multiculturalismul - o punte de legåturå çi înÆelegere între oameni 171... · 2015-12-06 ·...

Serie nouå, nr. 171-172 / iulie 2010

Adunarea Generalã a Organizaþiei NaþiunilorUnite a proclamat anul 2010 ca fiind Anul inter-naþional al apropierii între culturi, desemnândUNESCO pentru a juca rolul principal în activi -tãþile dedicate sãrbãtoririi lui, valorificând astfelvasta experienþã - de peste 60 de ani - a acesteiorganizaþii. Obiectivul principal este acela de areliefa beneficiile diversitãþii culturale, prin confir-marea importanþei transferurilor ºi schimburilorconstante între culturi, precum ºi legãturile fortifi-cate în materie de-a lungul vremii. Acest obiectivimplicã integrarea principiilor dialogului ºi acunoaºterii reciproce în toate domeniile, în specialîn culturã, educaþie, ºtiinþã ºi comunicare.

Succesul Anului Internaþional depinde în maremãsurã de acceptarea principiului cardinal al dem-nitãþii egale, al respectului reciproc, precum ºi alconsolidãrii cooperãrii pentru o pace durabilã.Patru mari teme de acþiune au fost identificate:promovarea cunoaºterii reciproce a diversitãþii cul-

turale, etnice, lingvistice ºi religioase; construireaunui cadru de valori comune; consolidarea edu-caþiei de calitate ºi a competenþelor interculturale;promovarea dialogului în vederea dezvoltãrii dura-bile.

România înþelege importanþa dialogului inter-cultural, mai ales în condiþiile de astãzi, ºi îºipropu ne sã-ºi foloseascã experienþa acumulatã îngestionarea democraticã a diversitãþii culturale,pentru a contribui la rezolvarea problemelor deaceastã naturã la nivel internaþional. În acest sens,în perioada 1- 4 iulie a.c., la Bucureºti, a avut loco reuniune internaþionalã în cadrul cãreia s-a dis-cutat, printre altele, problema multiculturalismu-lui. Evenimentul a fost organizat de Departamentulpentru Relaþii Interetnice în colaborare cu Mi -nisterul Culturii ºi Cultelor, Comisia Naþionalã aRomâniei pentru UNESCO ºi Federaþia Românã aAsociaþiilor, Centrelor ºi Cluburilor UNESCO.

Din dezbateri a reieºit faptul cã multiculturalis-mul este un fenomen ce poate fi exprimat în maimulte spaþii culturale. Participanþii la reuniune auvorbit despre rolul important al acestui fenomen înetapa actualã. S-a arãtat cã, în construcþia identi tã -þii sociale, multiculturalismul se opune strategiiloromogenizante ale modernitãþii, punând accentul pediferenþe ºi pe diversitate. Ideologia multicultura -lismului îºi propune ajutarea comunitãþilor însusþinerea culturilor lor diferite. Acest lucru, însã,nu înseamnã cã multiculturalismul se opuneschim bãrii; el recunoaºte cã schimbarea în lumeacon temporanã este inevitabilã, deci scopul acestei

politici nu este conservarea culturilor în starea lorprimarã. Multiculturalismul solicitã respect ºiapreciere din partea grupurilor pentru alte culturidin societate, pretinde toleranþa unei comunitãþifaþã de o altã comunitate. În condiþiile de astãzi,multiculturalismul are menirea de a oferi un cadrude afirmare pentru identitãþile de grup. El are învedere atât pãstrarea ºi dezvoltarea moºtenirii cul-turale a unei comunitãþi, cât ºi respectul acesteiapentru alte culturi, adicã recunoaºterea pluralismu-lui valorilor culturale. În felul acesta, membriisocietãþii participã la o culturã comunã, dar în ace -laºi timp împãrtãºesc o serie de practici particu-lare. În acest caz, identitãþile culturale nu intrã înconflict cu cultura dominantã, libertatea grupurilorculturale în conservarea identitãþii proprii fiindasiguratã de statul de drept. Multiculturalismulpare sã rãspundã necesitãþilor unei lumi în schim-bare, în care exprimarea diverselor identitãþicapãtã forma unor rãspunsuri în faþa provocãrilor

aduse atât de statul naþional, cât ºi de sfera trans n a -þionalã ºi globalã.

În concepþia Uniunii Europene, promovareamulticulturalismului este o cale excelentã de a-iapropia pe cetãþenii ei, deoarece descoperirea unorculturi noi duce, întotdeauna, la o mai bunã înþe -legere.

România constituie un exemplu de bunã prac-ticã pe plan regional, european ºi internaþional înprivinþa dialogului intercultural. Aflatã într-unspaþiu geografic de confluenþã, þara noastrã a de -venit locul de întâlnire al mai multor tradiþii cul-turale. Favorizaþi de caracterul tolerant ºi deschisal poporului român, reprezentanþii diverselor cul-turi ºi etnii s-au putut manifesta aici în libertate,contribuind la deschiderea culturii române cãtrevalorile universale ºi la construirea ºi modelareacaracterului european al acesteia. De aceea, cul-tura românã oferã un exemplu concret de realizarea „unitãþii în diversitate“, prin modul în care aºtiut sã asimileze valorile culturale europene ºinoneu ro pene, pãstrându-ºi, în acelaºi timp, pro -prii le va lori, identitatea specificã. În zilele noas-tre, diver sita tea culturalã capãtã noi dimensiuni,prin integrarea þãrii noastre în Uniunea Europeanãºi sub efectele globalizãrii.

Aceste aspecte fac din spaþiul românesc o zonãde dialog intercultural, un mediu privilegiat dedezbateri ºi acþiuni menite sã cultive reconciliereaîntre culturi. Mai mult decât atât, dupã evoluþiiledemocratice care au avut loc în ultimele douã de -ce nii, putem afirma cã România este un spaþiu în

care toate comunitãþile colaboreazã, sunt creatoarede noi valori ºi contribuie la progresul societãþiiromâneºti actuale.

Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) îºipropune sã iniþieze proiecte ºi acþiuni noi vizândpromovarea multiculturalismului, a dialogului in -ter cultural, a conlucrãrii dintre comunitãþile et nicela nivel regional ºi în relaþiile internaþionale.

La reuniunea internaþionalã desfãºuratã laBucureºti, au fost prezentate douã exemple de pro -iecte ale UUR, deja realizate, care s-au înscris îndomeniul multiculturalismului.

Primul proiect, Festivalul interetnic „Conv ie -þuiri“, aflat la cea de-a XVII-a ediþie, se desfãºoarãan de an în judeþul Suceava, unde alãturi de popu -la þia majoritarã româneascã convieþuiesc, într-operfectã înþelegere, ucraineni, polonezi, ruºi-lipo -veni, germani, rromi, italieni º.a.

Toate etniile, în costumaþie specificã, etaleazãpublicului o parte din bogãþia ºi frumuseþea fol-

clorului propriu. Deºi vorbesc limbi diferite, for-maþiile artistice ale etniilor urcã pe scenã ºi, prinintermediul cântecului ºi dansului, intrã într-undia log intercultural. Festivalul interetnic „Convi e -þuiri“ constituie un cadru adecvat pentru promo va -rea diversitãþii valorilor culturale ale mino ri tãþilornaþionale din judeþul Suceava. El faciliteazãcunoaºterea acestor valori de cãtre publicul larg,inclusiv cel românesc, interesat tot mai mult deaceastã manifestare.

Cel de-al doilea proiect, intitulat Tabãra Inter -naþionalã de Picturã „Bucovina - trecut, pre zentºi viitor“ (ediþia a V-a), promoveazã, de aseme-nea, multiculturalismul. Ultima ediþie a Taberei,desfãºuratã în perioada 1-12 iulie a.c., a reunit 12artiºti plastici, majoritatea profesioniºti, din 5 þãrieuropene (Ucraina, Slovacia, Cehia, Lituania ºiRomânia), unii dintre ei reprezentanþi ai mino -ritãþilor naþionale din România. Fiecare pictor aavut obligaþia artisticã de a lãsa filialei Suceava aUUR câte 4 tablouri. 12 pictori partici panþi - 12stiluri ºi moduri de a privi natura înconjurãtoare,peisajul bucovinean. La sfârºitul Ta b e rei, a fostorganizatã o expoziþie la Muzeul Obice iurilorPopulare din Bucovina din Gura Humo rului, careva deveni itinerantã.

Ambele proiecte constituie o dovadã a faptuluicã multiculturalismul poate fi o punte ºi nu o barie -rã, ºi cã suntem apþi sã împãrtãºim valori comunecare ne pot ajuta sã depãºim diferenþele ce existãîntre oameni.

Ion ROBCIUC

Multiculturalismul - o punte de legåturå çi înÆelegere între oameni

Curierul UCRAINEAN2

Între 22 ºi 25 martie 2010, la Lviv, înUcraina, a avut loc al III-lea Congres Inter -naþional al Diasporei Ucrainene, sub genericul„Diaspora ca factor de afirmare a statului ucrai -nean în comunitatea internaþionalã: di men siu -nea actualã, proiecþia în viitor“.

Iniþiatorul evenimentului, în mod tradiþional,este Institutul Internaþional de Educaþie, Cul tu -rã ºi Relaþii cu Diaspora din cadrul Uni versitãþiiPolitehnice din Lviv. La Congres au fostprezenþi peste 400 de reprezentanþi din 28 deþãri ºi din toate regiunile Ucrainei.

Au participat personalitãþi notabile, expo-nenþi ai ucrainenilor din întreaga lume: EvhenCioliy - preºedintele Congresului Mondial alUcrainenilor, Jaroslava Hartyányi - preºedintaCongresului European al Ucrainenilor, Mariaªkambara - preºedinta Federaþiei Mondiale aOrganizaþiilor Ucrainene de Femei,, ºi OlehZarubinskyi - preºedintele Comisiei pentrudrepturile omului, minoritãþi naþionale ºi rela þiiinternaþionale, Petro Pysarciuk ºi Iuri Hnat -kevyci - deputaþi în parlamentul ucrainean,Terezia Iaþeniuc - preºedinta Consiliului deSupraveghere a Fondului „Open Ukraina“ ºialþii.

Din partea Uniunii Ucrainenilor din Ro -mânia la Congres au luat parte deputatul ªtefanBuciuta - preºedintele UUR, Iaroslava Colotelo- consilier superior la Direcþia de Relaþii

Internaþionale ºi Relaþii Interetnice din cadrulMinisterului Culturii ºi Cultelor, Mihai Traista- secretar de redacþie al revistei „Naº holos“ ºiPaul Ro ma niuc - profesor de limba ucraineanãla ªcoala Generalã din Rona de Sus, judeþulMa ra mureº.

Cu o zi înainte de începerea Congresului,marþi 22 iunie, orele 18.00, la Muzeul Arhi -tecturii Populare „Dumbrava lui ªev cenko“, aavut loc ceremonia de deschidere ºi sfinþire aLivezii comunitãþii internaþionale ucrainene.

Aceastã livadã a fostplantatã în aprilie 2010de cãtre studenþi dinLviv ºi reprezentanþidin alte þãri. Toate cele45 de rãsaduri de pomifructiferi - meri, viºiniºi cireºi - s-au prins, ºiacesta este un semnbun. Aceastã livadã adevenit un simbol aluni tãþii spirituale aucrai nenilor din întrea-ga lume.

Dupã ceremonia desfinþire a livezii, repre -

zentanþii fiecãrei þãri au legat de pomii, lângãcare erau puse tãbliþele inscripþionate cu denu-mirile þãrilor, panglici cu simbolurile þãrii încare trãiesc.

Am avut deosebita onoare de a lega panglicatricolorã de un viºin tinerel, lângã care era pusão tãbliþã pe care scria: „Pomul ucrainenilor dinRomânia“. A doua zi, Iaroslav Tabinskyi relataîn ziarul „Silski visti“: „Iatã ºi pomul meu! - aexclamat cu bucurie scriitorul ºi jurnalistulucrainean din România, Mihai Traista. Sper caanul viitor, când voi veni la Lviv, sã gust viºinedin el“.

Deschiderea oficialã a Congresului a avutloc miercuri, 23 iunie, la Teatrul Naþional „So -lo mia Kruºelnyþka“ din Lviv.

Delegaþia UUR a participat activ la lucrãri.Dna Iaroslava Colotelo a prezidat prima secþiea Congresului: „Strategia ºi modelele conlucrã -rii Ucrainei cu Diaspora“. De asemenea, Dom -nia Sa a susþinut o foarte interesantã expuneredespre felul cum sunt vãzuþi ucrainenii dinRomânia de cãtre publicaþiile din Ucraina.

Eu am avut onoarea sã particip la cea de-adoua secþie a Congresului: „Pãstrarea identitãþiinaþionale a ucrainenilor din Diaspora“, curefera tul intitulat: „Rolul publicaþiilor UUR înpãstrarea identitãþii naþionale a ucrainenilor dinRomânia“. Publicul prezent a salutat prinaplauze cãlduroase publicaþiile UUR, dar maiales volumul „Cobzarul“ de Taras ªevcenko,editat de UUR prin eforturile binecunoscutuluiscriitor Nicolae Corsiuc ºi ale redactorului-ºefal revistei „Naº holos“, dna Irina Moisei.

Profesorul Paul Romaniuc a depus la secþia„Personalitãþi deosebite ale diasporei ucraineneºi rolul lor în dezvoltarea învãþãmântului ºi cul-turii“ lucrarea sa intitulatã „Proza scurtãucraineanã din România“.

La Congres, menþionãm o datã în plus, a fostprezent, ca invitat de onoare, preºedinteleUUR, deputatul ucrainenilor din România, dlªtefan Buciuta.

Mihai TRAISTA

Al III-lea Congres InternaÆionalal Diasporei Ucrainene

Dl Mihai Traista îºi prezintã referatul

Aspect din cadrul evenimentului

În perioada 22-25 iunie 2010, înoraºul Lviv - Ucraina, a avut loc Con -gre sul Mondial al Ucrainenilor, cu tema„Diaspora ca factor de afirmare a statu-lui ucrainean în comunitatea interna -þionalã: dimeniunea actualã ºi pro iecþiaîn viitor“.

La Congresul Mondial, organizat deMi nis terul Educaþiei ºi ªtiinþei din Ucraina,Congresul Mondial al Ucrai nenilor, FederaþiaMondialã a Organizaþiilor Ucrainene de Femei,Congresul European al Ucrainenilor, Univer -sitatea Naþionalã „Poli tehnica din Lviv“ ºi In s -ti tutul Inter naþio nal al Educaþiei, Culturii ºiLegãturii cu Diaspora, au participat: preºedin-tele Congresului Mondial al Ucrainenilor(SUA) - dl Evhen Cioliy; preºedintele Con gre -sului European al Ucrainenilor, dna JaroslavaHartyányi; preºedintele Federaþiei Inter na þio -nale a Organizaþiilor Ucrainene de Femei, dnaMaria ªkambara; preºedintele Comitetului cuproblemele drepturilor omului, minoritãþilenaþionale ºi relaþiile internaþionale, deputat înRada Su pre mã a Ucrainei, Oleh Zarubinskyi;preºedintele Consiliului Ucrainean Mondial deCoor do na re, Dmytro Pavlyciko; directorulInstitutului Internaþional de Educaþie, Culturã ºiLegãturi cu Diaspora al Universitãþii Naþionale„Politehnica din Lviv“, dna Iryna Kliucikovska.

Din partea Uniunii Ucrainenilor din Româ -nia a participat preºedintele ªtefan Bu ciuta,deputat în Parlamentul României.

A avut loc ºi al III-lea Congres Inter na þio nal,cu tema: „Diaspora ca factor de afirmare astatu lui ucrainean în comunitatea internaþiona -lã: dimensiunea actualã, proiecþia în viitor“.

Lucrãrile s-au desfãºurat pe mai multe sec -þiuni (ateliere):

1. Strategii ºi modele de conlucrare a Ucrai -nei cu Diaspora;

2. Pãstrarea identitãþii naþionale a ucraine-nilor în afara graniþei;

3. Educaþia ucrainenilor de dincolo de fron-tiere, starea actualã ºi perspective;

4. Fenomene noi la ucrainenii din alte þãri încontextul Diasporei rãsãritene ºi al noului valde emigraþie;

5. Cultura ºi arta ucrainenilor de pestehotare; situaþia actualã ºi perspective;

6. Biserica - centru de pãstrare ºi formare a

conºtiinþei la ucrainenii de dincolo defrontiere.

În cadrul secþiunii „Pãstrarea identitãþiinaþionale a ucrainenilor în afara graniþei“,reprezentantul Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, scriitorul Mihai Traista, secretarde redacþie al revistei în limba ucraineanã„Naº holos - Glasul nostru“, a prezentat re -

fe ratul cu tema „Rolul Uniunii Ucrainenilor înpãstrarea identitãþii ucrainenilor din Ro mâ nia“,temã primitã cu viu interes. A fost apreciat fap-tul cã statul român sprijinã financiar pãstrareaidentitãþii ucrainenilor din România, datoritãsubvenþiilor primite de la Guvern, UniuneaUcrai nenilor din România editând 5 ziare ºireviste.

Cu aceastã ocazie a avut loc ºi ºedinþa anu-alã a Prezidiului de Conducere al CongresuluiEuropean al Ucrainenilor, la care a luat parte ºipreºedintele Uniunii Ucrainenilor din Româ nia,membru al acestui Prezidiu.

La Congresul Diasporei Ucrainene, delega -þia Uniunii Ucrainenilor din România a afirmatîncã o datã cã statul român sprijinã ºi solu þio -nea zã problemele minoritãþilor naþionale înmod democratic ºi în spirit european.

ªtefan BUCIUTA

DD ee cc ll aa rr aa ÆÆ ii eepp oo ll ii tt ii cc åå

2 Curierul UCRAINEAN

Curierul UCRAINEAN10

Molniþa este un pârâu care izvorãºte de din-colo de graniþã, curge pe o parte a satuluiSinãuþi, comuna Mihãileni, judeþul Botoºani,apoi pe marginea satului Mihãileni ºi, cândajunge în satul Rogojeºti, îl împarte în douã,revãrsându-se în râul Siret la sud de satulRogojeºti. Cele douã pãrþi sunt Deal (Horb) ºiValea (Dolyna), iar Valea are o parte mai marecare se numeºte Zamolniþa, adicã „Dincolo deMolniþa“. Mai sunt ºi alte pãrþi ale satuluiRogojeºti cu denumiri speciale, dar nu despreacestea voi scrie, ci despre cei ce locuiesc peZamolniþa ºi pe Dolyna.

Locuitorii satului Rogojeºti s-au bucurat deapa Molniþei de-a lungul a sute de ani. Aceastãapã era atât de limpede cã ºi în locurile adâncise vedeau pietricele care aveau diferite forme,mãrimi, culori, se zãreau peºtiºori ºi alte vietãþiinofensive care trãiesc în apã. Locuitorii, ºi maiales copiii, fãceau baie în apa Molniþei, prin -deau peºti, adãpau vitele toatã vara, an de an.Aceasta pânã prin anii 1950 când apa Molniþeise tulbura deseori, devenea extrem de rece ºineprietenoasã. Mai târziu, în perioadele derevãrsare a ploilor necontenite, îºi ieºea dinmatcã, inundând curþi, grãdini, ogoare.

Aici voi face o parantezã. În jurul anului1800, cu aproximaþie, cineva i-a luat apa de lamoarã, la propriu, unui megieº, schimbând cursulMolniþei. Locul a fost astupat, cursul se vede ºiazi. E chiar în centrul satului, lângã pod.

