Anul IX. Arad, Joï 2 4 9 Martie 1905 Nr. 37.

REDACŢIA Arad, Deák Гегемг-п. Nr. 20.

ABONAMENTUL p e n t r u Annexe Ungar ia : at MB an _ 20 cm.

• Vi an ... _ . 10 cot. I 4< an ... 5 cer. I o lună 2 cer. N-rl de Dumineca pe an i cor.

Romani» si . t r imi ta te pc an 40 franci.

Manneortpte am M înapoiază.

ADMINISTRAŢIA Ar»4, Deák P«r«eex-ei. Nr. Я»

rNSERTTUNHi; ist ия i* earnraed ; «ama dakt H anal; a denn o u t tt nanii a n—4

oara t b. de fiecare

M U aneanmentekL cat aHaenfţ ' -afla m n t n ae plaţi tnatoce ta /

Tateton pea t rn orn* ei eunHaaia« 1

Scrisori aetrancala m M pvbaew

De câte-va zile clubul naţionalităţilor iste obiect de osebită atenţie în presa ma-jhiară. Ba chiar în ziare mari europene, ca N. Freie Presse» din Viena, vedem comu-

jicate de ale biuroulul semi-oficios din Buda-)esta.

Se înţelege, de câte-orl s'a scris ori s'a îomunicat eilte ceva, întotdeauna s'a făcut — tendenţios.

Astfel : când s'a scris că clubul naţionalităţilor

î-a ales limba maghiară ca limbă protoco-Ira, hotărîrea s'a atribuit bunel primiri pe tare partidele maghiare din Dietă au făcut-o eputatilor naţionalişti ; se intenţiona astfel

ia se arate, In ţeară şi străinătate, cât de lulţl şi binevoitori ne sunt deputaţii ma-[hiarl şi — poate — cât de concilianţi şi ^bncesivl suntem noi, deputaţii naţionalişti: ; fost adică destul să nu ne huiduiască la îtrarea noastră în Dietă, şi iute am dat іеюпе de gratitudine, alegând limba ma-hiară ca limbă protocolară a clubului;

când s'a comunicat şi scris sfruntatul eadevăr că în sânul partidului naţional ro­uan s'au produs grave neînţelegeri, şi anume icel delà Sibiiu» au protestat grozav contra Imbel maghiare ca limbă protocolara în club, - s'a intenţionat să fim arâtaţl lumii nu :a un partid închegat, ci ca nişte oameni |rl la primul nostru pas politic ne şi în-lăierăm.

N'am crezut că trebue să dăm prea nare importanţă acestor scrise ale presei naghiare şi comunicate semi-oficioase ale

agenţiei din Budapesta. Mal ales, că de geaba le desminţiam noi în «Tribuna», cel interesaţi să publice, n'aveau să ia notă de desminţirile noastre, ba trecutul ne dove­deşte, că şi atunci, când ne adresăm direct, ignorează adevărul.

Cine este apoi în curent cu scrisele presei maghiare referitoare la noi, naţiona­lităţile, îşi dă seamă ce greutate şi-ar lua âsupră-şî fie clubul naţionalităţilor, fie se­cretarul Iul, când s'ar însărcina să urmă­rească, să rectifice şi desmintă tot ce se scrie pe socoteala noastră. Intraţi odată în lupta parlamentară, n'avem să ne preocupăm de câte toate se scriu în presă, ci să ve-ghiem, ca în parlament să nu fie neamul şi partidul nostru atacat fără a présenta cuvenita apărare.

Cât priveşte acum concluzele ce trage presa maghiară din cele comunicate, tot de ea, asupra clubului naţionalităţilor, ţinem să ne oprim asupra scriselor din « Budapesti Hirlap» delà 5 Martie.

Susamintitul ziar, după-ce povesteşte că la 1848 Slavii adunaţî în congresul delà Praga au trebuit, In cele din- urmă, s-o dea pe nemteste, — arată că si naţionalităţile aliate: în congresul delà 1895 au trebuit să se înţeleagă între dânsele — ungureşte.

D'aicî conclusia : să nu mal debarcăm împotriva limbeî maghiare, ci să primim fără murmur dacă învăţarea el se impune în toate straturile, căci cunoaşterea acestei limbi este necesară ! Eată, nici fruntaşii ce­lor trei naţionalităţi aliate, nu pot să se fe­ricească fără limba ungurească...

Nimic mal fals şi mal tras de păr. Dar' noi ce zicem : lăsaţi să înveţe un­

gureşte ceî-ce au trebuinţă de limba ma­ghiară, ş'aceştia, desigur, vor învăţa şi fără măsurile draconice propuse de Berzeviczy. Ce nevoie are Insă de limba maghiară ţă­ranul român ori slovac de prin fundul mun­ţilor care Ungur nu întâlneşte In viaţa sa şi cărui legea de naţionalităţi îl dă dreptul, pe d'oparte, ca la comună şi comitat să se fo­losească de limba sa maternă, pe de altă parte, să pretindă funcţionar care-1 cunoaşte limba.

Fiind-că deputaţii români, slovaci şi sârbi se pot mal bine înţelege între dânşii vorbind ungureşte, fiind-că întâmplarea a făcut ca secretar al clubului naţionalităţilor să fie un Slovac care comunică ungureşte cu ceilalţi colegi al săi, — nu e nici serios nici cu dreptate ca presa maghiară să pro­clame nesocotirea drepturilor naţionalităţilor. Tot aşa e absurd şi Don Quişotul din presa română, care In faptul că secretarul clubu­lui naţionalităţilor face protocoalele ungureşte vede abandonarea drepturilor naţionale.

Preşedintele clubului naţionalităţilor, Dr. Teodor Mihali a suferit temniţă grea In apărarea drepturilor naţionale. Şi nu e între noi unul singur, care în aceşti din urmă 1 0 — 1 2 ani să nu fi fost pe planul ântâiu a luptelor naţionale, să nu se fi expus şi să nu fi jertfit. Ear' încrederea poporu­lui s'a manifestat cu atâta putere în jurul numelor celor ajunşi In Dietă, încât desigur, că trebue să stea mal presus şi de cât in­trigile din presa şovinistă şi de cât bârfelile gazetarilor zişi naţionali, dar' cari delà 1892

MUSTANGERUL NEGRU-De 6

MAYNE-REID şi F. WHITTAKER. (Urmare.)

— Este adevărat ; e un chervan de emigranţi, chiar două, dacă nu mă înşel. Dar' nu prea

nteleg întru cât poate să-ţi displacă vederea se-lenilor d-tale? Cât despre mine, aşi fi mal cu->nd multămit.

— Multămit? Ai zis multămit? — D a ! — Şi pentru care cuvânt, Dumnezeule ! Nu

til ce însemnează aceste vehicule? — însemnează, că cuprind o grupă de ca­

ntori, care străbat preria, fără îndoială nişte ex-iloratorî ?...

— Sau emigranţi, care caută un loc potrivit, centru a se instala definitiv. E maî curând aşa. "aş prinde văzând numaî acea haraba. Priveşte

dta. Ce se mişcă împrejurul carelor ? —• Bărbaţi călărî.... — Şi alţii pe jos. Apoi, vacî, ol, copil. E

i grupă de emigranţi, şi chiar de colonl, ştiam ia! Ştiam ea nu vor zăbovi de a descoperi şi i cutropi aceste teritorii Cross-Timbers, care sunt le sigur cele mai bune ce se pot găsi pentru oltura bumbacului ! Prevăzusem aceasta ! Nu i'am înşelat. Acei oameni sunt colonî, este si-ar, şi se vor instala acolo ! Şi unde se vor duce 6 aci înainte, caii sălbatici? Unde-î vom găsi e viitor ? Ah, dragul meu Edward Thomley,

trebue să ne pregătim, de a părăsi această fru­moasă ţeară ! Acum făcurăm cea din urmă vâ­nătoare de mustangi. Adio frumoşii cai din Cross-Timbers. Peste un an sau doi, vor fi pe aci case frumoase şi confortabile cu şese sau opt etaje, şi poate chiar un oraş întreg. Eu le afu­risesc aceste case şi aceste oraşe cotropitoare ! Maî nainte de a ne da obştescul sfirşit, ele vor acoperi America întreagă, cum au făcut şi meto-diştii ! Ptiu ! cu ce plăcere vor trăi bieţii noştri copii ! Lipsă de animale sălbatice ! Adio vână­toare, pescuit, traiu liber, păduri mari ! îngrozitor ! îngrozitor !...

Şi bătrânul traper din Arkansas clătina din cap, cu un aer de adâncă scârba şi jale.

La începutul acestei tirade patetice, vână­torul dăduse puteri catârului. După trista sa concluziune el continuă de a examina acel colţ îndepărtat al preriei, cu o privire, în care ames­teca, cu sălbatica manie părută, un ciudat sen­timent de durere adevărată.

Vezi, că în această pată albă, care pentru alţii ar fi fost drapelul civilizaţiei, semnalul de apropiere al fraţilor, sau cel pufin al semenilor, al feţelor palide, dînsul vedea numaî norul ame­ninţător, care era să întunece viitorul, şi-1 rănia în patima lui pentru toate sporturile în general şi pentru meseria luî de mustanger în special.

— Lucru de mirare ! continua el după un moment de tăcere, pe când examina cu băgare de seamă persoanele care se frământau împre­jurul trăsurilor. Lucru de mirare ! Aceşti oa­meni au numai două chervane, şi sunt cel mult în număr de nouă sau zece ; "cei maî mulţî dintre el sunt Negrii, după cât pot judeca. Este vre-un

mic plantator cu tot ce posedă pe acest pământ, evident ! Bietul om ! dacă voeşte să se stabilească în aceste mijloace, îl plâng, căci va forma o sin­gură îmbucătură pentru Coadă de Tigru şi fioroşiî săi răsboinicl, în ziua — care nu e departe — când aceştia vor fi descoperit noua tabără !

—• Poate că mal sunt şi alte chervane în urmă, care se vor uni cu acestea mal târziu ? insinua Thomley, care numai decât Impärt&sise temerea tovarăşului său pentru siguranţa nouilor vecini.

— Dac'o fi aşa, cu atâta mal bine pentru ei! Dar' aceste chervane sunt încă prea departe după părerea mea, de oare-ce se poate zări în depărtare un teritoriu de cel puţin cincisprezece chilomentri şi noî tot nu observăm nimic. Unde ar fi dar' ? Şi de ce la atâta depărtare de avan­garda lor ?

— Este adevărat. — Nu: caravana este întreagă acolo, e si­

gur ; nu se vede în zare nici car nici călăreţ. Dacă eşti de părerea mea, ar fi bine să mergem la dânşii şi să căutăm a şti ce vor, ce sunt şi unde merg... şi poate, să ie dăm un sfat bun ?

La aceste cuvinte, şi fără să aştepte răspun­sul tovarăşului său, dânsul sfichiuind cu cravaşa coapsele greoiului catâr, îl puse pe trapul cel maî repede şi astfel se îndrepta cătră aceia, pe care voia să-î cunoască şi să-î ajute cu sfatu­rile sale.

Cât despre Thomley, dânsul imită pe Carrol îndemnându-şi catârul şi-1 urmă în trap mare.

(Va urma.)

Pag. 2 „ T R I B Ü N A" Nr.

şi până azi nu s'au distins de cât prin fap­tul că au cârtit tot ce s'a fácut In sinul par­tidului naţional.

