muntii padurea craiului

7/21/2019 muntii padurea craiului

http://slidepdf.com/reader/full/muntii-padurea-craiului 1/14

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara

Ecoturism

Muntii Padurea Craiului

Profesor: Merce Iuliana Student: Kiraly Monica

Anul: III

Specializarea: Agricultura




Mun ii Pădurea Craiuluiț

Introducere

Muntii Apuseni: o regiune departe de a fi obisnuita. !.!!! "m patrati. Peste #!!! de pesteri descoperite pana in pre$ent. Ursi% lupi% rasi inca &aladuind prinintinsele paduri de rasinoase si de foioase. 'iuri repe$i si cascade uluitoare% pesteriimpresionante unele din ele adaposting g&etari din timpuri imemoriale (cel mai mare g&etar subteran din 'omania)*&etarul Scarisoara% vec&i de +,!! ani si avand apro-. #,!!!mc%

platouri carstice ale caror doline% ponoare si i$bucuri sunt pline de farmec si mister. Poieniinsorite% inundate de o flora ce cuprinde multe specii endemice. Catune sau sate tipice de munte in care comunitati traditionale inca p/strea$/ un modde viata autentic si simplu. 0 civili$atie a lemnului% unica. *astronomie traditionala savuroasa si oameni care sunt intotdeauna bucurosi sa le fiti

oaspeti. 1Totul a inceput in !!2% la finalul Proiectului 3ife )Alternative de valorificare a patrimoniului natural al Muntilor Apuseni) cand ne)am gandit la o continuare a lui.Cum prin proiect reali$asem amena4ari de pesteri si alta infrastructura turistica de interes

public% am considerat ca un program de ecoturism ar fi cea mai fericita continuare a proiectului. 5n primavara acelui an am lansat prima versiune a paginii de 6eb)666.apusenie-perience.ro si a inceput aventura % iar asta$i nu facem decat sa o continuam1)Paul 5acobas% directorul programului.

Centrul pentru Arii Prote4ate si 7e$voltare 7urabila (CAP77 0radea gestiona trei programe complementare: Programul Ecoturistic Apuseni E-perience% Programul Arii

Prote4ate si Programul 7e$voltare 7urabila 3ocala. Apuseni E-perience a fost initiat pornind de la o idee simpla: de a oferi cea mai bunae-perienta interpretativa culturala si de turism si de a folosi o afacere responsabila pentru aconserva patrimoniul natural si cultural al Muntilor Apuseni.

Aceasta este misiunea programului iar membrii lui fac totul in acest sens. 5n pre$entApuseni E-perience ofera e-cursii standard si la cerere% drumetie% speoturism% itinerariiculturale% mountainbi"ing% observarea animalelor salbatice si observare de pasari indiferent deanotimp si de gradul de initiere al clientilor.Membrii Apuseni E-perience sunt tineri cu ani buni de e-perienta in turism si g&ida4 montan%speologie% alpinism% respectiv in activitati de conservare si prote4are a naturii si de de$voltare

comunitara.

Membrii Apuseni E-perience impartasesc cunostintele si dragostea lor pentru Muntii Apuseni% pentru istoria% cultura si natura acestora% oferind in acelasi timp oportunitati pentrude$voltarea durabila a comunitatilor din $ona lor.

5n anul !!8% Programul Ecoturistic Apuseni E-perience a fost 1e-tras1 din CAP77 siderulat sub forma unei afaceri ) S.C. Eco Transilvania S.'.3.% cu respectarea tuturor

principiilor si valorilor ecourismului: e-cursii in care preturile pentru servicii si produse suntcele agreate cu furni$orii locali% e-periente educative in care este incura4ata invatarea despre

culturile locale% folosirea de g&i$i si servicii locale% promovarea respectului pentrucomunitatile locale si mediul lor.




Prezentare

Asezarea

Muntii Padurea Craiului ocupa partea de nord)vest a Muntilor Apuseni constituindu)se9ntr)o adevarata peninsula ce se desprinde din corpul central al Apusenilor desfasurata 9ntredepresiunea Vad) Borod si cea a Beiusului.Au o suprafata de apro-imativ 22,! "m. si se 9ncadrea$a din punct de vedere administrativ 9n

partea central)estica a 4udetului Bi&or% ocup9nd o pondere de 2,% ; din suprafata acestuia.'epre$inta $ona montana cea mai apropiata de orasul 0radea (aflat la circa +, "m. deV9rciorog si 8! "m. de Suncuius.Unitatile de relief 9nvecinate sunt :) Depresiunea Vad-Borod ) este situata la nord si se desfasoara 9n lungul Crisului 'epede 9ntreMuntii Plopis si Padurea Craiului .Este o depresiune tip golf 9n care s)au depus formatiunile

