...îl s rb torim pe Dimitrie Cantemir

Multe secole la rând statele feudale române ti, între care au existatmultiple i statornice leg turi politice, economice i culturale, au pus orezisten îndârjit tendin elor expansioniste ale unor imperii str ine. Lupteleaprige i îndelungate def urate de o tile unor voievozi viteji i iscusi i, caMircea cel B trân i Vlad epe în ara Româneasc , Iancu de Hunedoara înTransilvania, tefan cel Mare în Moldova sunt dovezi evidente în aceastprivin .

Pe linia evolu iei culturii i literaturii române vechi, Dimitrie Cantemirconstituie o culme. El încoroneaz epoca umanismului medieval i preg te te,totodat , calea spre o alt epoc -- cea iluminist , reprezentat de coalaArdelean .

Dimitrie Cantemir este cel mai mare umanist din perioada feudal aliteraturii române; el este o personalitate enciclopedic , abordând cu multsucces istoria, geografia, poezia, romanul, economia, arheologia, culturaoriental , lingvistica, religia i etnografia.

Savant de reputa ie european , el este ales membru de onoare alAcademiei din Berlin, în anul 1714, pentru c , dup cum scrie în diplomaacordat , ”printr-o pild precât de demn de laud , pre atât de rar i-aînchinat numele ilustru cercet rilor tiin ifice.”

Posesor al unei vaste culturi occidentale i orientale, Dimitrie Cantemirscrie o oper bogat i divers . Astfel, în domeniul filozofiei scrie “Metafizica” i“Divanul sau gâlceava in eleptului cu lumea”, “Logica”; în sfera religiei concepelucrarea intitulat “Imaginea tiin ei sacre”. Tot el este autorul unui tratat demuzic turceasc , numit “Cartea tiin ei muzicii dupa felul literelor”, carecuprinde o expunere teoretic a muzicii turce ti, cu explicarea nota iei i dupsistemul sau integrate în repertoriul clasic al muzicii orientale.

Cele mai importante lucr ri ale sale sunt îns cele istorice, literare imonografia tiin ific “Descriptio Moldaviae”.

Dimitrie Cantemir a fost un ,,întârziat al Rena terii i precursor alenciclopedi tilor, str lucit istoric, geograf, filozof, etnograf, sociolog,orientalist, muzicolog, beletrist, gânditor politic , cet ean al Europei secoluluial XVIII-lea cu numele s u pe vechi s pat în piatr pe frontonul BiblioteciiSaint Genevieve din Paris, dar mai presus de toate este un mare patriot “(St.Giosu, “Dimitrie Cantemir“, Studiu lingvistic, Editura tiin ific , Bucure ti,1973, p.25).

Colegiul nostru poart numele acestui ilustru savant i suntem convin i prin tot ceea ce facem îi onor m renumele.

2

...se num , nu numai bobocii, ci i noii titulari

Cine sunt eu?!...

Pentru cei care nu m cunosc deja,eu sunt... absolvent a unei facult i i a unui masterat

în domeniul filologieieu sunt... pasionat de literatur , muzic , pictur , într-

un cuvânt de tot ceea ce înseamn FRUMOSeu sunt... o fire deschis , sociabil , iubitoare de oameni,

de plante, de animale i de tot ceea ce ne înconjoar i nemângâie privirile zi de zi

eu sunt... mereu în c utarea noului, a diversit ii, dar mai ales aperfec iunii

eu sunt Mihaela Be a, noua profesoar de limba i literatura romântitular în coala dumneavoastr .

Horodnic Loredana, profesor la disciplina educa ieplastic , cu o vechime în învatamant de apte ani, dindragoste pentru frumos, mi-am ales acest drum în viaconvins fiind c elevii vor participa activ la via aartistic , î i vor sensibiliza i cultiva gustul estetic, î i vordezvolta aprecierea critic i nu în ultimul rând tr iesc cusperan a c vor ocroti i pune în valoare patrimoniulartistic na ional i universal.

Cântecul este o hran a sufletului ce p trunde adânc înintimitatea fiin ei noastre. Dac muzica ne transmite ceva,dac ne emo ioneaz sau ne face s ne schimb m l untric,atunci înseamn c o în elegem.

Acesta este visul meu ca profesor de muzic .

Prof. Caliniuc Adriana

3

la ceas aniversar,se rosteste un cuvânt de suflet

Motto:În cump cu tot ce-a fost, pe-o dâr de lumin ,Înaint m prin foi, prin aur r it, prin brum fin .În ne tire, ici i colo, mâinile ne umblPrin cupele de flori, prin cele de pe urm .

L. Blaga Brumar

GÂNDURI DE TOAMN

Entuziasm, efervescen , optimism,energie desc tu at , agita ie, acestea suntatitudinile care caracterizeaz elevii ColegiuluiEconomic în preajma s rb toririi zilelor liceului.

Deschidere, receptivitate, în elegere,perseveren , r bdare, experien , acesteasunt tr turile profesorilor din coala noastr

în preajma s rb torii liceului.O coal f o s rb toare a ei nu se poate numi coal , oricât de multe

performan e ar avea, oricât de multe medalii i premii ar câ tiga pentru ctoate acestea la un loc nu pot compensa o s rb toare.

Prin s rb toarea colii se dezv luie aspira iile elevilor, ale profesorilor, alerin ilor, realiz rile colegiului.Aceast s rb toare de toamn încânt , captiveaz , uime te, dezv luie

valori.rb toarea liceului nostru e de Sfântul Dumitru i tim cu to ii c

toamna se num bobocii, deci încerc m i noi s ne evalu m rezultatele,proiectele, împlinirile i, de ce nu, s bem o cup de ampanie.