Eată de ce clubul naţionalităţilor nici nu e dator să se oprească asupra tuturor publicaţiunilor tendenţioase şi meschine ale adversarilor noştri naturali şi a celor ce în sinul poporului de mult şi-au perdut ori ce^drept de a-I socoti oameni serioşi.

Russu-Şirianu.

Noue proiecte de reforme în Macedonia. O'Connor, ambasadorul en­glez, după-ce a tratat cu ministrul externe­lor din Viena şi Sofia, a propus sultanului modalităţi noue cu privire la administraţia Macedoniei. Propunerea Iul culminează în aceea, ca convenţia din Miirzsteg s'a do­vedit insuficientă, trebue deci modificata în senţul, ca să se compună o comisie inter­naţională cu responsabilitate comună tot sub un nou preşedinte. Comisia sá o compue Turcia şi puterile interesate. Din diferite ve­nite să se stabilească un oare care budget al comisiei. f1 C~ Cel mai greu lucru va fi, ce poziţie va lua Jaţă de lucrările comisiei populaţia bulgară. Căci nici ei, nici guvernului bul­gar nu sunt dispuşi a-l acorda représentant în comisie.

*

Auditori ßomant. Proiectul de revizuire şi reorganizare al serviciului judiciar la armata noastră cere, ca mal mulţi auditori su fie. Mal cere, ca tinerii, cari se aplică pe cariera aceasta să poseadă limbi cât de multe. Şi având în vedere, că noi Români i în urma numărului res­pectabil, în care suntem representaţl în armată, să ne avem auditorii nostriî, cari româneşte pe şlean să poată vorbi cu militarii Români , e de dorit, ca cât mal mulţi tineri Români să îmbră­ţişeze cariera aceasta.

Amint im pentru cel-ce poate nu-s infor­maţi, că auditoratul militar e o ocupaţie foarte rentabilă. In scurtă vreme ajunge cine-va că­pitan şi ocupă o posiţie respectabilă. Cel-ce vreau să se aplice pe cariera asta, primesc burse delà stat : ca atare pentru iuristul român, care e de regulă sărac, nu poate fi ceva mal rentabil, luând în considerare, că aproape toate celelalte, de altfel multe cariere, ce stau des chise unul iurist, sunt archipline.

Noi mal vrem apoi ceva. Vrem, ca pre-tutindenea să ne avem oamenii nostriî. Numai

Cod certul delà Foenï. Raportez cu plăcere lucruri frumoase d e b

Foenl. Foeniï este o comună vechia românească,

cunoscută în cercuri largi de după Ilustra familie Mocsonyi, care i-a tchimbat numele In rennme, — cum ar zice Alexandri. Acî în morminţii ro­mâneşti Intr'un mauzoleu imposant zac osămin-tele membrilor decedaţi al acestei familii nobile, care a dat mulţi fii distinşi şi devotaţi neamului românesc.

E dureros, că curat din întâmplare, dome­niul Mocsonyeştilor din Foenl a trecut în mâni străine cu tot cu curtea frumoasă (castelul) în dosnl căreia să estinde un parc îmbătrânit. As­tăzi e proprietatea baronului Csávosy, şi nu m«' e speranţă să mal devină vr'odată proprietate ro­mânească. Le-a succes ce e drept Mocsonyeşti­lor să recâştige prin cumpărare un comptées fru­mos de 1800 de jughere de pământ arator, dar restul considerabil şi curtea a remas In mâni străine.

In faţa curţii e biserica şi şcoala românească. Şcoala e frumoasă, cu două s?'e de învăţământ şi cu locuinţele învăţătorilor. Biserica încă e frumoşică, dar cam sărăcăcioasă. Din lăuntra ico­nostasul e de zid, scaunele primitive, păreţi! go­lani şi văruiţi, şi peste tot nici o ornamentaţie, care te-ar face să crezi că ea ar fi stat vr'odată sub patronatul unui spăiie de român. Reposata văduvă a lui Andreiu Mocsonyi, o sârboaică din familia bancrotată Csernovics, a solicitat favoruri pentru puţinii Sârbi (400 suflete), cărora ie-a edi­ficat şi o biserică pompoasă. La Români nu le-a dat nimic. Pricina ar fi — să zice — ingratitu-

atuncî vom putea să ne prezentăm ca e lement respectat, când vom face totul, ca în toate ra­murile maşinăriei statului şi vieţii publice să găsim şi oameni de al noştri.

îmbrăţişaţi deci, iuriştî români, auditoratul!

Spre soluţie. «L'initiative roumaine va sans doute

être cause d'un grand changement dans la politique transleithane» (La Renaissance la­tine pag. 338) scrie o revistă franceză, când vorbeşte despre păşirea noastră In activitate. N'are drept, deşi ar putea să aibă. Şi asta din mal multe motive.

Politica internă a Ungariei a fost o po-litcă staţionară atunci, când ştim, că delà 67 încoace a fost condusă esclusiv de par­tidul liberal. La 1867 situaţia era niţel alt­cum. Ori cât de concesiva a fost Viena pe contul nostru, noi fuseserăm prea răbdători. N'a putut să ne pretereze. S'a adus deci legea naţionalităţilor.

Legea a fost Insă prea elastică şi pe spinarea el a trăit partidul liberal atâta vreme.

Căci facă ori şi cine bilanţul crizelor acestui partid şi va vedea, că partidul tot­deauna şi-a căpătat concesia cerută atunci, când un cataclism îl ameninţa.

Lucrul a fost nefiresc ; nefirescul nu-1 sufere o evoluţie organică. In cercurile elec­torale maghiare îşi perduse de mult faimo­sul partid orl-ce bază, orî-ce încredere. Se mal susţinea numai cu ajutorul marel şi complicatei maşinării a unei biurocratil inte­resate. După cum am esperiat nu i-a trebuit, decât o propagandă fanatică, cum a făcut la alegerile trecute opoziţia unită şi svlrcolin-du-se a căzut . . . a căzut poate pentru tot­deauna, poate pentru un timp. Minunea s'a întâmplat şi de îl privim, vedem, că ca ma-ioritate are în sine pe reprezentanţii cercu­rilor electorale ale naţionalităţilor.

N'am putea conchide din faptul acesta ceva, ce ar li putut să se întâmple mal nainte ? Nu s'ar fi putut afla o forţă, care de asemenea i-ar fi putut scurta viaţa ?

Să luăm niţel aminte.

dinea Românilor şi atitudinea lor ostilă faţă de dinsa şi chiar şi faţă de reposatul Andreiu căruia i-au spart odată cu ciomege toate ferestrile curţii.

Igpravă românească. Generaţia de azi, mal luminata ca cea de ieri, regreta aceste întîm-plărl nesocotite, cari le-au despoiat biserica de multe favoruri şi Іѳ-au causât şi multe alte per-derl. Acum deja târziu. După ploaie chepeneag, — vorba bănăţană.

El da, uitasem că am să scriu despre con­cert. Vă rog să-mi scuzaţi aceasta digresiune. Să revin decî la ogaş.

Românii din Foenl (1400 suflete) sunt agri­cultori buni, sîrguincioşî la lucru, dar prea îşi iubesc nevestele. Adecă nu ştiu apriat cam să spun ori că bărbaţii îşi iubesc nevestele peste măsura, ori că nevestele ţin prea tare Ia bărbaţi. Una din două, — că almintrelea nu-mi pot închipui luxul exagerat în hainele nevestelor.

Adevărat, că port mal mândru, mal curat şi mal românesc nu există pe întinderea delà Nistru pân la Tisa ea portul nostru din Bănat, — dar ce folos când el poate să devină isvorul sărăciei noastre, dacă nu ne vom socoti să-1 mal mode­răm în lux. Lucru simplu : mai puţine /ire de aur şi mai multe de fuior. Acum ori bărbaţii, slăbind din dragoste, să nu le dee bani pe aur (şi pe al­bele), ori nevestele sà nu ţină aşa tare la bărbaţii lor, că ăştia şi aşa să împacă, — nătângii.

O muiere bătrână îmi povestea, că In bă­trâneţe nu erau atâtea poşomândre şi scumpete pe ţolet, ca şi acuma. Pe vremea aia tulbeutal şi covurlacul nu erau din fire de aur, ci erau ţă-sute cu arămiz. Opregul era ţăsut cu pui subţiri, iar cătrânţa de lână ţăsută. Urzarul (mânecele) de pe ciupag era cusut din fire de arămiz în coloare

Dacă cercurile naţionalităţilor i-arf negat sprijinul la o trecută campanie eli rală — motivele esistau şi atunci — i fi fost pus înaintea aceleaş pentru viaji prea costisitoare alternativă ? Sau ar 5 buit să-şî urmeze calea naturală, pentru a fost destinat, sau să piară. Gravami noastre sunt de dată veche, atât de vechi, şi partidul liberal, dacă le referim numi el şi trecutul lui.

Să lăsăm însă în pace trecutul 5 căutăm niţel situaţia prezentă.

Presupunem, că partidul Încearcă nou s'ajungă la suprafaţă la viitoarele aii Naţionalităţile aliate atunci îşi vor putth dita voinţa lor şi ar trebui, să şi-o valii dacă partidul nu se va schimba la j Ş'atuncI am putea repeta şi noi cele zis revista franceză.

Căci liberalii şi conducătorii lor 1 nuă aceeaş politică nefastă.

Pentru resolvarea crizei M. Sa cl la sine după recomandaţiile cabinetului I ist pe şefii partidelor politice din dietă, tit-a Insă cineva, că şeful clubului i încă a primit invitare ? Deşi situaţia ai tinde. De vrea M. Sa să fie informaţii tail despre toate, ce s'ar putea întâmp dietă la denumirea unul nou cabinet şi pre atitudinea fiecărui partid, s'ar cu să asculte şi pe reprezentantul no3tru.

Faptul denegării s'a întâmplat şi drept surprisă eetim lucruri, la cari tu după atâtea esperienţe, ne putem aştep

La audienţele, ce s'au dat la Viena, discutat chestii, cari direct, ori indirecl impoartă. S'a zis şi scris, că cei de i sunt gata a da orl-ce reforme în lâo respective a le aproba. Noi suntem ci foarte curioşi să ştim, ce ar putea fi orl-ce.

Aşa sunt simptomele crizei ; proga cui are termini foarte vagi. Una Insă 1 din desfăşurarea şi comentarea evenimenl

Poate au fost unii, cari trăiau a blânde ; politica e practică însă în un rei el de a fi. Nici când n'am cerul nici dragoste, deşi ne-au învinuit, că

neagră ori roşia. Nu purtau guler de aur ca ; ci gulerul era prins de ciupag şi cusut ii suriu, ori cismăreşte, ori aţiu, cu fire de si iar marginea gulerului era In bătătură toii de arămiz Brăcirele de aur nu se pomenii atunci Poalele nu erau cumpărate delà jiJi erau ţăsute de muieri cu cinar, cu bumbac fuior şi erau încheiate în chei, nu cusute li şinl. Salbele şi pletenicul nu era de taleri 1 ci de petacl, cu 10 criţarl. ,.Era mal malt în ciur, — mal puţiu aur pe cap. Era şi In oală, nu ca acuma casa goală -', îmi poi bătrâna, şi zău. că aveà dreptate.

Iar am ieşit din ogaş şi vă ţin predică,) eu aşi fi vlădică. încep îndată.

Concertul a succe» peste aşteptare, cai zic strălucit, că veţi crede că aurul şi işlof s-rălucit.