neogen)cuaternare (nisipuri% argile% pietrisuri% conglomerate. Partea cea mai cobor<ta orepre$inta lunca Crisului 'epede% iar trecerea spre $onele muntoase se face fie printr)un relief 9n trepte% fie prin pov<rnisuri sau abrupturi calcaroase.) Dealurile Vestice )situate la vest de $ona anali$ata sunt alcatuite din 7ealurile Cordaului%Tasadului% =olodului si constituie din punct de vedere geologic o prelungire spre vest aMuntilor Padurea Craiului. 0satura lor este formata din calcare peste care se suprapundepo$itele permiene . Aceste dealuri au fost 9ncadrate 9n categoria piemonturilor si pre$intadoua trepte de relief: una superioara (>!! )>,! m si alta inferioara (+!!)+,! m fac9ndtrecerea spre C<mpia de Vest.) Depresiunea Beiusului ) este limita sudica% muntii care o 9ncon4oara form9nd un uriasamfiteatru natural: la nord Muntii Padurea Craiului% la est Muntii Bi&or)Vladeasa% iar la sud

Muntii Codru)Moma. Este strabatuta de cursul Crisului ?egru care colectea$a apele venite din$onele muntoase. Pre$inta acelasi aspect de golf ca si 7epresiunea Vadului.) Muntii Vladeasa ) repre$inta continuarea spre est a Muntilor Padurea Craiului. Sunt alcatuitiaproape 9n e-clusivitate din roci vulcanice ce confera reliefului masivitate (vf.Vladeasa ) 2@>m este al doilea din M. Apuseni. Contactul dintre M. Padurea Craiului si Vladesa este pus 9nevidenta prin 9naltimile din estul M. Padurea Craiului alcatuite din roci eruptive.




Relieful

Se pre$inta ca o uriasa platforma% fragmentata de culmi si masive i$olate separate devai ad<nci si platouri carstice. Aceasta platforma este 9nclinata de la est (unde se 9nregistrea$aaltitudinile ma-ime)putin peste 2!!! m spre vest cu altitudini ce scad treptat de la 8!!)@!! m9n $ona centrala la +,!)>!! m 9n nord)vest. naltimile scad deasemenea spre nord si sud spre7epresiunile Vadului si Beiusului. ara nici o 9ndoiala ceea ce confera reliefului Muntilor Padurea Craiului originalitate% inedit si atractivitate este pre$enta rocilor carstificabile% 9nspecial a calcarelor% roci ce ocupa 9n Padurea Craiului cele mai e-tinse suprafete din MuntiiApuseni. Aceste elemente de atractivitate se datorea$a varietatii si spectaculo$itatii formelor de relief ce re$ulta din modelarea calcarului de catre factorii climatici. Este pre$enta aici

aproape toata gama de forme ce iau nastere pe un substrat calcaros: doline% vai carstice cusectoare de c&ei% uvale% lapie$uri% depresiuni carstice% i$bucuri% i$voare carstice% ponoare%drena4e subterane si vaste retele de galerii carstice (pesteri% avene .

Alaturi de calcare 9n structura geologica a acestor munti intra si rocile necarstificabilesi anume: gresiile% conglomeratele% sisturile cristaline si rocile eruptive% Muntii PadureaCraiului fiind prin varietatea rocilor care 9i formea$a un adevarat ba$ar geologic. 7in punctulde vedere al altitudinii acesti munti sunt 9ncadrati 9n categoria muntilor 4osi% altitudinea mediefiind de circa ,!!)8!! m.

Clima

Clima M. Padurea Craiului se 9ncadrea$a 9n climatul 'om<niei care este unul temperatcu influente benefice asupra turismului prin succesiunea de iposta$e ale naturii 9nsotite desc&imbarea de decor de la un se$on la altul. 7in punct de vedere climatic tara noastra se

bucura de interferenta climatelor temperat) oceanice cu cele continentale ceea ce conduce la oatenuare a de$avanta4elor specifice celor doua climate (nebulo$itatea si precipitatiile mari

pentru climatul oceanic si amplitudinile termice mari si valurile de frig caracterisice

climatului continental re$ult9nd un climat moderat favorabil turismului.Climatul M. Padurea Craiului este unul specific muntilor 4osi cu altitudini ce nu

depasesc 2!!! m. Aceasta face ca 9n acest masiv sa nu putem vorbi de o eta4are climaticaspecifica muntilor 9nalti.Temperatura medie anuala este de circa 2!)22 C la 0radea% scade 9n $ona 7l. 0radiei si la

periferia masivului la @)2! C% pentru ca 9n $onele mai 9nalte sa coboare la 8)@ C.Precipitatiile au valori ridicate av9nd 9n vedere altitudinea ating9nd @!!)2!!! mm

anual% umiditate ce se datore$a v<nturilor umede din vest. Perioadele cu umiditate mai ridicatasunt lunile mai si iunie iar iarna 9si face cu adevarat simtita pre$enta abia la sf<rsitul lunii

decembrie si durea$a p<na la 9nceputul lunii martie ceea ce are importanta pentru practicareasporturilor de iarna.




