, preot 27 Buzău • — 4 I. Modroiu, preot 28 Codlea — 10 G. Preşmereanu, preot 29 Feldioara 4 1 Ilie loanovici, preot 30 Hărman 1 D. Greceanu, preot 31 Râşnov — — lipseşte 32 Săcele -— 7 Ioan Tăraş, prof. 33 Târlungeni — — I. Bărbat, pr. 34 Tel iu 30 1 Aurel Radu, preot 35 Zârneşti — 7 Ilie Piso, preot 36 V. Caransebeş 34 14 Dr. C. Corneanu, advocat 37 Orşova — 7 Tr. Ţăranu, prof. 38 Sacul •— 1 Vasiie Soceneanţu, preot 39 Teregova — 4 lipseşte 40 VI . Caras (Oraviţa) 41 21 Ilie Rusmir, prof. 41 Bocşa — 4 C. Manciu, ing. 42 Bozovici 2 8 Al. Boldescu 43 Moldova nouă 7 7 Ioan Oraviţanu, preot 44 Reşiţa — 4 Dr. N. Roşu, medic 45 Sasca Montană — 13 Gh. Târba, preot

292

TABLOU SUMAR al conferinţelor şi prelegerilor poporale, al Bibliotecilor poporale şi al despărţămintelor central-judeţene şi de plasă cu preşedinţii lor.

Page 101: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

u DESPĂRŢĂMÂNTUL

r. co

nf.

pre

ieg.

>po

rale

r. B

ibi.

j

)po

rale

1

N U M E L E preşedinţilor şi ocupaţiunea lor

z Z a Z, a.

46 VII. Cine (Miere. Ciuc.) 127 14 T. Spiru, dir. de gim. 47 Bicazul ard. — 1 T. Cândea, pr. 48 Gheorgheni — 6 Teodor Chindea, prof. 49 Sânmărtin — 4 S. Both, prof. 50 VIII. Cluj 9 8 Dr. Iuliu Haţieganu, prof. 51 Almaş — 27 Romul Rusu, primpretor 52 Câmpia — — I. Bungărdean, pr. 53 Huedin 30 16 Aurel Munteanu, protopop 54 Mociu 72 23 Dr. E. Mureşanu, cons. de C. Apel 55 IX. Făgăraş 12 30 Valeriu Literat, prof. 56 Arpaş — 9 L. Bozdorevici, pretor 57 Cin cui — 9 Ioan Brumbea, înv. dir. 58 Şercaia — 3 N. Bălţeanu, şef. jud. 59 Viştea — 11 V. Voineag, preot 60 X. Hunedoara (Deva) 38 12 Dr. E. Caba, medic

Dr. Nerva Oncu, advocat 61 Baia de Criş — 2 Dr. E. Caba, medic Dr. Nerva Oncu, advocat

62 Brad — 2 C Ciocan, dir. lic. Iosif Morariu, protopop 63 Dobra 8 — C Ciocan, dir. lic. Iosif Morariu, protopop

64 Geoagiu 8 1 Dr. I. Martin 65 Haţeg 4 4 I. Ciocan, protopop 66 Hunedoara — 11 N. Suciu, preot 67 Ilia 16 17 Iuliu Josan, protopop 68 Jiu 29 5 Iosif Iancu, ing. 69 Orăştie — 14 Gh. Voişan, advocat 70 Pui 1 3 Dr. Mihai Tirea, advocat 71 XI. Maramureş 6 22 Dr. V. Ilea, medic 72 Iza — — Gh. Cozma, protopop 73 Vişeu — — lipseşte 74 XII. Mureş (Tg.-Mureş) 47 37 Dr. I. Bozdog, prof. 75 Band 17 15 Iuliu Man, preot 76 Gurghiu — 10 Leon Ternoveanu, preot 77 Miercurea-Nirajului 14 6 I. Oltean, preot 78 Râciu 25 7 S. Nicoară 79 Reghin 992 60 Dr. Eugen Nicoară, medic 80 Teaca — 7 lipseşte 81 Topliţa — 2 V. Boneu, notar public 82 XIII. Năsăud (Bistriţa) 22 40 Ioan Pavel, rev. şcolar î. r. 83 Năsăud 41 6 Iuliu Moisil, prof. p. 84 XIV. Odorheiu 30 1 S. Rusan, prof. 85 I. G. Duca — 5 Iustin Şalanţiu, dir. şc. n. 86 Ocland 8 12 Dr. Macedon Cionca, primpretor 87 Praid — 1 E. Sămărghiţan, pr. 88 XV. Să la j — 26 Leontin Ghergariu, dir. lic. 89 Băseşti 9 3 Laurenţiu Bran, preot 90 Careii mari 85 6 Dr. I. Gherman 91 Crasna — — lipseşte 92 Jibou 3 13 Dumitru Ilea, înv. dir. 93 Şimleu — 6 Dr. I. Ossian, dir. lic. 94 Tăşnad — 13 Al. Mihuţiu, protopop

Dr, Eugen Seleş, dir. lic. 95 XVI. Satu-Mare 100 86 Al. Mihuţiu, protopop Dr, Eugen Seleş, dir. lic.

