Editura Ag*o - SibiurcL. 074'; I 679038; 0766 I 530777

\wnw.agnos.r()

e-niail: editura-agnos@yahoo.conr

I SBN 978-605-053-002-2

Pn. CoxsrANTrN Npcula

irupnnuNA cu HRxsros

CULTURA CRE$TINA A PREVENTIEIPAGINI DE CUUIUNA CIVTCA

Apare cu binecuvAntareaips or. LAURENTTU sTREZA

Arhiepiscopul Sibiului pi

Mitropolitul Ardeal u lui

Editura A**,Sibiu,20l9

Cuprins

impreuna cu Hristos .........." 5i ,-lntrebiri si raspunsuri............... .......... 35

Consilier editorial:Clonf. Univ. Dr. Lucian Grozea

Redactor:Raluca'loderel

Conferingi susginuti de Pr. Conf. Univ.

Dr. Constantin Necula (Facultatea de Te-

ologie Ortodoxi Andrei Saguna, Sibiu), lainaugurarea centrului Uniuersul Sdndtdyii

(Central Plazza) din Baclu, in data de 12 de'

cembrie 2018.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a

RomAniei

NECULA, CONSTANTIN

impreuni cu Hristos : culturacregtini a prevenliei : pagini de culturicivici / pr. Constantin Necula. - Sibiu :

Agnos, 2019

ISBN 978-6 06-0 5 3 -002-2

2

i*pr.rrl cu Hristos

Doru Hufufui: Doru Hututui este nu-mele meu si sunt directorul de resurse umdne

algrupului ND Pharma / in seltrut dcedsttl

imi reuine placerea sa ua prezint pe parin-tele profesor Constantin Necula. $tiu ca ila{teptdli, e ?entru sufletul nostru! (aplauze)

Doresc foarte mub sa-i muhumesc ca aacce?tat inuitayia / pirintelui lacobeanu si

cordlei ca cAre a uenit. (aplauze) Binelnyeles

cd u-ali intrebat cine a deschis seara. Ce fiu-mos ltu cdntat! MulTuntim jiutnos ca ne-ayi

introdus in ceea ce inseamna stdrea de sarba-

tori. Este uorba de corala Episcop Melchise-

dec Bacau. Mulyumim tare mult! (aplauz)Si pentru cd ceea ce este fumos trebuie

sd se repete, o sd ne mai bucuram de corala!Mulyumim tare mult! il inuit la microfon

pe Parintele Constantin Necula.

Pr. Constantin Necula: ii multumesclui Doru si vi multumesc dumneavoastrL

Pr. Constantin Necula

fbarte mult pentru onoarea de a fi in seara

aceasta colinditori, de dragul unitigii gi

de dragul unicitatii unui astfel de proiect.

imi rcvinc placuta onoare de a deschide o

serie de conferinte care se vor fhri sftrsit.

Poate ci noi ne vom stinge si se vor stinge

generatiiie viitoare, dar cele care vor urma

dupa generatiile viitoare, la, de exemplu,

edilia 150 a Conferintelor Sf5ntului Spi-

ridon, isi vor aduce aminte ci intr-o seari

de decembrie, de un ,,Sfhntul Spiridon",

dintli in sala care se va dezvolta, proba-

bil, intr-un centru al sinitagii si intr-unloc de interventie cu obraz pentrLl po-

porul rc,mAn, s-a fbcut si o conferinta ;ivor pune. probabil, o placa comemora-

tivi: Aici a funcyionat prima incercare...

l.e rnul;un-resc Danielei Popa gi lui Ce-

zar Popa ci. sunt niste oameni curajosil

Sa-i qini l)umnezeu sanitosi! (aplauze).

ii mul;umesc lui $tefan ca ;i-a susfinut

pirrintii, ca un copil bun;i atent si cumin-

te. Astazi, in timp ce noi eram la costume,

reverende, vegminte, ei era cu clciula pe

cap si cu ;uba pe el gi colrtinlla si punipreturi la medicamente. Lucru mare sipoqi sa-qi privesti piringii, lucrind alituride eil Curn multumesc foarte muh, fami-

liei de la Fannaciile SJintul Spiridon, delacei mai mici, la cei mai maril Cind spun