De prin anii 1960 ºi ceva, Molniþa a ieºit dinmatcã de trei ori, inundând curþi, grãdini,ogoare, livezi. Bãtrânii spun cã Molniþa întot -dea una îºi va cãuta vadul stabilit iniþial deDum nezeu, aºa cum fac apele curgãtoare careau fost deviate de om.

În anii 1980, Molniþa a fost din nou deviatã,sãpându-se un canal mare ºi adânc, dar lãsându-i-se vadul vechi. Canalul e dincolo de sat ºi

paralel cu satul în direcþia N-E. Acest canal afost sãpat în speranþa cã pârâul, când se vaumfla, va avea pe unde sã curgã fãrã sã sereverse. Speranþã zadarnicã.

Atunci când e normalã, apa curge prin canalcu un debit firesc pentru pâraie, dar ºi prinvechiul vad, printr-un firicel subþire, în care firi-cel, ºi paralel cu el, în ambele pãrþi, sunt arun-cate fel de fel de sticle, ambalaje, resturi din temiri ce, de îl doare sufletul ºi inima pe omulcare iubeºte natura, dar e neputincios în faþaacestei nedreptãþi faþã de o apã datã de Dum -nezeu.

S-a încercat ceva de cãtre autoritãþi, a merso perioadã, dar se aruncã mai departe tot felulde murdãrii. Cred cã trebuie reluatã activitateade pãstrare a curãþeniei în apa Molniþei ºi insist.Aici închei paranteza.

În anul 2008, Molniþa a inundat a treia oarã.Cei care au fost inundaþi mai tare au fost ajutaþi.

Anul acesta este a patra oarã când acestpârâu inundã, dar, ca niciodatã, a intrat în multecase, grajduri, ºuri, acareturi, curþi, grãdini,livezi, ogoare, strãzi. Partea satului care senumeºte Zamolniþa a fost cel mai rãu afectatã.Trei case au fost grav avariate. ªi partea satuluicare se numeºte Dolyna a fost inundatã. Iar într-un loc de pe Deal a surpat malul principal alsatului, cu tot cu balustrada groasã de metal.

Locuitorii gospodãriilor inundabile au fostavertizaþi, dar nu se aºteptau la o viiturã chiaruriaºã. Abia ºi-au dus vitele pe deal cã apa avenit puternicã ºi mare, fãcând pagube pemãsurã.

Strãduþa pe care locuiesc eu ºi 5 vecini aimei face parte din Zamolniþa. Sunt mai mulþivecini, dar numai cinci gospodãrii sunt inunda -bile. Anul acesta, ca niciodatã, Molniþa ºi-afãcut loc prin acareturile mele ºi ale vecinilor,iar casa mea era înconjuratã din toate pãrþile deMolniþa. La mine nu a venit nimeni sã vadãdacã e totul întreg prin gospodãrie. Dar nu-inimic, eu îi mulþumesc lui Dumnezeu cã nu aintrat apa în casã, deºi nu mai era mult. Mãcaraºa, într-o doarã sã fi venit cineva la mine sãvadã.

Probabil nu se ºtie cã ºi strãduþa mea e peZamolniþa ºi, mai probabil, nu se ºtie cã vadulMolniþei, pânã în jurul anului 1800, era pringrãdinile vecinilor mei ºi prin livada, grãdina ºicurtea mea.

Noi cei de pe uliþa mea, nu am fost anunþaþide viiturã. Am fost treziþi la ora 23:30 de lãtra -tul lugubru al dulãilor ºi de vuietul Molniþei.Am tras o spaimã cutremurãtoare vãzându-neîn mijlocul apelor. Pesemne, ºi autoritãþile co -mu nei au fost anunþate târziu.

Oricum, când priveam din prag spre grãdini,vedeam cum se reflectã luminile de pe stradacealaltã în apa care curgea acoperind total grã-dinile. Se vedeau ºi niºte umbre lungi plutind,dar nu ºtiam ce sunt. Am aflat în ziua urmãtoarecã erau scânduri, lemn de foc, braþe de fân,lucernã etc., care s-au oprit apoi în gardurileunor gospodãrii aflate mai în aval, la fel deinundate.

Caut pe aceastã cale sã le mulþumesc dluideputat de Botoºani, Florin Þurcanu, dlui pri-mar al comunei Mihãileni, Laurenþiu Barbacaruºi dlui viceprimar Sorin Nimerschi, care ne-auadus apã platã, apã mineralã, pâine ºi alte ali-mente.

Olimpia IVANICIUC

MolniÆa

Þinut fermecat, scãldat de apele ce-ºi gãsescsfârºitul în vasta întindere a Mãrii Negre.

Cele trei braþe, pornind din acelaºi trunchi alDunãrii, au zãmislit un adevãrat triunghi întreape, considerat o autenticã comoarã a naturii.Delta Dunãrii deschide în faþa vizitatorului oadevãratã carte, un adevãrat tezaur, în care poþiciti despre preþioasele nestemate ale uscatuluiîn continuã formare, ce-þi farmecã privirea ºi-þiumple sufletul de fericire. Poþi admira joculplaurilor, insuliþe plutitoare în continuã miº -care. Soarele, în trecerea lui pe bolta cereascã,modificã imaginile de pe luciul apei, atrãgându-þi mereu privirea. Noaptea, lumina luniicuprinde întregul spaþiu, asigurând întregiinaturi liniºtea binefãcãtoare a odihnei.

Între atâtea frumuseþi de basm, vieþuiesccomunitãþi umane. Pe fâºiile de uscat limitatede apele stãtãtoare ale bãlþilor acoperite de stuf,se ridicã, sfioase, cãsuþe albe, mãrginite de unadevãrat paradis verde. Printre acestea, izolatã,este casa lui moº Vanea.

Fiind în vacanþã ºi hoinãrind prin nes -fârºitele întinderi ale deltei, Ionicã pãºea prinbãltoacele lãsate de o ploaie caldã de sfârºit demai. Ajuns la casa bãtrânului, intrã în vorbã cuel. Moºul se chinuia sã batã un cui ruginit întocul uºii magaziei. Ciocanul tremura odatã cumâinile bãtrânului, iar cuiul se rostogolea încovorul verde de troscot de la picioarele lui.Degetele tremurânde scotoceau în iarba deasã.

- Daþi-mi voie sã încerc eu, se auzi glasulbãiatului.

-Ha, ha, ha. Bãtrâneþe haine grele…mormãibãtrânul. Ascultã, bãiete. Cumpãrã-mi casa. Îþicer numai cinci milioane de lei.

Construitã din pãmânt, cu acoperiº de stuf,era primitoare iarna pentru cã pãstra cãlduradegajatã de soba în care ardeau, trosnind, vreas-curile. Vara era rãcoare, tot datoritã aco pe ri -ºului de stuf. În faþa casei se afla grajdul, în carese adãposteau orãtãniile curþii.

Ionuþ rãspunse imediat :

- Ce sã fac cu ea? Dacã aº fi avut familie,atunci poate cã m-ar fi tentat natura ºi liniºtealocului. Dar aºa? La familia ce mã gãzduieºteam un loc al meu, ce-mi ajunge.

- Nu te speria. Perechea o sã þi-o gãseºti, iarcuibul ar fi deja pregãtit. Iarna te poþi miºcauºor pe gheaþã.

- Dar primãvara? Dar când sunt inundaþii?Trebuie sã ocoleºti mult.

Bãtrânul aruncã þigara ce sfârâi ºi se stinse.- Dar eu bãiatule, am trãit toatã viaþa printre

ape ºi m-am descurcat. E pãcat s-o las aºa. Aº fivrut s-o dau pe niºte mâini bune.

- O, nu fiþi amãrât! Îi veþi gãsi stãpân!- Cred cã tu ai putea-o îngriji, spuse bã -

trânul.Deodatã din spatele casei se auzirã strigãtul

buhaiului de baltã ºi mãcãitul raþelor sãlbatice.- De ce o pãrãsiþi, dacã sunteþi atât de legat

de ea?- Ei, când vei ajunge la vârsta mea, vei afla.Bãtrânul tuºi. Ionuþ începu din nou discuþia

întreruptã pentru o clipã.- De ce începeþi sã vã tocmiþi de la un preþ

atât de mic? Eu ar trebui sã muncesc numai olunã pentru a-i avea.

- Vezi? Iar tu nu vrei.- ªi unde vreþi sã plecaþi?- La fiicã-mea, la oraº. Acolo au ridicat, pe

pãmântul lor, o cãsuþã pregãtitã demult pentrumine.

Se ridicã bãtrânul de pe buºteanul ce-iservise pentru odihnã.

- E timpul sã plec, bãiete, se auzi glasulmoºului. Când te vei rãzgândi, bate-mi în fe -reastrã. Voi mai sta aici o lunã. O lunã ºi gata.

Spre toamnã, reveni în deltã. Prima noaptenu prea putu sã doarmã. În camera întunecatã,

privind prin fereastrã valurile jucãuºe, se gândicã foarte aproape de ele se ascunde casabãtrânului.

Natura îºi schimbase înfãþiºarea. Copaciipurtau frunze arãmii, multe desprinse, formândun covor colorat în nuanþe diferite. Iarba erauscatã. Un vânt de toamnã îþi ºfichiuia faþa.Stuful vuia jalnic, unduindu-ºi zvelta þinutã.Amurgul veni repede, iar nori negri acoperirãalbastrul cerului. Suprafaþa apelor se ondulase.Valurile se spãrgeau la mal.

Ionuþ ajunse la cãsuþa bãtrânului. Era liniºte.Îl izbi aspectul neîngrijit, ruinat al gospodãriei.Grajdul era pe jumãtate dãrâmat. Îºi gãsi înruinele rãmase un refugiu pentru a se încãlzi.Casa cãpãtase o tentã negricioasã, iar ochiurileferestrelor erau niºte gãuri mari. Pereþii înce-puserã sã crape.

De ce oare gospodãria moºului s-a nãruit?gândeºte Ionuþ. Rãspunsul l-a gãsit la vechealui gazdã. Ajuns acasã, scuturându-ºi ciubotele,strigã spre odaia mare ºi curatã:

- Tanti Marie, n-aþi auzit cum s-a instalat lafiicã cel bãtrân care trãia între ape?

- Care-i acela? - Cel care în varã a plecat la Tulcea.- A, unchiul Vanea? Bãtrânul nu mai este. A

murit la începutul verii.Înainte de a adormi, Ionuþ priveºte spre icoa -

na neluminatã. Lacrimile ploii nu contenesc.Acolo undeva, în singurãtate, se dãrâmã casaunui bãtrân. Gândul nu-i dã pace. Pleoa pele nui se lipesc. Suferã pentru cel ce a plecat pe dru-mul fãrã întoarcere.

Virgil RIÞCO

Casa dintre apeCasa dintre ape

Curierul UCRAINEAN 13

15Curierul UCRAINEAN

(Urmare din numãrul 169/170)

Stepã nemãrginitã, înmiresmatã de ierburi ºiflori. Vulturii se rotesc pe cerul albastru, curat.Hârciogii chiþcãie în iarbã.

Dar frumuseþea stepei nu o bucurã pe NasteaLisovska ºi nici pe consãtenii ei. Sunt mânaþiînainte, în grup mare, împreunã cu vitele.Fetele, femeile, flãcãii, toþi legaþi cu frânghii,bãrbaþii în butuci în jurul lor, pe cai - cãlãreþicu ºepci lãþoase, cu feþe strãine, arse de soare,murdare. Carele scârþâie din greu, încãrcate culãzi - frumoase lãzi ucrainene zugrãvite cu flori.

Individul cu barbã roºcatã nu-i dã voie Nas -tei sã meargã pe jos, o lasã la umbra covil tiruluimurdar. Nastea ar vrea sa meargã împreunã cuceilalþi, pe jos, cãci îi e ruºine sã stea în cãruþãîn timp ce consãtenii ei ºi-au sângerat picioa -rele de atâta mers pe jos. Dar un tãtar bã trân oþine pe loc cu de-a sila, o ameninþã cu biciul.

Când se lasã seara, Nastea e lãsatã în pace,în timp ce fioroºii tãtari, în haite, le târãsc pefetele captive în iarba înaltã. Nastea îºi astupãurechile cu mâinile ca sã nu audã vaietele dis-perate, þipetele jalnice ale fetelor.

„Mamã, mãicuþã, de ce pedeapsa asta? Ce osã fie cu mine mai departe?“ plânge în hohoteNastea sub coviltir.

Câteodatã i se pare ca totul nu este decât unvis urât, un coºmar care dintr-un moment înaltul se va termina, ºi ea, Nastea, se va treziiarãºi în ograda înverzitã, iar în jurul mesei desub bãtrânul salcâm vor ºedea toþi ai ei: tata,mama, fratele ei Trochym; nenea Maksym vavorbi despre viaþa fericitã ce o aºteaptã, desprepretendenþii ei; cucul va cânta în grãdinã pre-vestindu-le tuturor ani mulþi de viaþã...

Nu, nu e un vis. Iar tata nu mai este. Nicimama. Au rãmas acolo, în satul natal, rãpuºi decuþitele pãgânilor. O sã-i înmormântezeoamenii care vor veni din satele vecine. Sau dela Terebovlea, unde au plecat atunci în goanãTrochym ºi unchiul Svyryd. De aceea toþi cap-tivii sunt în aºteptare, din când în când se maiuitã în urmã, doar-doar vor apãrea salvatorii.Oare nu cumva se aude tropotul cailorcãzãceºti? Dar cu cât se scurge timpul, cu atâtsperanþele se duc...se topesc...

În acea duminicã - tocmai în zi de sãrbãtoareºi-au gãsit sã nãvãleascã - dupã ce au jefuit ºidevastat satul, dupã ce au adunat destulã pradãºi i-au ajuns din urmã pe unii fugari, tãtarii i-aumânat pe toþi din Rohatyn spre miazãzi. Lor lis-au alãturat încã douã detaºamente, care jefui -se rã satele învecinate.

S-au oprit pentru înnoptat într-o pãdure. Darn-au apucat sã-ºi tragã sufletul. Printre tãtari seiscã deodatã larmã - cazacii sunt aproape!Pãrãsirã atunci în grabã parte din cirezi ºi, înfuga mare, începurã sã mâne atât oamenii cât ºivacile ºi caii legaþi de cãruþe. Zor mare.Cãruþele huruiau, cãdeau din ele lãzi cu bunurijefuite, dar tãtarii nu mai apucau sã le ridice. Decumva þipa careva în gura mare, era imediatstrãpuns cu suliþa.

Apoi, ziulica întreagã au stat pitiþi în crâng,chiar pe malul Nistrului. ªi apoi iar s-au aºter-nut pe fugã, mergând cotit, cu ocoliºuri, ca ur -mã ritorii sã le piardã urma. Fugeau, îi îmbol deaupe oameni cu bicele, pânã au ajuns iar în stepã.

De-abia aici, Nastea, care pânã atunci zãcuselegatã în cãruþã, putu sã se uite mai bine ºi orecunoscu în grupul de oameni pe naºa ei; îlzãri ºi pe cazacul Maksym din Kaniv. La opri -rile în stepã toþi erau chinuiþi de sete. Nasteareuºi sã le aducã alor sãi câte un ulcior plin cuapã rece, cãci chiar roºcatul acela care o pãzeaîi dãdea apã cât voia.

Naºa, din femeia smeadã ºi voinicã ce fuse -se, arãta acum ca o bãtrânicã uscãþivã. Mak symfusese foarte rãu bãtut. Nastea se apucã sã-ispele rãnile ºi sã-i bandajeze capul cu fâºii dincãmaºa ei.

- Ne-a ieºit pe nas vizita la voi, bombãneafu rios nenea Maksym ºi peþitul zânei pentru fiiimei.

- Dar unde sunt ai noºtri? oftã el apoi cuamãrãciune, scrutând zarea. Unde este hatma -nul Rujynskyi, cu care eu ºi taicã-tãu,Dumnezeu sã-1 odihneascã, l-am bãtut peMelik-Ghirei acu doi ani în lupta pentruBilhorod când hanul osmanlâilor cu chiu cu vaia reuºit sã fugã de noi? Unde sunt cazacii?Poate cã acolo, în Sicea Zaporojeanã, nici nu seºtie ce nelegiuiri fac tãtarii pe-aici. Nu le dãmâna, bestiilor, sã atace Ucraina mare, aºa cãbântuie pe-aici, prin împrejurimi, ca tâlharii ladrumul mare. Vorba aceea: „Muºcã ºi fugi!“ Ceneoameni! Au ºi ales ziua de sãrbãtoare, cândtoatã lumea creºtinã se veseleºte! Ehei, de-aºizbuti sã scap de-aici, le-aº plãti cu vârf ºi înde-sat pentru Ivan ºi pentru toþi.

- Oare ce va fi cu noi? Întrebã Nastea înºoaptã. Unde ne duc?

- În Crimeea, fata mea. Ne vor vinde ca pevite. Iar apoi ne vor lega în lanþuri, sã vâslim lagalere. Vom ajunge robii lor pe vecie. Iar petine, fata mea, te va cumpãra vreun han bãtrânsã-i fii soaþã.

- O, asta nu, niciodatã! Mai bine mã omor,dar asta nu se va întâmpla!

- Nu-þi lua pãcat pe suflet, Nastea. Tot nuajutã la nimic. N-am reuºit sã ne apãrãm þinu-tul, asta s-a întâmplat. Dar cel mai de seamãlucru este sã nu uiþi Ucraina. Iar de vei ajungefie nevastã, fie servitoare, fie roabã la vreun hansau alt nemernic de-al lor, fie ei blestemaþi, nuuita, fetiþo, cine eºti ºi de unde vii. Nu uita cã întemniþele tãtãreºti se chinuie necurmat mulþicazaci de-ai noºtri, din noapte pânã în noapte,îndurând corvoada grea. Iar dacã tu, drãguþã, osã ai cumva prilejul sã le vorbeºti în limba lorde-acasã, va fi pentru ei cea mai mare alinare ºibucurie. ªi dacã tu, servitoare, roabã sau ne -vastã, vei avea ocazia sã furi niºte chei ºi sã ledai unor cazaci putinþa sã plece spre libertate,atunci slãvitã vei fi în veci. Ba chiar de s-oîntâmpla sã strângi de gât vreun osmanlâu pânãºi-o da duhul, nici atunci bunul Dumnezeu nu teva uita. Ai însã grijã, fetiþo, ca nu cumva sã teturceºti! Oi fi rãmas tu orfanã, dar nu chiar detot. Nu îþi uita credinþa, limba. Acasã nici nu-þidai seama, când o vorbeºti, dar în þarã strãinãlimba maternã îþi este ºi tatã, ºi mamã, ºi întrea-ga Ucrainã.

Nastea cãzu tare pe gânduri de la aceste cu -vin te. Îºi aduse aminte de vorbele mamei:„chiar ºi cu mâinile goale poþi strânge de gât unosmanlâu!“

Strigãte guturale, pocnete de bice îi scoalãiute pe oameni ºi iar îi mânã, îi zoresc, îiîmboldesc. Nastea ºade în cãruþã, sub coviltir.Cuvintele lui nenea Maksym nu-i ies din cap.Prin faþa ochilor minþii trec toþi: taica, mãicuþa,pãrintele Petro - profesorul ei. Consãtenii i-auspus cã a apãrat biserica cu sabia în mânã,nenumãraþi tãtari au pierit de mâna lui, iar cândbiserica de lemn a luat foc, a ars odatã cu ea.Nici n-a încercat sã se salveze, sã fugã.