Noi bănăţenii avem gust musical ni voltat şi ştim face deosebire între corurile şi rele, de cari avem destule, — dar despn rul din Foenï nu pot zice decât numai ci de laudă. Piesele au fost executate cu ambii propriea unul cor rutinat, care ţine la precii la nuansare, şi la toate subtilităţile musical să producă efect.

Cu piesele mixte: „ M'aş mărita" (del poviciu) şi „Lugojana" (de I. Vidu) — aşi dus efect, încât — auditorul din sala spatio dat năvală zgomotoasa de aplause, cerândo-l odată. Ne era teamă că vor obosi coristele almintrelea le ceream şi de-a treia oară. -ţiune specială merită d-şoara Livia Popi, cu vocea-I excelentă de sopran asigura « succese strălucite Ar merita menţiune şi cel

I . Sí . T R I B U N A" Pag 3

m ajutorul altora. Totdeauna am Jost şi Ыие să fim avisaţi la noi înşine, la pu­ma proprie, putere, căreia trebui sn-i dăm

mal mare măsură teren de validitare la Ikytrile viitoare. Clubul nostru trebue in-mgit cu reprezentanţii tuturor cercurilor morale, ce ne aparţin : trebue să ne І Ш -pnem.

C R I Z A . Budapesta, 7 Martie.

Nouă politicianl au fost ascultat pân'aci le Majestatea Sa şi situaţia e cu mult maî •urcată, mal săracă de speranţele unei fabnice deslegărl. Se zice, că Monarchul e

|intransigent faţă de pretensiunile coaliţiei.

Regele se simte atins în drepturile sa e Iprin pretenziunile maghiare şi cătră un po­litician s'a provocat la istorie, că după Mo-jiaciu, Habsburgi! au susţinut şi conzervat

ngaria. Aproape revoltat, s'a declarat se [cce la audienţa Iul Justh Gyula, despre looiunea personală, fie mă^ar ca idee.

— Azî nici vorbă nu poate fi de a-Iteasta ! — a zis Regele, — dar dacă vre-o-

â, fie peste trei sute de ani se va ocupa [шеѵа d e ea, distrugerea Monarhiei va urma ptrinsa. Ambele state vor căpăta două ar-

separate, cu alt spirit, cu alte ţinte şi filterese contradictorii şi cu o astfel de ar-

i nu se poate învinge. Armata unitară nu se poate preface î n

liramata de coaliţie : acesta este motto-ul

Care este deci calea deslegăril, conside-liänd că coaliţia ca majoritate parlamentară |: a accentuat ş i erl, ţinând şedinţă, aders-

neschimbatâ la programul militar este [iirebarea Ia care nimeni n u ştie răspunde,

cât d e absurd ar fi, î n aceste împreju-n u e totuşi d e mirat, c ă se acreditează

hanul unul cabinet din sinul minorităţii. E picul plan simpatic Coroanei.

Despre căuşele trăgăniril c r i z e i şi a i n -Ibansigenţel Monarchulul, «N. Fr. Presse» I scrie astfel :

- Ori cat de temerar sunà odată, totuşi [trebue s-o spunem : de trel-zecl şi şeapte de ani [icam e primul eas că i-se spune regelui despre

oare-carî lucruri, referinţe şi disposiţil maghiare adevărul carat, limpede şi fură. réserva. Prima-dată apar deputaţii kossnthiştî Innaintea tronului, ca să dea samă despre dorinţele, speranţele şi as­piraţiile unei mari părţi a naţiunii maghiare, a că­ror realisare o pretinde acum cel mal puternic partid al parlamentului. Fireşte, descoperile astea ating dureros pe domnitor şi bătrânul rege caută timp şi chip, ca din feluritele impresii, să-şî facă pă­rerea. Dar aici nu numai surprindere, ci şi oare­care îndoială încăpăţînata are înţeles şi îndrep­tăţită.

Despre audienţele de erl se anunţă urmă­toarele :

Regele a primit erl pe trei politicianl : pe Hódossy Imre, Tóth János şi рѳ Арропуі Albert.

Toţî trei şi-au expus vederile şi convinge­rile privitoare la situaţie. Din vederile exprimate se poate acum constata :

Intâiu că pretensiunile militare ale coa­liţiei au întâlnit refutare absolută.

A doua : criza, după părerea fiecăruia dintre cel ascultaţi, va dura încă Toarte mult.

A treia : liberalii află situaţia disperată. In Viena a fost mare interesare faţă de po-

liticianil ascultaţi ѳгі. Burgul şi-a schimbat cu desevîrşire fiziono­

mia. Mulţime mare se postează zilnic tnnaintea lui, Unguri mal ales, făcând ovaţii bărbaţilor ce sosesc la audientă.

Hódossy Imre.

Hódossy Jmre erl la ora 11 înnainte de ameaz a sosit la Burg şi câte-va minute în urmă a stat Innaintea Regelui. Audienţa a durat 4 5 minute. Venind delà Rege, a făcut jurnaliştilor următoarea declaraţie :

— Cu bucurie vă pot spune că Maje­statea Sa are atâta afecţiune faţă de na­ţiunea maghiară, cum n'a mal fost pildă pentru aceasta. Regele va afla soluţia cuve­nită dacă opozita va trece pe terenul rao-deraţiunel şi prudenţei».

Dup'astea Hódossy s'a pus In trăsură şi a cercetat pe Khnen Héderváry.

Toth János.

A fost primit la ora l ' / 2

ш audienţă. Du-p'audienţă s'a exprimat cătră jurnalişti astfel :

«Aflu situaţia foarte serioasă. Am des-vălit M. Sale In toată sinceritatea programul coaliţiei. Am arătat, că independenţa econo­mică, limba de comandă maghiară şi dez­voltarea în senz maghiar a spiritului în ar­

mată este o condiţiune ind i spensabi lă a resta­bilirii ordinel de lucruri In Ungaria».

Tóth János a petrecut o oră la Rege.

Contele Apponyi Albert.

A treilea a fost er! primit contele Apponyi Albert. Câte-va minute după ora 1 a sosit la Borg, primit cu mari ovaţii de Ungurii adunaţi tnnaintea Burgului. Apponyi acum întâia oară a dat faţă cu Monarhul, de când a trecut în tabăra kossuthistă. Venind delà audienţă care a decurs 45 minute a spus jurnaliştilor următoarele :

«Politicianil liberali încurcă In chip per­vers firele dezlegării. Situaţia este neschim­bat înnorată. Punctul meu de vedere este identic cu a lui Kossuth Ferencz, şeful par­tidului meu şi cu a lui Justh Gyula, preşe­dintele Dietei. I-am spus Regelui, că pe coaliţie o leagă verdictul naţiune! de pro­gramul el, pe care In nici un caz nu-1 poate abandona. Am discutat mult şi despre idea cabinetului de coaliţie».

Adică In cât se putea în 40 minute discuta mult, căci audienţa lui Apponyi atât a durat, mal scurtă de cât toate celelalte.

Reorganizarea bisericei orto­doxe din România.

Partidul naţional-liberal a desfăşurat o foarte rodnica activitate şi în privinţa reorga-nizărel bisericei autocefale române, — activi-tatla care a avut rolul de a complecta o în­treagă serie de reforme realizite de acest par­tid în timpul ultimului său guvernământ delà i g o i — 1 9 0 4 .

Fi ind-că activitatea desfăşurată în direc­ţiunea aceasta constitue o adevărată reformă» prin măsurile noi luate şi p r i n organizarea ce a dat administraţiunel bisericei noastre, credem că nu este bine a o lăsa să treacă neobservată ; de-aceea, v o m rezuma aci pe scurt activitatea „Casei Bisericei", delà îniîiniarea eî până de -ună-zl.

Dl ministru Sp. Haret a creiat „Casa B i ­sericei" autocefale ortodoxe române care s'a în aplicare pe ziua de 1 April ie 1902. Îngrijirea de monumentele publice şi bisericeşti.

Delà întemeearea sa, această admimstra-ţiune s'a îngrijit : de monumente le istorice pu­blice şi bisericeşti ; a reparat astfel Snagovul, Viforîta, Govora, A;nota, Căluiu, Cotrocenî, Gura Motrulu'í; a continuat restaurarea biseri­cilor lui Ştefan cel Mare din Hîrlău, Botoşani şi Dorohoiu şi a bisericilor Golia, Cetăţuia şi Barnovschi din Iaşi.

din cor, dar mă tem că sä vor supăra ştren-[jarii de feciori, — foarte buni corişti şi el.

Interesant, că corul din FoenI un e numai i simplă asociare de diletanţi, ci e o instituţiune

Ile drept public provăzută cu statute aprobate de I minister (în anul 1891) şi să numeşte : Reuniunea yomând de cântări din toeni. Scopul Reuniune! e IJeterminat în următorii paragrafi.

§ 2. Scopul Reuniune! este : cultivarea cân-Ifriï şi тщісеі.

§ 3. Reuniunea pentru ajungerea scopului Iii înfiinţează şcoală de cântări şi muzică şi aran­jează şi prodiicţmnî publice, cari după împrejuri щ fi şi ambulante.

Un postulat acesta, de care, zău, fenenţil iot fi mândri. Cât n'ar da alte comune să aibă i atare reuniune! Pentru-că o reuniune de ace-itea. condusă bine şi cu anumit sistem, poate de­

veni de sigur un luminos focular de cultură naţio-0 adevărată şcoală de nobilitare pentru tine-

I mie şi un izvor positiv de bunătăţi pentru comună. Incontestabil merit pentru cei-ce au înhin-

t-o : părinte paroh local Ntcolac Popa şi dl în-! văţător Mateiu Milencoviciu, de présent învăţător [Ів//кйд (lângă Gravita) unde şi acolo vrea să Minţeze în conţelegere cu notarul dl Adam Albu,

[moare trăieşte foarte bine, o reuniune de muzică. înţelegeţi acum de ce am zis mal sus, că

leorul din FoenI a executat piesele cu ambiţiunea aproprie unul cor rutinat, care ţine cont de toate frabtiljtăţile muzicale. Sunt prestaţiunile unei reu-aiunl muzicale, care are un trecut deja de 14 ani. E cor bătrân cu puteri .tinere. Şi aci ѳ locul să

1 aducem omagi! şi cuvinte de laudă actualului di­rigent şi magistru al reuniuneî, dlui învăţător local Procopiu Şimianu.

După natura lucrului, dirigentul заи magistrul este sufletul reuniuneî muzicale. Pe umerii săi stă întreagă răspundere şi povara unui astfel de aşăzământ, încât resultatul bun sau rău, salutar ori dezastruos, depinde delà caracterul, delà vo­inţă şi aptitudinile magistrului. Diu norocire dl Şimianu întruneşte tonte aceste calităţi : voinţă şi aptitudini, cari fără îndoială vor determina asu­pra prosperării reuniuneî. D-sa s'a achitat splen­did de astădată, şi suntem în drept a aştepta delà d-sa şi alte prestaţiunl tot mai multe, mal suc­cese şi instructive, câc! în ultima analisă scopul reuniuneî este nobilitarea intmel şi cultivarea minţii. Un teren de activitate nu se poate mal sublim ca acesta, şi-1 dorim dlul învăţător Şi­mianu răbdare şi perseveranţă la lucru !

încă nn am terminat. (Că de terminam, si­gur îmi sărea cineva în cap). Mai am să dau sea­mă şi despre următoarele producţiuni ale reu­niuneî, recvirate din domeniul Thaliei române.