7urata de stralucire a soarelui este de circa 2D!! ore anual% fata de 2!! ore c<t se9nregistrea$a

la 0radea.V<nturile sunt puternic influentate de relieful M. Apuseni cele mai frecvente fiind:

) v<nturile din sud: @%2 ; 9n luna decembrie si 2#; 9n august.) v<nturile din nord:2>%D ; 9n luna martie si @%8 ; 9n luna septembrie) v<nturile din vest: !%+ ; 9n luna octombrie si @%2 ; 9n luna februarie

?ebulo$itatea medie oscilea$a 9ntre valorile de ,%,)8 $ecimi.Valorile minime sunt vara>%@)>%D $ecimi iar cele ma-ime sunt iarna #%,)@%+.Toate aceste valori conturea$a un bioclimat care solicita armonios sistemele organismuluitonifiindu)l% climatul $onei constituindu)se astel 9ntr)un factor terapeutic.5ndicele climato)turistic calculat dupa formula 5SFT),7G, (5. arcas si colab.%2D8@(Sdurata de stralucire a soareluiH TtemperaturaH 7durata precipitatiilor are pentru M.

Padurea Craiului 9n luna iulie valori ridicate cuprinse 9ntre @!)2!! (mai sca$ute 9n est% pentrucomparatie preci$am ca valori mai ridicate pentru tara noastra se 9nregistre$a 9n Baragan si pelitoral unde aceste depasesc valoarea de 2!!.

0 mentiune aparte merita 9n cadrul anali$ei potentialului climato)turistic al acestei$one climatul subteran cu proprietati curative de e-ceptie datorate constantei parametrilor climatici. Astfel 9n P. cu Apa din Valea 3esului unde s)au facut astfel de masuratori s)auobtinut urmatorii parametri: amplitudinea termica anuala de !.@ C% umiditatea relativa aaerului de D>)D# ;% presiunea atmosferica 9ntre 8D!)#!> mm coloana de =g iar vite$av<ntului este de ma-im !.+ mGs. Astfel de valori se regasesc 9n multe alte pesteri sau sectoarede galerii din P.Me$iad% P. Vadu)Crisului% P. Ciur)5$buc etc% nefiind deocamdata valorificatedin punct de vedere terapeutic.

Vegetatia

Asa cum le sugerea$a si denumirea caracteristice pentru acest masiv sunt $onele cu paduri 9ntinse.Acestea se gasesc acum% mai ales 9n partea central) vestica si cea sud) estica%dar 9n trecut suprafetele 9mpadurite erau mult mai e-tinse dar odata e-ploatate acestea nu s)aurefacut substratul calcaros nefiind favorabil regenerarii padurii% deoarece apa se infiltrea$a

foarte rapid.Padurile ocupa 9n 4udetul Bi&or o suprafata de 2@, >2D &a% adica ,%8 ; din total. 7in

acest total circa 8! !!! &a apartin M. Padurea Craiului. Cifrele nu sunt e-acte deoarecesuprafata ocolelor silvice (0.S Beius% 0.S. 7obresti% 0.S 'emeti% 0.S Alesd nu se suprapunee-act peste cea a M. Padurea Craiului% incul$9nd si unele teritorii 9nvecinate.

Suprafetele 9mpadurite din M. Padurea Craiului ocupa o suprafata de , 2! &a siaceasta daca ne referim doar la suprafetele calcaroase% ocup9nd circa ,D ; din totalulsuprafetelor acoperite cu calcare (>, "m. Toate cifrele de mai 4os se refera doar la acestesuprafete.7atorita altitudinii reduse a acestor munti eta4area vegetatiei pe verticala este mai

putin evidentiata. Se 9nt<lnesc totusi conturate trei eta4e de vegetatie:




)eta4ul cvercineelor: caracteri$ea$a $onele carstice 4oase >!!) 8!! m altitudine si $onele decontact ale acestora cu celelate specii. Speciile dominante sunt cerul si gorunul cu de$voltaremai e-tinsa 9n vestul M. Padurea Craiului% pe vaile Vida si Topa.)eta4ul fagului: are cea mai larga e-tensiune. 0cupa cca. ,! ; din totalul suprafetelor calcaroase 9mpadurite din M. Padurea Craiului (22 888 &a. agete compacte se 9nt9lnesc 9ncentrul si estul masivului.)eta4ul rasinoaselor: ocupa cam 2! ; din total si sunt 9n mare parte re$ultatul interventieiomului% 9n mod natural aceste specii cresc9nd doar 9n estul acestei grupe muntoase unde

beneficia$a de un climat mai racoros.Alaturi de aceste specii se mai 9nt<lnesc pe suprafete reduse p<lcuri de castan salbatic(castanea silva% carpen (carpinus betulus% mesteacan (betula verucosa. 7intre arbusti mairasp<nditi sunt cornul% porumbarul cu g&impi si alunul.Pentru cei ce vor sa se bucure de spectacolul oferit de aceste paduri% anotimpul cel mai indicateste toamna% dupa caderea frun$elor% c<nd acestea formea$a un mo$aic de culori 9nc<ntator.

7intre padurile acestor munti recomandam padurea de conifere Sclavul)Ples situata pe platoul cu acelasi nume 9ntre vaile Videi si Albioarei% una dintre padurile de conifere cele maispectaculoase ale M. Apuseni. 3a nord de localitatea 7obresti la o altitudine de >!!),!! m segaseste o plantatie de castani comestibili.

Ionele 9mpadurite alternea$a cu cele despadurite cu pa4isti 9nflorite multicolor% cuf<nete sau cu culturi agricole. Aceste $one sunt locali$ate de regula pe platourile carstice sau9n depresiunile de captare carstica 9n apropierea localitatilor pe care acestea le ga$duiesc: 2!=otare% Tomnatic% 7amis% Calatea% Ponoare.ructele de padure ce pot fi gasite mai ales 9n $onele necarstificabile pe coastele despadurite

sunt $meura% murele si fragutele.7intre speciile mai rare amintim lotusul (nimp&aea lotus var. t&ermalis care supravietuieste9n 3. Petea (Baile 2 Mai% relict tertiar care este amenintat cu disparitia.

n Valea 5adului ('emeti% com. Bul$ se gaseste o re$ervatie naturala de liliac carpatin(iorgovan)sJringa 4osi"aea% specie endemica 9n Carpati. 0 alta re$ervatie este cea comple-a a7efileului Crisului de la Vadu)Crisului% a carei importanta floristica nu este de loc negi4abila%aici regasindu)se peste 2,!! de specii vegetale dintre care mai bine de 4umatate speciisuperioare dintre cele mai valoroase fiind: g&impele (ruscus aculeatus% laleaua pestrita(fritillaria tenella% deditei (pulsatilla montana% migdalul pitic (amigdalus mana.




Fauna

Pre$enta unor 9ntinse suprafete acoperite cu paduri favori$ea$a e-istenta a numeroasespecii de animale salbatice% unele de interes cinegetic. 7intre speciile mai rare 9n masivamintim lupul si ursul semnalate 9n centrul si estul masivului. Sunt pre$ente 9n sc&imb alte

animale de valoare cinegetica: iepurele% vulpea cerbul% mistretul. 7intre raritati amintim vidrasemnalata 9n 7efileul Crisului 'epede.

n apele repe$i de munte si 9n lacurile masivului (Crisul 'epede% Valea 5adului% ValeaTopa% Valea Bratcutei% 3.3esu% Ac. Tileagd traiesc specii ca pastravul indigen% pastravulcurcubeu% mreana% cleanul% lipanul. 5nteresanta este si pre$enta racilor 9n Valea Mnierei% careare un parcurs suteran de c<tiva "m imposibil de parcurs spre amonte de catre raci. Se pare castramosii acestor vietuitoare au populat valea 9nainte de subterani$area acesteia.Avifauna este si aceasta pre$enta printr)un numar foarte mare de specii: bu&a (bubo)bubo%corbul (corvus cora-% ierunca (tetrastes bonasia% uliul% fa$anul% cucul etc.7oar 9n 7efileul de

la Vadu )Crisului traiesc cca #! de specii mai rare fiind: soimul r<ndunelelor% fluturasul dest<nca% presura de st<nca% mierla de piatra% fluierarul de munte% uliul pasarar% etc.0 mentiune aparte merita fauna cavernicola a masivului cercetata amanuntit c&ar de