- Veºnica ta pomenire, pãrinte, ºopti Nastea.Oamenii merg împleticindu-se, târându-ºi cu

greu picioarele. Fetele, amãrâte - frumuseþea le-afost pângãritã. Mamele îºi poartã în braþe co piii

istoviþi. Pe ei o sã-i facã ieniceri, cât desprecazaci - ei vor încãrunþi la galere, iar într-o bunãzi vor pieri în valurile mãrii... Merg obosiþi ºise tot uitã în urmã. Nu se vede nimic? Nu seaude nimic? Nu, nu se vede, nu se aude...

Dupã o vreme, pe înserat, captivii zãrirãvalu rile Niprului, pereþii unui fort pe mal ºi unbac uriaº ce-i va duce în blestemata tãtãrie,parcã pe altã lume!

În clipa aceea, toate nãdejdile se spulberarã.Cãdeau în genunchi, sãrutau pãmântul natal,cule geau fire de pelin ºi le virau în sân ca sã leþinã ca amintire, plângeau tare, plângeau înhohote.

- Adio, mamã-Ucrainã!- Adio, lume creºtinã!- Adio, lume dragã!De-abia în zori ajunserã ºi cazacii aici. Lua -

rã cu asalt fortul, nimicirã garnizoana tãtarã.Aici, la zidul fortului, într-o scurtã dar

cumplitã bãtãlie, îºi gãsi sfârºitul Trochym, fãrãsã-ºi mai revadã draga sorã. Fortul fu o pãlãlaiepânã seara.

Cazacii cercetarã fiecare unghier, dar cap-tivii nu erau de gãsit. Nu se mai aflau acolo.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Traducere de Olga ANDRICI

R o K S o l A N AR o K S o l A N AIII. Stepã... Stepã...

Serhi Placenda,Iuri Kolisnycenko:

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:[email protected]

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan Buciuta

Ion CovaciKolea KureliukTeodor Sopco

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGANIzATIoN SRl“

CURIERUl UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opiniile expri-mate în paginile Curierului ucrainean revineîn exclusivitate autorilor. Redacþia nu-ºi asu -mã obligaþiile legate de conþinutul ma te ria -lelor ºi nu returneazã articolele nepu blicate.

Curierul UCRAINEAN8

Am avut prilejul sã particip laora de despãrþire a elevilor clasei aVIII-a de la ªcoala cu clasele I-VIII din Mãriþei, comuna Dãrmã -neºti, judeþul Suceava.

Cel mai emoþionat a fost dlprof. Vasile Chidoveþ, dirigintelecla sei, cel care s-a ocupat de eitimp de 4 ani.

Sã fim obiectivi ºi sã dãm ceza -rului ce e a cezarului. În zilelenoas tre nu e chiar aºa de uºor sã fiicadru didactic, darmite sã mai fii ºidiriginte. Au apus acele vremuri,când elevii aveau tragere de inimãîn a desluºi slovele. S-au dus ºi nuse vor mai întoarce, spre nedu me ri -rea noastrã.

Dar, cum-necum, au trecut 4 aniºi dl diriginte a putut prezentabilanþul. Au fost ºi buni ºi rãi? Vii -torul ne va arãta...

Dirigintele a trecut în revistãîm plinirile ºi neajunsurile ºi le-aurat foºtilor învãþãcei succes pemai departe. O mare parte dintreelevii acestei clase au fãcut partedin cercul EVRIKA, cerc condusde mine, înce pând încã din clasa aII-a. Ne întâlneam dumi nicã deduminicã la Cãminul Cultural saula biblioteca din localitate, aºa cãs-au adunat sute de ore petrecute încompania integramelor, ca re urilorde cuvinte în cru ciºate, a proble me -lor de SU DOKU, precum ºi a par -

ti delor de SCRABBLE. Dreptcare, câteva cuvinte am avut ºi eude spus.

În era calculatoarelor, a interne-tului ºi feluritelor tentaþii, maiexistã ºi temerari care se apleacãasu pra problemelor de perspicaci-tate, asupra rebusurilor. Adevãruleste cã numãrul lor este foarte mic.Cine-i de vinã? Pãi dacã oameniise gândesc numai la câºtiguri ma -te riale, iar mecenatul nu mai este lamodã!... Ici ºi colo se mai gãseºtecâte un om care-ºi rupe din timpullui liber spre a-i iniþia pe cei tineriîn tainele enigmisticii, asta în timpce marea masã îºi vede de acumu-larea de averi materiale în detri-mentul celor spirituale.

Am plecat pe drumul spinos alenigmelor mulþi, dar au ajuns lacapãtul drumului, dând dovadã deseriozitate, doar tineri ca AndreeaN. Robciuc, Alexandra Grijincu,Raluca Mos caliuc, Mãdãlina Ho -lei ciuc ºi Ionela Havreliuc. Succespe mai departe!

Dl director Gheorghi Iacoban aþinut un mic discurs, iar surprizasur prizelor a constituit-o momentulcând fosta învãþãtoare din clasa I le-adat absolvenþilor dese nele pe carele-au fãcut ei în prima zi de ºcoalã.

Absolvenþii clasei a VIII-a aucitit un „cuvânt de mulþumire“,adresat învãþãtoarei ºi profesorilor

lor, pe care-l reproducem în conti -nuare.

„Stimaþi profesori, dragi colegi,Iatã cã ºi pentru noi a sosit

momentul sã ne luãm rãmas bunde la toþi cei ce ne-au fost alãturivreme de 8 din cei mai frumoºi aniai copilãriei noastre!

E ziua în care facem bilanþulcelor bune ºi celor rele!

E ziua ultimului su net declopoþel în aceas tã ºcoalã!

E ziua în care suntem la primarãscruce a vieþii, dar ºi la primadecizie. ªi nu în ultimul rând, laprima despãrþire.

Încotro? Fiecare pe alt drum, pedrumul speranþelor, pe drumulrãsãriturilor fãrã nori, cãtre ami eziînsorite. Ne vom întâlni de-acumdoar în amintire ºi pentru asta vatrebui sã dãm timpul îna poi.

Vã mai amintiþi?Ne-am întâlnit încã de la grã-

diniþã, dar cine oare îºi mai aduceaminte?

Povestea noastrã începe abia decând am pãºit împreunã în clasa I,cu descoperirea mâinilor mamei.Dar oare abia atunci le descope -ream? Da, pentru cã abia atunciam înþeles cu adevãrat cât deimpor tan te sunt ele. Pânã atuncine apar þineau cu totul, însã de-acum trebuia sã ne despãrþim deele, sã stãm cuminþi în niºte bãncistrãine, sã ascul tãm o voce strãi -nã, sã pri vim niºte cãrþi la fel destrãine. O lume în care trebuia sãpãºim singuri. Apoi am cunoscutalt zâmbet, alte mâini, cele aledoamnei învã þãtoare. Nu erau camâinile mam ei, dar ne-au ajutat sãpãtrundem în tainele abecedaru-lui, ale scrisului, ale cititului.

Apoi a venit clasa a V-a. Altefeþe strãine. Domni profesori ºidoamne profesoare, pe care pânãieri trebuia doar sã-i salutãm, auînceput sã intre rând pe rând înclasa noastrã, înlocuind chipulatât de familiar al doamnei învãþã-toare. Am plâns câ teva zile în

aºteptarea acestor mo mente, amplâns ºi dupã aceea, mama nu maiera lângã noi sã ne þinã de mânã,nici doamna învãþãtoare. Dar, pelângã teama resim þitã, eram ºicurioºi, fiecare profesor începeasã ne înveþe altceva, altfel... Ei nune mângâiau ca doamna învãþã-toare, nu vorbeau ca doamna, nicimãcar nu scriau la fel pe tablã.Atunci am descoperit cã fiecareare o personalitate a sa, un stilpro priu ºi atâtea alte însuºiri careîi individualizeazã, aºa încât,încet, încet am reuºit sã-i cunoaº -tem, sã-i înþe legem, sã ne adaptãm.ªi noi, la rândul nostru, am fostînþeleºi. De cele mai multe ori.

Nu ne-a fost mai uºor nici laprima orã de dirigenþie. Altã faþãpe care-o ºtiam doar din trecereape holuri, alt chip neîndurãtor.Cãci neiertãtoare era doamna diri -gintã cu cea mai micã greºealã anoastrã. Ne-a trebuit o sãptãmânãsã-nvãþãm sã salutãm corect, ne-atrebuit o lunã sã-nvãþãm sã stãmîntr-o poziþie corectã în bancã, unan sã-nvãþãm sã ne aºezãm în pau -ze cãrþile ºi caietele frumos lacolþul mesei ºi 4 ani... sã fim oa -meni. Dar n-au fost de-ajuns.Pentru cã fiecare clipã a vieþii adu -ce ceva nou, ceva la care trebuie sãte adaptezi, sã decizi. Abia pesteani vom ºti ce-am învãþat. Vor firãsãrituri ºi apusuri, suiºuri ºi co -b orâºuri, înãlþãri ºi cãderi. Ce im -pact vor avea fiecare dintre eleasupra noastrã nu putem ºti de pe-acum, însã vom încerca, aºa cumam fost învãþaþi, sã ne ridicãm dincãderi, sã ne smerim atunci cândne vom înãlþa.

A fost greu, a fost uºor, dar aniiau trecut repede ca o adiere caldãce acum, în pragul despãrþirii, neîndu ioºeazã sufletele ºi ne ume zeº -te ochii cu lacrimi.

Stimaþi profesori, oriunde ne vapurta torentul vieþii, veþi fi partedin familia noastrã!

Dragi colegi, sã ne plecãm pen-tru o clipã fruntea în faþa das -cãlilor noºtri!

Vã mulþumim!“

Kolea KURELIUK

Çi a fost clasa a VIII-a...

Elevi la sfârºitul anului ºcolar

E o zi plinã de soare, de cer albastru, deverde ºi flori, de pãsãri ºi de cântecele lor. Sedisting rândunelele harnice care zboarã de colo-colo, vrãbiuþele care parcã se joacã printre cren -gile pomilor, dar ºi guguºtiucii care se spa lã pevârful gardului înalt de fier. Mai dinspre pârâulMolniþa, care taie satul în douã pãrþi ºi curge ladoi paºi de clãdirea ºcolii, se aude dintre cren -gile copacilor de pe mal un „cu-cu“ repetat ºiatât de clar ºi melodios, încât cu greu mã abþinsã nu-l îngân, aºa cum fac atunci când mã afluîn livada mea. Dar aici unde sunt acum, încurtea ªcolii din Rogojeºti, îi rãspund cuculuidoar în gând, fiind atrasã de chipurile pline debucurie ale ºcolarilor ºi preºcolarilor, careoglin desc nerãbdare, curiozitate, vervã, entuzi-

asm, nãscute toate din sãrbãtorirea sfârºituluide an ºcolar, la care parcã participã ºi soarele ºicerul, ºi pãsãrile, ºi arborii, ºi florile, ºi pãsãrilecu cântecele lor cu tot.

Aceastã bucurie vine dinlãuntrul fiinþelor

curate ale copiilor, caresperã cã rezultatele învã -þãrii de peste an sunt buneºi foarte bune.

Acum se adunã în salamare de clasã unde suntdeja strânºi mulþi pãrinþiºi alþi spectatori.

Se desfãºoarã progra-mul artistic format dindouã scenete în limba ro -mânã ºi câteva dansuripo pulare ºi moderne. Co -piii se prezintã foartebine. Ar fi fost ºi mai fru-mos, dacã elevii ar fi cân-tat ºi în limba ucraineanãºi ar fi dansat ºi dansurilocale ucrainene.

ªcolarii primesc pre-mii. Sunt foarte mulþi premianþi. Toþi ºcolarii aupromovat clasele. Bravo lor!

Olimpia IVANICIUC

Sårbåtoarela Çcoala din

Rogojeçti

Elevi, profesori ºi pãrinþi


În perioada 11-20 iunie, la Iaºi, la iniþiativaAsociaþiei studenþeºti Erasmus, a avut loc„Festivalul Multicolor“, un regal de muzicã ºifilm în aer liber, având ca scop promovarea a 10culturi întâlnite în mediul academic ieºean, înamfiteatrele celei mai vechi universitãþi dinþarã, cât ºi în mediul extraacademic.

Promovând interculturalitatea, FestivalulMul ticolor a urmãrit sã promoveze cele 10 cul-

turi (Portugalia, Germania, Rusia, Franþa, Ita l ia,Belgia, Spania, China, Ucraina, Româ nia)axân du-se, în aceastã ediþie, pe muzicã ºi film,prin manifestãri specifice, interesante pentrutoate categoriile de oameni pasionaþi de culturaºi tradiþiile altor popoare.

A fost a doua ediþie a acestui festival organi-zat la Iaºi, care se doreºte a fi continuat ºi

îmbunãtãþit în fiecare an, având în centru ideeade comunicare multiculturalã, de unitate îndiversitate ºi armonie. Festivalul a fost con-ceput a se desfãºura în aer liber, tocmai pentrua facilita accesul unui numãr cât mai mare depersoane.

Fiecare zi din perioada amintitã a fost dedi-catã uneia dintre cele 10 þãri prezente în cadrulfestivalului. În ziua dedicatã, exponenþii culturiirespective au avut posibilitatea sã prezinte petimpul zilei pe una dintre strãzile animate aleIaºului, precum ºi în parcul central, muzicãrepre zentativã; s-au realizat colaje de muzicãpopularã, clasicã ºi modernã cu prizã la public.Serile au fost dedicate programelor artistice(balet, dans ºi muzicã) urmate de proiecþii defilme artistice sau documentare.

Ziua de 19 iunie a fost dedicatã culturii, mu -zicii ºi filmului ucrainean.

Organizaþia localã Iaºi a Uniunii Ucrai ne -nilor din România, cu sprijinul UUR, prin filia -la Suceava, al Ambasadei Ucrainei din

Bucureºti, al CentruluiCultural Informaþional depe lângã AmbasadaUcrai nei, a reuºit sã pre -zin te un program în -chegat, an trenant ºi bineprimit de publicul pre -zent în numãr foartemare. Dupã apre cie reaor gani za to rilor, au partic-ipat peste 400 de per-soane în modcon tinuu, plustraficul de per-soane pe parcur-sul a mai bine detrei ore, ceea ceînseamnã cãpeste 1000 deoameni, unii fieºi numai pentru5 minute, au luatcontact cu tra -

diþiile ºi cultura ucraineanã. Cu mate-rialele pe care le-am avut la dispoziþieam reuºit sã creãm un cadru adecvat: afost desfãºurat steagul ucrai nean, s-aintonat imnul Ucrainei, am organizatun colþ unde au fost prezentate ma -chete cu arta popularã ucraineanã, por-tul naþional, un stand cu ziare ºi cãrþi

ucrai nene,iar pen tru aantrena pu -blicul amorganizat ºi o tom -bolã, la care câº ti gã -torii, în nu mãr de 15,au primit cãrþi ºi CD-uri cu muzi cã ucrai - nea nã. La standulnostru au fost pre -zenþi permanent stu-denþii Otilia Ser -denciuc ºi Liviu ªo r -got, îmbrãcaþi în cos-tume populare, ofe -rind informaþii ºiziare celor interesaþi.Mulþi au dorit sã facã

poze împreunã cu ei.Programul a fost deschisde cãtre preºedinteleorganizaþiei UUR dinIaºi, domnul Victor Hri -horciuc, împreunã cuprim-vicepreºedinteleUUR, prof. Ioan Bodnar,dupã care a urmat un pro-gram de dans, sceneteumoristice ºi muzicã,susþinute de formaþia„Ko zaciok“ din comunaBãlcã uþi, judeþul Suceavaºi solista de muzi cãucrai neanã Lore da na,programul fiind îndelungaplaudat de publiculspec tator. În continuare,au fost proiectate uncolaj cu pre zentarea ora -

ºului ºi câteva momente artistice cu formaþii dedansatori din Ucraina, un film de desene ani-mate ºi, în final, filmul artistic „Propavkagramota / Scrisoare pierdutã“, care, nefiindtitrat, am fost nevoiþi sã gãsim o variantã de acaptiva publicul spectator asigurând o traducerea desfãºurãrii acþiunii filmului de cãtre studen-ta Otilia Serdenciuc. Pro gra mul a început la20:00 ºi a durat pânã la orele 23:30. Spre sur-prinderea noastrã ºi a organizatorilor, foartemul te persoane au rãmas sã vizioneze filmul ºiprogramul pânã la sfârºit.

Toatã lumea a apreciat cã a fost un programreuºit, ceea ce îi va determina pe organizatorisã-l îmbunãtãþeascã ºi sã-l diversifice la urmã-toarea ediþie. Programele fiecãrei culturi ur -mea zã sã devinã mult mai diversificate ºi sã seîntindã pe durata unei zile întregi, sã fie pre zen -te cu standuri de artã popularã, cu muzicã ºidans, cu teatru, cu parada portului popular, cu

obiceiuri ºi tradiþii, cu filme pentru copii ºitineri, artã culinarã specificã etc.

De aici o mare responsabilitate pentru orga-nizaþia noastrã - de a nu rãmâne doar la primaparticipare. În acest sens, lansãm rugãminteacãtre toþi cei care ne pot sprijini într-un fel sã sealãture efortului nostru pentru a putea prezentacultura, tradiþiile ºi specificul ucrai nean la unnivel corespunzãtor. Avem încredere cã lucrulacesta este posibil ºi vom milita pentru aceasta,dacã vom gãsi susþinerea necesarã, având învedere cã ediþiile viitoare vor solicita un efortmult mai mare sub toate aspectele.

Victor HRIHORCIUC

FestivalulMulticolor

Dl Victor Hrihorciuc alãturi de dl Ioan Bodnar

Un vizitator admirând frumoasele creaþii

Formaþia „Kozaciok“ din comuna Bãlcã uþi

O parte a Ansamblului de dansuri „Kozaciok“


În perioada 1 - 4 iulie 2010, rãdãuþenii ºi-ausãrbãtorit oraºul. A fost o sãrbãtoare tristã, um -britã de inundaþiile care s-au abãtut asupraîntregii þãri ºi de campaniile de presã iniþiate deanumite televiziuni, care au criticat faptul cãmanifestãrile dedicate Zilelor Municipiului nuau fost anulate. Organizatorii au fost nevoiþi sãia hotãrâri din mers, sã suporte aprobarea saudezaprobarea semenilor. În final, toate activi -tãþile au avut un caracter caritabil, banii adunaþi

în cele trei urne amplasate în piaþa centralã amunicipiului fiind donaþi unui numãr de treifamilii din Dorneºti, afectate de inundaþii.

Revenind la programul manifestãrilor, tre-buie sã spunem cã acesta a fost foarte divers,incluzând lansãri de carte, expoziþii de picturã ºifotografie, activitãþi sportive, concerte de muzi -cã uºoarã ºi popularã. Organizatori au fostPrimãria Municipiului Rãdãuþi, Casa de CulturãRãdãuþi, Muzeul Etnografic „Samuil ºi EugeniaIoneþ“ ºi Clubul Sportiv Municipal „Bucovina“.

Acþiunile au debutat joi, 1 iulie 2010, cuprimirea grupurilor participante la Festivalul„Arcanul“, ajuns la cea de-a XIX-a ediþie. Aucontinuat în ziua urmãtoare cu o ºedinþã festivãa Consiliului Local Rãdãuþi, în Sala de ºedinþe aBibliotecii Municipale. Tot aici, conducãtoriigrupurilor folclorice sosite la Rãdãuþi s-au întâl-nit cu primarul localitãþii, domnul AurelOlãrean, ºi cu alte personalitãþi marcante alemunicipiului. Iubitorii artei fotografice au pututadmira, la Galeriile de Artã, expoziþia MãrieiElena Capþan - „Repere culturale ºi geo gra fice“.