96 Baia-Mare — 16 Alex. Breban, protopop 97 C. Mănăştur 30 20 Emil Dragomir, preot 98 Chioar — 35 Al. Nilvan, dir. de bancă

293

Page 102: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

o DESPĂRŢĂMÂNTUL s i? i •as m S

N U M E L E DESPĂRŢĂMÂNTUL preşedinţilor şi ocupaţiunea lor

Z 2 'S5- o, !Z a.

99 Oaşiu 1 V. Petrovan, notar 100 Seini — 2 Dr. Gh. Bărbuş, advocat 101 Ugocea — 1 V. Dragoş, primpretor 102 X V I I . S e v e r i » (Lugoj) 5 27 Dr. A . Peteanu, dir. lic. 103 Balinţ — — lipseşte 104 Birchiş — — lipseşte 105 Făget — — A. Lugojanu, primpretor 106 Sacul — — lipseşte 107 Teregova — — lipseşte 108 X V 1 H . S i b i u 45 Silviu Ţeposu, insp. gen. şcolar 109 Avrig — Dr. 0. Vraicu, medic 110 Miercurea — ,96 Pant. Bratu, primpretor 111 Nocrich — Dr, I. Tatu, medic 112 Ocna-Sibiului 62 Nicolae Albu, primar

Dr. D. Borcia, protopop 113 Sălişte 26 Nicolae Albu, primar Dr. D. Borcia, protopop

114 X I X . S o m e ş (Dej) — 37 Gh. Mânzat, protopop 115 Beclean — 3 Ioan Cârcu, controlor fin. 116 Gârbou 4 12 Dr. V. Ilea, medic 117 Gherla 30 25 Dr. E. Precup, dir. lic. 118 Tg.-Lăpuşului — 12 Ştefan Gheţie, protopop 119 X X . T . - M a r e (Sighişoara) 37 — H. Teculescu, dir. lic. 120 Agnita — 18 Dr. Romul Curta, advocat 121 Hendorf — 12 Valeriu Rodean, dir. 122 Mediaş 6 13 C. Muşlea, dir. de bancă 123 Şeica-mare — — Dr. Oct. Deac, medic 124 X X I . T â r n . M i c ă (Blaj) 225 39 Dr. St. Manciulea, prof. 125 Dumbrăveni 11 5 Nicolae Negruţ, dir. lic. 126 Diciosânmărtin 10 18 I. Vulcuţiu, dir. gimn. 127 X X I I . T i m i ş o a r a 84 28 Dr. P. Ţiucra, protopop 128 Biled — 1 Dr. I. Dămian, n o t . publ. 129 Buziaş — — Ioan Gheţia, protopop 130 Ciacova 155 19 I. Călţun, dir.

Petru Bizeria, preot 131 Deta — 7 I. Călţun, dir. Petru Bizeria, preot

132 Lipova 3 5 Sever Bocu 133 Recaş — — Iuliu Tioldan, preot 134 Periam — — lipseşte 135 Sânnicolaul-mare — 3 Dr. I. Răhăianu 136 Vinga — — Sava Seculiu, protopop 137 Comloşul-mare — — Di. St. Cioroianu, protopop 138 X X I I I . T r e i s c a u n e 7 31 Eugen Sibianu, şef-cont. 139 Baraolt — 5 Dr. L. Brătfăleanu 140 Covasna — — Dr. I. Culca, advocat 141 Ozun 7 8 Victor Folea, preot 142 Tg.-Săcuesc — 3 M T. Dumbi, şef. jud. 143 X X I V . T u r d a — 28 P. Suciu, dir. lic.

Sorin Furdui 144 Câmpeni — — P. Suciu, dir. lic. Sorin Furdui

145 Câmpia Turzii 3 10 Ionel Floaşiu, ing. 146 Iara — — lipseşte 147 Ludoş — — Dr. V. Rusu 148 Sălciua 7 5 V. Span, protopop 149 X X V . B u c u r e ş t i — Ştefan Pop, dir. lic.

Total general . 2853 1522

294

Page 103: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Anexa IX.

TABLOUL membrilor ,.Asociaţiunii" (despre al căror deces am primit

ştire) decedaţi în anul 1938/39.

