Pramistar®

pramiracetam 600 mg

Pentru un plus de memorie şi concentrare

Declin al funcţiei cognitive dobândit (în 2 sau mai multe domenii cognitive)

care apare în absenţa confuziei acute (delir) care determină disfuncţionalităţi (scăderea

memoriei, a abilităţilor funcţionale ) care nu au o altă cauză medicală.

DSM IV1

Ce este demenţaCe este demenţa??

1. European Handbook of Neurological Management, edited by R. Hughes et al (European Federation of Neurological Societies), Blackwell Publishing, 2006.

Forme de demenţă

Boala Alzheimer

Demenţa Vasculară Demenţa multi-infarct Boală Binswanger

Demenţa Vascularăşi Boala Alzheimer

Demenţa cu corpi Lewy Boala Parkinson

Alte demenţeDemenţa Fronto-temporalăBoală Creutzfeldt-Jakob Degenerescenţa corticobasală

65%65%5%5% 10%10% 5%5% 7%7% 8%8%

Boala Alzheimer şi Demenţa cu corpi Lewy

Zurad E. Drug Benefit Trends. 2001;13:27-40.

Prevalenţa demenţei, populaţia peste 30 ani

Alzheimer Europe (2009). http://dx.doi.org/10.1787/888932336160

Prevalenţă (%)

Populaţia cu vârstă peste 65 ani şi prevalenţa demenţei

Alzheimer Europe (2009); OECD Health Data 2010; Eurostat Statistics Database. http://dx.doi.org/10.1787/888932336198

Prev

alen

ţa d

emen

ţei %

Populaţia în vârstă de peste 65 ani (%)

AVC AVC şi demenţa şi demenţa

• AVC este principala cauză a dizabilităţii la adulţi 1

• Bolile cerebrovasculare reprezintă a doua cauză a demenţei2

• Demenţa vasculară este una din formele rare de demenţă ce pot fi prevenite3

• Unul din 6 pacienţi cu AVC au diagnosticul de demenţă 4

1. Barba R et al.; Stroke. 2002;33:1993-1998.2. Leys D et al.; Hemostasis. 1998;28:134-150.3. Hachinski V. ; Lancet. 1992;340:654-648.4. Barba R et al. ; Cerebrosvasc Dis. 2001;11:216-224.

Evoluţia la 1 an post AVC

Stegmayr B. et al, Stroke, 1997, 28(7); 1367-74

0

5

10

15

20

25

Incidenţa demenţei (%)

7%

10%

15%

23%

Timp (ani)1 3 5 10

Incidenţa demenţei post AVCIncidenţa demenţei post AVC

Lobo A. et al. Neurology. 2000;54(suppl 5):S4-S9.

Incidenţa AVC creşte riscul de demenţă cu 140%

Tulburarea cognitivă uşoară şi evoluţia către Boala Alzheimer

Petersen RC et al: Arch Neurol 56:303, 1999

Tulburare cognitivă uşoară Boală Alzheimer 12%/an

50

60

70

80

90

100

examen 12 24 36 48iniţial Luni

Control Boală Alzheimer 1-2%/an

50

60

70

80

90

100

examen 12 24 36 48iniţial Luni

Tulburare cognitivă uşoară Boală Alzheimer Control

Evoluţia simptomatologiei în demenţă

Medie Moderată Severă

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 65.554.543.5 98.587.576.5Ani de la diagnosticAni de la diagnostic

Minim

um

Maxim

um

1. Mintzer J. et al., 2002 AAGP Annual Meeting

Abilitate Cognitivă Abilitate FuncţionalăProbleme de comportament Timp îngrijire asistată

1. Sistemul reticular activator ascendent

Ciclul somn-veghe

2. Structurile corticale : neocortex, hippocampus şi amygdala

Învăţare şi memorie

2 proiecţii majore colinergice lanivelul creierului

1. Perry EK et al. Neuropathol Appl Neurobiol. 1978;4:273-277;2. Rodriquez-Puertas R et al. Synapse. 1997;26:341-350.;

Deficit colinergic

pierderea progresivă de neuronicolinergici 1

scăderea progresivă adisponibilităţii de ACh2

tulburări de atenţie, cognitive şicomportament 1,2,3

HippocampusCortex

N. basalis Meynert

1.Perry et al., 1978 2. Bartus et al., 1982; 3. Cummings and Back, 1998

Simptomele clinice determinate de deficitul colinergic

Modificări colinergice majore în Boala Alzheimer

Depleţia de ACh: mai ales în stadiile moderate şi severe1,3

Declinul activităţii colinacetiltransferazei (CAT)1,3

Pierderea neuronilor colinergici 2

– Pierderea receptorilor muscarinici (M2) 3,4

– Pierderea receptorilor nicotinici (nAChR) 3,4

AChE (acetilcolinesterază) 1,3

BuChE (butirilcolinesterază) 1,3

Creşterea cantităţii de Ach

Stimularea activităţii CAT

1.Perry EK et al. Neuropathol Appl Neurobiol. 1978;4:273-277; 2.Whitehouse P et al. Science. 1982;215:1237-1239.; 3. Rodriquez-Puertas R et al. Synapse. 1997;26:341-350.; 4. Flynn D et al. Life Sci. 1995;56:869-876.