Toamna e anotimpul melancoliilor, dar i al emo iilor i a tept i înacest an cu ner bdare s rb toarea liceului meu.

Director adjunct,Rodica Munteanu

4

...în ore de “lini ti stelare” se mediteaz ...Motto:O, suflete al meu, învieÎn lunga toamn , grea de rod,

vezi crescând într-alt norodNestinsa ta copil rie.

M. R. Paraschivescu ,,Septembrie”

Gânduri ale unui dasc l, toamna, la ceas aniversar

O coal în care profesorul nu înva i el e o absurditate. Cred cam g sit un motto pentru COALA MEA. E vorba aceasta extraordinar a luiLeon Bloy: ”Nu se tie cine D i cine PRIME TE. Aceste cuvinte magice

scolesc sufletul oric rui pedagog prin adev rul pe care îl con in. Nici nu tepo i gândi la via a de zi cu zi într-o coal f s ai în minte întrebarea “ceam f cut ast zi pentru elevii mei, cum le-am schimbat MINTEA i SUFLETUL,sunt eu un om mai bun dup acest transfer zilnic de idei, emo ii, tr iri, c ut ri,îndoieli, reu ite…

Cum ar ar ta COALA MEA f aceast leg tur strâns întreprofesori i elevi, între ni te adolescen i gr bi i s se maturizeze i adul i caredoresc s i p streze tinere ea spiritului indiferent câte genera ii le-au adus “ghiocei la tâmple”.

S te emo ionezi la vederea unui adolescent, s -ti dore ti s -lsprijini pe drumul devenirii, s -l ajuti s str luceasc , s -l sf tuie ti la greu, ste bucuri pentru realiz rile lui, s te gânde ti la viitorul lui…da, cam a a a daeu defini ia unei PROFESIUNI de CREDIN …modelator de suflete i min i.

M gândeam, COALA MEA de ce este valoroas pentru mine?… fie din cauza lucrurilor frumoase care se întâmpl în ea sau din cauza

Oamenilor ce au trudit la în area ei, directori, profesori, elevi…Sau toate la unloc…

O COAL se cl de te c mid cu c mid , emo ii pesteemo ii, zâmbete peste zâmbete, lacrimi peste lacrimi, succese peste e ecuri, zide zi, an de an…Oameni care vin, oameni care pleac …dar COALA MEA

mâne i î i continu existen a pentru noi i noi genera ii. Acum, la ceas aniversar, un omagiu OAMENILOR COLII, cei ce-

au fost, cei ce sunt adev ra i mentori pentru genera ii întregi de tineri. S d ruie ti i s prime ti în acelasi timp, s iube ti i s fii

iubit. Aceasta-i povestea mea i a altor DASC LI din COALA MEA.LA MUL I ANI, DRAGI PROFESORI I ELEVI!

Profesor CARMEN CHEABURU

5

O simpl constatare

,,Ce-au avut ei mai bun, pentru tine au dat, ca prin coal s treci, sajungi înv at.”

(Clement Antonovici , ,,Tinere e zbuciumat ”)

coala se confund cu via a – una o întrege te pe cealalt . Ea î i dposibilitatea s i tr ie ti via a complet, te înva s fii propriul dasc l, cel maibun i cel mai aspru.

În coal to i, elevi i profesori, înv m. Credeam, la început, c rolulmeu era de a-i forma pe al ii. Cu surprindere am descoperit adev rul cintrasem în coal pentru a deveni eu îns mi un etern elev. Am în eles,treptat, c al turi de cei din b nci, ,,elevul” de la catedra e angajat într-o curscontra cronometru de a elucida misterele lumii pentru c ,,înve i înv ându-i peal ii”.

i, chiar dac aceste ,,mistere” au fost descifrate de al ii cu mult timpînainte, profesorul trebuie s lase impresia c el împreun cu înv ceii s i lefac abia acum accesibile pentru c fiecare or e o nou treapt spre luminacunoa terii.

Uneori îns , fie c treapta e prea înalt , fie c pasul e nesigur, urcu ulse face cu poticneli.

Important este s nu te opre ti c ci, chiar dac r cinile înv turiisunt amare, roadele sunt dulci.

Prof. Mihaela Be a

6

e,într-adev r, frumoas pentru …boboceiMotto: Niciodat toamna nu fu mai frumoas

T.Arghezi ,,Niciodat toamna…”

BOBOCUL ECONOMIST

numesc Ciobanu Anamaria-Monalisa, sunt în clasa a IX-a B laColegiul “Dimitrie Cantemir”. Vre i s

cunoa te i? Atunci v spun câteceva.

Îmi place foarte mult s citesc iin discursuri. Îmi plac teatrul i

limbile str ine, în special franceza.Am visat de mic s ajung o

prosper femeie de afaceri, de aceeaam i ales acest liceu.

Îmi place s comunic cu toatepersoanele, îmi place s ascult, dar i

fiu ascultat , dar mai ales îmi placcopiii.

Sunt foarte ambi ioas i de fiecare dat când îmi doresc ceva, ob in acellucru mai devreme sau mai târziu!

Sunt sigur c ve i mai auzi de mine, dar de bine!