Intre punctele programului străluceşte întâi şi întâi „Copila română" poezie de I. Vulcan, de­clamată de d-şoara Valeria Popa. D-şoara Va­leria şi-a ales tema de sigur după inspiraţiunile inimei sale în perfectă conglăsuire cu simţămin­tele sale naţionale, cari în poezia aceasta, copila română, ni-se prezintă ca model de virtute naţio­nală : îşi dă şi cel mai scump odor pentru na­ţiune. A şi predat-o cu mult sentimentul decla­matorie, Încât a atras complacerea şi admira-ţiunea tuturora.

Tot aşa a excelat şi coristul Vasilc Moţe-doleanu cu declamarea poezie! „Poporul român" de I. Vulcan. Dînsul ne-a dat învăţături, pe cari dacă le-ar urma Românii în tocmai, desigur, că naţie mal tare şi mai mare ca naţia românească

n'ar fi pe sub cer şi soare. (Candidatul naţiona­list Dr. Illicï Branco nu cădea la alegeri).

Urmează teatrul. Aici aşi avea de înşirat mărgăritare lungi

ca drumul delà gara Foenilor. Şi bucuros le-aşi înşira dacă n'aşi şti, că dl redactor delà „Tribuna" e în contra cazaniilor de felul acesta prea lung!. Altfel de cazane ar primi şi el mai bucuros (mă­car de l'ar prinde feneuţii).

Destul şi bine, că Românul îi născut bun si de comedie şi de toate drăciile. In cele doaue piese teatrale : „Testamentul nceniculuî" comedie de A. Pop, şi „Otrava femeiască" comedie de N. Ţinţariu, Românii şi Româncele din Foeni au ju­cat cu atâta isteţime şi talent, încât ai crede, că acolo s'au născut pe bina.

Maistoriţa Crina (Iov anca Mioc) baş ca o maistoriţă crescută pe calup, iar' despre şegârţul Ionuţ (loan Sencaj ai crede că la tatâ-său acasă mancă curele sub masă. Domnul redactor Ti-beriu Câmprean dacă s'ar duce la Arad în redac­ţia Tribunei (mai ales cu vr'un cazan) cred că nu l'al cunoaşte că-i Iovan Roşu. Lenuţa. soţia sa, — tot ca iei joacă şi ea. Dr. Luncan, medic, — Ion Sciopu protomedic. Când o fi să fie va­cant postul de doftor în Foeni, eu v'aşi sfătui să nu mai alegeţi alt doftor. E bun Ion Schiopu. El vindecă minunat boalele muiereşti, frica, su­ghiţul şi trămuriciul. Ce să zic despre Andriî Limbălată ! Drept că nu i-am măsurat limba nici în lung, nici în lat (nici Bran nici Stan), dar' judecând după vorbă, eu cred că-î ma! mult subţire decât lată, că prea o pişcă în vorbe pe Doamna redactorului. A jucat minunat.

Acum dacă nu mi-oi fi jucat bine şi eu rolul de riporter, Vâ rog să mă iertaţi, că eu

Pag. 4 „ T R I B U N A" Nr. 9

A începu t res taura rea biser iceî din Bor -zeştî (Băcă) a lui Ştefan cel Mare şi Zlă tar i şi S tav ropo leos din Bucureş t i . P e lângă acestea a făcut lucrăr i la casele arse ale m ă n ă s t i r e ! Vă-ra tecul p e n t r u s u m a de 60 .000 lei, iar la Aga­pia r .umaï în aceşti doi ani ani a chel tui t a p r o a p e 100.000 lei.

A făcut r epa ra ţ i un ! la casele b iser iceî A n ­t i m d in Bucureş t i pen t ru s u m a de a p r o a p e 25 .000 lei, ear pen t ru palatul mi t ropo l i t an din Iaşi a chel tui t 200.000 lei. A publ ica t concu r s pen t ru în tocmi rea p lanur i lo r une i ca tedra le epi­scopale în Galaţ i şi a p revăzu t tn budge tu l pe anu l 1905—1906 s u m a de 100.000 lei p e n t r u c lădi rea unu l local p r o p r i u Casei Biser ice i .

S 'au chel tu i t deci peste 800 .000 lei în aceşti trei ani budge ta r l p e n t r u r epa ra ţ i un î , re­s taurăr i , şi cons t ruc ţ iun l bisericeşt i , afară de sume le b u d g e t a r e p revăzu te p e n t r u mic i le re­para ţ iun l de în t re ţ inere la diferi tele m ă n ă s t i r i şi schi tur i d in ţeară .

Dacă se va m e r g e câţ i-va an ! în şir pe această cale, a tunci se va m â n t u i ce are ţeara şi p o p o r u l nos t ru ma l s c u m p din t recu tu l său si se vor satisface şi alte cer in ţe ale biser icei noas t re . Şi când ne î n c h i p u i m , că toate acestea s 'au pu tu t face nu tocmai în v r e m u r i fericite de p rospe r i t a t e financiară. Regulamentarea fabricaţiei luminărilor de ceară.

P e n t r u a c u r m a rău l proveni t d in fabri-ca ţ iunea actuală a l umină r i l o r de ceară falsifi­cate, s'a p r e v à ï u t s u m a de 50 .000 lei în b u d ­getul pe anul 1902, sp re a se î n t eme ia la o m ă n ă s t i r e , o fabrică de lumină r i de ceară cu­rată . C u m însă nu s'a reuş i t cu înf i inţarea fa­brice!, dl min i s t ru H a r e t a În tocmi t un pro iec t de lege a supra m o d u l u l de fabr icare a l u m i ­năr i lo r de ceară care a fost d e p u s pe b i rou l camere i . P r i n acest proiec t de lege se u rmă­reau t re i lucrur i : c u r m a r e a unu l rău de nesu­ferit pencru bisericile noas t re ; r e înv ie rea şi î n ­florirea ap icu l tu re l în ţeara n o a s t r ă ; c re ia rea u n u i veni t p e n t r u ca Biser icei .

Activitatea culturală a Casei Bisericei.

In budge tu l său pe anul 1905—1906 Casa p revăzuse o bursă pen t ru s tudiu l pic tureî b i ­zan t ine în ţeară şi s t ră inăta te pe t imp de 3 a n i . Casa Bisericii ma l luase hotar î rea să întoc­mească monograf i i a supra t u t u r o r inst i tuţ i i lor noa­stre is tor ice, rel igioase şi să le publ ice p e n t r u folosul genera l . De -ocamda tă a publ ica t o lu­crare desp re şepte biserici cu averea lor p r o ­pr ie , lucrare , care a fost foarte b ine p r imi t ă . A c u m avea gata o altă lucrare d e s p r e al te 7 biserici cu averea lor p rop r i e p r e c u m şi d o u ă monograf i i .

In budge tu l v i i toru lu i exerc i ţ iu p revăzuse u n fond pen t ru o luc ra re tot atât de i m p o r -

când am scris, nu am avut süßer ca D-voastră. Nu ştiu cine va fi fost, dar ' a suflat t a re , bine.

Ultim punct din bogatul program au fost jocur i le istorice naţ ionale : Căluşerul şi Bătuta. Le-a juca t 9 t ineri levenţi, corişti, îmbrăcaţ i în costum naţ ional , cu atâta măiestr ie şi precisiune, încât i-ai admira t şi ţi era drag să te tot uiţi la el. Aceste jocuri nu ar t rebui să lipsească nici odată din programele reuniune! . *

După producţ iune a u rma t pe t recerea cu o animaţie , care nu o maî descriu, ca să nu fac dinţi lungi la cei-ce nu au luat par te . Dintre cei présent! am remarca t pe păr intele Vine. Pe­troviciu din Toracul-mic cu soţia, păr in te le Val. Magdu din Ecîca cu soţia, părintele N. Popa cu întreaga familie, dl notar I. Gross cu soţia, dl inspector domenial Kocsonyi cu soţia, dl Gruia Soteneanţu învăţ. în Denta, mulţi oaspeţi dim­prejur , toată inteligenţa din loc şi o mulţ ime considerabilă de ţăran! şi ţ ă rance , toate îmbră­cate în haine de gala.

Le am fost însămnat la toţi numele pe o ţi-dulă, dar am perdut-o şi vă rog să mă scuzaţi !

Ca de îneheiere ma! adaug, că concer tul acesta r ean iunea l'a aranja t In favorul „Astrei" despăr ţământul Torac . Din incidentul acesta co­mitetul şi-a ţinut şedinţa de consti tuire în Foenl . Actualul comitet constă din următori i membr i i : director preşedinte Vine. Petroviciu paroh în Torac ; notar-controlor Dr. Dimilrie Chiroiu, advocat în Bec lche recu l -mare ; cassar Val. Magdu paroh în Ecica- română ; Dr. Liviu Ghilăzanu advocat în Modoş şi Nie. Popa paroh în Foeni .

Vivat Ast ra! papepipopu.

tantă : r id icarea p l anur i lo r de s i tuaţ ie şi cu fo-tografiiarea t u tu ro r mănăs t i r i lo r şi b iser ic i lor m o n u m e n t e l o r pub l i ce şi is tor ice.

A ma i pus bazele unei b ibl io tec i care se c u p r i n d ă toate t ipăr i tu r i le de r i tual b i ser icesc şi rel igioase delà p r i m e t i pă r i t u ră până la cea d in u r m ă .

Casa Bisericei a î n c e p u t să p r i m e a s c ă le­gate şi dona ţ iun i , ear biser ic i le p r i m e s c a c u m neîncetat . Dacă s 'ar în tocmi o statistică de toate donaţ i i le şi legatele p r i m i t e de biser ică în ge­nere , în c o m p a r a ţ i e cu cele p r im i t e de Casa Bisericeî , s 'ar vedea că n'a scăzut de loc car i ­tatea creş t inească pen t ru biser ică , ci tocmai d in potr ivă .

Construcţiuni bisericeşti, etc. Casa Biser icei a dat în 1903 pen t ru c o n ­

s t ruc ţ iunl de biserici 8000 lei, în 1904 a dat 30 .000 lei ear în budge tu l pe 1905 p revăzuse 44.620 lei, deci 82.620 lei în t i m p de 3 ani . Casa Biser iceî înscr isese ca o deviză a da a-ju toare de felul acesta din ce în ce m a i m u l t e şi to t deauna fiind-că pe de -o pa r t e e o ce r in ţă a lege!, ear de pe alta fiind-că sătenii noşt r i au ajuns la convingerea , că cel mal f r u m o s şi sfânt lucru e de a avea o biser ică v redn ică de a fi n u m i t ă casa D o m n u l u i . In consecin ţă , s'a în tocmi t şi un r e g u l a m e n t p e n t r u cons t ruc ţ i un l de b iser ic i în care se găsesc şi p l a n u r î - m o d e l de t re î categori i : une l e cu un tu rn , altele cu d o u ă şi altele cu trei , car i se vor da acolo u n d e va fi nevoe .

A ma l luat m ă s u r i p e n t r u a se p u n e ca­păt une i stări d u r e r o a s e şi a t ingă toare : de e d i spoza , pr in autor i tă ţ i le comuna le , ca toata c imi t i r i le să fie împre jmui t e şi ma l de a p r o a p e îngr ig i te .

In anul 1892 s'a votat şi p r o m u l g a t o lege a m o n u m e n t e l o r istorice. Această lege p r e v e d e o c o m i s i u n e consul ta t ivă pe lângă min i s t e ru l cultelor şi ins t ruc ţ iune l pub l i ce , care- 'ş l va da avizul a sup ra m o n u m e n t e l o r i s to r ice când va fi vorba de d ă r â m a r e , res taura re şi apă ra re . S u b g u v e r n u l t recut l iberal s'a dat cea ma l m a r e a t e n ţ i u n e lucrăr i lor acestei comis iun l .