9ntemeietorul biospeologiei Emil 'acovita.auna subterana acvatica este repre$entata prin: Turbelariate (viermi plati% Pestera de

la Vadu)Crisului% Ar&ianelide (relicte tertiare% 0ligoc&ete (>! de specii si subspecii% ?ematode (>, de specii si subspecii% *astropode (moluste de apa dulce% 3amelibranc&iate%Baltinelacee (cel mai primitiv ordin de crustacee% 0stracode (crustacee% 2> specii%Cladocere% Copepode% 5$opode% Amfipode (crustacee% =idracarieni (foarte diversificat% #D despecii% Tardigrade (rar intilnite

auna subterana terestra cuprinde pina in acest moment 2!# specii : 0ligoc&ete%*asteropode% 5$opode% Pseudoscorpioni% 0pilionide% Araneide (paian4eni% de specii %C&ilopode% 7iplopode (miriapode% Colembole (, de specii% Tric&optere (, specii%Coleoptere (8 de specii. C&iropterele (liliecii sunt repre$entate de 2D specii (din totalul de+2 de specii identificate in tara noastra. Cele mai frecvent intilnite specii sunt MJotis MJotis%'&inolop&us ferrumeKuinum% '&inolop&us &ipposiderossi si Miniopterus sc&reibersii iar celemai abundente sunt MJotis MJotis% MJotis BlJt&ii% '&inolop&us ferrumeKuinum siMiniopterus sc&reibersii.




Pesteri reprezentatie pentru Muntii Padurea Craiului

!" P" cu Apa de la #ulz

Este situata 9n ba$inul inferior al v. 5adului si repre$inta e-urgenta apelor din Pestera) ponor Sancuta si din 7epres. carstica Ponoare ce alcatuiesc unul dintre cele maiimpresionante sisteme carstice din M. Padurea Craiului. Este vi$itabila actualmente pe odistanta de 22#! m dar dincolo de sifonul nr. (terminal au fost e-plorati >., "m de galerii

bogat concretionate. Sectorul vi$itabil este sarac 9n astfel de frumuseti% impresion9nd 9nsa princurgerea salbatica a r<ului subteran (9nsotit de cascade% marmite% meandre% prin sobrietate sigrandoare. Pre$inta un potential de po$itie favorabil aproape de soseaua (viitoare a-aturistica Bul$)St<na de Vale.

$" P" de la Fata Apei

Este ase$ata pe cursul mi4lociu al v. 5adului 9n ra$a satului 'emeti (com. Bul$ la ba$aunui perete calcaros (Peretele Cornilor. Are dimensiuni modeste (+,! m si un potential deatractivitate redus la scurgerile parietale ce caracteri$ea$a prima parte a pesterii si la sectorulactiv unde domina formele de ero$iune si coro$iune (niveluri de ero$iune% polite.Atractivitatea este sporita 9n se$onul rece de frumoase stalactite si stalagmite de g&eata ce seformea$a iarna 9n $ona intrarii.Atuul principal al pesterii este po$itia favorabila pe drumul ceuneste com. Bul$ de St<na de Vale.




%" P" cu Apa din Valea &esului

Este cea mai apropiata pestera semnificativa din punct de vedere turistic de Motelul3esu amplasat 9n apropierea bara4ului omonim. 7in punct de vedere morfologic pestera

pre$inta doua sectoare: primul este dominat de neobisnuita ori$intalitate a tavanului ce

confera parca siguranta% cu meandrarile prin patul de aluviuni ale vaii subterane% iar cel de) aldoilea de un aspect &aotic cu numeroase prabusiri% &ornuri gigantice dar si de frumoasespeleoteme. Are o lungime de 2D, m. 3a atributele turistice de mai sus se mai adauga siclimatul subteran de o remarcabila constanta cu amplitudini termice anuale de ma-im !.@ C%cu amplitudini ale umiditatii relative a aerului de + ; si o ioni$are puternica a aerului toateacestea conferind pesterii valente curative deosebite.

'" P" Ponoras

Este situata 9n nordul depresiunii cu acelasi nume si este drenata de cursul de apa ce se

infiltrea$a 9n subteran dupa ce strabate depresiunea. Este cursul de apa care dupa ce strabateuna din pesterile cele mai bogat 9mpodobite din acesti munti iese din nou la suprafata printr)un i$buc la fel de frumos: 5$bucul Bratcanilor. Pentru a nu face o risipa% deloc inutila deepitete% vom descrie pestera enumer9nd succesiunea de sali cu denumirile lor asa cum le)audat cei care au intrat pentru prima data 9n aceasta pestera: prima este Sala Mamut% denumirece vorbeste de dimensiunile acesteia% urmea$a Sala otografiilor% Sala Ba$inelor% SalaPrabusirilor% Sala etitei% Sala Paradis% *aleria 13a Bai1% 13a Cascade1% Sala Mare% toateaceste denumiri venind sa sugere$e varietatea formelor ce se succed pe o lungime totala de

peste 8 "m.