Ciobanu Anamaria MonalisaCl. a IX-a B

IMPRESIILE UNUI BOBOCELECONOMIST

"BOBOCEL DE LICEU"-provocare pentru to i.Trecând i eu prin aceast provocare m-am sim it onorat , dar în acela i

timp îmi era fric . "Economie? Nu-i de mine! Ce am s fac?...Cum am s mdescurc?... Dac nu voi înv a bine?... Dac voi avea colegi r i? Sau profesori

u-inten iona i? Numai simplul gând c eram la liceu m înfiora. Sim eam onelini te care m speria. Intrând în clas , mi-am amintit de tot ce-am f cut în

7

vacan i nostalgia m-a cople it cu for a ei ame itoare, trecându-mi prin fatoate clipele frumoase din vacan .

La prima or de curs eram într-o continu stare de nelini te, parc nu-miseam locul, nu-mi apar inea acel loc, nu-l sim eam al meu.Ra iunea îmi spunea s m gândesc la ce sunt acum, dar inima îmisese la to i prietenii mei i îmi doream nespus de mult s plec din clas i

uit de tot i de toate.Acea prim lec ie predat a fost pentru mine ca i cum a fi ascultat o

poveste din care nu îmi pl cea nimic, nici personajele, nici ac iunea, niciîntâmpl rile.

Odat cu trecerea timpului amintirile din vacan nu mai par a a de înfipteîn prezent. Acum sunt con tient c trebuie s -mi îndrept aten ia spre coal icolegii mei noi; am început chiar s -i cunosc, s aflu câte ceva despre fiecare.

Am g sit r spunsuri la mul imea de întreb ri pe care le aveam. Amdescoperit c nu e a a de r u sau ciudat s fii la liceu. Profesorii despre caremi-am pus atâtea întreb ri s-au dovedit a fi mai buni decât mi-am imaginat.

De i a trecut mult timp de când a început coala, înc m gândesc la tot ceam f cut i la to i prietenii mei, dar acum am i alte preocup ri i vreau sînv t cât mai bine.

La urma urmei, nu-i a a de r u s fii "bobocel de liceu", nu crede i?

Pantea Lilianaclasa a IX-a C

Toamna, se intersecteaz bucuriile încep torilor cu nostalgiileabsolven ilor

8

absolven ii se întorc, o clip , cu gândul spre trecut…

Motto:Tot mai miroase via a t mâios i coarn ,

Mustos a piersici coapte i crud a foi de nuc…

Vezi din z voi sitarii spre alte z ri se duc,

Ce vrea cu mine toamna pe dealuri de m -ntoarn ?

Ion Pillat ,,În vie”

Gândurile unui absolvent

Sunt momente în care i se ofer ocazia s vorbe ti despre trecut. Suntmomente în care po i s tr ie ti, din nou, frânturi din ceea ce noi numim,simplu, amintiri.

Sunt momente în care po i s te întorci la începuturile tale ca fiin , caOM... S îi vezi prin ochiul imaginarului pe cei care s-au dedicat form rii tale caom: p rin ii, profesorii... S te vezi pe tine „gol”, dar s îi vezi i pe cei care au„sem nat” în tine respectul, în elepciunea, iubirea, credin a, speran a... CINEsau CE ai fi fost f ace ti oameni, f aceste r cini puternice din a c rorsev te-ai hr nit, f ace ti piloni pe care te-ai înt rit i pe care pân la urmîntreaga existen se sprijin ?

Adu- i aminte de cei ce te-au crescut! F ei ai fi fost ast zi NIMIC.Eu am o poveste, poate tu ai alta. Eu am anumite aspira ii, poate tu ai

altele. Dar i eu am fost ca tine. Am fost gol, dar cineva m-a îmbr cat în hainaadev rului. Am fost sterp, dar cineva a sem nat în mine s mân a în elepciunii.Închis am fost, dar cineva mi-a deschis por ile speran ei. Am fost orb, darcineva m-a luminat, pe o c rare primejdioas am pornit, dar cineva m-a opriti m-a îndreptat pe calea cea dreapt . Presimt c te gânde ti c am fost un om

norocos! Gre ti! Am fost norocos doar atunci când mi-am dat seama deimportan a acelui cineva în via a mea, pentru viitorul meu. Îns acest lucru s-aîntâmplat prea târziu, mult prea târziu...

Gânde te-te! Timpul zboar . Pre uie te-i pe to i cei din jurul t u, dar maiales pe cei ce te preg tesc pentru via . Ofer -le înc de pe acum rodul munciitale i se vor bucura nespus. i înc un lucru: s nu-i ui i, c ci dac îi vei uitavei pierde cea mai frumoas parte a vie ii tale, cea de licean.

Dac vei face aceste lucruri, înc de pe acum, vei putea privi cu u urin înfa i vei putea spune: „VIITORUL ESTE AL MEU!”

Rusu Toader, absolvent promo ia 2004

9

Nostalgiile unui absolvent

“Promo ia 2006”… cam acestea au fost ultimele cuvinte care mi-aumas întip rite în minte din ultima zi de coal . M-am tot gândit la ele i mi-

am zis: ”Pentru profesori suntem doar o promo ie pentru c în fiecare an ei î iiau la revedere de la o clas de a XII-a, iar noi cu ce suntem mai presus decâtcelalalte?” Dar nu dup mult timp, printre amintirile din cei patru ani de liceuam g sit i r spunsul. Cu fiecare genera ie care se scurge se scrie una dintrepaginile c ii Colegiului Economic. Acest r spuns m-a lini tit, m-a facut scred c i “Promotia 2006” a avut un rol, un rol destul de important.