Impreuna cu l{ristos

asta, o spun ca unul care sunt membru al

familiei lor, prin dragostea cu care m-auincon.iurat ;i din care mi hrinesc de su-

ficient de mr.rlte ori. Dumneavoastri. va

multumesc, c5. ati devenit, prin voia luiDumnezeu, astdzi, oaspetii unei fericiteagezari in normalitate a unei tiri ce se vrea

asezatb. in no rmalitate.Cred ci asta este prima si cea mai de

pret lectie pe care o propurlern in sea-

ra aceasta, referitoare la preuentie. Arnales titlul asa, ca sl lacern pe desteptii,in dorinta de a vi atragc :rt,cnria ilsupra

faptului ci nu, nll sunretrl condarnriati laboall. Noi nu suntem condamnari s[ ne

cadl din;ii, si ne cada parul, sI. rremurlmtare. Nu suntem! in general, cAnd se in-tAmpl5., e semn ci. nu am lucrat bine crinoi. $i am invatat in ziiele acesrea, rnaimult decA.t oricind, c[, arunci cAnd vreisi. fii sinitos, nu e suficienr si lucrezi doarcu trupul, ci si cu sufletul tiu, cu parteilaceasta de optimisrn, de care avem nevoie

ca si mergem mai departe.

$i as porni povestea din seara aceas-

ta de la o intAmplare perrecuri cu foar"re

mul;i ani in urma. Aseari, scriind penrruun ziar al Bisericii - are Biscrica ziare, spre

oftica multora! * m-arn gindit, si nu doaraseari, ci zilele acestea, in general, la ce

Pr. Constantin Necula

ne-am fi flcut la Referendum fari Basili't'a, Luminrt gi Trinitas, dar e o intrebare

asa..., nu-i pentru mine, e pentru un prie-

ten de-al meu {:oarte bun... Si mi-am adus

aminte de un moment pe care cred cil-am triit generatiile in comun. Prin '82-

'83 a lost o incercare de ucidere din culpia lui Mos Criciun, ca si faca prevenfie

asupra su{letelor noastre nemuritoare. $idintr-odati, {bri voia lor vizibil, sectoris-

tul, secretarul de partid de pe cartier si un

tip de la judeg s-au prezentat alituri de

gcoala in care invitam la Bra;ov si ne-au

urcat pe o sceni in Origelul Copiilor.(Jinegi minte ca era un colt cu masinute?

ii ,i..r- Ora;elul copiilor, dar n-avea ni-

cio treaba cu noi, de fapt. Oricum, aco-

1o am vlzut pentru prima dati ciocolati.

Copiii de astazi vi"d ciocolati de li se face

riu de la ati.ta ciocolata! $tigi ca a fost o

vreme in care ne luptam ce sa mAncim

- astazi ne h-rptim cum si. nu mAncim

ati.t.) Ne-au dus sa vedem acolo un actor

de la teatru, pe care eu il ;tiam foarte bine

- si l-am recunoscut dupi voce imediat,

in ciuda mascirii lui - gi pe care l-au im-bracat in albastru, nu in rogu (acum l-ar

imbraca Ia loc in rogtt, daca ar putea) si

l-au pus si ne spuni noui o poveste cum

ca Mos Criciun a incetat din viati si el,

impreund cu Hri.stos

Mo; Gerila, ii ia locul. Jinegi minte? Apa-

ruse Mos Gerili! Mai, noi ca noi, ci eram

oameni in toata firea la 12 ani, hehe, dar

pu;tii iilalgi, mici, mici, erau dirAmati!AtAtea smiorcaituri si muci in batistS. nuam vi.zut nici daci ii bitean-r la fot'oal!