(" P" Moanei

Se desc&ide 9n versantul drept al Vaii 3uncilor (cum este denumita Valea Misidului 9n ba$inul superior. A 9nceput sa fie cercetata 9nca din primele decenii ale secolului nostru. Areo de$voltare de peste 2!! m lungime pe care se apare o mare varietate de speleoteme.Caracteristice acestei pesteri sunt 9nsa cascadele de calcar depuse pe planseu de catre apa acarei albie s)a 9naltat odata cu depunerea carbonatului% precum si 1macaroanele 1 acelestalactite tubulare lungi uneori aproape de m si cu o latime de ordinul milimetrilor. 7in

pacate cunoasterea timpurie% lipsa masurilor de protectie (limitate la str<mtorile naturale si

numarul mare de vi$itatori si)au pus amprenta asupra resurselor atractive stirbindu)levaloarea. 7e mentionat este si descoperirea pe una din terasele de la intrarea 9n pestera a patruvase de ceramica% din care doua 9nalte de 8! cm si doua mai mici% apartin9nd culturii deCotofeni (!!! 9.=r..

)" P" *ngurului

Este amplasata 9n marele meandru 9ncatusat pe care 9l face Crisul 'epede 9ntrelocalitatile Balnaca si Suncuius. 'esursele atractive ale pesterii% lunga de peste ,!! m suntcavernamentul grandios cu portalul 9nalt de +! si lat de ! m% vestigii ar&eologice% sala deintrare lunga de 2>8 m urmati de alti +,! m cu o morfologie austera% cu prabusiri de blocuri.




Pestera a fost amena4ata si electrificata in cadrul programului 3ife si este vi$itabila pe olungime de circa !! m.

+" P" V,ntului

Este situata 9n apropiere de localitatea Suncuius 9n versantul st<ng al Crisului 'epede%deasupra Poienii r<nturii si repre$inta simbolul lumii endocarstice a M. Padurea Craiului sitotodata pestera cea mai lunga (cu cea mai mare de$voltare din 'om<nia (cu peste >@ "m degalerii cartate p<na 9n pre$ent)2DDD. Pre$inta un potential turistic remarcabil cei aproape ,!"m de galerii ga$duind% dupa cum era de asteptat% aproape 9ntreaga paleta de forme re$ultate9n urma proceselor fi$ice% c&imice si tectonice. Coro$iunea si ero$iunea au generat elementemorfologice cu totul aparte nu numai la nivelul tarii noastre dar si la nivel european cum suntMeandrele 'acovita% 1=ipodromul1% Sala 1Metalul1. E-ista $one cu prabusiri masive% conuride dar<maturi% iar la polul opus se gasesc salile si galeriile bogat concretionate: SalaPodoabelor% *aleria 'osie% *aleria Alba% *aleria 1# ?oiembrie1.

'egasim 9n galeriile acestei pesteri at<t speleotemele 9nt<lnite de obicei 9n pesteri:stalactite% stalagmite% scurgeri parietale% dar si unele foarte rare cum sunt: ant&oditele%oup&olitele% perlele de caverna. 3a toate acestea pentru a 9ntregi si contura obiectiv peisa4ul subteran trebuie sa maiadaugam lacurile% cascadele subterane% &ornurile% puturile si sifoanele. 0 problema ce seridica este dispersia atractiilor turistice pe distante mari% greu de cuprins si valorificat la cotema-ime 9ntr)un circuit turistic.

-" P" Vadu.Crisului

'epre$inta e-urgenta sistemului carstic P. Batr<nului) P. Vadu)Crisului si esteamplasata 9n 7efileul Crisului 'epede. Este pestera cea mai importanta din defileu si estecunoscuta si prin cascada pe care o formea$a apele abia iesite din pestera% pravalindu)se 9nCrisul 'epede. Are o lungime de 2,2! m. A fost descoperita si vi$itata 9nca din anul 2D!+ si la foarte scurt timp dupadescoperire este amena4ata pentru vi$itare cu podete si scari din lemn fiind astfel una din

primele pesteri amena4ate din 'om<nia. Un alt fapt demn de preci$at este ca odata cudesc&iderea pesterii pentru vi$itare ce a avut loc 9n anul 2D!, este publicat% prin gri4a luiC$aran *Jula si primul g&id turistic al pesterii ce cuprindea o descriere detaliata a partii