Tot meditând, gândul meu s-a întors spre trecut, la prima zi de liceu,prima zi din clasa a IX-a. Îmi aduc aminte perfect toate detaliile acelei zile,parc ar fi fost ieri. Eram speriat , pierdut parc într-un labirint din care amie it abia când am intrat în clas i mi-am cunoscut colegii i dirigintele:domnul profesor Bort Dan. Gândul c e profesor de matematic m-aînsp imântat, dar m-am lini tit când a început s ne vorbeasc : blând, calm,protector.

Primul semestru al clasei a IX-a a fost mai dificil deoarece am f cutmaterii de care nu auzisem pân atunci: tehnologie general , economie, logic ,studiul calit ii i multe altele. Singurul cuvânt cunoscut era “contabilitatea”deoarece adesea o auzeam pe mama vorbind despre aceasta, dar l-am în elescu adev rat abia în liceu. i tot a a, încetul cu încetul s-au scurs semestre,semestre…, iar clasa a XI-a ne-a adus elemente noi: noi colegi, o alt dirigint :doamna profesoar Turcule Angelica i apoi alte semestre pân a venitmomentul termin rii liceului. Abia acum recunosc faptul c cele mai frumoaseamintiri s-au n scut în liceu.

De i aveam diriginte, fiecare profesor sau profesoar în parte ne-a fostdiriginte. Fiecare dintre ei, prin experien , prin cuno tin e, i-au pus amprentape personalitatea noastr , pe felul nostru de a fi. Ne-am îmbog itcuno tin ele, dar totodat ne-au i crescut f când din noi oameni mari, oamenicu sim ul responsabilit ii, demni, creativi, îndr zne i, într-un cuvânt, OAMENI.Profesorii, dar i specificul economic al acestui liceu ne-au preg tit pentruviat . Pot s zic acum c traiesc într-o lume real , c sunt cu picioarele pe

mânt, cunosc realitatea în care tr iesc, legile dup care func ioneazsocietatea c ci aceste legi in în primul rând de aspectul economic. Totulaceast lume se învârte în jurul bunurilor, iar liceul pe care l-am terminat m-aajutat s v d mai clar lumea, societatea în care m-am n scut.

Acum, când sunt la începutul unei alte etape în via a mea, studen ia, gândesc la via a de licean a Colegiului Economic “Dimitrie Cantemir” ca la

o amintire, dar o amintire care va arde întotdeauna în sufletul meu, va fi oflac care niciodat nu se va putea stinge. A vrea s pot s le ar trecuno tinta mea tuturor profesorilor pe care i-am avut c ci to i mi-au fost

10

dragi i cuvintele mele sunt prea mici pentru a exprima aceast recunostin .Ceea ce m bucur cel mai tare este faptul c pot spune un DA r spicat, DA,Colegiul Economic “Dimitrie Cantemir” are profesori cu adev rat valoro i ifoarte buni în meseria pe care o practic .

Ca o concluzie a gândurilor mele, a vrea s fie acest îndemn: “Câtsunte i înc elevi, încerca i s v bucurati de fiecare zi petrecut cu colegii iprofesorii vo tri, dar totdeauna str dui i-v ca pagina pe care o scrie i s fiecea mai frumoas pagin a c ii Colegiul Economic “Dimitrie Cantemir”.

Buliga Loredana, promo ia2006

11

Cu apusuri cerc nate îi inspir pe poe i

Adio…

Adio, copil rie, cu izul t u arhaic!Adio, prim var , cu pa ii t i de fum!

mâi cu bine, vis mistuitor, tomnatici sper s nu devii i tu doar scrum.

Trec anii cei frumo i i frunzele suspini mi se pare-acuma c eu mereu cobor,

Iar via a noastr -aievea se scurge mai u or,Asemenea nisipului ce picur -n clepsidr .

Te-ai dus, minune dulce, i nu vei mai veni cân i melodia izvoarelor spre sear ,

S-auzi cum fream dulce p durea-n zori de zi, chemi înapoi sprin ara i nem surata var .

Cobzeu Cristina

Amintirea anotimpuluiCu soarele te iubesciar luna, na te copilul din tine.Via a e un surâs,pe buzele c ruia,noaptea, ziua, diminea aau grij de tine, de frunzelearse de vânt.Culoarea ro ie de teapt acumceasul,te chem, ip, m îmbraci iar m dezbrac

de povara timpului neiert tor.

De ce ai ales s pleci,Când totul era îmbr cat în verde?De eu am fost de vin ,am s încerc s întind ceasulcu trei ore înapoi.Poate vina e a noastr ,dar iat , e r rit de soare...E frig i frigul m doboar .Strâng plapumai m gândesc la tine... toamn !

Corom Gabriel,Clasa a-XI-a A

12

AmintiriDep rtarea e ca mareaValuri vin, se sparg în stânciSpulberând speran e dulci.Amintirele-s pe maluri.Dorul st ascuns în scoiciIar cuvinte de auziSunt doar gândurile taleReg site în ecoul vântului de mare…Prin nisipuri de mai cau i

se ti pagin cu paginDin jurnalul unei nop i de var ...

Monea Alexandra tefania,cl. a IX-a D

Lacrimi de cle tarSe na te-o perl -n ochii t i,i plâng i norii plumburii

Cu lacrimi de cle tar.i totu-n jurul meu se-nvârtei totul este ca un basm,

Furia nop ii m cuprinde…Luna-mi vorbe te f glas…Tresar i m trezesc din vis,În ochi…cu lacrimi de cle tar!