Am plecat spre case suparagi foc, foc,

foc, suparagi toqi! Nici n-am banuit atunci

ci e un atentat Ia pudoarea poporului ro-

min, la scoaterea din inima poporului a

unui sentiment de bine. Nici nu mai ;tiucum am ajuns acasi, dar stiu ci. rnama m-a

vi.zut tumefiat de ;oc. N-a gtiut ce sa-mi

zicb, dar I-a sunat pe tata. TIta, stiam...,

cipos, linistit, cumintel Cum zicea eI, in-giner clabucar, cind se recomanda. 'Iogi

ziceau: inginerul cutdre, ingineru/ cutdre,

tata, care era frize\ a zis si el inginer cla-

bucar. A venit acasi foarte linigtit si rni-a

spus: Vino incoace!Aveam o icoana fru-moasi a MAntuitorului Hristos pe SftntulScaun, o aveam de la bunica. $i a inceput

si imi explice pe rAnd ce se intAmpla inicoani si ci, de fapt, Mos Craciun nu e

important pentru zilele acelea, in ciuda

faptului ci se chinr.rise, siracui, vreo trei

zile si gaseasci un brad pe care sigur ca I-a

ascuns in beci, ci eu nu l-am vazut, ;i ca

deja impodobeam bradul. Dar mi-a atras

atentia asupra unui lucru fundamental:

\.i:,

Pr. Constantin Necula

Mo; Criciun nu-i despre Criciun! Nu-idespre ce rnnncim, despre ce imbricim,despre curn ne schimbem. Mos Criciuneste despre Hristos. Ptiul M-am uitat lae1... Parca mai pusese un covoras si cumnu reusea sa imi explice cu totul, a inceputs;i cinte. Eti n-am stir-rt ci tata, copil orfan,crescut in umbra de lurnini a Bisericii din

$chei, stia asa de bine si cinte TioparulNagterii Mintuitonilui. Na;terea Ta, Hris-toase, Dumttezeulnostru... Mii, cind a in-ceput si c1nte, m-am indrigostit de tata!

Nu ci nu l-as fi iubit pina atunci. Dom-nule, dar era... pe br,rne! Era birbat adevi-ratl IVIi-a fost frici si nu vina sectoristulsau ala de la partid si" il certe. A inceput sicolincie si un vecin de dedesubt a sunat la

Lrsa, a venit, s-a alaturat tatei, un alt vecins-a aliturat tatei, alt vecin nu stia si. cinte,dar nu conta, a venit si e1... si tot aga, totasa, pAna ci.nd inciusiv sectoristul, care era

vecin cu noi, a venit si el, ba chiar si tipulde la jucleg a venit, ca ;i ila stitea trei scirimai incolo. Pe vremea aceea nu era obliga-toriu sI ai aitfel de locagie e{ecAt ceilalgi...

ca s5. fii secretar de partid, luagi aminte!Au colindat si, in colindul lot am invi.tatcI, r{e fapt, h4og Craciun su.nt toti plringiicare nu-si lasa copiii si le moari dreptu-riie. $i mEii, gi milmele, chiar daci nu se

impreuna cu Hristos

descurci sI exprime intru totul marturi-sirile de credingi de la Calcedon, expresia

impotriva nestorianismului de la Sinodulcutare, prin dragostea ior, il marturiseaupe Hristos ca e viu si cI viata..., viata rner-

ge mai departe, in ciuda celor care incear-ca si o confiste! Jhta a avut chiar curajul sa

ma ducl la actorul despre care stia ca qtiuci era Mos Gerili, iar onlul s-a scuzar cI afost obligat si joace rolul cel mai prosr dinviata lui - si-l ;i jucase prosr, ista e adeva-

rull -;i mi-a oferit in schimb o cruciulitimici, frumoasa. Ce am pierdr.rt de atunciincoace? Ce am pierdut, de acceprlnr si. se

treaci. cu senilele neomarxismului culturalpeste CrS"ciunul nostru? Ce am pierdut,de am acceptat si fie batjocoriti familia,Biserica, sI fie scuipati orice fel de valoare