Nu au fost uitaþi nici cei fascinaþi de cuvântulscris, care au fost invitaþi la o triplã lansare decarte: Alis Niculicã - „Din istoria vieþii culturalea Bucovinei: Teatrul ºi muzica (1775-1940)“,Bucureºti, Casa Editorialã Floarea Albastrã,2009; Dragoº Olaru, Emanoil Rei - „Vetre strã-moºeºti, Ropcea, un sat din Bucovina la a 560-aaniversare“, Suceava, Editura George Tofan,2010; Daniel Hrenciuc -„Provocãrile vecinitãþii:ucrainenii bucovineni în Regatul României Mari

(1918-1940). Contribuþii“, Iaºi, Editura TipoMoldova, 2010, carte binecunoscutã multoradintre cititori, dacã nu prin lecturã, mãcar de peurma prezentãrii ei în numãrul 169/170 al„Curierului ucrainean“ de cãtre profesorulVichentie Nicolaiciuc, sub titlul „O carte altfel“.Sala Albã a Muzeului Etnografic „Samuil ºiEugenia Ioneþ“ a gãzduit expoziþia personalã alui Dumitru Savu „Bucovina în culoare“.

În seara zilei de vineri, a avut loc parada cân-tecului, dansului ºi portului popular, cu formaþi-ile participante la Festivalul Internaþional deFolclor „Arcanul“, pe traseul Casa de Culturã -intersecþie muzeu-scenã, precum ºi deschidereaoficialã a festivalului.

Sâmbãtã, în cea de-a treia zi a manifestãrilor,a continuat evoluþia formaþiilor participante lafestival, care au adus pe scenã frumuseþea fol-clorului românesc (bucovinean, oltenesc, do bro -gean), al celui aromân, bulgãresc, ucrai nean.Minoritatea ucraineanã a fost reprezentatã deansamblul de dansuri „Kozaciok“ din Bãlcãuþi,pregãtit de Petru ªoiman. Artiºtii bãlcãuþeni au

evoluat duminicã, în ultima zi a festivalului, ºi s-aubucurat de aplauze sincere ºi entuziaste dinpartea publicului rãdãuþean adunat în ParcareaCentralã a oraºului.

Mai notãm activitãþile sportive desfãºurate cuocazia sãrbãtoririi oraºului: baschet de stradã ºicupa de fotbal juniori, precum ºi concertul artiº -ti lor Sylvia ºi DJ Rynno, Andreea Bãlan ºi Pe -triºor, Direcþia 5, evoluþia soliºtilor de muzicãpopularã Adriana Buevschi, Dana Dãncilã, Ione -

la Popescu ªerban ºi recitalul lui AlexandruRecol ciuc.

În ciuda tuturor obstacolelor, naturale ºiumane, organizatorii au dus în chip onorabil labun sfârºit manifestãrile dedicate Zilelor Muni -cipiului Rãdãuþi. Nu ne situãm nici de parteacelor care au fost de pãrere cã manifestãrile tre-buiau sã aibã loc, cãci viaþa merge înainte, cubune ºi rele, nici de partea celor care doreau sto-parea manifestãrilor pentru a fi alãturi de ceiaflaþi în suferinþã. Am notat doar clipe de viaþã,din vara anului 2010, an aflat, din pãcate subzodia apelor revãrsate.

La momentul când scriu aceste rânduri, toc-mai a fost deschis podul de pontoane construitde militari la Dorneºti, ca soluþie temporarã decirculaþie între Siret ºi Rãdãuþi, în urma surpãriipodului peste râul Suceava. Plouã mereu, apelebãltesc, culturile sunt compromise, prognozelesunt sumbre...

Cu toate acestea, viaþa trebuie sã meargã maideparte...

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

zilele Municipiului RådåuÆi

Artiºtii plastici participanþi la cea de-aV-a ediþie a Taberei Internaþionale dePicturã „Bucovina - trecut, prezent ºiviitor“ îºi desfãºoarã activitatea creativãignorând capriciile vremii.

12 artiºti plastici din cinci þãri europeneCei 12 artiºti plastici din cinci þãri

europene (Cehia, Slovacia, Lituania, Ucrai -na ºi România), care alcãtuiesc colectivultaberei de creaþie din acest an (tabãrã gãz -dui tã, în intervalul 1 - 12 iulie a.c., dePensiu nea „Crizantema“ din Vatra Mol do -viþei), s-au aºternut la lucru încã din primazi, chiar dacã vremea nu le-a permis - decâtpentru scurte momente - sã colinde împre -ju rimile ºi sã-ºi instaleze ºevaletele în aerliber.

Atelierul comun de lucru s-a constituit subcopertina protectoare din curtea pensiunii, undefiecare artist ºi-a gãsit locul prielnic creaþiei, ate-lier în care i-am gãsit pe toþi la lucru (suprave -gheaþi cu atenþie de pisica gazdei), cu douã zileîn urmã, când am vizitat tabãra.

Veterani ºi artiºti care se aflã pentru primaoarã în România

Tabãra cu genericul „Bucovina - trecut,prezent ºi viitor“, care, din iniþiativa prof. IoanBodnar, preºedintele Uniunii Ucrainenilor dinRomânia - filiala Suceava, se desfãºoarã în are-alul bucovinean din anul 2006 (când a debutat cao provocare cu susþinere exclusiv privatã) adevenit un proiect stabil, finanþat de Depar ta -mentul pentru Relaþii Interetnice din cadrulGuvernului României.

La ediþia din acest an, alãturi de câþiva vete -rani ai taberei, care au participat ºi la ediþiileanterioare, sunt ºi noi veniþi, unii dintre ei aflân-du-se pentru prima oarã în România.

Atmosferã prieteneascã ºi stimulativãProf. Ioan Bodnar, care împreunã cu artistul

plastic humorean Radu Bercea coordoneazã pro-gramul de desfãºurare a taberei, a spus cã vre-mea ploioasã nu i-a descurajat pe participanþi,iar faptul cã artiºtii au stat tot timpul împreunãîn perimetrul pensiunii a sudat colectivul, i-afãcut sã se cunoascã mai bine ºi sã-ºi împãr -tãºeascã ideile, tehnicile ºi manierele de lucru.

Fie cã este vorba de artiºti plastici profesion-iºti, absolvenþi ai unor prestigioase academii dearte, sau de creatori amatori, care practicã artaca hobby, participanþii s-au remarcat fiecare prinamprenta proprie, iar atmosfera a fost priete-neascã ºi stimulativã.

Picturã, graficã ºi metaloplastieAlãturi de pictori ºi graficieni, la ediþia din

acest an s-a înregistrat în premierã prezenþa unuiartist care realizeazã lucrãri de metaloplastie.

Este vorba de humoreanul Viorel Grigoraº,care, alãturi de Ioan Bodnar, Radu Bercea ºi

Iulian Dziubinschi, reprezintã echipa creatorilorbucovineni. Participarea româneascã îi includeºi pe graficienii bucureºteni Matei ªerban Sandu(care a expus, cu doi ani în urmã, la sediulConsiliului Europei de la Strasbourg) ºi Bogdan

Gãrgãriþã, precum ºi pe pictorul naivvasluian Costicã Onuþã, care, la începutullunii iunie a.c., a participat la prima TabãrãNaþionalã de Artã Naivã de la Zimnicea,organizatã de Ministerul Culturii, Cultelorºi Patrimoniului Naþional.

Revedere între fraþi dupã trei ani ºi ososie perfectã a þarului Petru cel Mare

Artiºtii strãini care participã la ediþia dinacest an sunt Irina Kopeikina, din Letonia,ºi Roman Kharevsky, din Cehia (doi vete -rani ai taberei bucovinene), precum ºi doicreatori care se aflã pentru prima oarã înRomânia, Irina Kharevsky (sora lui Roman,dar care vine din Ucraina, tabãra oferindu-iacum prilejul sã-ºi revadã fratele dupã treiani) ºi Ivan Konupek (o sosie perfectã aþarului Petru cel Mare), din Slovacia.

Ca ºi la ediþiile anterioare, tabãra se va finali -za printr-o expoziþie cu lucrãrile realizate deartiºtii participanþi, expoziþie programatã pentruvineri, 9 iulie a.c., la ora 16:00, la Muzeul Obi -ce iurilor Populare din Bucovina din GuraHumorului.

Solidari cu bucovinenii afectaþi de inundaþiiArtiºtii plastici români ºi strãini din tabãra de

la Vatra Moldoviþei s-au declarat solidari cubucovinenii din zonele calamitate.

Prof. Ioan Bodnar a spus cã decizia unanimãa participanþilor este de a oferi o parte dinlucrãrile realizate în tabãrã pentru valorificare însprijinul sinistraþilor.

El a precizat cã, dupã vernisajul expoziþiei,va organiza o licitaþie în cadrul cãreia nu vor filicitate în scop umanitar doar lucrãrile celor 12artiºti plastici care participã la ediþia din acestan, ci ºi o serie din lucrãrile de la ediþiile ante-rioare ale taberei.

Tiberiu COSOVAN

Tabåra InternaÆionalå de Picturå„Bucovina - trecut, prezent çi viitor“

Artiºtii plastici participanþi la cea de-a V-a ediþie a Taberei


DezamãgireÎn sat era stins peste tot. Numai la alde

Volochy, în afara becului de sub tavanul vãruit,mai ardea pe masã ºi lampa: în noaptea aceeatrebuia sã le fete scroafa. Lângã sobã zãcea unsnop galben de paie uscate ºi calde - pentruaºternut sub purcei, iar de sub pat se zãrea oleasã roºie, nouã, împletitã din nuiele de arin.

Cu mâinile la spate ºi frecându-ºi hârºâitpalmele aspre, Antin Voloch se fâþâia prin casã -de la masã la uºã ºi înapoi. ªi chiar dacã era încãde tânãr un pic cam cocârjat, acum Antin îºiþinea spatele drept ºi nu târºâia picioarele pe po -dea ca de obicei, ci pãºea desluºit, ca un soldat.

- Acum, - zicea cãtre nevastã-sa care era pecuptor, - o sã trãim, Palajko, ºi noi ca oamenii. Osã avem ºi de-o jachetã pentru tine, ºi de-obasma din aia mare - he-he -, înfloratã...

De la acele vorbe, Palajka se simþea nu ºtiucum, o seca la linguricã. Ruºinoasã, ea se foia pevelinþã, încercând sã dea un rãspuns potrivit, casã nu strice o discuþie atât de chibzuitã.

- Da' cu banii pe zilele-muncã de pe martiecum facem? - întrebã timid.

- Om vedea, - rãspunse Antin agale, de parcãîntr-adevãr nici nu se gândise ce o sã facã cu aceibani. - Om vedea. Poate-i luãm muscalului nos-tru o pereche de pantaloni civili pentru când s-olãsa la vatrã sau poate gãsim vreun cojocel pen-tru mine. Fratele Mefodie scrie cã la Astrahan îliei mai pe nimic. Vorba e sã vindem purceii, cãpe urmã om vedea ce-om face...

Se apropie de lampã, îi scoase cu o cârpã sti-cla fierbinte ºi afumatã ºi se apucã sã sufle în eaca s-o abureascã.

- Ia, babo, - zise cu blândeþe, - du-te ºi vezi ceface scroafa, iar eu o sã ºterg sticla.

Palajka sãri sprinten de pe cuptor, ca o fatã, ºi,cu acea miºcare jucãuº muiereascã ce pãrea demult uitatã, îºi legã basmaua, fãrã ca de astã datãsã-ºi mai acopere cu ea luminoºii ei ochi cã prui.Observând cu coada ochiului acea miº care, Antinrânji ºtrengãreºte ºi o ciupi pe nevas tã de ºold.

- Iote ce muiere tânãrã ºi arãtoasã am, he-he...Palajka þipã drãgãstos ºi, acoperindu-ºi surâ-

sul cu basmaua, se mlãdie ºi se feri de bãrbat.- Poate ar trebui, tatã, pânã una-alta, sã stingi

lampa, - gânguri ea din prag. - Cã uite: arde ºibecul, arde ºi lampa...

În alte împrejurãri, Antin ar fi repezit-o cusiguranþã pe nevastã-sa sau i-ar fi zis: „Ia nu mailãtra!“, dar azi, precum în noaptea de Crãciun,ocãrile nu-i veneau pe limbã.

- Nu-i nimic, - zise cu blândeþe, - las' sã ardã.Îþi garantez cã n-o sã sãrãcim dintr-atât...

Palajka ieºi. Iar Antin puse sticla ºi iarãºiporni prin casã, chibzuind asupra complicatelorchestiuni gospodãreºti.

Încã cu mult înainte de fãtare, se dusese decâteva ori la oborul din oraº. S-a interesat depreþul purceilor, a stat de vorbã cu oamenii carevindeau:

- E clar cã atâta timp cât mai ninge, - îi ziceaba unuia, ba altuia, - nu poþi lua un preþ calumea. E frig. Da' mai încolo, spre primãvarã, îþidã omul bucuros douãzeci de ruble, - ºi adãugaaºa, ca între altele: - A mea o sã fete la primã-varã...

Unii îl ascultau atent ºi erau de acord cu el,alþii se plângeau cã n-au cumpãrãtori, dar erau ºidintre cei care-i spuneau supãraþi lui Antin:

- Ia mai lasã-ne, mãi omule...Antin nu se supãra pe ei, ba chiar îi compã-

timea. ªi cu cât îi compãtimea mai tare, cu atâtmai tare se bucura pentru el: el n-o sã aibã astfelde necazuri...

Intrã Palajka ºi aduse în casã strepezealamirosurilor nopþii primãvãratice.

- Scrofiþa a început sã-ºi aºtearnã, - ziseveselã. - E atât de agitatã!

Antin se opri în mijlocul casei, îºi frecãpalmele una de alta ºi-ºi sãltã pantalonii.

- Îºi aºterne, zici. Îhî. Da' tu ai uitat ce semne când îºi aºterne?

- Cum sã uit? - se oþãrî Palajka. - Cea pe caream avut-o înainte de rãzboi fãcea la fel: tot rãs-fira ºi rãsfira paiele cu râtul... Asta la prânz. Iardupã-amiazã a ºi fãtat. Ce, ai uitat?

- He, am uitat, - pufni Antin, - cã dacã aº fiuitat, acum n-aº fi ºtiut ce sã fac. Da' aºa, totu-icum se cuvine: e ºi leasã, e ºi aºternut...

Se aºezã la masã sã se ocupe de lampã: îiaranjã sticla, deºi ea stãtea cum trebuie, ridicãfitilul, apoi îl coborî, mormãind în acest timp uncântec vesel.

- Uite, sã vezi cum e viaþa, - zise dupã untimp, ridicându-ºi profetic privirea spre tavan. -Nu degeaba se spune: „Ba-l ridicã pe om sus detot, ba-l aruncã în prãpastie pentru totdeauna...“.Aºa ºi e. Uite, ia-l pe ãsta, pe Fedai. În '47, cânds-a cãþãrat în conducere, atâta fãcea pe deºteptul,cã ce sã mai...

- Îhî, era o scârbã, - adãugã Palajka.- Toatã lumea avea necazuri peste necazuri, -

continuã Antin, - iar el cãra purcei la târg ºi-ijupuia pe oameni de bani. M-a întâlnit odatãbeat ºi-mi zice: „Na, Antoane, cinci ruble ºi beaºi tu mãcar de-a moaca, la dracu', cã nu eºtigospodar deloc“.

- Iote javra, - exclamã Palajka revoltatã. - Iarel purta, Doamne iartã-mã, turul pantalonilorîntr-o parte...

- Ha-ha-ha, - râse Antin. - Chiar cã într-oparte.

- Cur-sucit! - adãugã Palajka, pufnind ºi eaîntr-un râs rãutãcios.

- Bha-ha-ha... Cur-sucit!... - hohoti Antin.- Hi-hi-hi-i... - se porni Palajka, îmbujorându-

se de încordare ca o fatã. - Deºelatul dracului...

Au râs îndelung, oprindu-se doar o clipã pen-tru a-ºi trage sufletul sau pentru a gãsi încã omãscarã pentru Fedai.

Apoi au obosit ºi, icnind, amândoi ºi-ausuflat nasul.

- ªi-atunci, tatã, ce ai de gând cu purceii? -întrebã ceva mai târziu Palajka.

Antin îºi miºcã sprâncenele ºi le împreunã larãdãcina nasului.

- Pãi, cam... - îºi aºezã palma pe genunchi ºi,începând cu degetul mic, se apucã sã îndoaie perând degetele-i roºii ºi boante. - Carevasãzicã,unul lui Iosyp, surorii Fedorka - o pereche, luiKonon - un purcel... Iar restul - la vânzare.

Afarã începu sã se lumineze. Pe geam sezãrea adâncul albastru al cerului. Lumina lãmpiideveni galbenã ºi se chirci.

- Cred cã-i timpul sã mergem, - zise Antin. -Numai sã-mi dai cutia sau ciurul - ce ai pregãtit?

Palajka luã de pe cuptor ciurul cãptuºit cucârpe calde.

- Oare o sã încapã? - întrebã.- Pãi, ar trebui. Iar de nu, o sã facem douã

drumuri ca sã-i aducem.Antin îºi aruncã pe umeri, ca-n tinereþe, haina

veche, ascunse lampa sub pulpanã, ca sã n-ostingã vântul, ºi ieºi.

Iar Palajka se apucã sã înteþeascã focul însobã. Era cam tristã ºi-i pãrea rãu de acea noap -te. Îºi aduse aminte de tinereþe, de discuþiiledrãgãstoase cu bãrbatul ei ºi de încã ceva plãcut,de care nu-ºi putea aminti cu niciun chip...

Se luminase de-acum când scârþâi uºa de latindã. Palajka simþi un junghi în piept, iar inimaîi bãtu puternic, ca la peþit.

Antin se împiedicã de prag ºi înjurã. Încãuºul palmelor lui se zvârcolea ºi guiþa un pur -celuº roºu.

- Da' ce, n-au încãput? - tresãri Palajka. - Amºtiut eu cã...

ªi deodatã, încremeni când vãzu ochii bãr-batului - roºii de nesomn ºi peste mãsurã de hol-baþi.

- Asta-i tot, - spuse Antin. - Nu mai suntalþii...

- Cum nu mai sunt?- Cum, cum, - o îngânã Antin. - Dacã þi-ai fi

þinut clanþa!... Da' tu: „Lui Konon - doi, pentruFedorka - o pereche...“. Boala dracului! Cândam intrat, ea sfârtecase de-acum ºase...

Palajka se urcã pe cuptor ºi începu sã plângã.- Da' fire-ai tu sã fii! - bufni Antin ºi lovi cu

piciorul în snopul de paie.Dupã aceea înfofoli purcelul într-o þoalã ºi se

sui cu el în pat.Gemea prin somn, bolborosea ceva ºi se

întorcea de pe o rânã pe alta. Purceluºul i se vârasub mânã, grohãia de zor în cãutarea þâþei mameilui. Antin îl îmbrânci supãrat. Iar noaptea, întor-cându-se de pe o parte pe alta, îl strivi cu umãrulºi-l sufocã...

Curând, afarã zorile lucirã purpuriu ºi se iþirãla ferestre. Rãsãrea un soare roºu de martie.