Gîtman Andreeacl. a XI-a F

13

La mine acasLa mine casele nu au garduri,Nici câini,Nici oameni ca s le p zeasc ;La mine varza miroase altfeli se folose te ca altceva

Probabil ca hran pentru fluturi.La mine luna e în prelungirea p mântului,Luminând orizontuli confundându-se, câteodat cu apusul.

La mine lucrurile nu- i g sesc locul,Copacii au picioareIar oamenii nasc absolutul din dragoste.La mine pe z pad nu se las urme,Marea nu e lichid .La mine muzica nu e suneti, uneori, se confund cu floarea,

La mine toat lumea e ti tu,Din tine îmi iau copacul ca s -l s desc în gr din ,Din tine îmi culeg timpul…

Batariuc Ioana cl. a XI-a C

Ploaia…Pic! Pic! Pic!Plou în inima mea,Pic! Pic! Pic!Cu fiecare zi care treceCu strop dup stropInima...

vrea s fii tu ploaia mea te adun în pumni

i s te sorb într-o singur înghi iturA acelui suflet ce arde pentru tine.

Lupa cu Tabitacl. a XI-a D

14

Blestem…Te blestem s prive ti spre stele,Te blestem în noapte,

nu po i dormi,i eu s fiu luna care te va ocroti.

Te blestem s mergi prin pustiu arzi de dorin , te r core ti,

Doar când vei ajunge la mine.Te blestem…Cu blestem de iubire.

Lupa cu Tabitacl. a XI-a D

De n-ai fi tu…Izvorul ochilor t i,Îmi inund inima de dragoste.Nu exist du mai r coritor pentru sufletul meuDecât s m scald în privirea ta.Cum a putea tr i eu f tine?Când m uit la tine, m pierd…Apoi m reg sesc pe t râmul fericirii.Ce a fi eu f tine?Poate, doar… o f râm de nisipPe imensul p mânt.Glasul t u r sun în mineÎn fel i fel de culori;De n-ai fi tu

auzi doar în alb i negrui universul sumbru,

Mi-ar ademeni urechilesându-m s ascult

Cântecul mut al inimii.Lupa cu Tabita

cl. a X-a D

15

Iubirea e…

scu i din iubire, tr im s iubim i s fim iubi i.Dar ce e iubirea?Iubirea e totul,Iubirea e sensul vie ii,Iubirea e un zâmbet ce te face fericit,O lacrim care se vars atunci când ai gre it,Iubirea e visul pur ce nu ia sfâr it,Iubirea e mâna care te ajut s te ridici,E atingerea suav a buzelor,Iubirea e un joc ce te înva s lup i,Sprijinul ce îl sim i mereu al turi de tine,Iubirea e o petal ce zboar în visare,Iubirea e un trandafir rupt dintr-o inima sincer ,E floarea vie ii ce nu are moarte.Ea e aici, e peste tot, e lâng tine,Sper i vei putea,Crede i i se va intâmpla,Spune i vei fi ascultat,Iube te i vei fi iubit!

Pinzaru Denisacl. a X-a G

Am sf râmatAm sf râmat clepsidra viselor în sufletul t u ars de durerei m întreb acum, dac m vei l sa

Ciob cu ciob s adun,i s descânt, i-apoi s nasc

Un suflet mult mai bun.Andreea Cojocaricl. a X-a A

16

Ai tr it(lui Mihai Eminescu)

Ai tr it cândva, odat ,Într-un timp îndep rtat,Te-ai îmbr cat în soarei te-ai scufundat în mare,

Într-o or a ultimei chem ri...........................................În locul t u a r mas Poezia.

Pantea Liliana,cl. a IX a C

17

Am sf râmat

Am sf râmat clepsidra viselor în sufletul t u ars de durerei m întreb acum, dac m vei l sa

Ciob cu ciob s adun,i s descânt, i-apoi s nasc

Un suflet mult mai bun.Andreea Cojocari,

cl. a X-a A

Din lacrim în fulg

vrea s fiu într-un loc atins de DUMNEZEU, s pot vedea sufletul itrupul lumii în lacrimile zeilor, s -mi pot imagina, într-un loc lipsit de r utate,un loc binecuvântat, unde TOTUL s dispar , iar NIMICUL s devin realitatea,lacrimile s devin fulgi ai necunoscutului i ai iert rii.

vrea ca to i s poat sim i lini te, c ldur , pace. Din p cate, suntsingur , într-un spa iu imaginar, creat de ultima ninsoare, o fulguire m runtde realitate spre om.

Andreea Cojocari,cl. a X-a A

18

...când ploaia stinge “stelele toate” i “cânt cu degetele peste case”, necople esc amintirile fierbin i ale c toriilor din vacan

Jurnalul c toriei din vacan a mare-fragmente-

Mi-a pl cut mereu s c toresc i mi-am p strat în inima mea f râme dinlocurile pe care le-am vizitat atât în ar cât i în str in tate.

toria înseamn pentru mine îmbog ire sufleteasc , visuri împlinite... ofericire imens pe care nu o descoperi în alt parte.

Pe 19 iulie 2006 mi-a venit i mie rândul s fac c toria mult visat .toria în Italia..........................................................................................................Timpul parc a zburat i, dup dou zile, dup ce am traversat Alpii, am

ajuns în sfâr it în Italia. O ar cu o lung , bogat i zdruncinat istorie..........................................................................................................Se spune c „toate drumurile duc la Roma”, de aceea spre Roma ne-am

îndreptat i noi, a doua zi dis-de-diminea .Nu cred c exist cuvinte pentru a descrie emo ia cu care priveam acest

ora cu frumuse ile lui „vechi” care te fac s te sim i parc pe vremea dacilor iromanilor.