Betribuţiunile per sonalului bisericesc. La i Apr i l i e 1904 î m p l i n i n d u - s e 10 ani

delà ap l icarea legei c lerului , s'a p r evăzu t în budge tu l m i n i s t e r u l u i cul te lor (casa biser icei) p r i m a gradaţ ie de 20 lei la sută a supra sala­rului preoţ i lor .

In 1901 s'a r edus din b u d g e t u l acestui m i ­nister s u b v e n ţ i u n e a de 500.000 lei acorda tă co­m u n e l o r u r b a n e pen t ru plata c le ru lu i u r b a n de a tunci statul plăteşte p e r s o n a l u l b iser icesc rura l , pe r sona lu l bisericesc în g e n e r e şi î n t r e ­ţ ine mănăs t i r i l e şi alte ins t i tu ţ iun l b iser iceş t i ear persona lu l bisericesc u r b a n e plăt i t de co­m u n e l e respec t ive .

P r i n budgetu l min i s t e ru lu i cul te lor pe anu l 1904—905 a v e a m ast fe l : 347 p reo ţ i p a r o h ! cu s e m i n a r u l complec t re t r ibui ţ i în total 319.776 l e i ; 938 p reo ţ i s u p r a - n u m e r a r l r e t r i bu i ţ i cu 393.960 l e i ; p r i m a grada ţ ie a pa roh i lo r şi s u p r a -n u m e r a r i l o r actual i 441.812 l e i ; s p o r de 25 °| 4

la salar i i le ace lora fără de p ă m â n t 155 .1251e! ; s p o r de 30 °/ 0 la salari i le p a r o h i l o r şi sup ra -numera r i l o r d in D o b r o g e a fără p ă m â n t 26.319 lei ; s p o r v iager p reo ţ i l o r şi d i a c o n i l o r ru ra l i şi u r b a n i 64-290 lei ; 6400 cân tă re ţ ! cu 844,800 l e i ; spo r de 25 °/ 0 la salari i le cân tă re ţ i lo r 53.460 lei ; în total o s u m ă de 4,026.868 le! este cu­pr insă în b u d g e t u l aces tu i d e p a r t a m e n t , p e n t r u t r ebu in ţe l e c le ru lu i nos t ru .

Delà i A p r i l i e 1902 a înceta t c o n t r o l u l p r i m ă r i i l o r din ţeară asupra aver i lor b i se r iceş t i şi a t recut a s u p r a casei b iser ice i , care a ma l făcut şi inven ta r i e rea averel b iser ic i lor şi m ă ­năs t i r i lor din ţea ră .

(„ Voinţa Naţionalău).

Evenimentele din Rusia. 0 voee interesantă.

Pe lângă cele două programe estremiste există în Rusia şi un partid moderat. Se poate ghici care e programul extremiştilor.

Despre o adunare legiuitoare s'a ex­primat aşa Suverin, directorul lui «Novoie Vremia», unul din ziarele cele mal reac­ţionare :

«Da, o adunare populară va fi CODT cată. Insă cum va fi aleasă ? El nu vrea zică, că ar trebui să fie ca fostele state nerale, a căror compoziţie nu mal cor punde ideilor de azi, asta e cel puţin rerea istoricilor. Parlamentul rus actualii bue ales pe baza sufragiului universal, it universal chiar decât în statele occidental Femeile trebue să voteze ca şi bărbat fiind-că şi ele sunt atât de inteligente, ca şi poate mal patriotic, aşa că Busia va av 70 milioane de alegători.

Adunarea viitoare se va compune I consecinţă în parte din bărbaţi, în parte i femei. Unde e răul? Ţarinile noastre, Elis beta şi cele două Ecaterine aveau mult gei politic. Unele femei vor ocupa chiar post! de miniştrii. Cu atât mal bine vom fi \ vernaţl.

Insă dacă toţi alegători, nu poate fie-cine deputat. Ce dovadă va trebui sä i rem delà candidaţi? Avere? N u ; ea nui vedeşte nimic. Instrucţia ? Cu atât mal ш nu. Sunt învăţaţi desbrâcaţ! de orî-ce bi simţ şi ţărani plini de înţelepciune. Tot, să se ceară delà candidat e, ca să cunoas limba rusă şi să ştie scrie şi ceti.

Toate părţile imperiului trebue sâ representate fără escepţie la adunare, dup cum şi toate religiunile...

E necesar, ca adunarea să fie cât j număroasâ, pentru-ca ţara să fie mai bi representată. Dând spre exemplu tot la o sui mii un deputat, ar fi cu totul 1500—161 deputaţi şi cifra — de oare-ce populai rusă creşte 'n continu — ar creşte t la zece ani cu 2 0 0 representanţl.

In majoritate vor fi de bună-seamâtl ranl. Cu atât mal bine. Ţăranul are 1 multe-orl mal multă fineţe, decât se preş pune. Şi afară d'aia nu e aşa ignorant cu se crede în străinătate.

B f t e b o i u i ruio-JapcuM Ultimele ore ale armatei ruseşti. Ruşii 1

se mai pot retrage. Trupele japoneze mal şi-au ajuns ţii

Mikado poate iubila. In acelaş timp plâl aproape 'ntreaga Rusie; căci nu e vori numai de autocraţie, care a început râs boiul; e vorba, că Rusia prin răsboîii va perde orî-ce importanţă. Trebuie ! nouă organisaţie în lăuntru ; numaî o Rus nouă se va mai putea impune. Cu strivire armate! ruse, au nimicit Japonezii şi vet Rusie.

Peirea armatei principale ruseşti. Tokio, 6 Martie n. Lupta de dinaii

tea luî Mukden, reîmprospătează luptele! Napo leon . Beliduci! Kuroki şi Nogi s'i unit. Spre Nord-Vest delà Mucden au ti linia de retragere a armatei principale ri seştl, a fost o luptă îngrozitoare, în cai au perit foarte mulţi. Ambele armate st purtat prea vitejeşte. Ruşi! înnaintea li Mucden s'au oprit şi pregătit pentru o 11! timă luptă. Autorităţile militare o considi de o superfluă vărsare de sânge, fiind-i soartea armate! ruseşti e pecetluită. Mi poate ţinea lupta câte-va zile, dar urmare» va fi, că armata rusă va fi silită să depii na armele.

Disposiţia din Petersburg. Petersburg, 7 Martie n. Desperart

guvernului şi a partide!, ce a dorit râsbo iul, e la culme. Mal întâi au voit să talon iască marile înfrângeri, dar mal târziu j

T R I B U N A Pag. 5

ajuns în publicitate. In astfel de împre-rlrl isbucnirea revoluţiei e chestie numai scurt timp.

Nimicirea flancului drept rus. Cifu. Flancul drept rus de sub co­

uda baronului Zaulbars a fost a-варе de tot nimicit de armata ge-Talülül Nogi. Lupta s'a dat aproape ne chilometriî dela Mukden. După исепа luptă, Ruşii au tulit-o la I lăsându-şi tunurile, muniţia şi méntele pradă Japonezilor. Mukden. Lupta principală s'a dat spre dela Mucden în jurul lui Tasiciao, cam chilometri dela Mucden lângă calea ferată imintin şi în apropierea lui Iansuntun. 1 fie-care armată a rămas In posiţil. pjerile mari le-a pricinuit artileria. In

1 a fost linişte. In flancul stâng Japo-şi-au continuat atacurile. Azi des de

ioeaţa au început atacul. Tunurile varsă entrecute.

Mucden. Tunurile au bombardat până sasul soarelui. Foarte înverşunată a tlupta la satul Iansuntun, care a fost

flăcări. Peste zi numai aici a ajuns lia la atac. Intr'alte părţi a fost numai Ude artilerie. Şrapnelele au rănit foarte, ide azi a fost obicinuita Introducere a lei prin artilerie. Atacurile nocturne în­fiate contra centrului şi flancului stâng

respinse, 2000 cadavre japonese zac ilea defileului Gutulin. fàio. Kuropatkin nu va mal putea

(retragă armata unei totale înfrângeri, nord dela Mucden i-au tăiat calea. Se

à că In 10 - 12 ale lunii acesteia Muc­iivá fi In mâna Japonesilor.

— Ştit l din tiare străine. —

ÜQ încape îndoeală, că e vorba de un atac nl tn potriva armatei lui Kuropatkin, păre­ţi se petrec numaî ciocniri neînsemnate, e «là de depeşile din urmă. Din depeşile din urmă se vede. că luptele aripile răsăritene se petrec mult mal la

ide cam s'ar fi părut. Kudiasa care e po­lii in legătură cu localităţile Tomaguan sau tpisan, se află la N.-Vest de Tanli, aci se Kudiatsi, pe harta împrejurimilor Mukdenuluî I t t ca supliment la „Streffleur" şi e iden-prin urmare cu Kudiatsa din depeşă, la 4 metri de acest punct se află, la sud-vest, iigaşan, unde s'au luptat, după ce Ruşii au at din Kudiatsi. Deci Japonezii au câştigat, 23 Februarie încoace, 60 de klm. de teren Sord, sau câte 10—12 klm. pe zi. Kudiatsi domină amândouă văile cari venind trecătoarele Talin şi Vanfulin duc în valea ni . Aci era nevoe de rezistenţă din partea or. Odată ajunşi aci Japonezii au numai 20 I până la Hunho. încercările Japonezilor de a înnainta spre N. V. prin trecători dela Paniupu se ur­ica stăruinţă. Kuroki vrea să pună stăpâ-

trecătoarea Kautulin (Gutulin) căci având'o asta, ar putea s i l i 'pe Ruşi să le părăsească pe cele ce se află spre răsărit în şirul de f Dalin. Numaî după luarea trecătorilor ar t avea rost luarea ofensivei. Se pare, că încercările dela Kautulin nu I rău. In adevăr câte-va atacuri ale lor au respinse, dar nu i-au putut scoate din pozi-din care încercările se pot începe earăşl.

pricepem de ce nu aduc Ruşii întâriturî din ilui Hunho. Pare că n'au învăţat nimic din Irizboiu măcar, aşa nu sunt în stare a a-aicl măcar poziţiile, ce par mal peste pu­

tinţă de luat. Aşa au făcut şi In trecătorile Feu-şuilingulul, aşa şi acum.

O telegrama tocmai vesteşte că Japonezii au cucerit trecătoarea Dalin. Amănuntul Ruşilor c'au scăpat proviziile nu poate slăbi succesul mare al Japonezilor. Trecătoarea Dalin se află pe drumul dela Tsinhocion prin Sanluniui-Ujban-jupuza (Ubonjulu) spre Fuşun şi Jupan la drumul la Huuho nu e tncă slobod, căci Ruşii stau în drum la Sanluniui, dar nu se pare, că vor putea aci face mal mare împotrivire decât la Dalin. Odată ce vor lua şi Sanluniui, vor fi pe costişa nordica a munţilor Dalin în Valea lui Hunho. De acolo vor putea întoarce trecătorile apusene şi răsăritene aflătoare încă în manile şi-I vor sili să se retragă, aşa că ofensiva aripei răsăritene spre Hunho va putea începe. Această ameninţare va face peste putinţă ca să mai stea Kuropatkin la Şaho, căci odată ce armata lui Kuroki va fi In valea Hunholul, retragerea spre Tielin îi va fi tăiată. Dacă nu primeşte lupta cea mare, va trebui deci să se retragă. Dacă va voi să pri­mească lupta, va avea de furcă şi cu o puternică aripă apuseană japoneză, care se foloseşte de în­gheţul rîurilor şi înnaintează spre Nord.