Traducere de Corneliu IROD

Vitrina literarå

Iatã cã revista ªcolii cu clasele I-VIII, IzvoareleSucevei, în ediþie nouã, nr. 2, mai 2010, este iarãºi,,la înãlþime" prin faptul cã publicaþia renaºte aici, încreierul munþilor, prin graficã, însã, mai ales, princonþinut. Mã refer la calitatea poeziilor ºi textelorinserate în ea, semnate de elevi, preotul paroh alcomunei, de dascãlii instituþiei. Reþin deci, dinnumãrul respectiv, ºtirea care ne informeazã cã, înziua de 24 aprilie, Grãdiniþa ºcolii a gãzduit schim-bul de experienþã cu tema ,,Când, cum ºi de ce seîntâmplã“ propus de Ana Macovei, activitate pentrucare aceasta meritã felicitãri! Preotul paroh,Valentin Petru Ardelean, semneazã poezia ,,Înãl -þare" ºi însemnarea ,,Pentru ei, eroii“. Printre paginimai putem evidenþia poeziile: ,,Sfânta muceniþãFilo teia, fetiþa iubitoare de semeni“ (TeodoraArdelean, clasa a II-a) ,,Amintiri“ (Maria Slusarec,

Ionela Sere diuc, clasa a VII-a) ,,O cãpºunã“(Cãtãlin Droniuc, clasa a VIII-a). La fel de inspiratesunt desenele elevilor - Ramona Valach, ElenaBecica, Teodora Ardelean, Stelian Zaieþ, din clasa aII-a. Prof. Ion Aflorei, coordonatorul revistei, pre -zintã ,,portretul“ diaconului Atanasie, prin cuvintereferitoare la viaþa acestuia în familie ºi bise ricã, iarprof. Vasile Lucasciuc, în articolul sãu ,,Evaluarenaþionalã“, ne prezintã, printre altele, ,,Prima probãscrisã, în cadrul evaluãrii naþionale la Limba ºi lite -ratura românã, pentru elevii din clasa a VIII-a, la ea,participând 206.117 elevi care au susþinut examenpe 4 mai, în 5.955 unitãþi ºcolare. Mai citim un

interviu cu domnul primar, Mihail Mechno(reporter, Marinela Macoviciuc), din care aflãm cã,,printre proiectele din acest an pentru comunã fig-ureazã modernizarea sãlilor de clasã, asigurareaîncãlzirii centrale la unitãþile de învãþãmãnt cu per-sonalitate juridicã, continuarea modenizãrii drumu-lui judeþean 175, redeschiderea punctului vamal demic trafic Izvoarele Sucevei - ªepet (Ucraina) etc.Noul numãr al revistei ,,Meridian 25“, din care amspicuit câteva lucruri interesante - o nouã reuºitã. Îidorim viaþã cât mai lungã!

Decebal Alexandru SEUL

„Meridian 25“ mereu ,,la înãlþime“



Descifrarea motivelor ºi a simbolisticii aces-tora a foarte dificilã, mai ales cã ele coboarã înneantul timpurilor arhaice ºi, de la popor lapopor, cunosc modificãri ºi conotaþii neaºtep-tate. Astfel, motivul leagãnului (vezi „Fata înleagãn“) iniþial avea în vedere logodirea copi-ilor „Din scutece/leagãn“ (în Persia, Tadji -kistan, Uzbekistan etc.) cu reflexe poetice labulgari, români, ucraineni etc. Un alt constructsimbolic marital, „proba iubirii“ prin genera -lizare – cum remarcã Monica Brã tu les cu –devenind un „topos golit“ de culoarea impusã.„Chematul acasã“, de pildã, reprezenta uncanon impus fetei prin trimiterea sa cu treburiîn sat, ca sã fie rechematã de peþitori, ceea ce încolindele slave reprezintã o altã frormã deexprimare a vieþii prin cãsãtoriei, cãci fata seîntoarce primenitã ºi „troienitã de flori“ (vezi„Fata e chematã acasã“ – colinde poloneze).

Motivele croitului ºi cusutului hainelor, pre -gã tirea darurilor (vezi „Fata coase“, „Fataspalã“, „Croi tul hainelor“, „Schimbarea daru ri -lor“) vi zea zã fazele mãritiºului, ceea ce, defapt, înseamnã derularea fazelor cãsãtoriei.

Împletirea cununii, obicei strãvechi, arian ºisemitic, din preziua nunþii (cf. Hr. Vakarelski,vezi „Fata împleteºte cununa“; pag. 143) sem-nificã trecerea pragului cãsãtoriei ºi derivã dinpoezia de ritual, iar „construcþia podului“ esteun alt „rit de trecere“ încãrcat de poezie (vezi„Fata construieºte podul“). Ambele constructesimbolice apar în cântece populare de nuntã ºiîn colinde.

Alãturi de analiza meticuloasã a cântecelorºi colindelor în zona sud-esticã a Europei ºi nunumai, studiul comparatist al dlui prof. dr. I.Rebuºapcã abundã în referinþe captivante dinmitologia hindusã, asiro-babilonianã, greco-romanã ºi literatura biblicã. Astfel la trecerea

podului asistãm la rãpirea Europei, gãtitã camireasã, pe care nu o poate salva tatãl, ci taurulmitic. Autorul urmãreºte de asemenea ºi cono-taþia maritalã în mitul antic ºi-n colindeleromâneºti, ucrainene, bulgare, poloneze etc., încare întâlnim vânarea leului de cãtre Hercules(mit), flãcãu/mire (vezi „Colinda româneascã“,M. Brãtulescu) sau vânarea cerbului fie aboului/taurului/mistreþului (la ucraineni, bul-gari etc.), imagini poetice ce sunt însoþite dese-ori de desene de pe pietre sau vase antice, destatui, sculpturi, picturi sau miniaturi celebredinaintea erei noastre sau din era noastrã –creaþii antice, medievale sau moderne, ceea ce,în afara periplului folcloristic ºi mitologic, con-stituie o generoasã sursã de culturã universalãdin varii domenii.

În fine, ultimul capitol, al IV-lea, privinddeterminarea contextualã a constituirii colinde-lor pentru tineri aduce mãrturia unei ipotezemai vechi aºteptate: „Aceste date sugereazãimpresia cã tot complexul de obiceiuri ºi prac-tici a constituit în vechime un adevãrat contextritologic magico-religios, care la un momentdat a favorizat transferul motivelor de nuntã înrepertoriul colindelor“ (pag. 215). Cu toate cãcercetãtorul furnizeazã ºi argumente finaleprivind transferul obiceiurilor de nuntã în colin -de, nu închide subiectul, ci dimpotrivã, solici tã„lim pezirea“ sa prin cercetãri moderne ulte-rioare.

Studiul ilustrului profesor folclorist alUniversitãþii Bucureºti, o exegezã compara-tivistã model prin discursul sãu de erudiþie mairar întâlnit, cu analizã complexã (vezi circa 770de surse bibliografice) ce încearcã o delimitareconcluzivã a poeziei colindelor (termen consa-crat de Th. Volkov încã în secolul al XIX-lea)de datina colindelor, dat fiind faptul cã mulþicercetãtori („folcloriºti literari sau de biblio te -cã“) examineazã doar expresia poetico-litera rã,

fãrã a avea în vedere „intertextualitatea temati-co-motivicã ºi funcþionalã magico-religioasã“.

Exegeza se încheie cu o anexã de scenarii ºivariante, texte-suport ale ritualului nunþii cadovezi incontestabile ale demonstraþiei saleanalitice.

Poezia colindelor se caracterizeazã prin uni-tate stilisticã, mod comun de performare ºifuncþie ritologicã, iar analiza colindelor de fatãºi flãcãu ºi-a propus tocmai diferenþierea tema -tico-motivicã ºi ritual-funcþionalã de celelaltecolinde. Departe de a viza o cercetare exhausti -vã, modest, cercetãtorul dezvãluie existenþa„rãdãcinilor istorice“ ale constructelor simboli -ce în spaþiu est-european, ritual „omogen“ ºi„neparcelat“ pe naþiuni, iar studiul sãu, indu-bitabil, se încadreazã de facto în maxima„Quod erat demonstratum“, lãsând acea des chi -dere de „perpetuã reformulare“ chiar pentrupro pria persoanã într-o altã etapã, sau pentru„Poezia colindelor“ prin modele poetice, sim bo -luri ºi interconexiuni culturale universale este opledoarie pentru valori estetice perene, va lorimorale, culturale ºi religioase, universale.

Referinþele finale ale unor somitãþi în fol-cloristica româneascã ºi universalã precumOvidiu Bârlea, Ioan Datcu, Mihai Pop, Gh.Mihãilã, Dan Horia-Mazilu, Ion ConstantinChiþimia, Mykola Ilnyþkyi (Lvov), DanyloStruk (Toronto), T.M.S Priestly (Canada) etc.confirmã cã prof. Ioan Rebuºapcã este unul din-tre „cei mai compleþi reprezentanþi ai slavisticiiromâneºti de astãzi (acad. I. Pop) „cu staturafilologului complet“, un adevãrat „mediator ºisavant între culturi ºi spiritualitãþi“ (Dan Horia-Mazilu) care s-a remarcat în circuitul ºtiinþificca „folclorist cu merite distincte ºi bun com-paratist“ (I.C. Chiþimia) etc.

Prin urmare, reputatul cercetãtor al Uni -versitãþii Bucureºti este el însuºi o valoare dereferinþã în slavistica româneascã ºi cea univer-salã, un om de talie europeanã, cãruia îi urãmtinereþe fãrã bãtrâneþe pentru a-ºi desãvârºi întihnã operele de cercetare pe care le aºteptãmcu mare interes.

Ioan CHIDEªCIUC

„Poezia colindelor“ sau modele poetice,simboluri ºi interconexiuni culturale

universale de prof. dr. Ioan Rebuºapcã

Farmecul folclorului

Dupã ce, anul trecut, UniuneaUcrainenilor - filiala Satu Mare aobþinut o importantã izbândã -realizarea ºi amplasarea statuiipoetului Taras ªevcenko în parculde lângã catedrala ortodoxã dinoraº, anul acesta, prin grija dluiMihai Macioca, preºedintele UUR- filiala Satu Mare, a fost editat

volumul „Dezvelirea bustului luiTaras ªevcenko la Satu Mare“.

Tomul cuprinde cinci capitoleprivind activitãþile UUR pentrucunoaºterea personalitãþii ºi ope -rei distinsului poet ucraineanTaras ªevcenko.

În loc de prefaþã, apare uninterviu realizat de drd. DumitruÞimerman, poet, redactor-ºef laNord Vest TV Satu Mare. În celecinci capitole ale cãrþii, editateatât în limba românã, cât ºi înlimba ucraineanã, sunt prezen-tate simpozioanele ºtiinþifice de -d icate poetului Taras ªev cenko,precum ºi ecourile apãrute în

presa centralã ºi localã a UniuniiUcrainenilor din România ºi presadin Ucraina referitor la evenimen-tul cultural istoric de la Satu Marededicat poetului naþional ucrai neanTaras ªevcenko.

Redãm un fragment din poezia„Gânduri ale mele, gânduri“ a lui

Taras ªevcenko în traducerea scri-itorului Ion Cozmei.

Gânduri ale mele, gânduri

„N-o sã-mi caut soartã bunã!Sã mi-o aflu, unde?Mi-oi înãbuºi necazulªi mi-l voi ascundeLângã inimã, ca ºerpii Am sã-l pun sã ºadã. Cum petrece nenorocu-miNimeni sã nu vadãIarã gândul meu cel negru,Ca un corb sã zboare,Pe când inima mi-e ghiersulDe privighetoare.N-o sã vadã, n-o sã râdãNimenea de mineªi-o sã-mi curgã-n voie lacrimiPe câmpii strãine.Pânã când de ceasul morþii Fi-va sã m-apropii,ªi nisip pe ochi mi-or pune,

Cu lopata, popii.Asta este!N-ai ce face!Soarta aºa mi-i datã.Cine-o jindui durerea,Dumnezeu sã-l batã!

Gânduri, gânduri, flori amare.Prunci fãrã de nume,V-am crescut destul. E timpul Sã plecaþi în lume. Mergeþi, gânduri ale mele,În Ucraina noastrã,Pe sub garduri, ca orfane...Inima-mi, sihastrã,Va pieri aici.

AcoloCineva cãta-vaDrãgãstos la voi ºi poateDobândi-veþi slava.Tu, mãicuþã Ucrainã,Ruga mi-o-mplineºteCa pe-ai tãi primeºte-mi prunciiªi mi-i încãlzeºte.“

Ion ANIÞAª

o nouå realizare a Uniunii Ucrainenilor o nouå realizare a Uniunii Ucrainenilor din România - filiala Satu Maredin România - filiala Satu Mare


Un interviu al preºedintelui ViktorIANUKOVYCI pentru sãptãmânalul „2000“

Partea a II-a (Extrase)

- Sã însemne colaborarea atât de strânsã cuRusia în toate domeniile o renunþare la pla-nurile de integrare a Ucrainei în UniuneaEuropeanã?

- În mod sigur, nu. Dupã cum este cunoscut,în ultimele luni noi am izbutit sã realizãm, perelaþia europeanã, mai mult decât au reuºit pre-decesorii noºtri, care îºi clamau cu orice prilejfidelitatea faþã de ideea integrãrii europene încinci ani. La toamnã vor începe negocieri acãror finalitate o constituie punerea la dispoziþiaUcrainei a unei Foi de parcurs, având ca punctterminus desfiinþarea sistemului vizelor. Noiînde plinim cu consecvenþã condiþiile necesarepentru trecerea la negocieri cu UE în aceastãimportantã problemã. E doar una din direcþiiledezvoltãrii alerte a colaborãrii cu UE.

Europa priveºte cu optimism transformãrilece au loc în Ucraina. Partenerii noºtri sunt inte -re saþi de amplele proiecte de infrastructurã cedevin posibile graþie reluãrii dialogului ucrai -neano-rus. Totodatã, e important de înþelesurmãtorul lucru.

Noi nu dãm buzna cu declaraþii gãunoase.Apartenenþa la UE nu e un scop în sine. Esenþanoii linii politice promovate de Ucraina o con-stituie refacerea ºi dezvoltarea energicã aecono miei naþionale, extinderea inovaþiilor, anoilor standarde calitative, a noilor criterii decalitate ºi eficienþã a structurilor statale. Nu egreu de obser vat cã, pe continentul nostru, arbi-trii modei în materie de industrie ultramodernã,calitate a producþiei, precum ºi în sfera drep-turilor omului sunt þãrile UE. Ele reprezintã unreper nu numai pentru Ucraina, ci ºi pentrucelelalte state ale Europei, fãrã excepþie.

În ultimii cinci ani, Ucraina a adus Europala lehamite cu rugãminþi sâcâitoare de ai seoferi „o perspectivã europeanã“, rugãminþi -chiar solicitãri - care nu se bazau pe nimic cuadevãrat temeinic. Uneori, aceste rugãminþi ºisolicitãri ascundeau ºi o undã de ameninþare -chipurile, dacã nu ne primiþi în UE o sã seîntâmple ireparabilul! Ca sperietoare era folo -sitã Rusia. „Am plecat de la bunica, am plecatde la bunicul, o sã plec ºi de la tine!“ Cu obser-vaþia cã, între timp, nu se fãceau nici un fel dereforme, iar politica internã era atât de împã-natã cu scandaluri, încât de zâzania dintreIuºcenko ºi Tymo ºenko se ºtia în cele mai pri zã -rite orãºele din alte þãri. Nedumerirea sincerã aeuropenilor s-a preschimbat într-o atitudine careera numitã „obosealã de Ucraina“. Dar acumsituaþia se schimbã.

Am abandonat practica solicitãrilor nefon-date, care, între altele, nu dãdeau defel bine,venind din partea unui stat atât de mare ºi debogat ca Ucraina. Consider un obiectiv esenþialal mandatului meu obþinerea - pe tãrâm social-economic, juridic, productiv, tehnico-ºtiinþific - aunor rezultate atât de impresionante, încât între-barea „E pregãtitã Ucraina pentru a devenimembrã a UE?“ sã fie eliminatã de pe ordineade zi ca fiind depãºitã. Încât chiar ºi franþuzul,

neamþul, polonezul obiºnuit sã uite de chestiaasta. Întocmai cum nimeni nu mai întreabã as -tãzi: „Sunteþi convins cã aceastã marfã japonezãori singaporezã e Ok?“

Cu ºase ani în urmã a intervenit un momentcând asemenea întrebãri - la drept vorbind umi -li toare - nu s-au mai pus în legãturã cu þãri caSlovenia, Cehia, Polonia. Acum se constatã cãunele dintre þãrile nou-intrate în UE se þin maibine pe timp de crizã decât veteranele. Cu altecuvinte, putem ºi trebuie sã devenim europeniprin nivelul de trai, de garantare a drepturilorcetãþenilor, prin gradul de predictibilitate ºi efi-cacitate a politicii de stat - înainte de a se puneproblema tehnicã de invitare a Ucrainei sã aderela UE.

Aceastã abordare nouã - ori, ca sã zicem aºa,reconsideratã - din partea Ucrainei e împãr -tãºitã pe deplin ºi de liderii Uniunii Europene.

- Existã o sumedenie de proiecte, de propu -neri pentru reformarea economiei ucrainene -atât vechi, cât ºi mai noi. Ce linie va adopta, încele din urmã, puterea?

- Abordãm aceastã problemã cu chibzuinþã.Deºi necesitatea ne preseazã, nu sunt de admisnici un fel de acþiuni pripite. Majoritateaucrainenilor îºi aduc bine aminte începutulanilor '90, când reformele se fãceau, scuzaþi-mã,prin îmboldire cu þepuºa. Examinãm mai multemodele. Analizãm felurite ipoteze. Principaliivectori ai transformãrilor sunt - e limpede acestlu cru - debirocratizarea, reducerea poverii fis-cale, lupta împotriva corupþiei, retehnologi za reaindustriei, odatã cu creºterea transparenþei atâtîn business, cât ºi în aparatul de stat, reformasistemului de protecþie socialã, crearea uneipieþe eficiente în domeniul funciar. Sunt idei îngeneral simple, logice, dar aplicarea lor e multtãrãgãnatã mai întotdeauna.

În prezent, dupã cum se ºtie, definitivãmcomponenþa ºi prerogativele principalului or -gan pen tru reforme economice - comitetul creatîn acest scop. A fost stabilitã o etapizare a ac -þiu nilor. Am dat dispoziþie sã se elaboreze unprogram al transformãrilor. Se pregãtesc ra -poarte - inclusiv din partea unor structuri inde-pendente - pri vind starea realã a lucrurilor îneconomia ucraineanã ºi în sfera serviciilor pu -blice, procedurile în vigoare ºi mecanismul deadoptare a deciziilor. Trebuie sã ºtim exact de ceanume e cazul sã ne debarasãm. Bunã oarã, înceea ce priveºte debirocratizarea: cum bine ºti þi,încã în aprilie am optimizat substanþial struc-tura ramurii prezidenþiale a puterii executive.

- Viktor Fedorovyci, societatea pare a se fiîmpãcat cu inevitabilitatea ºi necesitatea re for -melor. Se considerã, însã, cã puterea, hotãrândsã treacã la mãsuri nepopulare, îºi reduce totmai mult sprijinul de care dispune. Cum inten -þionaþi sã contracaraþi acest lucru?