Primele monumente vizitate au fost: Colosseum, Arcul lui Constantin,Columna lui Traian i multe altele. La fiecare pas întâlneai o statuie a unui

19

str mo , o siluet sobr , care te privea aspru i- i d dea senza ia c trebuie ste supui lui.

Am str tut str zile încetul cu încetul, admirând la fiecare pas frumuse ilevechi, pline de istorie ce-mi derulau în fa a ochilor istoria romanilor.

Ajungând la Piazza Spaniei, am vizitat Fontana di Trevi. Priveam cu to iiextazia i. E incredibil ce poate s fac mâna omului. Parc nu f cea parte dinlumea aceasta. E un ansamblu de statui extraordinar de frumos sculptate desub care i de pe care curgea apa cristalin .

Apoi a urmat Vaticanul i Piazza Sf. Petru cu impresionanta, fascinantaoper a lui Michelangelo i anume Basilica Sf.Petru.

Interiorul provoac un sentiment cople itor. Nu mai aveam glas. Pur isimplu am r mas t cut , întrebându-m : „Doamne, ce-am f cut s merit s

d asemenea minun ii?”Urm toarea destina ie a fost Floren a. Un ora ce reprezint un muzeu în

aer liber. La fiecare pas întâlne ti opere de art nepre uite, cl diri cu iz vechi,multe muzee, pie e în care se reg sesc o mul ime de stiluri ce- i pun amprentaasupra ora ului, transformându-l în capitala artistic a Italiei.

A urmat San Marino, un stat independent, aflându-se printre cele mai micistate din lume. Mi-a pl cut enorm acest micu or el. Este ca un bibelou a ezatpe culmile muntelui Titan. E atât de curat, îngrijit... e minunat. Aici se g sesccele mai ieftine lucruri pentru turi ti i nu numai. Dac ajunge i vreodat înItalia, l sa i-v cump turile pentru San Marino, merit , crede i-m .

Am coborât în Rimini mai bogat suflete te i cu speran a c într-o zi mvoi întoarce.

.........................................................................................................Dup o amiaz petrecut în acest paradis, ne-am îndreptat spre

Budapesta, traversând din nou Austria i o parte din Ungaria. Spre sear aurmat cirea a de pe tort i anume o minunat croazier pe Dun re.

Adia un vânt u or ce se juca în p rul nostru, iar Dun rea prin valurile saleparc ne spunea: „Bucura i-v de ceea ce vede i c nu se tie când maiajunge i!”

Cu inima nostalgic am p sit Budapesta i ne-am îndreptat spre iubitanoastr ar , România.

Aceast c torie a fost un vis din care cu greu m-am trezit, un vis din caream r mas cu amintiri nepre uite, noi prieteni i cu gândul c nimic nu-i maifrumos în aceast via decât s te îmbog ti suflete te, c torind,descoperind locuri care- i las amprenta pe sufletul t u i te fac s i dore ti

revii.

Olariu Cristina,a-X-a G

20

TOAMNA ÎN MARAMURE

Culorile toamnei impresioneaz i inspir în acela i timp atât pe tineri, câti pe cei mai pu in tineri i nu pot fi mai bine observate, admirate decât

str tând mun ii împ duri i din Bucovina în Maramure prin pasul Mestec nisau Prislop.

Galben-auriu, ro u-argintiu, verde-maroniu, iat nuan ele p durii de la început deoctombrie, când nimic nu pare mai m redecât spectacolul mun ilor împ duri i sau nu,care se în iruie de o parte i de alta a oseleice duce spre Bor a.

Bor a este o sta iune în plin dezvoltare,un important complex turistic, deschis în totcursul anului. Zona favorizeaz practicareaalpinismului, a sporturilor de iarn (piste deschi i trambuline de schi omologate).

Clima i izvoarele cu ape minerale ofercondi ii pentru tratamentul nevrozelor astmatice i al afec iunilor respiratorii.

Str tând drumul prin Maramure , oricât de preocupat ar fi de grijilezilnice, c torul, nu se poate s nu observe cât de bine s-au p strat tradi iile,poate mai bine decât în oricare alt partea rii.

Aici s-a p strat peste veacuricredin a cre tin , datinile i obiceiuriletradi ionale, portul popular, graiulmo tenit din mo i str mo i.

Impresionante sunt bisericile dinlemn, maramure ene cu turlele înalte depeste 50m (Bârsana, S pân a – Peri,Surdest), unice în lume.

Por ile sculptate în lemn, cergile,portul popular, reprezint importantedocumente ale existen ei neamului nostru. Trebuie s iubim, s stim m, svener m ranul român, harnic, de omenie, gospodar, generos.

„Cimitirul Vesel” din S pân a, monument istoric i cultural, sugereazleg tura dintre om, natur i Dumnezeu. Dac via a reprezint un timp alcrea iei, moartea nu înseamn decât d inuirea în timp a omului prin propria sacrea ie.

Mesajul transmis de grandiosul monument de la S pân a este nuan aatemporal a crea iei arhitecturale. Prin toate aceste caracteristici, „CimitirulVesel” din S pân a reprezint un element definitoriu al culturii române ti careridic prestigiul locului unde a fost creat.

21

Baia Mare dispune de câteva repere ce nu pot fi ocolite: “MuzeulEtnografic” în aer liber, “Casa Iancu de Hunedoara”, “Turnul lui tefan” ridicatde Iancu de Hunedoara, “Localul Monet riei”, ast zi Muzeul Jude eanMaramure , “Turnul M celarilor”, Catedrala “Adormirea Maicii Domnului” ca iconstruc iile moderne cum ar fi Prefectura jude ului.