vi$itabile 9nsotita de o remarcabila sc&ita. A fost apoi reamena4ata dupa 2D>@ de 0rgani$atia pentru turism din cadrul Consiliului *eneral al Sindicatelor% oca$ie cu care se 9ncearca siintroducerea iluminatului electric. n anul 2D8D este din nou reamena4ata (de Mu$eul TariiCrisurilor) 0radea si electrificata pe o distanta de ,!! m% fiind a doua pestera electrificata din'om<nia% instalatie care 9n 2D#D 9nca functiona dar 9n 2D@> era de4a defecta. Aceasta pestera este un e-emplu pentru impactul negativ al omului asupra mediuluisubteran si pentru valorificarea neeconomica a resurselor atractive e-istente. Pestera era ladescoperirea ei 9n anul 2D!+ una din cele mai frumoase din Europa si avea una din faunelecavernicole cele mai bogate din tara. n pre$ent nici una din cele doua afirmatii nu mai are

valabilitate e-ploatarea necontrolata si neorgani$ata% 9ndeosebi din ultimele doua deceniiduc9nd at<t la distrugera celei mai mari parti a speleotemelor (care puteau fi distruse% la




!!" P" Igrita

Se desc&ide 9n abruptul nordic ce separa M. Padurea Craiului de 7epresiunea Vadului9n apropiere de localitatea Pestere (com. Astileu. Perioada lunga scursa de la prima eie-plorare si numarul mare de vi$itatori au condus si aici la o deteriorare a potentialului

atractiv.5nteresul turistic nu se regaseste din aceste cau$e 9n formatiunile pre$ente ci 9n

vestigiile de ordin paleontologic si mai ales ar&eologic descoperite aici de catre celebrular&eolog france$ =enri Breuil invitat aici de Emil 'acovita. Aceste vestigii demonstrea$ae-istenta 9n $ona a unei culturi asemanatoare cu cea aurignaciana. 3a acestea se adaugalabirintul freatic din $ona intrarii% dimensiunile uriase ale Salii 0aselor din e-tremitatea finalaa pesterii lunga de @+@ m si numeroasele oseminte apartin9nd ursului de caverna (ursusspaeleus.

!$" Aenul #etfia

Se gaseste 9ntre statiunile Baile eli- si Baile 2 Mai% 9n 7l. Somleului (+>8 m aceastaapropiere fiind si cea care)i confera un potential turistic important% amena4area ei viitoare vacontribui astfel la diversificarea posibilitatilor de recreare pentru turistii celor doua statiuni.Este alcatuita dintr)un put L pic de ,> m ce debusea$a 9ntr)o sala de mari dimensiuni(+,G2@G! m continuata cu doua galerii descendente% 9n total 8> m si o denivelare totala de@, m.

!%" P" 2soi

Este locali$ata 9n Valea Poieni (9n ba$inul superior al Vaii Topa 9n vecinatateadrumului forestier ce leaga localitatea V<rciorog de drumul Alesd)Beius. Este prin potentialulturistic cea mai importanta pestera din partea de nord) vest a M.Padurea Craiului. Pestera are9n total peste > "m dar $ona de interes turistic se suprapune labirintului si salilor din $onaintrarii. Aceasta parte a pesterii are ca si trasaturi specifice salile de mari dimensiuni (SalaMare) +#G+2G2 m% Sala Mi4locie)+G2DG2# m dar si sali bogat 9mpodobite cu scurgeristalagmitice% baldac&ine% coloane de calcit% gururi si ceea ce este simbolul acestei pesteri Sala

Padurii mpietrite% denumita astfel datorita stalagmitelor lum<nare cu 9naltimi de )> m printrecare turistul se rataceste ca 9ntr)o padure.

!'" P" Cu3lesului

Apartine din punct de vedere al ase$arii Vaii Bla4ului% afluent de dreapta al Vaii Vida.Este cunoscuta de la mi4locul secolului 2D% dar datorita ase$arii sale i$olate si construirii unui$id la intrare care au limitat accesul 9n interior% bogatiile sale sunt 9nca bine conservate. Are olungime de apro-imativ >+! m dispusi 9n doua galerii ori$ontale cu lungimi apro-imativegale. Atributele de frumusete constau 9n spatialitatea si ori$ontalitatea galeriilor% bogataconcretionare cu curgeri parietale% stalactite% stalagmite% coloane gururi denumirile fiind si aicisugestive: Claia de 9n% Amvonul% Palmierul% Sala *ururilor.