- Populismul e un preþ prea mare pentru po -pu laritate. Acest lucru a fost demonstrat foarteelocvent în ultimii doi ani de guvernare a opo-nenþilor noºtri. Eu cred cã populaþia e deja vac -ci natã împotriva populismului, a credulitãþii faþãde cele mai delirante promisiuni, împotriva min-ciunii pe faþã… Noi am gãsit posibilitatea sãîndeplinim ºi promisiunile sociale fãcute, pentru

cã preþuim sprijinul populaþiei; or, la început,statul nu a avut asemenea posibilitãþi: moºte -nirea lãsatã de vechea putere nu suportã nici unfel de comparaþie cu cea pe care a pri mit-o, la vre-mea ei, Tymoºenko.

Sunt convins cã atunci când va începe sãscadã nivelul corupþiei la bazã, când se vormenþine aproximativ la acelaºi nivel preþurile lamãrfurile de primã necesitate, când va dispãreaneîncrederea în moneda naþionalã, al cãrei cursa înregistrat salturi, când bãncile se vor simþisigure pe ele, când, odatã cu apropierea Euro-2012, precum ºi datoritã altor factori, þara se vatransforma într-un mare ºantier, oamenii voraprecia avantajele liniei noastre politice. Popu -laþia se va convinge cã, preþuind la adevãrata luivaloare buletinul de vot, am terminat cu populis-mul.

Unele semne cã se schimbã perspectivaasupra lucrurilor existã de pe acum: viaþa parcãe mai liniºtitã, nimeni nu þi se mai vârã în suflet,de pe ecranul televizorului, aþâþându-te sã-þiurãºti aproapele. Fãrã excesele ºi vrajba carac-teristice ultimilor ani a fost întâmpinatã aniver-sarea a 65 de ani de la Marea Victorie. Cred cãs-a înregistrat un avans, e drept mic, dar impor-tant.

- Viktor Fedorovyci, cum apreciaþi cãevolueazã, în momentul de faþã, dialogul din-tre putere ºi opoziþie? Ucraina se strãduieºte sãse dezvolte potrivit standardelor europene aledemocraþiei; or, în þãrile europene acest dialogse desfãºoarã, ca sã spunem aºa, cu mult maicalm. De ce la noi e altfel?

- În primul rând, preºedintele ºi guvernullucreazã astãzi cu un parlament ales în 2007.Asta e realitatea politicã. Nu voi ascunde faptulcã am fi putut organiza alegeri parlamentareanticipate, pe care le-am fi ºi câºtigat, în virtuteaentuziasmului ce-i caracterizeazã pe cei maiactivi dintre alegãtorii noºtri, care s-au convinscã haosul ºi ambiþiile maladive ale unor politi-cieni pot fi contracarate - ºi anume, contra ca -rate în mod democratic.

Dar am ales o cale mai puþin dureroasã pen-tru poporul ostenit de retorica conflictualã ºinecurmatele contre reciproce ale politicienilor.Fiind pregãtiþi de alegeri, ne-am asumat unanume risc. Iar punctul în problema repoziþio -nãrii alianþelor parlamentare a fost pus deCurtea Constituþionalã. Oponenþii noºtri contaufoarte mult pe o destabilizare, pentru cã la unsucces în alegerile parlamentare - dupã cum auarãtat rezultatele la prezidenþiale ale unora saualtora dintre politicieni - era prematur sã viseze.Pentru mulþi, trebuie spus acest lucru, trenuldeja plecase: lozinci îmbãtrânite, mituri rãsufla -te, argumente neconvingãtoare… ºi uite cã nu s-aajuns la destabilizare.

… Pentru mine e limpede: în preajma vii toa -relor alegeri parlamentare, pe scenã vor apãreaalte forþe politice, conduse de politicieni proas -peþi, lucizi ºi energici; ei bine, dialogul cu aceº -tia ºi elaborarea unei viziuni comune într-oproblemã sau alta vor prezenta interes reciproc.Iar societatea va avea posibilitatea unei opþiuniautentice.

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappee

Populismul - un preÆ preamare pentru popularitate

Paginã realizatã de Ion COVACI



Printre ultimele picturi ale sale senumãrã ºi peisajul pictat în acuarelã,pe malul Dunãrii, la Murighiol, înanul 1964, când, la invitaþia unor foºtielevi ai sãi, a fãcut, împreunã cu soþia,o cãlãtorie prin Deltã, în loca litãþilelocuite de ucraineni – urmaºi ai ve chilor cazacizaporojeni.

Aºa cum am arãtat la început, era ºi un pasio -nat al jocului de ºah – pasiune pe care a insuflat-omultor elevi ai sãi. Socotea cã ºahul este gimnas-tica minþii ºi cã educaþia fizi cã nu putea fi sepa-ratã de educaþia (gimnastica) minþii.

Jocul de ºah era pentru el mai mult decât unhobby, cum se spune în ziua de azi. De la 10 ani,când a fost iniþiat în ºah ºi a descoperit plãcereade a-l practica, D. Oneºciuc l-a cultivat cu entuzi-asm, aprofundând cunoaºterea „secre te lor” sale,perfecþio nându-ºi tacticile ºi strategiile. Stu dia ºiliteratura de specialitate, fiind abo nat tot timpul la„Re vista de ºah“, punând, aºadar, accentul ºi peteorie. În felul acesta a ajuns, cu timpul, sã fieconside rat un jucãtor valo ros, avan sat, avândcate goria a II-a, ceea ce i-a permis sã participe lanume roase campio na te de ºah lo cale, regionalesau chiar na þionale, unde, în urma obþinerii unorlocuri frun taºe, a fost recom pen sat cu nu me roasedi plo me, plachete ºi me dalii. În cursul întreceri lorºahiste, a avut de în fruntat nu meroºi jucãtori deva loa re, cu puþine ºan se de a câºtiga în faþa lor saumãcar de a face remizã. Cu toate acestea, au fostºi astfel de cazuri, ca cel din anul 1949, în ca drul„Cupei R.P.R.” desfãºurate la Iaºi, partida dintreDionisie Oneº ciuc ºi Petru ªemian – campionuloraºului Bucureºti – fapt comentat în ziarul„Spor tul Popular” din iunie 1949 sau evoluþia sa

la Campionatul Naþional de ªah din 21 august1955, când s-a confruntat cu un alt jucãtor valoros

– Alexandru Gama, partida terminându-se cu remizã.

Datoritã spectaculozitãþii ºi moduluioriginal de abordare a jocului, partida afost apreciatã de cãtre Federaþia Românãde ªah ºi a fost inclusã (redatã parþial) încartea „Tehnica jocului de ºah”, EdituraUniunii de Culturã Fizicã ºi Sport, 1962.În carte sunt pre zentate probleme strate-gice ºi analize ale combinaþiilor ºahiste,accentul fiind pus pe corelarea strategi-ilor ºi tac ticilor în jocul de ºah.

Referitor la partida dintre DionisieOneºciuc ºi Alexandru Gama, în carteaamintitã, la pp. 34-35, se spune:„Combinaþia aceasta va intra, fãrã îndo -ia lã, în toate antologiile, ca un exempluclasic de dezlegare“. O do va dã de apre -ciere a valorii partidei este ºi faptulcã finalul ei este redat, spre anali -zã, de cãtre renumitul ºahist, can -

didatul de maestru Dieter Kloster mann înziarul sucevean „Zori noi“ din 15 dec. 1984.Conºtient de importanþa ºahului, ca profe-sor, D. Oneºciuc a depus eforturi pentru aatrage în cu noaº terea jocului cât mai mulþielevi. În toate ºcolile unde a profesat, de-alungul întregii sale cariere, a înfiinþat cer-curi de ºah, organizând, din proprie iniþia-tivã, concursuri interºcolare, iar ulteriorchiar ºi pe plan local sau regio nal. DionisieOneºciuc a avut ºi satisfacþia cã unii dintreelevii iniþiaþi ºi îndrumaþi de dânsul au ajunsmai târziu ºahiºti valoroºi. A continuat sãjoace ºah ºi dupã pensionare, participândchiar ºi la concursuri prin coresponden þã.La Gura Hu mo rului – unde ºi-a petrecutultimii ani – a fã cut parte din formaþialocalã care, în 1967, a ocupat locul I la fazare gionalã a concursului de ºah, învingândputernica formaþie a oraºului Su cea va. La acestconcurs ºi D. Oneºciuc a fost unul dintre jucãtoriicare ºi-au învins adversarul.

Despre toate aspectele legate de pasiunea pen-tru jocul de ºah dar ºi despre altele D. Oneºciuc ascris amãnunþit în autobiografia sa „V jytti – iakna ºyroki nyvi“. Iatã, aºadar, câteva din multipleleaptitudini ºi preocupãri – altele decât cele profe-sionale – ale lui Dionisie Oneºciuc de la a cãrui

moarte, anul acesta, în luna mai, se împlinesc 35de ani.

Susþin propunerea dr.Vasile Sopco, formulatãîn articolul amintit mai sus, ca, din iniþiativa con-ducerii UUR, sã se omagieze periodic personali -tãþile etniei ucrainene (inclusiv a celor din vechilegeneraþii, trecute în nefiinþã – comple tarea îmiaparþine), iar în manualul de istorie a ucrainenilordin România aceºtia sã fie nominalizaþi ºi operalor sã fie descrisã ºi comentatã.

Având speranþa cã, poate, printre aceºtia îºi vagãsi locul cuve nit ºi pãrintele meu, DionisieOneº ciuc, am scris cele de mai sus, dorind ca,pânã atunci, mãcar din paginile jurnalului „Cu -rierul ucrainean“, cititorii, îndeosebi cei din gene -raþiile tinere, sã afle mai multe despre personali-tatea unui om care, fiind profe sor, a fost ºi dirig-intele atâtor generaþii de elevi, pe care îi învãþa,aºa cum aminteºte în articolul sãu dl dr.V.Sopco... „sã înlãture trãsãturile negative; minciu-

na, lenea, egoismul, hoþia, lãcomia etc. ºi sã ledezvolte pe cele pozitive – cinstea hãrnicia,dãruirea, onoarea, bãrbãþia, curajul”.

Închei mulþumindu-i pe aceastã cale domnuluidr. Vasile Sopco atât în numele meu personal, câtºi al familiei, pentru frumoasele aprecieri ºiomagiul adus memoriei pãrintelui meu.

Iarema ONEªCIUC

35 de ani fårå 35 de ani fårå Dionisie oneçciucDionisie oneçciuc

La malul Dunãrii

Partida de ºah

Am ajuns în anul 2010. Peplan naþional ºi internaþional,este al II-lea an de crizã eco-nomicã. Aceastã crizã a atins ºicomuna Rona de Sus: reper -cursiu nile ei se simt ºi se vormai simþi. Dar pe plan cultural ºi sentimental,pentru comuna Rona de Sus acesta este al doileaan de bucurie, de sãrbãtoare. În anul 2009, co -muna a sãrbãtorit 60 de ani de la înfiinþarea coru-lui „Vocile Ronei“ prin lansarea unei monografiia corului ºi prezentarea unui spectacol grandios,cu participarea formaþiilor artistice ucrainene dinjudeþ, cât ºi din afara lui, în prezenþa unor impor-tante oficialitãþi locale ºi centrale.

Anul acesta, Rona de Sus va aniversa 650 deani de atestare documentarã. Istoricul comunei(inclusiv satul Coºtiui), dezvoltarea ei (econo -micã, culturalã, spiritualã) vor fi descrise într-omonografie, aflatã în curs de elaborare. Mo -mentan, aº vrea sã menþionez doar câteva lucruri.

Rona de Sus este aºezatã în nordul þãrii, îndepresiunea Maramureº, pe cursul superior alrâului Roniºoara, pe DN 18, la 16 km distanþã demunicipiul Sighetu Marmaþiei ºi 45 km de oraºulViºeu de Sus. De veacuri, aici locuiesc ucraineni(marea majoritate), maghiari ºi români, îndeplinã înþelegere. Oameni harnici, ronenii, când

nu au mai putut lucra în combinatul de prelu-crare a lemnului, în fabricile din Sighet ºiCoºtiui, au plecat sã lucreze în strãinãtate, dar totacasã îºi trimit banii, din care au construit casearãtoase, asigurând ºi traiul pãrinþilor. Cei careau rãmas se ocupã cu agricultura, iar unii au înfi-inþat societãþi de prelucrare a lemnului ºi apietrei, brutãrii, prãvãlii, moteluri sau pensiuni(pe Hera).

De buna gospodãrire a comunei se preocupãconsilierii comunali, în frunte cu primarul.Activitatea culturalã se desfãºoarã la bibliotecã,în diferite cercuri, îndrumate de educatoare ºiînvãþãtori, care oferã localnicilor spectacole multgustate. De cel mai mare prestigiu se bucurãcorul „Vocile Ronei“ ºi echipa de dansuri „So -koly“. Aceste douã formaþii reprezintã comunaatât în þarã, cât ºi peste hotare, oferind specta-cole de mare calitate. Pe bunã dreptate amenþionat primarul Ion Romaniu, la aniversareacorului, cã Rona de Sus poate fi consideratã cen-trul cântecului ucrainean din Maramureº. Având

8 dirijori (foºti ºi prezenþi), 10 scri-itori ºi publiciºti, foarte mulþi inte -lectuali, comuna Rona de Sus a fostdeclaratã de un senator maramu re -ºean comuna cu cea mare densitatede oameni de culturã pe me tru

pãtrat.O istorie ºi aºezare aparte are satul aparþinã-

tor Coºtiui. Prin monumentele istorice, bãile sã -rate, aºezarea pitoreascã el constituie o atracþieturisticã deosebitã.

Iar la Rona de Sus se pot vizita prima mãnã-stire ortodoxã ucraineanã, rezervaþia de gorun ºi,pe dealul Hera, în vecinãtatea Petrovei ºi aBistrei - mãnãstirea ortodoxã „Izvorul tãmã-duirii“, în care se slujeºte în limbile românã ºiucraineanã.

Meritã subliniat cã ronenii, pe lângã cã suntharnici, sunt ºi sufletiºti. Acest lucru s-a vãzutatunci când au sãrit în ajutorul celor nãpãstuiþi deinundaþii sau incendii ºi au trimis ajutoare celorîn nevoie din alte sate sau judeþe. Iar dragosteade frumos a oamenilor (mai ales a femeilor) sevede când vine primãvara ºi grãdiniþele de lângãcase ºi balcoanele se umplu de flori. Anul acestae mai frumos ca altãdatã, cã doar comuna îm pli -neºte 650 de ani!

Ileana DAN

Rona de Sus - 650 de ani de atestare documentarå


Existã evenimente ºi momente în viaþã carerãmân întipãrite pentru totdeauna în memorianoastrã ºi pe care timpul nu le ºterge niciodatã.Un astfel de moment le-a fost dat sã-l trãiascãsoþii Odarca ºi Iarema Oneºciuc din oraºulGura Humorului, judeþul Suceava. Pe data de25 iunie a.c., la Centrul Cultural ºi de Informareal Ucrainei din Bucureºti, într-un cadru festiv, aavut loc atribuirea de cãtre statul ucrainean alegitimaþiei care certificã statutul de ucraineandin afara graniþelor Ucrainei, acordat ucraine-nilor din Diasporã.

Festivitatea a fost precedatã de un alt eveni-ment, ºi anume sãrbãtorirea celei de-a 14aniversãri a Constituþiei Ucrainei. În sala defestivitãþi a Centrului, în afara membrilorAmba sadei Ucrainei, a fost prezent ºi un marenumãr de importante personalitãþi române,reprezentanþi oficiali ai unor instituþii guverna-mentale, organizaþii politice ºi ºtiinþifice, aimass-mediei, inclusiv ai Radio România Inter -naþional - Secþia ucraineanã ºi ai Tele vi ziuniiRo mâne. Au mai fost prezenþi redactorii ºefi airevistelor ucrainene care apar sub egida UUR,numeroºi membri ai comunitãþii ucrainene, darºi alþi cetãþeni din Capitalã, precum ºi membriifamiliei Oneºciuc - fiul, nora ºi nepoata.

Dupã momentul solemn al intonãrii imnu -

rilor de stat ale Ucrainei ºi României, a luatcuvântul dl dr. Viorel Kotyk, ministru consilierla Ambasada Ucrainei din România. DomniaSa a reliefat importanþa aniversãrii ConstituþieiUcrainei adoptate la 28 iunie 1996 - zi care con-stituie o sãrbãtoare pentru toþi ucrainenii.

Alocuþiunea sa a fost urmatã de discursuriledomnului Ion Robciuc - vice -preºedintele Uniu nii Ucrai nenilordin România ºi al doamnei Sil viaZabarcenco, scriitoare, autoa rea tra-ducerii în limba românã a primeiConstituþii Ucrai ne ne a hatmanuluiPylyp Orlyk din anul 1710.

În continuare, a avut loc ceremo-nia acordãrii statutului de ucraineandin afara graniþelor Ucrainei familieiOdarca ºi Iarema Oneºciuc. Certi -ficatele le-au fost înmânate de cãtredomnul dr. Viorel Kotyk. În cuvân -tarea care a precedat înmâ nareaacestor documente, Domnia Sa aarãtat cã astfel de atestãri sunt acor-date de cãtre statul ucrainean, înconformitate cu Legea Ucrainei nr.1584/2004, cetãþenilor din alte þãricare sunt de etnie ucraineanã saurãdãcinile cãrora se aflã în Ucraina.Pânã în prezent, acest statut a fostacordat etnicilor ucraineni dintr-unnumãr de 35 de þãri din întreagalume, inclusiv România.

Dupã primirea certificatelor, au luat cuvân-tul domnul ºi doamna Oneºciuc care, mulþu-mind Ambasadei Ucrainei pentru cinstea de aprimi o astfel de atestare, au declarat printrealtele: „Pentru mine, acesta este un moment demare importanþã - a spus dl Iarema Oneºciuc -cãci, deºi suntem cetãþeni ai României, nuuitãm cã rãdãcinile noastre se trag dinUcraina“, iar doamna Odarca Oneºciuc, la rân-dul sãu, a spus: „Pe parcursul copilãriei, al ani -lor de ºcoalã ºi ai tinereþii mele, pãrinþii meim-au învãþat cã trebuie sã fiu mândrã cã sunt

ucraineancã ºi cã vorbesc melodioasa limbãucraineanã“.

Dupã aceastã ceremonie, doamna KorneliaLuskalova, directoarea Centrului Cultural ºi deInformare al Ucrainei, i-a invitat pe cei prezenþisã vizioneze expoziþia personalã de fotografii,autor Iarema Oneºciuc, intitulatã sugestiv„Locuri ºi oameni dragi“.

Tematica sugestivã a fotografiilor expuse,in stantaneele surprinse, peisajele, dar, în moddeosebit, portretele foarte reuºite ale celor foto -grafiaþi au plãcut vizitatorilor care au apreciatsimþul artistic al fotografului amator Iare maOneºciuc.

La terminarea festivitãþii, dl IaremaOneºciuc i-a dãruit dlui dr. Viorel Kotyk, mi -nistru consilier al Ambasadei Ucrainei, cartea

de nuvele autobiografice „Na ºleachu jyttea“(„Pe drumul vieþii“), scrisã de pãrintele sãu,scriitorul buco vinean Dionisie Oneºciuc.

În aceeaºi zi, la Centrul Cultural ºi de Infor -mare al Ucrainei au mai putut fi vizionate ºiexpoziþiile tematice „28 iunie - Ziua Consti -tuþiei Ucrainei“ (cãrþi, documente, materialeinformative) ºi o expoziþie filatelicã ucraineanã.

Sunt convinsã cã pentru soþii Odarca ºiIarema Oneºciuc ziua de 25 iunie 2010 va fi ozi de neuitat.