Dincolo de varietatea formelor arhitecturale, la Baia Mare impresioneazvegeta ia abundent i diversificat , astfel “S rb toarea Castanilor” reprezintun impresionant eveniment anual, deoarece Baia Mare reprezint cel mainordic punct de pe glob unde tr ie te castanul comestibil.

Aceste rânduri sunt o pledoarie pentru o excursie într-un inut de ofrumuse e fabuloas , cum zice o doin : “Maramure , ar veche/ Cu oameni

r’ de pereche”.Prof. Niculina Apetri

22

...se retr iesc experien ele de peste an

Cu bucate române ti... pe meleagurinorvegiene

Brânz cu smântân , pui la cuptor, dar ialte delicatese specifice zonei noastre au„r sf at” sim urile gustative ale elevilor iprofesorilor dintr-o coal din Norvegia.Mânc rurile au fost g tite de noi: doi elevi(Samsonescu Alexandra i Frunzaru Alexandru)i trei cadre didactice (domnii directori Corneliu

Roma cu i Rodica Munteanu, precum i dedoamna profesoar Gina B ncescu) care, înperioada 26 mai-2 iunie am fost în Norvegia

într-un schimb de experien privind obiceiurile culinare ale rilor partenere.La proiect au mai participat elevi i cadre didactice din Germania, Spania iNorvegia, iar acesta a fost al treilea an în care programul s-a derulat. Temaprogramului din acest an a fost „Mâncare rapid i s toas pentru tineri”, iarnoi am ar tat c se poate mânca rapid i s tos altceva decât pizza. A a cumam mai spus, am g tit norvegienilor i celorlal i participan i la proiect crem debrânz cu smântân , pui la cuptor, ou cu spanac, cl tite i crem de zah r arsi am ar tat c obiceiurile culinare tip fast-food pot fi înlocuite cu mâncare

gustoas i s toas . Trebuie spus faptul c este al patrulea an consecutivcând elevii colegiului nostru particip la acest proiect, iar anul trecut ColegiulEconomic a fost gazda acestui eveniment.

Odat ajun i în Norvegia, dup ce am schimbat 3 curse aeriene deaproximativ 36 de ore, am fost a tepta i de dou cadre didactice i de doidintre elevii Colegiului Economic din Vigra la care urma s st m pe parcursulunei s pt mâni. De i obosi i, am f cut o plimbare pe malul Ocealului Atlantic,apoi am mers împreuna cu cei doi elevi norvegieni la casele acestora. A urmato s pt mâna plin de surprize, c ci am vizitat unele dintre cele mai frumoaselocuri din lume. Mar i diminea a am g tit preparatele romane ti, care au fostremarcate i apreciate de c tre rile participante.

În ziua plec rii spre cas ne-a fost greu, deoarece devenisem o marefamilie i ne-am ata at foarte mult de familiile gazde. Am plecat cu gândul de ane revedea cât mai curând i se pare c ne inem de cuvânt, c ci în luna aprilievor veni în România cei doi elevi norvegieni, Linn i Eivind.

Alexandra Samsonescu

clasa a X-a BParticipant la proiectul interna ional Buc rie tradi ional ...

23

…începe stagiunea teatral

Gândul unei (viitoare?) actri e

Arta este hrana sufletului, esteputerea min ii, o valoare estetic a lumii i unbulg re de lumin . Artistul este cel care se na te,tr ie te i r mâne în art sau în istoria sa.

Cum pruncul, prin ochii s i mici i atât delimpezi, vede pentru prima dat lumea, apoi p te,cunoa te fascina ia cuvântului, se descoper iînva , toate acestea desf urându-se cu un sprijin,ini ial de la p rin i, apoi de la prieteni i în continuarede la sufletul pereche, a a eu, atras de aceastlume, m-am îndreptat spre a savura ceea ce se poatenumi cu adev rat pl cere: arta.

Am absolvit un curs de actorie cu actoriprofesioni ti de la Teatrul ”Vasile Alecsandri” din Ia iîn anul 2005. Nu îndr znesc s spun cu certitudine c

voi fi actri cu toate c asta m ajut s visez mai mult i s -mi doresc din totsufletul împlinirea acestui vis.

În drumul meu spre art am cunoscut muzica, dansul, îns teatruldep te acea barier dintre arte, combinându-le i creeaz un întregdes vâr it. Pentru mine teatrul este ca o a doua dimensiune, când joc teatrureu esc s m dezlipesc de lumea real , atât de crud i de murdar i str iesc intens ac iunea. Am ales teatrul pentru c prin intermediul s u amocazia s studiez caracterele umane i intrând într-un astfel de joc pot fi iceea ce nu vreau s fiu, experimentând. Punându-m în pielea personajuluirâd, plâng i tr iesc odat cu acestea într-o lume de basm pe care o po imodela dup bunul plac. Desigur c , f inten ii întemeiate, fiecare dintre noiface teatru de nenum rate ori în viat , uneori ne avantajeaz , alteori nu, darpentru mine teatrul va fi totdeauna o cale de evadare, un drum spre mai bine.

Sfâr itul piesei influen eaz i sim mintele actorilor aproximativ înaceea i m sur în care le influen eaz pe ale spectatorilor, dar actorul vatrebui s se despart de personajul s u, de acest vis, ceea ce poate devenitrist, îns emo ia, aplauzele îl ridic din nou. Nu exist o r splat mai maredecât bucuria de a sim i aprecierea celorlal i, satisfac ia c munca ta poate fide folos întregii lumi.