!(" P" Ciur.Iz3uc

Apartine sistemului carstic Pon. Tinoasa% P.Ciur) 5$buc% P. Ciur Ponor% 5$b. Toplita de

'osia ce se de$volta 9n Platoul 'uncuri (la nord de localitatea 'osia. 'euneste pe o lungimede 2!+! m at<t elemente atractive morfologice% c<t si paleontologice si ar&eologice. n primacategorie intra depunerile calcitice de tipul gururilor (Sala *ururilor% si cristalictitelor dearagonit (*aleria Aragonitei% galeria activa si salile de mari dimensiuni (Sala Pasilor. n ce

priveste vestigiile paleontologice si ar&eologice e-trem de valoroase acestea sunt repre$entatede cele aproape !! urme de pasi apartin9nd dupa cercetarile specialistilor unei familii(barbat% femeie% copil% care a trecut prin Sala Pasilor acum cca 2)2,!!! ani. Acestor urme lise adauga figurina umana gravata pe un canin de ursus spaeleus decoperita aici sinumeroasele resturi ale aceluiasi animal disparut din fauna terestra acum 2!) 2!!! de ani%

pre$ente 9ndeosebi 9n *aleria Ursilor.

!)" P" Ciur. Ponor

Apartine aceluiasi sistem carsic al Platoului 'uncuri fiind prin cei peste "m degalerii una din aventurile impresionante ale speologiei rom<nesti% cursul subteran fiind

parcurs integral% cu a4utorul ec&ipamentului de scufundare fiind depasite cele opt sifoane din*aleria Sifoanelor. 'egasim si 9n aceasta pestera acea varietate a formelor caracterisicamarilor retele subterane: forme de coro$iune si ero$iune: nivele de ero$iune% marmite%cascade% coridoare meandrate% o bogata morfologie de detaliu. ormele de picurare si

prelingere sunt si acestea pre$ente 9n alternanta cu galeriile freatice. 0 amprenta deosebita

asupra vi$itatorului (sau mai bine $is a e-ploratorului 9si pune si grandoarea si sobrietateasalilor gigantice cu prabusiri masive si aspect &aotic: Sala Mare% Sala Paragina.

!+" P" #onc4ii

Se de$volta 9n Platoul arcu situat 9ntre vaile 3a$urilor si Stea$elor% afluenti ai Vaii'osia la capatul unei mici vai oarbe ce drenea$a acest platou. 7enumirile salilor ce o compunsunt si 9n acest ca$ deosebit de sugestive: Sala Ba$inelor% Sala Coloanei% Sala =aotica% SalaCatedralei%Sala Suspendata% Sala Prabusirilor. Acestea sunt rasp<ndite aproape uniform pe cei+!! m ai pesterii dar pentru a le strabate pe toate este necesara parcurgerea unor galerii de

legatura 9nguste% argiloase% cu multe st<mtori si c&iar trecerea unor amenintatoare sifoane ceeace a facut ca pestera sa fie etic&etata ca un 1paradis ridicat pe un soclu pag<n1.

!-" P" Meziad

Este alaturi de P. Vadu)Crisului cea mai cunoscuta si vi$itata pestera din M. PadureaCraiului. A fost vi$itata 9nca din 2@8+ de catre cunoscutul geograf A. Sc&midl care 9ntocmestecu aceasta oca$ie si o prima sc&ita a 22,! m de galerii ale pesterii. Se gaseste la c<tiva "m deloclitatea careia 9i poarta numele pe Valea Pesterii% un afluent al Vaii Me$iadului. Esterecunoscuta pentru spatialitatea sallilor% 9ncep9nd c&iar de la portalul imens galeriile

mentin9ndu)se constant la dimensiuni de !)+! m latime si 2,)! m 9naltime. Se remarca si pre$enta 9n cantitati uriase a ramasitelor ursului de pestera (Sala 0aselor.




Cu toate aceste atribute care pledea$a pentru o amena4are corespun$atoare unui flu-turistic ridicat P. Me$iad nu a cunoscut dec<t o amena4are partiala aceasta conduc9nd la unflu- turistic redus (cca 22!!! vi$itatori anual c<t si la distrugerea unor frumuseti ale pesterii:depunerea fumului pe galeriile pesterii% distrugerea unor formatiuni.

!/" P" Cornilor

Este locali$ata 9n ba$inul Vaii 7raguestilor din partea de sud)est a M. PadureaCraiului. nt<lnim 9n acest labirint subteran de peste 2! "m de$voltare ca si 9n multe dincelelalte pesteri anali$ate o coplementaritate a atractiilor. ormele de ero$iune)coro$iune(marmite% &ieroglife% niveluri de ero$iune% meandre adaug9ndu)se concretiunilor (&elictite%cristalictite% domuri% coloane% scurgeri parietale. =ornurile si pragurile cu cacade fac trecereade la un nivel la altul iar galeriile 9nguste (*aleria de Acces% *aleria Meandrelor lasa treptat

locul celor de mari dimensiuni (Sala Sepia% Sala Pagodei% *aleria Cascadelor% *aleria cu ?isip iar amprentele plantare ale ursului de pestera din *aleria Urmelor vin sa 9ntregeasca peisa4ul.

muntii padurea craiului

Documents