Maria ROBCIUC

MomenteemoÆionante

Aspect din timpul festivitãþii

La aniversarea a 300 de ani de la primaLa aniversarea a 300 de ani de la primaConstituþie a UcraineiConstituþie a Ucrainei

„Hatmanul Pylyp Orlyk“

Poem de Mykola Arkas(istoric, 1852-1909)

„La Salonic, departe, la ceas de dimineaþã Soarele-ncins, din mare se suie-ncet pe cer Cu ale sale raze strãluminând din ceaþãÞãrmul întreg ºi munþii, care cãldura-i cer. Pe povârniºul stâncii de lângã mal, sub careTalazuri zbuciumate vuiete scot din ºoaptã Împovãrat, strãinul, de-amar, ºi azi apare ªi cu primele raze, mereu ceva aºteap tã. Gândul sãu - laþ îl strânge ºi mereu îl apasã Zi dupã zi, acelaºi, a fi tihnit nu-1 lasã: „Zilele trec, anii se duc,Se duce viaþa ºi n-apucSã le fac toate, cum aº vreaPentru iubitã þara mea.Þarã de vis, scump paradis,De dragul tãu pe moarte mi-sPentru-a ta sfântã libertate,Pentru-a ta slavã ºi dreptateÎntreaga viaþã, neplecatÎn lupte crunte-am sângerat...Dar peste lupte s-a lãsat zãbavã...

Când, fãrã sceptru, fãrã slavãParã prietenii din alte dãþiÎmi sfârºesc viaþa prin strãinãtãþi...0, Tu, Doamne - Sfinte, Te-ntreb ºi mã-nchin,Mi-e dat sã-mi iei viaþa pe pãmânt strãin?“

XXX„Bohdane, Bohdane, când te vei scula Sã mai vezi o datã Ucraina ta, Pentru care sânge vãrsat-ai cât marea, Spre ea, fericirii cãtându-i cãrarea...

ªi totuºi, Bohdane, înfieratã-n lanþuri ªi scãldatã-n lacrimi, poticnind prin ºanþuri Ne-ai lãsat, Mãicuþã, ºi îndemnul greuCu aprigã grijã sã luptãm mereuPentru libertatea-i cu destin sfinþit Sã n-avem odihnã pânã la sfârºit!“

XXX„Nu! Mi-e inima deplin încredinþatãCã adevãrul nostru se va-mpãmânteni,Ca, din nou, Ucraina noastrã reîn via tã Oftând uºuratã, se va înveseli. Cã pe drumul liber, fericit, va merge ªi lacrimi de sânge de pe-obraz ºi-o ºterge. Aºadar, la viaþã! Ucraina mea, ªi, ca altãdatã, luptã neabãtutã Pentru dezrobirea, libertatea, ta,Pe care, prin lacrimi, o vedem pierdutã“.

XXXAstfel, cu faþa-ntoarsã spre marea de azur, Bãtrânul hatman - Orlyk, acum cu pãrul sur, Trimisu-ºi-a cuvântul spre zãri ca o clamareªi, peste stânci, ecoul s-a tot fãcut chemare Purtatã de talazuri spre-al Ucrainei ºes ªoptindu-ne, prin veacuri, tainicul înþeles“.

Traducere deSilvia ZABARCENCU

Autorul Iarema Oneºciuc alãturi de uneledintre fotografiile expuse

(Urmare din numãrul 163-164)

În anul 1925 fostul ºef al MisiuniiExtraordinare a Re publicii Populare Ucrai ne neîn România, C. Maþievici, se adre sa ministruluiAfacerilor Ex terne al României de atunci curugãmintea de a faciliza procedura de obþinerede la Consulatul României la Praga a vizei deîntoarcere la Bucureºti, dupã ce trebuia sã par-ticipe la un simpozion ºtiinþific în Cehos lo -vacia. La rândul sãu, colonelul H. Po ro chiv skyia efecuat multiple vizite în Germania, MareaBritanie, Iugoslavia, Bulgaria ºi în alte þãri undeexistau organizaþii ale emigranþilor ucraineni.

Totodatã, ºi Guvernul Republicii PopulareUcrainene în exil urmãrea cu interes situaþiacompatrioþilor în România, în special posibili -tãþile lor de a susþine miºcarea de rezistenþãucraineanã din strãinãtate, dovadã fiind vizita laBucureºti a domnului O. ªulghin, preºedinteleGuvernului Republicii Populare Ucrainene înexil, ºi a domnului V. Saliskii, ministrul pentruafaceri militare al aceluiaºi guvern.

În afarã de aceasta, emigraþia ucraineanã dinRomânia ºi-a propus ca scop, încã la începutulanilor 20, sã consemneze datele existente laacea vreme despre urmele lui I. Mazepa înRomânia, sã le sistematizeze ºi sã facã din ele orealizare naþionalã. Totuºi, dupã cum scrie doc-torul V. Trepke, acest lucru nu s-a putut facedintr-o datã, deoarece neajunsurile legate deetapa de început a vieþii în emigraþie au amânat

momentul când aceºtia s-au putut ocupa directde aceastã problemã.

La sfârºitul anilor 20 - începutul anilor 30 aisecolului al XX-lea, au început sã se ocupe desoarta lui I. Mazepa, aproape în paralel, douãstructuri ale emigraþiei ucrainene. Pe de o parte,conducerea Asociaþiei Militare Ucrainene dinFranþa, care s-a adresat colonelului H. Po ro -chiv s kyi cu rugãmintea sã lãmureascã toateproblemele legate de istoria lui I. Mazepa înRomâ nia, iar pe de alta, Institutul ªtiinþificUcrai nean din Varºovia, care i-a cerut doctoru-lui V. Trepke sã facã aproximativ acelaºi lucru.Datoritã unei coordonãri excepþionale a efor-turilor emigraþiei politice ºi militare din Româ -nia, în cursul anilor 1929-1932, s-au deplasat laGalaþi o serie de cercetãtori ucrai neni care austudiat amãnunþit urmele lui I. Mazepa înRomânia ºi pe baza datelor adunate au publicatîn paginile sãptãmânalelor „Tryzub“ o serie dearticole interesante, cele mai importante dintreele fiind „Mormântul hatmanului Mazepa“ allui M. Halyn, „Despre mormântul lui Mazepa"al lui V. Popereºnyi, „Urmele hatmanului IvanMazepa în România“ al lui V. Trepke etc.

În afarã de aceasta, în 1933, vede luminatiparului, la Lvov, sub redacþia lui Levko Lepki,al XII-lea almanah anual al „Cãlinei roºii" înpaginile cãruia V. Trepke publicã trei articolededicate lui I. Mazepa, ºi anume: „În memoriahatmanului Ivan Mazepa“, „În cãutarea mor-mântului hatmanului Mazepa“ ºi „Pelerinajul la

mormântul hat manului Maze -pa“ care, îm preunã cu lu crã -rile pe aceastã temã ale altorautori, au lãmurit multe aspec -te noi legate de perioada deviaþã în Moldova a hatmanuluiucrai nean, de drumul dupãmoarte al corpului sãu pânã la

Galaþi ºi de rolul lui I. Mazepa ca simbol pen-tru noul val al miºcãrii ucrainene de eliberarenaþionalã din anii 20-30 ai secolului trecut.

Munca prodigioasã depusã de reprezentanþiiemigraþiei ucrainene din perioada interbelicãpentru pãstrarea ºi consolidarea memorieiistorice despre I. Mazepa meritã o atenþie spe-cialã din partea cercetãtorilor. Prezentãm înaceastã lucrare un citat dintr-un articol al lui V.Trepke, care contureazã extrem de bine obliga -þia noastrã de a readuce în Ucraina rãmãºiþelepãmânteºti ale lui I. Mazepa, ca ºi pe cele alealtor renumiþi fii ai poporului ucrainean:„Ucrainenii trebuie sã descopere toate mo men -tele care au valoare pentru ei, sã le stabileascãlocul ºi ceea ce se va mai gãsi din rãmãºiþelepã mânteºti ale marilor defuncþi sã aducã înUcraina, pentru a le înhuma în Panteonul popu-lar“. Anul acesta, când se îm plinesc 370 de anide la naºtera lui I. Mazepa (20 martie) ºi 300 deani de la trecera lui în nefiinþã, acest îndemndevine deosebit de actual.

În timpul celui de al Doilea Rãzboi Mondialunii dintre reprezentanþii emgraþiei ucrainenes-au înrolat în armata românã, luptând împotri-va U.R.S.S. cu speranþa de a contribui la elibe -ra rea Ucrainei de regimul sovietic, fapt pentrucare au avut de suferit dupã intrarea ArmateiRoºii în România, plãtind cu libertatea sau pro-pria lor viaþã.

Teofil RENDIUK,doctor în istorie


Emigraþia ucraineanã în Româniaîn perioada interbelicã: date inedite

I. Evenimente politico-istorice care au fa vorizatcrearea Republicii Popu -lare Ucrai ne ne, în martie1917

Este dificil sã prezinþi încâteva pagini, pe baza bi -bliografiei destul de sãraceexistente la ora actualã înRomânia ºi etalând diversepuncte de vedere, eveni -

men tele social-politice ºi culturale ce au marcatexistenþa poporului ucrainean de la Rusia Kie -veanã (sec. X-XI) pânã la prãbuºirea monarhieiþariste reprezentate de ultimul þar al dinastieiRomanovilor – Nicolae al II-lea (12 martie1917).

Sintetizând drumul parcurs de-a lungulmileniului II de poporul ucrainean, putemspune cã miºcarea ucraineanã îºi trage forþavitalã din trecutul plin de suferinþe, dar ºi demãreþie al naþiunii ucrainene ºi în special din 3perioade istorice care au influenþat în chip de -ter minant dezvoltarea poporului ucrainean:

1. Perioada imperialismului kievean din se -co lele X ºi XI;

2. Perioada naþiunii libere a cazacilor de peNipru din secolele XVI ºi XVII;

3. Perioada secolelor XIX ºi XX, care a avuto mare înrâuire asupra dezvoltãrii conºtiinþeinaþionale ucrainene.

Trei mari personalitãþi sunt creatorii uneistrãlucite epoci din istoria poporului ucrai nean:

1. Volodymyr cel Mare (978-1015) este înte-meietorul statului ucrainean Rus, care a extinsºi consolidat pãmânturile Rusiei Kievene. El aintrodus creºtinismul ca religie de stat în Ru siaVeche (988-989) ºi a încheiat o alianþã cu Bi -zanþul, întãritã prin cãsãtoria lui cu Ana, soraîmpãratului Vasile al II-lea Bulgaroctorul,fãcând din capitala þãrii - Kiev – o metropolã aculturii ºi spiritului. El este primul principecreº tin ºi a jucat un rol de ctitor în viaþa po li -ticã, economicã ºi spiritualã a Rusiei Kie ve ne;de aceea poporul ucrainean îl numeºte„Volodymyr cel Mare ºi Sfânt“.

2. Bohdan Hmelnyþkyi (1595-1657), a fostom de stat, diplomat ºi hatman al Ucrainei(1648-1657), afirmându-se, totodatã, ºi caocro titor al organizaþiei cazacilor liberi de peNipru. El a restaurat independenþa Ucraineiprin înfrângerea – la Apele Galbene, Korun,Batog ºi în alte bãtãlii – a armatelor panilor po -l o nezi. Numai trãdarea aliaþilor l-a silit sãabandoneze lupta cu polonezii ºi sã încheie untratat de amiciþie cu vecinii moscoviþi, înrudiþicu ucrainenii prin credinþã. Prin tratatul amin -tit, statul ucrainean a devenit, de fapt, va sal alimperiului þarist. Acest imperiu a sugrumat,dupã moartea lui B. Hmelnyþkyi (1657), oricemanifestare naþionalã ucraineanã.

3. Taras ªevcenko (1814-1861) este repre -zentantul celei de a treia perioade. El este con-ducãtorul spiritual al naþiunii ucrainene în pe -rioada cea mai grea, aceea a existenþei sale fãrãstat. Poet din popor, el personificã tot tre cu tul,

prezentul ºi viitorul þãrii sale. A fost lup tã tordemocrat, revoluþionar ucrainean, con dam nat la10 ani de surghiun în anul 1846 pentru luptadusã împotriva asupririi imperia lis mului rusescþarist. El este adevãratul creator al limbii poet-ice ucrainene. Prin versurile ºi tablourile sale demare intensitate liricã ºi de un crud realism, areuºit sã exprime suferinþa po porului iobag dincare se trãgea, trezind nãdejdea ºi încrederea înviitor a acestuia, mergând pânã la revoltã ºi setede rãz bunare împotriva regi mu lui þarist.Atitudinea lui, cât ºi a revo lu þio na rilor predece-sori, ca de exemplu miº ca rea decembriºtilor dinanul 1825, l-au deter mi nat pe þarul Alexandru alII-lea sã desfiinþeze, prin ucaz, iobãgia pe 19februarie 1861, cu 7 zile înainte de moarteamarelui poet ucrainean, care s-a stins din viaþãla Petrograd, pe 26 februarie 1961.

Într-un cuvânt, prin activitatea lui multi late -ra lã, Taras ªevcenko a reuºit sã ridice pe otreap tã superioarã conºtiinþa naþionalã ºi spiri -tul patriotic al poporului ucrainean, concre ti za -te în lupta ºi mai intensã pe care acesta a dus-oîmpotriva regimului þarist.

Aceste trei perioade concentreazã soarta vi -tre gã a istoriei poporului ucrainean. Pe acestetrei mari figuri naþionale ºi-a clãdit naþiuneaucraineanã, în cele mai grele împrejurãri, vii to -rul, pregãtind o bazã solidã generaþiei vii toare.

Mihai POCORSCHI

(Continuare în numãrul urmãtor)

Lupta pentru l ibertate, identitate º i independenþã a Republici i Populare

Ucrainene în perioada 1917-1921


La sediul Uniunii Ucrainenilor din România- filiala Suceava, a avut loc, chiar în ziua cânderau sãrbãtoriþi Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel,un triplu eveniment pentru comunitatea etni-cilor ucraineni suceveni.

Fotocopii dupã lucrãrile de graficã ºipicturã ale lui Taras ªevcenko

Prin reorganizarea spaþiului de care dispuneafiliala, a fost amenajatã, inauguratã ºi sfinþitã deun sobor de preoþi Galeria „Taras ªevcenko“,unde sunt expuse un numãr de 51 de fotocopiidupã lucrãrile de graficã ºi picturã ale artistuluiucrainean.

Aºa cum a subliniat la des -chidere preºedintele UUR - filialaSuceava, prof. Ioan Bodnar, Tarasªevcenko, poetul naþional alUcrainei, s-a remarcat iniþial capic tor, fiind autorul unei opereimpresionante.

O selecþie cu foto-copii dupã lucrãrile degraficã ºi picturã reali -zate de Taras ªevcenkopoate fi vãzutã acum înperimetrul galeriei cepoartã numele artistului,expoziþie care va fi iti -ne ratã ºi în alte locaþii,pentru a fi vizionatã deun public cât mai nu -meros.

Un portret recuperat ºirestaurat care „va fi preþuit ºi

admirat“

Activitatea artisticã a lui Tarasªevcenko a fost prezen-tatã pe larg de scriitorulIuri Pavliº (cu sublini e -rea interesantã cã ªev -cenko a realizat multeschiþe în acuarelã pen-tru ilustrarea unor lu -crãri de istorie ºi ar heo -logie), iar artistul plastic MihaiPînzaru PIM i-a remarcat cali -tãþile de „mare grafician“.

Un oaspete din Ucraina, ValeriKarbaºevskyi, deputat în Con si -liul Regional Cernãuþi, a prezen-tat povestea unui portret al luiTaras ªevcenko (pictat de un artistnecunoscut la începutul anilor'50), portret care, ajungând la unmoment dat într-o unitate militarãsovieticã, a devenit þintã pentrubaionetele

sol daþilor. Tabloul, recuperat ºi

restaurat, se aflã acum lasediul UUR - filialaSuceava, spaþiu în care„va fi preþuit ºi admirat“.

Cea de-a XIV-aaniversare a

Zilei ConstituþieiUcrainei

E x p o z i þ i a ,pen tru realizareacãreia organiza-torii au fost felici-taþi de consululVasyl Nerovnyide la ConsulatulGe neral al Ucrai nei la Suceava, a con-stituit un pri lej pentru a marca încã douãevenimente pentru ucrai neni, în g e ne ral,ºi, în special, pentru comunitatea etnicãucraineanã bucovineanã.

Este vorba de cea de-a XIV-a aniver-sare a Zilei Constituþiei Ucrainei (ladata de 28 iunie 1996, Rada Supremã aadoptat noua Constituþie a statuluiucrainean) ºi lansarea volumului „Pro -

vo cãrile vecinãtãþii: Ucrainenii bucovineni înRegatul României Mari (1918 - 1940). Con tri -buþii“, lu crare semnatã de istoricul dr. DanielHren ciuc, directorul coordonator al Direcþieipentru Cul turã ºi Patrimoniul Cultural NaþionalSuceava.

„Un pas spre apropierea dintreucraineni ºi români“

Dacã pentru a marca Ziua ConstituþieiUcrai nei s-au amenajat un stand de carte ºi unpanou cu extrase constituþionale, prezentareacãrþii lui Daniel Hrenciuc a fost fãcutã de conf.univ. dr. Radu Bruja, de la Universitatea „ªte -fan cel Mare“ din Suceava. Subliniind cã, dinpã ca te, ºtim mai mult despre istoria Franþei ºiAn gliei decât despre cea a vecinilor noºtri,Radu Bruja a apreciat cã volumul este „un pas

spre apropierea dintre ucraineni ºi români“, ocarte care, în absenþa unei istorii a Ucrainei înlimba românã, este o lucrare de referinþã pri -vind ucrainenii din Bucovina.

O carte la care Daniel Hrenciuc, aºa cum amãrturisit, a lucrat mai bine de doi ani ºi în care„istoria ucrainenilor din Bucovina este prezen-tatã dintr-o perspectivã europeanã“.

Tiberiu COSOVAN

Triplu eveniment pentruetnicii ucraineni din Suceava

Dl Ioan Bodnar la ºevalet

Artistul Radu Bercea

Participanþi la Galeria „Taras ªevcenko“

Aspect din cadrul evenimentului

Artista Irina Kopeikina din Letonia

Curierul UCRAINEAN6

La Centrul Cultural Informaþional alUcrainei din Bucureºti, pe data de 16 iulie2010, s-a sãrbãtorit a 20-a aniversare a procla -mãrii Declaraþiei privind suveranitatea de stat aUcrainei.

Dupã intonarea imnurilor de stat ale Ucrai -nei ºi României, ambasadorul Ucrainei înRomânia, Excelenþa Sa Markian Kulyk, a rostito alocuþiune în care a subliniat faptul cãadoptarea declaraþiei încã în perioada cândUcraina fãcea parte din Uniunea Sovieticã aînsemnat un pas hotãrâtor în obþinerea indepen-denþei de stat în 1991.

Ca urmare a alegerilor democratice ce auavut loc la începutul acestui an, s-a format onouã echipã guvernamentalã în frunte cu VictorIanukovyci, preºedintele nou ales al Ucrainei.În cele câteva luni de guvernare s-a reuºit adop -tarea „Constituþiei economice“ a þãrii, respectiva bugetului de stat, s-a rezolvat o pro blemãspinoasã pentru Ucraina - cea a gazdelor, s-arestabilit parteneriatul strategic cu RepublicaFederativã Rusã, bazat pe sinceritate ºi pragma-tism, fapt ce va conduce la o trecere mai uºoarãa înlãturãrii urmãrilor crizei economice mon -dia le, aºa cum, de altfel, a subliniat preºedinteleViktor Ianukovyci, într-un interviu acordat sãp-tãmânalului „2000“.