ШЖ I I I S T i A R A D, 8 Martie n. 1905.

— iŞtire personală. Probabil nu peste multă vreme pom apea rat a fericire să pedem între noi Aradaniî, pe simpaticul nostru artist, Zaharie Bârsan. Din acest incident epentual pa aranja şi o producţie artistică.

— Şedinţa la comitat. Erl a ţinut comisiunea adminiscratipă, azi MercurI comisiunea cen­trală şedinţă. Comis iunea centrală va lua dis­poziţii pentru alcătuirea listelor electorale pe anul 1906.

— Răspuns. Respectabilul părinte V. P e -trovicl din Toracul-Mic s'a adresat directorului ziarului nostru cerând lămuriri asupra consi-derantelor ce ni-au făcut să publ icăm înt impi -narea d-lul preot Lupşa, T e m p e a şi ceilalţi. Fi ind interes public la mijloc, răspundem noi, la acest loc.

După-cum am declarat ş'atuncl, am publi­cat întâmpinarea numai din considerare către subscriitorl. A m dcsaprobat însă şi n'am scuzat purtarea acelor domni la alegere, pentru-că ad­miţând că dl Petrovicï nu i-a învitat la con­ferenţa, nu li-a solicitat votul, domnia lor şi atunci erau datori să voteze cu dl Petrovic ï , candidatul oficios al partidulu naţional român. Nu putem apoi în nici un chip scuza păcatul că domnia lor pentru pretinse interese locale au votat şi ales un străin de neamul nostru. Acestea toate sunt aşa de sine înţeles, în cât nici nu am crezut că trebue să le accentuăm.

T o t aşa de sine înţeles este însă, că toate cele publicate de acei domni nu pot atinge câtuşi de puţin, ci scot încă în relief caracterul integru românesc al d-lul V. Petrovicï , pentru care avem cele mal desăvârşite simpatii şi în­treaga noastră stimă.

— Manevrele mari. Se depeşează din Viena, că manevrele mari din ăst an se vor ţinea in Galiţia în jurul ţinutului Stra-konitz. încă an era să se ţină aici mane­vrele mari, dar nu s'a ţinut din pricina secetei.

— Manevre. După-cum scrie foaia oficioasă, ministrul de culte a trimis statelor străine în tra­ducere de proiectul reformării instrucţiei popo­rale. S'a mal trimis şi foilor mal mari din străi­nătate. — Noi zicem : foarte bine. Cel puţin vor avea ocazie străinii să se convingă de adevăr. Ca să lim înţeleşi, trebue însă să ne cunoască re­ferinţele mal de aproape. Cu aşa manevre vrea să câştige simpatia străinătăţii dl ministru de culte ?

— O sutu de ani dela naşterea lui Andersen. In 2 Aprilie n. va fi 100 de ani, de când s'a năs­cut dulcele povestitor Andersen. Foarte multe ţări aranjază petreceri şi apar ediţii superbe ale opu­

rilor lui. S'a început o adevărată goană după su-venirî delà Andersen şi alte relicvil. Pregătesc prietinii şi un prea frumos album cu o serie de tablouri necunoscute marelui public : conţine două­zeci şi cinci de tablouri, locului natal etc.

— Miserie în Bănat. In Nagybecskerek po­porul mal sărac a ajuns să nu mai aibă nici ba­rem cu cât să-şi aline odată foamea şi nu capătă nici de lucru. Siliţi de miserie, mal multe sute de inşi s'au dus la primărie şi au cerut pâne şi lucru. Primăriul a cerut telegrafice ajutoriu dela guvern, deoare-ce oraşul nu dispune de mijloace suficiente spre a-I provedea pe toţi cu bucatele necesare.

— Donaţiune generoasă. Ni-se scrie din România : Doamna Teodora СацарШап, văduva regretatului Cazzavillan director la „Universul" a depus la prefectura de poliţie o sumă de 60.000 franci cu destinaţiunea, ca să se constru­iască îh Bucureşti un asii pentru bătrâni şi in­firm şi copii găsiţi.

Asilul va fi construit în mijlocul oraşului Bucureşti pe cheiul Dîmboviţ i l pe teritoriul donat tot de doamna Cazzavillan.

— Necrolog. Anunţăm cu regret că Ioan Gurban preot emerit în ButenI, tatăl protopopului Constantin Gurban, a decedat erl în vârstă de 86 ani. înmormântarea se va face mâne.

— Ing iner aeuzat cu omor. Am scris şi noi la rîndul său, că în Titel soţia tînără a ingi­nerului Petru Popov a fost găsită omorttă şi încă în mod grozav : cu securea. Ucigaşul a furat apoi mal multe mii de coroane şi obiecte prieţioase. Poliţia a dispus cercetare. Ni-se scrie acum că procesul a luat un curs neaşteptat. Judele a dis­pus arestarea inginerului, fiind-că sunt mai multe indicii, că el e ucigaşul.

— Lângă cadavrul mamei sale. Un cas mişcător, emoţionător publică foile parisiene.

In strada Saint-Martin într'o chilie mică lo­cuia femeia Tholosan, de tot seracă ; locuia dim­preună cu o mică fetiţă a sa. Spăla rufe, cosia pe unde putea : aşa trăia trai greu de pe o zi pe alta. Vineri sara femeia a murit subită de apo­plexie. Copila dormia lângă mamă-sa. Peste noapte s'a pomenit şi a cerut apă : a început să plângă, a sguduit pe mamă-sa — înzadar, mama adormise pentru totdeauna. întreagă noaptea a plâns fetiţa. Dimineaţa au gâsit-o vecinele plângând. Ea le-a povestit, cum toată noaptea a strigat-o pe ma­mă-sa, dar nici acum nu vrea să-I răspundă.

Vecinele bune de inimă au dus fetiţa la ele acasă.

— Logodnă. Anunţăm cu osebită plăcere logodna d lui Petru Simtion librar în Arad şi fost administrator al ziarului nostru cu gentila d-şoară Anuţa Ineoan, fiica d-lul Antoniu Ine-oanu, proprietar în Macea.

Sincerile noastre felicitări ! — Ilimen Dl Dr. Aurel Cioban, advocat

şi domnişoara Ol impia Hamsea se vor cununa Sâmbătă în 11 Martie în biserica gr. or. rom. din Lipova.

— Conte arestat. O telegramă spune că contele George losif Borkovski a fost arestat. E acuzat cu furt şi înşelăciuni.

— Principele Bulgar ie i în Englitera. Se depeşează din Londra, că principele bulgar Ferdinand a sosit acolo, să visiteze pe Rege le Eduard. La gară a fost primit de principele de W e l s . Regele Edward a dat seara un dineu în onoarea oaspelul său.

— Din Macedonia. Numărul partisaniior causel române în Monastir se măreşte pe zi ce merge ; comunitatea numără acum 300 de fa­mili i .

După rapoartele oficioase române vr'o 700 de persoane au asistat la una din ultimele liturghii.

— Sentenţă de moarte. Senzaţie mare a făcut săptămâna trecută în Oradea-mare sen­tenţă de moarte prin ştreang, la care Curtea cu juraţi, după o desbatere de două zile, a osân­dit pe doi ţigani Unguri Rostás János şi Laka-

D P . V I C T O R D . G R A U R !t universal, profesor e val ifi cat de scoale medii p. studiul h igienei .

Institut de dantură medicală şi pentru technica de dinţi.

ID, Piaţa Andrássy Nr. 22, etagiul I. , vis-à-vis de casa comitatului-428

Tractament special al durerilor de dinţi şi a boaleloe de fălci. Dan­tură totală şi particulară conform diferitelor proceduri. P lombări cu ce­ment, cu sticlă, email , porcelan, amalgam de aur, şi aur chemice curat. Operaţiuni diferite la aşezarea coroanei de dinţi. Coroane de porcelan şi aur conform indicaţiuniler specialiştilor savanţi. Dantură fixată şi mo­bilă, după sistem american. T o t felul de execuţii de cauciuc. Dinţi şi dantură întreagă fără cerul gurii. Scoateri de dinţi fără nici o durere.

p»g 6. „ T R I B U N A "

tos Máté, cari au omorît într'un mod îngrozi­tor pe doi oameni, ca să-1 despoae de bani. Ţigani i au apelat după graţie, care însă pro­babil li-se ra refuza, considerând oribilitatea faptei lor bestiale.

— Numai bărbaţi ! Corpul profesoral delà facultatea filosofică a universităţii din Viena zi­lele trecute a Innaintat ministrului de culte şi in­strucţiune publică rugarea unei absolvente a fa­cultăţii, pentru a fi promovată la gradul de doc­tor „sub auspiciis imperatoris". Ministrul Insă a respins cererea, motivând că — deşi petenta şi-a făcut cu succes eminent toate esamenele şi ri­guroasele, totuşi distincţia promovării „sub aus­piciis" — din motive principale — nu i-se poate încuviinţa, fiind reservată această distincţie numai absolvenţilor bărbaţi.

— Dramă de amor. Se anunţă din Chica­go : Poliţ istul Hermann Daniel s'a aprins foc de Miss Mary Mufoeïlba, una dintre cele mai frumoase şi cele mai avute fete ale aristocra­ţiei de aici. Săptămâna trecută, tata ca de obi-ceiu se ducea la biserică. Poliţ istul a grăit-o, dar dînsa 1-a respins revoltată. Atunci Herman a scos un revolver şi l'a descărcat de trei ori asupra fetei, care a căzut moartă pe loc. Cri­minalul s'a sinucis apoi.

— Cât costă viaţa pe clasele muncitoare. Un statistician german a socotit, comparativ în diferite state cât costă pe familia unul lucră­tor viata.

Pentru hrană, locuinţă, îmbrăcăminte, în ­călzit şi luminat în Marea Britanie o familie cheltuieşte 8i.(5; înSt atele-Unite 77.3; în Franţa 8 0 . 6 ; în Germania 80 .6 ; în Belgia 82 .5; în Suedia 84.3 dolari.

Pentru hrană, familia unui lucrător chel-tueşte mal mult în Franţa (48.9) de cât în An­glia şi în Statele-Unite. Germanii cheltuesc pe hrană 49.0:

In schimb în America, familia unui lu­crător cheltueşte mai mult pe locuinţă, (15 1) decât cea din Franţa, Aaglia, Germania, etc.

Se vede de aci că în America hrana e mai eftină şi locuinţa mai scumpă.

Făcând comparaţie pentru îmbrăcăminte se vede că în Belgia se cheltueşte mal mult, ceea ce denotă că hainele sunt mai seumpe.

Aceste cifre sunt însă numai nişte medi i

— Dl vagabond petrece. Sziszol Ferenez, e de profesie vagabond, dar caracteru-ï e in­tegru, şi prezentarea-! cavalerească. Sub haina-I zdrenţuită, bate-o inimă nobilă, munificientă. Eri şi-a ţinut aniversarea onomasticei şi se 'nţelege a reunit din acest prilej pe toţi amicii la un chef. Curgea vinul dia greu şi „colegii" deşertau cu­pele, ca şi cum le umbla diurne pentru aceas­ta muncă, iar clarinetul gemea duios.