Din p cate omul nu mai are acela i interes fa de art ca în trecut,dar mai ales tineretul, în majoritatea sa, nu tie s aprecieze ceea cereprezint frumosul i nu- i d seama c aceasta contribuie la formarea lui înplan spiritual, adic ceea ce conteaz cu adev rat.

utu Mariacl. a XII-a D

24

La ig ncide Mircea Eliade

Interviu cu Costel Maruseacactor la Teatrul de Dram i Comedie“FANTASTIC”-personaj principal Gavrilescu din spectacolul teatral La ig nci

Reporter: Ave i anumite criterii dup care v selecta i personajul?Costel Maruseac: Nu, în general pot s interpretez mai multe personaje.

Dar ne ax m în special pe programa colar , pe ce se înva în coal ,deoarece a a putem aduce publicul.

Reporter: Am în eles c dumneavoastr sunte i i regizor.Costel Maruseac: Da.Reporter: Când alege i un rol, v documenta i?Costel Maruseac: Bineîn eles.Reporter: Dar pentru realizarea regiei?Costel Maruseac: Fiind o trup de teatru de turneu, noi juc m în fiecare zi

în diferite case de cultur , nu suntem ca un teatru de stat, care acolo î iregizeaz piesa i acolo o joac . De aceea trebuie s ne adapt m condi iilor dindiverse s li. De exemplu aici, la Suceava, este o sal foarte bun , mergem înalte locuri unde ne adapt m decorurile în func ie de necesit i.

Reporter: Am vrea s v punem câteva întreb ri legate de personajul pecare l-a i interpretat. Cum l-a i defini dumneavoastr pe Gavrilescu?

Costel Maruseac: Pe Gavrilescu, l-a defini ca pe un simplu om. Ceea ce-ait Gavrilescu, li se întâmpl tuturor.Reporter: Ce v place la acest personaj? Dac ave i ceva care v place.Costel Maruseac: Misterul, este un personaj misterios, trece dincolo de

moarte.Reporter: Ce înseamn pentru dumneavoastr a interpreta i a realiza

regia unei piese de teatru, a lui Eliade?Costel Maruseac: E foarte greu, deoarece e greu s -l dramatizezi pe Eliade.Reporter: Cum se împac statutul de actor cu cel de regizor într-un

spectacol?Costel Maruseac: Se împac destul de bine, dar singura problem este c ,

fiind i regizor i actor, nu pot s m regizez singur, de aceea atunci apelez laal i regizori din Gala i. Adic nu pot s m v d singur cum joc i de aceea ainevoie i de p rerea altcuiva.

Reporter: A i jucat în aceast seara rolul unui pianist. Care a fost cea maigrea parte de interpretare a acestui rol?

Costel Maruseac: Când a urcat dobitocul pe scen i mi-a stricat momentulcel mai frumos. Partea cea mai grea de interpretat este finalul.

25

Reporter: Dar ce este a a deosebit la el?Costel Maruseac: Este deosebit deoarece atunci

Gavrilescu î i întâlne te dragostea, i acela trebuie fie un moment de dragoste în care se

concentreaz toat via a lui.Reporter: Ce vi se pare mai greu, s fi i regizor

sau actor?Costel Maruseac: Regizor, e mult mai greu.Reporter: A i mai jucat sau realizat regia altei

piese de teatru a lui Eliade?Costel Maruseac: Da, am regizat anul trecut,

“Nop i la Serampore”.Reporter: Ce v atrage la acest scriitor? Mai ales la nuvelele sale

fantastice? Ce v place, ce v impresioneaz la Eliade?Costel Maruseac: Este misterios, niciodat nu- i dai seama de ceea ce vrea

spun . Las loc multor interpret ri.Reporter: Care este, dup opinia dumneavostr , viitorul teatrului

românesc?Costel Maruseac: Cred c nu are nici un viitor. Sau dac are un viitor, e

greu, foarte greu.Reporter: De ce crede i asta?Costel Maruseac: Viitorul e al maneli tilor, nu?Reporter: Asta a a este, oricum v mul umim pentru timpul acordat pentru

acest interviu.

Au consemnat urm torii elevi:Batîr Ionu

Cazan SabinaDonceanu Loredana

Rudi teanu Alexandru

cl. a X-a A

26

Cuprins

I. Dimitrie Cantemir – La ceas aniversar......1

II. Bine a i venit!......................................2

III. Cuvânt de suflet pentru anul care începe..3

IV. Gânduri despre coala ideala................4-5

V. Fa în fa : absolven i i începatori.....6-10

VI. Jurnal de crea ie..............................11-17

VII. Jurnal de c torie............................18-21

VIII. Colegiul Economic raportat la Europa.......22

IX. Emo ii de actor.................................23-25

Colectiv de redac ie:

Anca Damian XI F – Redactor efMihai Alexandru XI F – RedactorPopovici Adrian XI F – RedactorBuliga Cristian XI C – RedactorPânzaru Denisa X G – RedactorGr dinaru Claudia X G – Redactor

Grafic :

Vârv rei Raluca Andreea XI CCrasi Ioana X D

Design:Coroam Lucian-D nu XI ESprâncenatu Marius-C lin XI AMurgoci erban XI C

Tehnoredactare:

Coroam Lucian-D nu XI EMurgoci erban XI C

Corector:

Prof. Be a Mihaela

Colaboratori:

Prof. Stan NicoletaProf. Horodinc Loredana

Coordonator:Prof. Iacobescu Fabiola