De asemenea, dl ambasador Kulyk a arãtatcã relaþiile diplomatice, economice ºi culturalecu România se desfãºoarã în prezent la un nivel

superior, ceea ce confirmã continutatea legã-turilor stabilite de-a lungul istoriei dintre celedouã þãri.

Dl ambasador Markian Kulyk a mulþumitdlui ªtefan Buciuta, preºedintele UniuniiUcrainenilor din România ºi deputat în Parla -mentul României, pentru contribuþia adusã deUUR la dezvoltarea relaþiilor cu Ucraina, îndeosebi pe linie culturalã, pe care au avut-o atâtcu Ambasada Ucrainei, cât ºi cu Centrul Cul -tural Informaþional al Ucrainei din Bucu reºti.

La rândul sãu, dl ªtefan Buciuta a mulþumitdlui ambasador Kulyk pentru cuvintele fru-moase spuse privind activitatea Uniunii Ucrai -nenilor din România ºi doreºte ca aceastã abor-dare rodnicã pe linie culturalã cu AmbasadaUcrainei în Bucureºti sã se desfãºoare pe viitorºi mai intens pentru binele ceor douã þãri.

La sfârºitul cuvântãrilor, ambasadorulUcrai nei a dãruit UUR aparaturã electronicã,spunând cã aceasta va înlesni recepþionareacanalelor de televiziune ucrainene.

Întrucât doamna Kornelia Luskalova, direc-toarea Centrului Cultural Informaþional alUcrainei în Bucureºti ºi-a terminat misiunea înRomânia ºi se va reîntoarce la Kiev pentru aprimi alte însãrcinãri, atât dl ambasador Kulyk,dl ªtefan Buciuta, preºedintele UUR, cât ºiceilalþi participanþi i-au mulþumit pentru activi-tatea rodnicã depusã.

Doamna Kornelia Luskalova, profund

emoþionatã, a mulþumit celor prezenþi pentrucuvintele cãlduroase spuse la adresa sa ºi a su -bli niat faptul cã realizãrile frumoase obþinute îndecursul a câþiva ani, se datoreazã sprijinuluipermanent acordat de Ambasada Ucrainei dinBucureºti, cât ºi de Uniunea Ucrainenilor dinRomânia.

La festivitate au participat reprezentanþiiAmbasadei Ucrainei, Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, precum ºi catãþeni români de origineucraineanã, nãscuþi în România. Printre ei s-auaflat ºi câþiva decani de vârstã, urmaºi ai emi-granþilor politici, ºi militari ucraineni, partizaniiUcrainei independente, care ºi-au pãrãsit pã -mân tul natal, neacceptând instalarea puteriisovietice dupã anul care a devenit a doua patriea lor.

Astfel, tatãl dnei profesoare Olha Andrici,fiica dlui colonel ucrainean Hnat Porochivskyiºi Pokorschi Mihai, fiul lui Naum Pocorschi,emigrant politic, fost ofiþer în armata þaristãpânã în mijlocul anului 1918, au fost împreunãîn lagãrele pentru emigranþi politici dinRomânia (Braºov, Oradea ºi Fãgãraº) în perioa-da 1921-1923.

Precizez cã Hnat Porochivskyi a fost coman-dantul lagãrelor sus menþionate din parteaucraineanã, iar ulterior membru în Comitatulucrainean de întrajutorarea emigranþilor dinRomânia.

Când s-a cântat imnul de stat a Ucrainei, mãgândeam la tatãl meu, care de acolo din ceruri,se bucurã pentru fiul sãu Mihai Pocorschi(gene ral de brigadã (r) în armata românã ºiinginer) care participã la aceastã importantãsãrbãtoare a Ucrainei.

Mihai POCORSCHI

Duminicã, 11 iulie a.c., o dumi nicã obiº -nuitã, în care mai tot omul se gândeºte numai ºinumai la odihnã. Nu a fost ºi cazul membri lorco munitãþii noastre din judeþul Tulcea.

ªi aceasta datoritã faptului cã în aceastã zine-am propus sã ne de pla sãm în rândul comu-nitãþii ucrai nene din satul Letea, comuna C. A.Ro setti, situatã în inima Deltei Du nã rii, unde seajunge destul de ane voie.

Ne-am propus sã mergem la Le tea ca sãaducem o undã de bucurie în sufletele oame-nilor, mai ales cã, timp de o sãptãmânã, cu miccu mare, în frunte cu edilii comunei, au vegheatºi asigurat digul de protec þie al localitãþii zi sinoapte, întã rindu-l cu saci cu nisip acolo undeprezenta probleme.

ªi astfel, în dimineaþa zilei de 11 iulie,ansamblul „Bila makovka“ din Chi lia Veche,grupul vocal „Rybalka“ din Criºan ºi ansamblulvocal-in stru mental „Zadunaiska Sici“ din Tul -cea, îm preunã cu grupul de dan sa tori, ne-amde plasat pe Du nãre, pe canale, fiecare pe itiner-arii nu mai de noi ºtiute, în mirifica Deltã aDunãrii.

Ajunºi în jurul prânzului la Le tea, am fostîntâmpinaþi cu pâine ºi sare de cãtre organiza-tori (un grup de copii care învaþã limba ucrai -neanã, Dorina si Ion Maxim - pre ºedinteleorganizaþiei locale a UUR) unde, rând pe rând,începând cu dl deputat ªtefan Buciuta, pre -ºedintele UUR, am gustat din buca tele tra -diþionale ale letenilor.

La aceastã manifestare culturalã a fost pre -zent ºi primarul localitãþii C.A. Rosetti, dlAntonel Pocora, fiu al satului, care a fost alãturide noi pe tot parcursul evenimentului.

Acþiunea a început cu prezen tarea unui scurt

istoric al vieþii ºi activitãþii ucrainenilor înDobrogea, ºi implicit din Letea, urmat de cu -vinte de salut rostite de preºedintele UUR-Tulcea, Dumitru Cernen cu, de preºedinteleUUR, ªtefan Buciuta, de primarul localitãþiiC.A. Rosetti, Antonel Poco ra, ºi de pre ºe dinteleorganizaþiei locale a UUR, Ion Maxim.

Debutul manifestãrii a constituit o surprizãprin prezentarea unui program artistic de cãtregrupul de copii din Letea (Cristina Matei,Andreea Pocora, Georgina Mocanu, Ale xandraMironov, Diana Crim schi, Nicoleta Radu,Petruþa Radu, Ade lina Maxim, Gabriela Radu,Ele na Burduja, An dreea Burduja), coordonaþide Dorina Maxim (care predã ºi limba ucrai -neanã la ºcoala din localitate), program alcãtuitdin poezii ºi cântece tradiþionale ucrai nene.

Surpriza a continuat prin aceea cã, pentruprima oarã, a urcat pe scenã un grup de femeidin satul Letea (Florica Snihur, Eugenia Ki -selef, Ana Kiselef, Elena Maxim, NastasiaCiobarcianu, Daria Crim schi, Maria Lupu,Nicu lina Acsente, acompaniatã la armonie deIon Acsente), grup care a interpretat cu multsuflet câteva cântece vechi, care numai acolo semai cântã.

Nici nu s-au stins bine aplauzele, cã pe scenãa urcat grupul vocal-instrumental „Bila makov -ka“ din Chilia Veche, grup coordonat de pre ºe -din tele organizaþiei locale, Florea Lisa ven cu,care a interpretat cu mult aplomb câteva melo -dii din zona Chiliei.

Pe mãsurã ce cântecele rãsunau pe uliþelesatului, datoritã frumu seþii interpretãrii acestoraprecum ºi staþiei de amplificare, cu care ne-aajutat dl Vaniusea Artimov din Caraorman, nu -mã rul spectatorilor a început sã creascã semni-

ficativ, semn cã acþiunea noastrã a avut un efectmai mult decât pozitiv, ceea ce ne-a bucurat dinplin.

Programul artistic a continuat cu grupulvocal „Rybalka“ din Criºan, care, în maniera-iproprie, sub ba ghe ta doamnei Fãnica ªerban, ainter pretat câte va cântece vechi, ce au smulsropo te de aplauze spec tato rilor.

A urmat un dans popular ucrai nean, prezen-tat de formaþia de dansatori din Tulcea, coordo-natã de cãtre Lioara Teodorov, dans în carefetele Adina Cozlov-Zamirca, An dreea Cirnat,Mãdãlina Simionov, Veronica Sacui, AuroraCalenic, ºi Rãzvan Labunet au arãtat pe scenãfrumuseþea portului ºi dansului ucrainean.

În continuare, a urcat pe scenã grupul„Zadunaiska Sici“ din Tulcea, care a impre-sionat prin armonia ºi acurateþea interpretãriicântecelor tradiþionale ucrainene.

Spre final, au revenit fetele de la grupul dedansatori, care au prezentat de aceastã datã undans tematic ucrainean ce s-a bucurat de maresucces. ªi pentru cã pe meleagurile noastre lafinalul tuturor manifes tãrilor oamenii simtnevoia sã se adune ºi sã cânte împreunã un cân-tec, dupã ce am intonat cântecul nos trutradiþional „Rozpreahaite chlopþi koni“, partici-panþii s-au în tre cut pe sine, cântând din totsufletul „imnul nostru din Delta Du nãrii“.

Un alt motiv care ne-a determinat sã orga-nizãm aceastã manifestare la Letea l-a constitu-it ºi faptul cã, de 10-15 ani, nimeni nu s-a maigândit la sufletul acestor oameni care trãiescizolat pe grindul Letea, grind care numai varaeste vizitat de turiºti, în rest viaþa de zi cu zipre zin tã dificultãþi greu de depãºit, constituindo adevãratã provocare pentru locuitori.

Dupã ce ne-am luat rãmas bun de lalocuitorii satului Letea, bine mu raþi de ploaie,ne-am deplasat fiecare cãtre casã, înfruntândvitregiile naturii, dar cu satisfacþia cã prin man-ifestarea noastrã am reuºit sã-i smulgem dincotidian pe leteni ºi cu convingerea cã mani-festãrile culturale vor continua.

Dumitru CERNENCU

zilele culturii ucrainene la letea

o aniversare istoricå


Vremea capricioasã, cu inundaþii în judeþeleBotoºani ºi Suceava, precum ºi pericolul revãr -sãrii Dunã rii la Brãila ºi Galaþi m-au dus cugândul la ucrainenii din judeþul Tulcea, la satele

Criºan, Pardina, Letea, Chilia Veche, SfântuGheor ghe, Ceatalchioi, pe unde am umblat aniitrecuþi ºi unde mi s-a pãrut cã unele gospodãrii arputea suferi din cauza creºterii nivelului fluviu lui.

Un alt motiv care ne-a dus pe meleaguriledobrogene a fost acela cã organizaþia noastrãeste în perioada alegerilor locale ºi apoi trebuiasã se deruleze ºi o manifestare cultural-artisticãla Letea, comuna C.A. Rosetti.

În data de 14 iulie 2010, am plecat cu maºi-na de la Bucureºti spre a a junge la Tulcea undene-a aºteptat preºedintele filialei Tulcea a UUR,dl Dumitru Cer nen cu cu care apoi am stabilitprogramul detaliat pentru a putea cuprinde câtmai multe loca litãþi ºi a sta de vorbã cu cât maimulþi oameni ai locului.

Prima veste deloc plãcutã am primit-o toc-mai de la dl Cernencu, care mi-a povestit, (opar te am aflat ºi de la televizor), cã satul sãunatal, Ceatalchioi este sub ape ºi cã în gos po -

dãria mamei sale a intrat apa pânã în bucãtãrie;casa având o fundaþie puþin mai înaltã apa încãnu a ajuns în casã, dar cã se teme pentru mamasa, care nu dorea sã-ºi pãrãseascã gospodãria.Abia a doua zi dimineaþã am aflat, tot de laCernencu, cã a trebuit sã meargã cu noaptea încap ca sã-ºi aducã mama la Tulcea, fapt ce s-apetrecut ºi cu alþi locuitori ai satului: unii auplecat la rude, alþii s-au adãpostit pe un vaporcare stãtea sã-i salveze, iar unii s-au refugiat laprimãrie.

Animalele au fost adãpostite pe dig, un digcu lãþimea de cca 2-3 metri. Am vãzut oile,caprele, chiar ºi o cãprioarã alergând pe digulcare despãrþea cândva un câmp mare pe care

anul trecut se cultiva porumb, iar acumera plin cu apã revãrsatã din braþulChilia ºi canalul navigabil Mila 23, alcãrui nivel era mai jos cu mult faþã delocul format de inundaþii. Am vãzutcum utilajele sãpau în dig pe unelelocuri ca sã-i dea drumul apei sã sescurgã în canal, dar în alte locuri,datoritã vântului care bãtea, apa treceapeste dig care era în pericol sã se rupãºi în alte porþiuni, acolo unde erau adã-postite animalele.

Din Tulcea, sâmbãtã, am plecat cu obarcã cu motor condusã de însuºi pro-prietarul ei, dl Cernencu, ºi am parcurstraseul descris mai sus, ajungând însatul Pardina, unde la Cãminul Cultu -ral ne aºteptau localnicii, membri aiorganizaþiei locale a UUR, în frunte cu

preºe dintele Dumitru Danilencu. Barca amtras-o direct la treptele Cãminului, pentru cãdebarcaderul era înconjurat de ape ºi datoritãfunda þiei mai înalte nu intrase apa în sala Cãmi -nului Cultural.

A fost programatã aici adunarea generalãpentru alegerea noului birou de conducere alorganizaþiei locale Pardina. Adunarea generalãa fost statutarã: din cei 33 de membri înscriºi înorganizaþie au fost prezenþi 18 ºi preotul satu-lui, numit aici „batiuºka“.

Preºedintele organizaþiei a prezentat o scurtãdare de seamã, apoi s-a trecut la discuþii.

Organizaþia localã UUR Pardina aprimit în folosinþã gratuitã de laprimãrie un teren de cca 3500 mppentru a amenaja o tabãrã de varãpentru tineret, în speranþa cã UniuneaUcrainenilor din România va gãsisurse de finanþare în vederea amena-jãrii acestui teren.

Au fost propuºi ºi aleºi noi mem-bri în biroul organizaþiei locale for-mat din: Dumitru Danilencu - pre ºe -dinte, Cornel Timofan, Elisa betaJosan, membri ai biroului. Au fostpropuºi ºi delegaþi la confe rinþa fi -lialei Tulcea a UUR, care va avea loculterior, dupã ce se vor desfãºura ale -gerile locale la toate organizaþiile.

Ne-am despãrþit de ucrainenii dinPardina cu un oarecare optimismpentru cã am constatat cã oameniiDeltei sunt obiºnuiþi cu stihiile na -turii, cu apele mari, ei spun cã gos po -dã riile se reclãdesc, dar doresc un sprijin maimare din partea statului, doresc ca din bo gã þiileDeltei sã poatã trãi fãrã ca alþii sã beneficiezede pe urma suferinþelor lor.

A doua zi, tot cu barca „Cernencu“, ne-amde plasat la Letea, sat aparþinãtor de comunaC.A. Rosetti unde este primar Antonel Pocora.

În drum spre Letea ne-am oprit în comunaCri ºan, de care aparþine ºi satul ucrainean Cara -or man.

Acolo ne-am întâlnit cu primarul comunei,Artimov Vaniusea, ºi cu preºedintele organiza-þiei locale a UUR, Adrian Opriºan, ºi, împreunãcu grupul artistic „Zadunaiska Sici“, care a so -sit mai repede cu o ºalupã la Criºan, ne-am con- t i nuat drumul la Letea, însoþiþi de bãrcile prima -ru lui ºi ale patronului pensiunii „Opriºan“.

La Letea am debarcat aproape de bisericã depe un canal îngust ale cãrui diguri erau întãriteºi supraînãlþate cu saci de ni sip, fapt cedovedeºte o preocupare deosebitã a organelor

administraþiei lo cale ºi a cetãþenilorpentru protejarea localitãþii lor.

Dupã ce am transportat toate baga-jele cu o maºinã de teren „Aro“ ºistaþia de amplificare audio, am vizitat

noul sediu al organizaþiei locale UUR, dat înfolosinþã de cãtre primãrie. Acolo un grup decopii format din Pocora Andreea, Radu Petruþa,Radu Nicoleta, Burduja Elena, Maxim Adelina;Burduja Andreea, Mironov Alexandra, RaduGabriela, Conoreica Ionela ºi Nicolae Geor -giana, împreunã cu profesoara lor de limbaucraineanã, Maxim Dorina, ne-au întâmpinatcu pâine ºi sare. Erau ºi tinerii dansatori aiansamblului „Zadunaiska Sici“ din Tulcea. Încurtea sediului UUR erau puse cap la cap douãremorci pe post de scenã, iar treptele de urcareerau improvizate dintr-o sobã veche de tuci,ceea ce denotã cã omul din Delta Dunãrii ºtie ase descurca în oricare dintre momentele maigrele sau mai uºoare.

Spectacolul a fost deschis de grupul de elevicare învaþã la ºcoalã limba maternã numai deanul trecut, prin interpretarea unor cântece ºipoezii în limba ucraineanã, dupã ce, în preala-bil, au fost rostite cuvinte de salut din parteapreºedintelui filialei Tulcea a UUR, a deputatu-lui ªtefan Buciuta, a primarului Pocora Antonelºi a preºedintelui organizaþiei locale a UUR,Maxim Ion. A fost salutatã prezenþa grupurilorartistice „Bila makovka“ din Chilia Veche, con-dus de preºedintele organizaþiei locale a UUR,dl Florea Lisavencu, grupul „Rybalka“ dinCriºan însoþit de primarul ºi preºedintele orga-nizaþiei locale din Criºan.

O surprizã mare a produs-o grupul de adulþidin Letea, care a prezentat vechi cântececãzãceºti, unele încã neauzite de mine pânã înprezent, fapt ce denotã cã activitatea ucraine-nilor din Deltã se revigoreazã, asta ºi datoritãactualului preºedinte al filialei UUR Tulcea,

Cernencu Dumitru, un neobosit activist al Del -tei care, datoritã experienþei sale, a reuºit sãatragã oameni ºi sã le trezeascã conºtiinþanaþionalã.

Cineva la Pardina, sâmbãtã la adunarea ge -ne ralã a UUR, mi-a spus cã e pãcat cã am pier-dut 20 de ani din activitatea noastrã, pentru cãnu a fost cineva care sã ne trezeascã mai repede.

În Delta Dunãrii viaþa merge înainte, braviiurmaºi ai cazacilor zaporojeni, obiºnuiþi cu vi -cisitudinile vieþii, ca ºi ceilalþi locuitori ai Del -tei, români, macedoneni, turci, ruºi-lipo veni,greci ºi alte naþionalitãþi cautã sã se adap te zevieþii de zi cu zi ºi sã protejeze mama naturãaºa cum numai ei ºtiu din moºi-strãmoºi.

La Letea cântecele ºi dansurile au adus însufletele locuitorilor încã un crâmpei debucurie ºi speranþa unei vieþi mai bune.

ªtefan BUCIUTA

În vizitå la ucrainenii din Tulcea

Dl ªtefan Buciuta în mijlocul membrilor Ansamblului „Zadunaiska Sici“ din Tulcea

Revãrsarea Dunãrii

Ansamblul de tineret „Zadunaiska Sici“

multiculturalismul - o punte de legåturå çi înÆelegere între oameni 171... · 2015-12-06 ·...

Documents