I. Membri onorari:

1. I. P. S. Sa Dr. Miron Cristea, patriarhul României, Bucu­reşti ;

II. Membri fondatori ai Casei Naţionale:

1. Dr. Nicolae Vecerdea, cons. onorific la înalta Curte de Ca­saţie, Sibiu.

III. Membri fondatori ai „Asociaţiunii":

1. Ioan Neagoe fost conferenţiar al „Asociaţiunii", Cetea.

IV. Membri pe vieaţă:

1. Traian Petrişor, cons. mitrop,, Sibiu; 2. Romul Simu, fost secr. adm. al „Asociaţiunii", Sibiu. 3. Gheorghe Pteancu, dir, înv. în p., Careii-Mari.

295

Page 104: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Anexa X.

Tabloul sumar al membrilor „Asociaţiunii".

I. Membri onorari 12 II. Membri activi ai secţiilor 121

III. Membri fondatori ai Casei Naţionale 110 IV. Membri fond., pe vieaţă şi activi ai „Asociaţiunii" 5685

Total . 5928

Membri fondatori

Membri pe vieaţă

Membri activi Total

1. Reg. Astra Bănăţeană 1 15 16 2. Desp. I. Alba . . . 12 13 25 3. 11 Abrud . . . 2 20 22 4. 11 Aiud 7 88 95 5. a Ighiu . . . 1 5 6 6. ii Ocna Mureşului — 10 .10 7, 11 Sebeş 5 44 — 49 8. a Teiuş 3 16 19 9. a Vinţul de jos 3 41 — 44

10. ii Zlatna . . . 8 24 32 11. a II. Arad 36 82 118 12. a Hălmagiu . . . 9 37 — 46 13. Ineu 5 33 38 14. 11 Nădlac . . . 6 — 6 15. ii Pecica . . . . 9 27 171 207 16. a Radna . . . 4 12 — 16 17. a Săvârşin • . 6 24 — 30 18. a Sebiş . • 1 12 — 13 19. a Siria — 6 — 6 20. ii III. Bihor (Oradea) 28 50 — 78 21. ii Beiuş 2 23 — 25 22. ii Beliu . . . — 1 — 1 23. Ceica 1 13 — 14

296

Page 105: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Membri fondatori

Membri pe vieaţă

Membri activi Total

24. Desp. Mărghita . 2 11 13 25. u Salonta-Mare 3 5 8 26. 11 Săcueni . . . 1 2 — 3 27. ii Tinca . . . 1 11 12 28. 11 Văşcău • . — 1 — 1 29. ii IV. Braşov . . . 45 266 311 30. 11 Bran 5 11 16 31. ii Budila 3 7 10 32. ti Buzău . . — — — 33. 11 Codlea . . . 1 4 5 34. 11 Feldioara . . — 10 10 35. ii Hărman . . 4 4 8 36. 11 Râşnov . . . — 10 10 37. 11 Săcele . . . — 18 18 38. 11 Teliu — — — 39. ii Zărneşti 7 53 60 40. 11 V. Caras (Oraviţa) 2 22 24 41. 11 Bocşa — 11 11 42. ti Bozovici 2 50 52 43. 11 Moldova Nouă 1 9 10 44. n Reşiţa 2 _ 2 45. 11 „Vichentie Babeş" 1 8 9 46. 11 VI. Ciuc (Miercurea Ciuc) 2 29 31 47. 11 Bicazul 5 8 13 48. 11 Gheorgheni 1 12 13 49. u Sânmărtin . • — — • —

50. 11 VII. Cluj 42 155 197 51. 11 Almaş 3 22 25 52. 11 Câmpia (Şărmaş) 1 3 4 53. 11 Huedin 5 68 73 54. 11 Mociu . . 1 15 100 116 55. ti VIII. Făgăraş . . . 15 65 20 100 56. 11 Arpaşul de jos — — — — 57. ii Cincul mare 3 9 — 12 58. 11 * Şercaia 3 27 — 30 59. 11 Viştea de jos 3 39 — 42 60. 11 IX. Hunedoara (Deva) 10 45 — 55 61. ii Baia de Criş — 16 — 16