N'au lipsit nici indispenzabilele toaste şi tocmai pe când se rostea unul din înflăcăratele discursuri, întră în crâşmă trei bieţi slovaci. Sziszol , f-ră vre-o altă introducere, s'aruncă asupra pacinicilor slovaci şi-I salută cu câţi-va pumni amicali, de binevenire. Regretabil, că Slovacii aveau puţin sentiment pentru g lume. S'a n-scut o dumnezească bătaie, căruia poliţia i-a pus capăt. Derbedeii , cu o grămadă de pi­cioare de scaune, c iomage, briceaguri, o citeră spartă ca corpus delicti au fost duşi la poliţie, unde li-s'a dictat câte 8—8 zile pentru „banchet".

P A R T E A L I T E R A R Ă .

PRIMĂVARA LITERARĂ. (Urmare).

Şi e semnificativ că şi cel ce s'a ridicat după Eminescu, Coşbuc, ni-a cucerit inimile noas­tre mai întâiu de toate prin acea Nunta Zam­firei, la care vin împăraţii din tot largul pămân­tului celui „lung şi lat", dar»care întâiu de toate este o nuntă strămoşească, unde se petrece cu horă, cu falnic alaiu de nuntaşi şi cu veselă co-lăcire ca în vremea din bătrâni ; unde e şi Pe­pelea şi Bardeş din munţi s i lhu i . . . şi Sanda şi

Ruxanda lui, şi cine Dumnezeu nu e dintre toţi aceia, cari-ţi dau un fior de mândrie că sunt creaţiuni ale geniului tău românesc şi ale nimă­nui altuia.

Ar fi destul poeţii. Dar Creangă, fântâna cea limpede şi tot­

deauna curata a proseî noastre, cu epopeia Po­vestirile lui omerice („Arap alb") şi cu Aminti­rile lui de supt care se străvăd atâtea însuşiri caracteristice ale sufletului nostru românesc. Dar Slavici, cu Popa Tanda, sufletul adânc iubitor de bine, personificarea idealisată a poporului de peste munţi, ridicat prin el însuşi. Dar Duiliu Zamfirescu, cu înnalta valoare etică a militarilor din Răsboiul său, — acelaşi poror transfigurat de mărirea sacrificiului. Dar luceafărul cel pen­tru tot-deauna stins, Popovici Bănăţeanul cu du­ioasele saie icoane din „Viaţa meseriaşilor". Şi alţii, şi a l ţ i i . . .

Nu e semnificativ că, pe când literatura modernă — şi îndeosebi cea franceza — trăia în bună parte din adulter, după cum trăeşte ver­meié din cadavru ; pe când moda zolistă în­drepta pe unii din scriitorii noştri spre zdrenţe, spre incest. . , şi alte crudităţi grosolane ; când alţii îşi ameţiau imaginaţia cu insanităţi deca-decadente, drojdii amare importate de aiurea ; nu e semnifieativ că toţi scriitorii noştri cei mar! şi-au întors ochii îndeosepî spre poporul nostru şi-au făcut să se audă o notă aşa de limpede ?

Răspundă fie-care cum va voi. Pentru unii dintre noi e însă sigur acest

lucru : dacă, în acelaşi timp când artiştii noştri de seamă presintaa lumii poporul şi ţsra noastră supt forma nobilă a artei, dacă alţii — acuma uitat! sau pe jumătate — uitat! — sugeau ve­ninul literar din Florile Râului occidental, asta e o dovadă că teoria influenţei mediului e ade­vărată numai pentru cel slabi şi fără originali­tate. Aceştia singuri simţiseră nevoia de a răsădi zolismul la gurile Dunărei, tocmai. . . în momen­tul când poporul nostru prin representanţii săi de seamă în literatură, critică literară şi pictură luase eunoştinţă de sine însuşi.

Aceştia singuri au imitat. Şi au căzut la fund, fiind-că erau slabi ; au fost cuprinşi de adâncul uitărei, ca şi moda care îi ridicase un moment la suprafaţă.

* *

De ce această constatare ? Find-că modele nu numai se duc, dar une

ori se mal şi întorc. După ori-ce ridicare, vine o relativă decadenţă. După cultul lui Omer, vine adese-ori cultul lui Tersit 1), —• pentru ca să mai luăm o pildă şi delà alţii.

Poate să se mai găsească vre-un Tersit ro­mân care, incapabil de a preţui ce avem, să ne mai îndemne iarăşi la vre-o imitaţie a celor străine, la vre-o nouă rătăcire literară, Şi cred că e bine să ne înţelegem, — cel puţin acei cari avem oare-care seninătate sufletească, având pu­terea de a ne privi pe noi înşine, fără nici un fel de oţărîrre personală.

Să ne înţelegem deci. Pentru ori-ce cunoscător în ale literaturei

e cert : artistul n'are nevoie şi nici nu poate imita pe nimeni în ceia-ce este esenţial artei. Artistul adevărat nu poate nici măcar să-şi im­pună o anumită sferă pentru alegerea subiecte­lor sale. Cel puternic — şi nu e artist, cine nu ѳ puternic — acela nu se gândeşte nici Ia import, nici la export literar. Grija aceasta o pot avea numai „Ies commis-voyageurs delà littérature".

Cel puternic, mai întâiu de toate este. Cum spune versul poetului : El cântă, cum cântă pa­s ă r e a . . . El nu-şi alege subhctele , ci subiectele II aleg pe dânsnl. — Cu ochiul său pătrunzător, dă ocol lumii ; vede colori, forme, proporţii, pe care alţii nici nu le bănuiesc : gândeştd gânduri şi simte simţiri necunoscute mulţimii.. . şi de

i) „Therslte Grec dont Homère fait сѳ portait au ІІ-ѳ l iv re 'de l 'I l iade.. . le plus laid de tous ceux qui éta­ient venus devant Troie. 11 était louche, boiteux, il avait les épaules voûtées et ramassées sur la poitr ine. . , uno voix a iguë . . .* etc. Cf. P. Larousse, Dictionnaire şi Iliada c. II.

odată, când nici nu gândeşte, toate a se trezesc şi răsună In - sufletul lui cu mia formelor perfecte : se naşte opera de Din timp tn timp, în sufietul celui născut | artist, fără voia sa, se face lumine, iar el în forme durabile, materiale ceia-ce răped cere a fulgerului II arată.

E sigur că nici Eminecu, nici ceilalţi 9 tori al noştri, n'au muiat condeiul în câiiiJH chibzuindu se atunci în gând: să aleg un sui românesc. Robi al imitaţiei si al modelor rare, profeţi inspiraţi după fişele saltarului 11 vin decât cel slabi, — devin, fiind-că stuf flete neisprăvite.

Iată de ce ziceam, că o adevărată rin sufletească să vezi că primăvara literara, cu Juniunea ajunsese In luna lui Maiu, că tă primăvară durează încă şi cu scriitorii tineri din ziua de azi. Când îi vedem, spiră din viaţa poporului nostru (cu toată menirea deşartă a modelor literare de aiura se înviorează sufletul de oare-ce indiferenţi de calapoadele străine e, probabil, şi la din urmă veniţi — ca şi la marii lor pi gători, — un semn de sănătoasă origini Căci, daeă subiectele din viaţa poporului n'au fost alese înnadins, ci li-s'au impus tulul lor, e probabil că „primăvara literari mal dura Incă, şi flori noi vor răsări tn pi tul nostru spre lauda celor ce scriu şi spre ria noastră ca neam.

Dar dacă artistul adevărat nu imita poate imita, trebuie să ignoreze el arta a puri şi altor popoare ?

Se poate tn unele caşuri. S'a putut, cu Creangă. Câţi dintre scriitori, cari se erei în literatura noastră, câţi n'ar da de pi toată cultura lor literara : germană, francei g leză . . . , numai să poată scrie două pagini valoare artistică egală cu a lui Creangă. Se prin urmare şi isolareal

Personal însă şi mai mult din punct dere al eudomenismulul vieţei, decât din j terar — scriitorul acestor rîndurï e de rere. Ar fi, socot, o nefericire să-şl inchi neva ochii înadins spre a nu mai vedea In marele templu al artei universale. Cm s'ar face seară în sufletul omenesc, dacă pi infirmitate a memoriei am ajunge să uitau oară pe Beethoven ; şi mă întreb cu tot dinsul : ştie cineva ce e fericirea, dacă zit măcar odată simfonia a IX-a ? Dar Fa lui Goethe ! E sigur cineva că a încercat resonanţa sufletului său până în adânc, dai cetit de multe şi repeţite ori măcar unele din această împărătească operă ? Dar SI р ѳ а г ѳ ? . . Şi câte întrebări de felul acest sunt cu putinţă ! (Vai

E C O N O M I E . Arad, f

Piaţa din Aradul-nou.

Preţul bucatelor e schimbăcios . S'au vîndut : 1000—1100 măji metrice grâu cor. 456— 460 „ „ cucuruz „ 110— 120 „ , măzăriche

de sămănat Semnare nomtnală: secară;

„ „ orz; „ ovăs:

Piaţa din Arad. S'au vândut: 1100—1200 măji metrice grâu cor. 380— 400 „ „ cucuruz „ 110— 120 „ , sămânţă

de măzăriche „ Semnare nominală: secară:

„ „ o " : ovăs:

11.80-7-5« 7-3» 6.70

Do*

r 1.70-1-î

Redactor responsabil : Sever Boen. Bditor-proprietar : Oeorge Niohin.

MAGAZINUL ESCLUSIV de POSTAV de FABRICA A LUI SPECIALI de

504

se pot îmbrăca favorabil numai aşa dacă îs! procură hainele necesare esclusiv delà p ' n T T u p n * Г ^ Г Г Ч П Г Ч Т Г Ч І

LElCHNER ş i FLhlbtHhK.5™^ I. — Magazinul nostru de Jabncaţil engleze din „ ., PENTRU

patrie şi de Brünn. ARAD, piaţa LibertăţiT Î 7 . GincT bisericT. (PEGS) Király u.

Nr. 37 T R I B U N A Pag. 7

e cel mai eficace şi sigur medicament la foarte multe boale spre pildă : dureri de spinare junghiuri, vătămări musculare, scrinteli, colice ce -recrale, influenţă ş. m. d. ; are bună influenţă contra lipsei poftei de be-şică ş. m. d. Epistole de multămită mai multe decât 65.000. Se trimite franco flacoane mici ori 6 flacoane (sticle) duple pentru 5 coroane. Eugen V. Feller, Stubica Templom utcza (Zágráb m.). — Sunt foarte reco­mandabila, ca purgative de stomac pilulele — Eisa. Un pachet : 6 cutii franco 4 coroane. 541

INSERTION! $i RECLAME.

Un candidat de advocat cu pracsă pen­ii a conduce cancelaria perfect în stil oman şi maghiar să primeşte numai decât c lângă condiţiuni favorabile în cancelaria avocatului P r . Jülátyáj l á z á r , Sibiiu, Strada rezulul Nr. I I . 552

I g a z Sándor

»88

мавогшсаг şi g iuvaergiu .

lARAD, Piaţa Libertăţiims IftngÄ edificiul leairuiul vech ia .

lor şi argint călcat cu mp ar ft p. preţul (! nrni mare de m, cri schimba pentru

site objecte de aur şi srgint.

giuvaelier

a te l ie r de graVer î rad, 5alacz-utcza 1. (Andrássy-tér.)

(jravârï de monograme, embleme, inscripţii) Execută specialităţi de giu­vaere, tot felul de reparări abatjour etc. Schimbări de aur şi argint conform ===== cursului de zi. =====

Comtndc din рготіпеіѳ să execută p r o m t .

a s o r t i m e n t d e a r t i c o l t dc o p t i c ă . s = = Reparări de oroloage.