care ne tine impreuni? Unde ne-am pier-dut, de fapt, unitatea sufleteasca cu ceea

ce inseamna celilalt de linga noi? Ce s-a

intimplat in treizeci de ani? Ce cancerne-a cuprins? Ce medicarnenr ne lipseste,

ca si fim impreuni cu clemnitate pe maideparte, apari.torii valorilor care fac dinvietile noastre s[ fie vieti, nu robotizari,nu aresturi la domiciliu, chiar daci nu este

aprobat arestul la domiciliu... inc6!

Constatim in fiecare zi, de fiecare dataca ceea ce am pierdut e, de fapt, aceastS"

1ll0

Pr. Constantin Necula

preventie asupra valorii sufetului pe ca'

re-l avem" $tigi? in povestea Criciunului,Hristos Domnul vine ca si Se intrupeze,

pentru ca niciodati trupul nostru sa nu

fie lipsit de tupul Lui. Ei Se face Tlup,

pentru ca trupul nostru sa se hrineasci

tot timpul cu tupul Lui. Se face SAnge,

pentru ca intotdeauna SAngele Lui si" fie

in singele nostru. De aceea, ci"nd unii vor-

besc despre impirtisirea noastri ca ni;tenecunoscitori vizibili si ne batjocoresc ;icomenteazi, sa Eineti minte: n-au inteles

nirnic din transfuzia de si,nge pe care

Hristos o face inimilor noastre, din aceas-

ti calduri cu care are curajul si ne inti"m-

pine de fiecare data, sa ne stea alituri, sine bucure, sa ne lumineze, si ne diruias-

ci., intr-un fbl sau altul, siguranla nu doar

azilei de rnAine, ci siguranta vesniciei.

Poate de aceea sunt importante seri

currr este cea propusi astazi, prin Farrna-

ciile Sfantul Spiridon, care, ati remarcat, la

parter lucreazil, iar aici, in cel mai amplu

dintre laboratoarele pe care le are la inde-

mtna, incearca sa va spr-rna ci nu contati

doar ca niste cliengi, ci nu suntem doar

consumatori, cI nu suntefi ni;te tipi gi

tipc doar de rnuls cardurile, ci ;i de triitcu cordurile aprinse de un vis care trebuie

sa ne stapineasci si care ne stapaneste de

Impreuna cu Hristos

cele mai multe ori: visul de a ramAne oa-

meni intr-o lume care a pierdut omenia.Nu e nevoie si luim vesta galbena neapa-

rat pe noi - nici Napoleon n-a avut-o si

a cAstigat trei sferturi din Europa -, dar e

nevoie si ne reinventim si si ne reinvatamcu valorile pe care le primim, le preluimo vreme gi apoi le uitam, pAna Ia o vrenlein care pierzi rindurile, reinvatlnd sa le

triim. Aducegi-vi aminte de prima boalicarey-a zguduit mai puternic, fie a dum-neavoastri, fie a cuiva din jur, fie a unuistrain care v-a marcat, intr-un fel sau al-

rul. 1, ineti minte ca, pAna n-ati vizut pe

cineva murind de o boali, nici nu v-atiadus aminte ci aveti un organ intern care

s-ar putea imboinivi de boala respectiva?

PAni. cind n-am vilzut cum sufbra cineva

dintre cei apropiati noua, nici nu ne-am

putut prinde ca poate fi atita suferinta,ci, inainte de a striga urem spitdle, nu ureTlt

catedrale, ar trebui si invatim ci Romi-nia intreagi de fapt e un spital. Un spitalal neatentiei, un spital al mincirii date

peste cap, un spital ai stresului, al umili-rii, al jignirii. un spital al moralei, in care

hogii ajung si ne conduci 9i se si lauda cu

asta si apoi se transformi dintr-odati invictime politice, ei, care au creat politicahogiei. Nu e usor sa triiesti intr-o astfbl

t312