297

Page 106: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Membri fondatori

Membri pe vieaţă

Membri activi Total

62. Desp. Brad 3 52 55 63 11 Dobra . . . — 9 9 64. 11 Geoagiul de jos 7 37 44 65. 11 Haţeg . . . . 3 25 28 66. 11 Hunedoara . . 11 37 48 67. ii Ilia Mureşană . — 8 8 68. 11 Jiu 13 38 51 69. ii Orăştie . . . . 22 80 102 70. 11 Pui 2 36 38 71. 11 Sarmisegetuza . —• 1 1 72. » » Simeria . . . — 9 9 73. ** X. Maramureş (Sighet) 3 19 22 74. ii Iza . . . — 23 23 75. 11 Vişeu — 3 3 76. ti XI. Mureş (Tg-Mureş) 22 46 68 77. ti Band . . — 5 5 78. 11 Gurghiu • - . 2 8 10 79. 11 Miercurea - Niraj — — — 80. 11 Râciu 2 8 10 81. 11 Reghin . . . . 8 37 45 82. 11 Teaca . . . . 3 16 19 83. ii Topliţa . . . 10 14 24 84. ii XII. Năsăud (Bistriţa) 16 25 41 85. 11 Năsăud . . . . 22 85 107 86. 11 XIII. Odorheiu . 5 8 13 87. 11 I. G. Duca . . 1 6 7 88. 11 Ocland . . . . — — — 89. 11 Praid — — — 90. 11 XIV. Sălaj (Zălau) . . 7 76 83 91. 11 Băseşti . . . . 10 51 61 92, 11 Careii Mari . . 22 58 80 93. 11 Crasna . . . 1 21 22 94. 11 Jibou 5 56 61 95. ii Şimleu . . . 8 28 36 96. 11 Tăşnad . . . . 2 51 53 97. 11 Valea lui Mihai 3 10 13 98. 11 XV. Satu-Mare 6 8 14 99. 11 Ardud . . . . — — —

298

Page 107: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

t

Membri fondatori

Membri pe vieaţă

Membri activi Total

100. Desp. Baia Mare 32 63 — 95 101. „ Chioar 15 43 — 58 102. ,, Mănăştur . 11 19 — 30 103. „ Oaşiu . . . . — 1 - 1 104. „ Seini • 1 6 — 7 105. „ Ugocea • - . 2 — — 2 106. ,, XVI. Severin (Lugoj) 11 28 — 39 107. „ Caransebeş 21 30 — 51 108. „ Orşova 9 65 — 74 109. Teregova . . 3 7 — 10 110. ,, Sacul • • 1 — — 1 111. „ XVII. Sibiu . . . 60 190 — 250 112. „ Avrig — 38 — 38 113. „ Miercurea 5 31 — 36 114. ,, Nocrich 5 28 — 33 115. „ Sălişte 9 47 - 56 116. „ XVIII. Someş (Dej) 16 42 — 58 117. ,, Beclean . . . 1 14 — 15 118. ,, Ciachi-Gârbău — 49 — 49 119. ,, Gherla 5 17 — 22 120. „ Ileanda-Mare 1 1 — 2 121. „ Tg.-Lăpuşului 4 15 — 19 122. „ XIX T,-Mare (Sighişoara) 10 18 77 105 123. „ Agnita . . . 1 11 — 12 124. „ Hendorf. — 8 — 8 125. „ Mediaş 20 40 — 60 126. „ Rupeni (Cohalm) 4 19 — 23 127. „ Şeica Mare . 8 15 — 23 128. „ XX. T.-Mică (Blaj) 11 53 — 64 129. ,, Diciosânmărtin 6 23 13 42 130. ,, Dumbrăveni 24 25 — 49 131. Iernut 5 25 — * 30 132. ,, XXI. Timiş-Torontal 18 111 — 129 133. Biled . . — — — —

134. „ * Buziaş 3 11 — 14 135. ,, Ciacova . . . 3 26 — 29 136. Deta 1 5 — 6 137. „ Jimbolia . . • 2 — — 2

299

Page 108: Anul 70. Iulie—AugusNr. 4. t 1939. TRANSILVANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/1939/BCUCLUJ... · credem că satisface în totul dezideratele Comitetului

Membri fondatori

Membri pe vieaţă

Membri activi Tota!

138. Desp. Lipova . . . . 8 40 48 139. ,, Recaş . . — 4 4 140. ,, Periam • . — — — — 141. „ Sânnicolaul mare 4 37 41 142. „ Vinga 2 6 8 143. „ Comloşul mare - — — 144. ,, XXII. Treiscaune . . 12 47 59 145. ,, Covasna 1 5 6 146. „ Ozun . . . — 3 3 147. „ Tg.-Săcuesc 1 15 16 148. „ XXIII. Turda . . 6 53 59 149. „ Câmpeni . 7 13 — 20 150. „ Câmpia Turzii 1 16 — 17 151. „ Iara 2 15 17 152. ,, Ludoşul de Mureş 5 18 — 23 153. „ Sălciua . . . . — 33 33 154. „ Bucureşti . . 38 54 92 155. Ceahlău • 2 10 12 156. ,, Cetatea Albă 19 70 89 157. „ Constanţa . . — — — — 158. ,, Afară de Despărţăminte 64 83 147

i

Total 1042 4262 381 5685

300