Щ == Preţuri culante. == •I

P . T Am onoare a aduce la cunoştinţă sfi­

itului pubic din loc şi din provincie că atelierul meu de

bricarea paturilor şi a cuptoarelor Éesc efectuirea a tot felul de

cuptoare şi maşini de gătit it asemenea

mutarea şi repararea lor I lângă preţurile cele mal moderate.

Am in deposit sobe de maio l ica ş. a. tn «te culorile şi preţurile.

pentru binevoitorul concurs rămân cu stimă

Borai Gyula 524 fabricant de paturi şi cuptoare

Arad, Közép-u. Nr. 6. (casa proprie)

IOSIF HEGEDŰS Cronometrai*, Ciasornicar şi Giurergiu

Arad, piaţa Boros Béni 10. Magazinul societăţii din Ungaria a fa­

bricanţilor Glashutten din Elveţia. Bsclusiv singur. Ciasorrico cu precisiune. ббо

FEJÉR A N T A L pictor de embleme, firme şi z u g r a v

Arad, Strada Rákóczy N/r. 10. pregătesc potrivit timpului modern

T A B E L E D E F I R M E , рѳ sticlă, tinichea, lemn, etc.

Tot asemenea zugrăviri cu gust imitaţie de lemn natural.

Comande în provincie se săvârşosc prompt, cu preţuri foarte moderate.

Dr. Heppes Béla şi-a deschis

cancelaria advocaţială in Arad, strada Atzél-Péter nr, 2

Bijuterii, oroloage, aur călcat si recuisite de arsint, sedulî de ama­netare cumperă pentru preţurile cele mau mari ort le schimbă pentru obiecte noi

DEUTSCH IZIDOR ciasornicar şi giuvaergiu

A R A D , S t r a d a B i s e r i c i i (Pabtul minoriţilor.)

Isvorul oel mal eftin de cumpérare de : bijuterii şi oroloage. :

î n ş t i i n ţ a r e ! Am onoare a anunţ» pe on. public, că 5 â m -b ă t ă îtl 4 f e b r u a r i e voi deschide cafeneaua

„ 0 T T H 0 N " (fostă Hunyadi)

pe care am aranjat-o splendid, pe lângă concursul unei musicl renumite.

Se va serba inaugurarea festivă. Bufeite rece şi beutun alese, dispunând de ziare locale şi din capitală solicitând

binevoitorului concurs. Sunt cu stimă deosebită

G r ü n w a l d S i m o n , cafegiu.

ftVis! Am onoare a avisa pe on. public, că

am inaugurat sărbătoreşte cu concursul unei musici locale cafeneaua

C O R O A N A (fostă Grünwald)

pe care am montat-o elegant şi pun la disposiţie Büfette rece şi beuturi alese,

precum fol locale şi din capitală. Solicitând binevoitorul concurs

Sunt cu deosebită stimă

Brudermann Jakab cafegiu.

500

Prăvălia de fer şi deosebite instrumente a

F r a ţ i l o r B e r t a (Berta-Testvérek)

A r a d , A n d r à s s y - t e r ,*>. Telefon 386 . Telefon 386 .

Deposit bogat în fer şi mărfuri de metal, în diferite instrumente, în ferării pentru mobile si edificii, cuptoare de fer de Nadrág şi Meiding de primul rang Maşine (sparherd) pentru bucătării de Olanda elegante, specia­lităţi pentru economia de casă, dulapuri

pentru ghiaţă. Arme Ferlah şi Piper, puste pentru vânători : Mopopol de vênzare a coaselor de oţel Ba­rabás Béla şi a pumpelor de stropit contra nenorosporel pe lângă o garantă de 10 ani,'

Instrumente de verit etc.

Foarfece engleze, Solingene veritabile, pene-ţinuri si briciurî.

Deposit esclusiv „ A H O I " Pe seama ţ inuturi lor sud-ungare uni ­cul deposit al lustrului de argint :

VENUS pentru cuptoare. Comandele de provincie se efectuesc pentru

preturile ieftine de zi.

Am onoarea a atrage atenţiunea ono­ratului public asupra

cafenelei „FIUME" pe piaţa Libertăţii (casa Domány) care să bucură de bună reputaţie şi unde să pot căpăta în toată vremea mâncări calde, beuturl reci, cele mal fine vinuri în sticle, bere, şampanie şi beuturl spir-

tuoase. Buffet rece. Deschis pană dimineaţa.

Mu sica ţigăneasca* Se roagă protecţie, cu stimă

Weinberger S. conducător. Se caută subabonenţî pentru ziarele

din loc şi Pesta. Abonament de cafea pentru dejun şi

ojină se fac cu preţurile cele mal eftine.

«

Pag. 8. „ T R I B U N A"

N i c o d i m V a n e prăvălie de coloniale şi delicatese.

ARAD, Strada Séchenyi (casa Neuman) Am onoare a aduce la cunoştinţa onoratului public ca în Strada Eé-

chenyi am deschis

o prăvălie de coloniale şi delicatese corespunzătoare cerinţelor timpului modern.

Am stabil în deposit tot felul de cele mal bune coloniale, beuturi din ţeară şi streine, ceaiuri, prăjituri pentru ceai (Cabos veritabil) mare asorti­ment cu delicatese, caşuri, mezeluri ş. a. m. Cund cer protecţia onor. public 11 asigur despre serviciu punctual şi solid.

Cu deosebita stimă

643 Nicodim Vane ф Arad , s t r a d a S é c h e n y i (oasa Neumen) ^ \

In Ungaria de sud. ' C e a m a î m a r e p r ă v ă l i e de ha ine g a t a p e n t r u d a m e , copii ?i fet i ţe .

Recomandă magazinul bogat asortat : Bluse de delen francez . . . t . . . fl. Bluse de lână pentru seară teatru şi ocas i l . Bluse de şeviot engleze în toate colorile Negligeurî, fasonul şi stofele cele mai eleg. delà Rochiţe de copil de stofă şi de spălat . . Şorţe de ciot pentru copil şi masă . . . Rochii de stradă şi plimbare fason elegant

în toate colorile de stofă « 2 . — Albituri de dame şi copil în asortiment mare. Jupoane de ciot delà i fl. 50 cr. în sus. Bluse de mătase şi brasiere în mod. cele mal noi originale. In vitrină zilnic exposiţie de lncrurile de curând sosite.

Solicitând binevoitorul concurs al onoratului public. " W i n t e n i i i z J e n ő ,

582 Piaţa Libertăţii 3 . (Casa Dr. Keisinger.)

2.5O 2 . 7 5 3 - 7 5

3 ' 5 0 - . 5 0

- • 3 °

I

ГІШШШВШШШІІІІІ

1 Am onoare a aduce la cunoştinţa distinsului

public din Arad şi provincie, că mi-am a r a D J a t perfect afacerile şi pot continua cu toate puterile

meseria mea de zidărie deoarece în decursul celor 21 de ani de activitatea de sine stătătoare, lucrurile mele au fost primite cu mul­ţumire şi satisfacţie — îmi iau libertatea a solicita şi mai departe protecţia On. public — asig. dinainte că şi de aci înainte mă voi nisui să săvârşesc ori ee lucrare de zidire ce mi-se încrede, cu aceiaşi soli­ditate şi conştienţiositate.

Ian în întreprindere orï-ce z id i r i H0Ï In ori-ce formă, modif icăr i şi r e p a r a ţ i i după planul şi preţul sta­bilit. Mi-am deschis cancelaria in Str. Leiningen Nr. 11 şi rog pe On. public să mă piotegeze.

Cu distinsă stimă 498

Weszely J. Pál, tâmplar.

Prăvălia de monumente a Iul Iosif Menrăth Arad, piaţa Boros-Béni Nr. 2.

Aduc cu stimă la cunoştinţa on. public, că din i Fe­bruarie a. c. am luat prăvălia de monumente a lui Men­răth şi văd- Frank şi voi conduce-o deacum sub firma:

I0SI3? Deoare-ce mi-a succes a-mî ţine muncitorii cari lu­

crau la aceasta firmă delà înfiinţarea eî şi săvârşit tot­deauna lucru punctual şi bun ast-fel sunt în poziţia cà \ deacum voi puté corăspunde comandelor cu cari mă ono rează on. public. — Vă rog dar a mă onora cu comande şi a-ml da ocasie să vă conving despre activitatea mej conştiinţioasă şi promtă.

Cu stimă: Iosif Menrátli

448 A r a d , p ia ţa B o r o s - B é n i Nr, 2,

VARGA JANOS = atelier de tapiserie şi înfriiinseţare.

Arai Strada Srinyi N r . 2 (Casa Sebessi). Recomandă magazinul său bogat asortat cu modele

de garnituri de salon, de odăi pentru bărbaţi, precum şi de otomane pentru dormitorii şi refeciori l .

B U D G E T E şi P L A N U R I delà c e l e mai simple pană la c e l e mai corespunzătoare

— - gratuit. — -

R E P A R Ă R I şi T R A N S F O R M Ă R I ••— după stil modern în Ioc şi în provincie ====

Obducere de biliarde pentru preţurile c e l e mai culante,

mm Cruce sau stea duplă electro-mayneti

= = = = = Patent Nr. 86967. ====== Nu e crucea Volta. " f ^ S ffiW' -2V<* « te a c м

vindecă şi înviorează sub garanţie. Aparatul acesta, vindeca tia neregulată a sângelui^

şi foloseşte contra durerilor de /^WaŞp\ tra multor altor boaîe,® ea», urechi şi dinţi, migrene, neuralgie, tmpedecarea circu-laţtunei sângelui, anemie, ame­ţeli, ţiuituri de ureche, bătaie de inimă, sgârciuri de inimă, astma, auzul greu, sgârciurî de sto-

tractare normală a medii s e vindecă p r i n electric însuşirea acestui sparst i că vindecă nu numai dia ïn timp, ci introduc* coa

în corpul omenesc bine/ăoStarj rent, când pe deoparte vini cu succes boalele aflătoare, pe dc alta parte e cel mai scut contra îmbolnăvirilor.

mi c, lipsa poftei de mâncare, rëceala I r mâni ci picioare, slăbirea peete tot, reuma, podagră iscnias, nudul tn pat, nfluenza, ir>sonmia,epilepsia, circula-

Deosebîtă atenţiune e a se da împrejurttrei, св acest dj vindecă boale vechi de 20 ani.

In cancelaria mea seaflă atestate meurse din toate părţile li cari prefuesc cu mulţumire invenţiunea mea ei ort-cine poate vede ac atestate. Pacientul, care Iu decurs d e 45 nie nu se v a vindec» prin ratuî mea, primeşte b&niS înapoi.

Unde orî-ce încercare s ' a constatat zadarnica, rog a proba apu mea. Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că aparatul poate fl confundat cu aparatul .Volta", o a r e atât m Germania, câ t i Austro-Ungaria a f o s t oficios o p r i t fiind nefolositor, p e eând aparatul : electro-magnetic prin deosebita-'I putere vindncătore, e în genere сши a p r e e i a t şi respândit.

Chiar şi ieftinătatea estraordinarft a crucei mele electrc-mij tice o recomandă cu Inteţire. 2oe Preţul aparatului mare e Cor. 6.

f o l o B i b i l la m o r b u r i î n v e c h i t e . —

Preţul aparatului mic e Cor, ~ folosibil numai la copii şi la femei de й

— — — tuţie foarte slabă. Local c e n t r a l principal de vânzare şi eepedare pentru |

şi străinătate e :

V. s str. Vadász 42, j scitul str. i Iert, Budapest

A R A D , Tipografia George Nichin.