Butyrylcholinesteraza

Receptor Muscarinic

Receptor

Nicotinic

Acetylcholinesterase

ACh

Celulă glialăCelulă glială

Butyrylcholinesteraza

AcetylCoenzima A AcetylCoenzima A Colină Colină

CATCAT

Colină+

Acetat

Colină+

Acetat

1. Captarea colinei din spaţiul extracelular

2. Stimularea CAT = colinacetiltransferază

3. Accelerarea sintezei de Ach AChACh

NOS NO4. Stimularea sintezei de oxid nitric (NO)Terminaţie

postsinaptică

Terminaţie Terminaţie presinapticăpresinaptică

1.Pugsley TA et al. Drug Development Research 1983; 3: 407-420; 2. Branconnier R.J. et al.; Psychopharmacology Bulletin 1983; 19: 726-730;

3. Shih Y.H. et al.; Life Sciences, Vol.36: 2145-2152; 4. Corosaniti M.T. et al.; Funct. Neurol. 1995; 10 (3): 151-155.

AChACh

PRAMISTAR determină accelerarea tournover-ului de acetilcolină

HACU

AvantajeAvantajele ale accelerccelerăriiării tournover-ului de acetilcolin tournover-ului de acetilcolină şi ă şi stimulstimulării ării producerii oxidului nitric (NO)producerii oxidului nitric (NO):

efect benefic în stocarea informaţiilor noi prin:

îmbunătăţirea circulaţiei cerebrale - indusă de vasodilataţia NO dependentă1

sau

acţiunea directă pe procesele biochimice ce stau la baza formării memoriei2

1. Corosaniti MT et al. Funct. Neurol. 1995; 10 (3): 151-155.2. Vaucher E et al. Neuroscience 1997; 79 (3): 827-836.

Pramistar® inhibă neuropeptidazele cerebrale (PEP), cu creşterea concomitentă a peptidelor implicate în formarea memoriei de lungă durată.1

funcţia de memorie

Vasopresina2 PEP Hidrolizarea Vasopresinei

Creşte rezistenţa la extincţie a procesului de invăţare1

Facilitează consolidarea informaţiilor1

Inhibă pierderile de memorie induse de hipoxie1

Îmbunătăţeşte capacitatea de rememorare1

Pramistar®

PramistarPramistar determină inhibarea determină inhibarea neuropeptidazelor cerebraleneuropeptidazelor cerebrale

PramistarPramistar determină inhibarea determină inhibarea neuropeptidazelor cerebraleneuropeptidazelor cerebrale

1.Yoshimoto T et al. J. Pharmacobio-Dyn. 1987; 10: 730-735.2. Nappi G et al.; Drugs of Today, 1994; 30(6):469-482.

Pramiracetam vs. placebo

4 săpt

8 săpt

12 săpt

-1,48

-4,28

-6,73

-16

-14

-12

-10

-8

-6

-4

-2

0

mod

ifica

rea

scor

ului

%

pramiracetamplacebo

60 pacienţi cu tulburări cognitive şi de memorie trataţi 12 saptamâni cu 1200 mg/zi Pramiracetam vs. Placebo . Scor Sandoz - Sandoz Clinical Assesment Geriatric Scale

Scor Sandoz mai mic la pacienţii cu Pramistar®, mai puţină disfuncţie cognitivă

PramistarPramistar – eficienţă clinică în – eficienţă clinică în tulburările cognitive şi de memorietulburările cognitive şi de memorie

Marini G et al. Advances in Therapy 1992; 9 (3): 136-146.

Îmbunătăţirea funcţiei cognitive (%) măsurată cu Mini Mental State Exam.

0

1

2

3

4

5

6

0 4 8 12săptămâni

Îmbu

năţă

ţirea

func

ţiei (

%)

pramiracetamplacebo

p<0,01

p<0,05

Pramiracetam vs. placeboPramiracetam vs. placebo

PramistarPramistar – eficienţă clinică în – eficienţă clinică în tulburările cognitivetulburările cognitive

Marini G et al. Advances in Therapy 1992; 9 (3): 136-146.

Îmbunătăţirea generală a memoriei (%) măsurată prin numărul de rememorări în testul BSRT

-3-2-1012345678

4 săpt 8 săpt 12 săptÎmbu

nătă

ţire

a m

emor

iei (

%)

pramiracetam 1200 mg/zi

piracetam 2400 mg/zi

Studiu dublu orb 12 sapt, la pacienţi cu tulburări de memorie, atenţie, concentrare

Pramiracetam vs. Piracetam

PramistarPramistar – eficienţă clinică în – eficienţă clinică în tulburările de memorietulburările de memorie

Guazzi G. Simposio ”Memoria e farmaci”, Siena 1991.

BSRT : Buschke Selective Reminding Test

0

20

40

60

80

100

30 60 90

zile

Îmbunătăţirea memoriei şi capacităţii de concentrare la pacienţi cu tulburări moderate, trataţi 3 luni cu 1200 mg Pramiracetam

memorie verbală descurtă duratămemorie verbală delungă duratăconcentrare

Amel

iora

re (%

)

PramistarPramistar – eficienţă clinică în – eficienţă clinică în demenţa vascularădemenţa vasculară

Scarpazza P et al. Advances in Therapy 1993; 10 (5): 217-222.

0 5 10 15 20 25

post-tratamentpre- tratament

Agitaţie iritabilitate

Disfuncţie cognitivă

Stare depresivă

Retragere din studiu

Evaluare generală

Cu cât e scorul mai mic cu atât starea pacientului e mai bună

Pramiracetam vs. Placebo studiu deschis, 4 săptămâni, pacienţi cu Boala Alzheimer

PramistarPramistar – eficienţă clinică în – eficienţă clinică în Boala AlzheimerBoala Alzheimer

Branconnier RJ et al. Psychopharmacology Bulletin 1983; 19: 726–730.

Studiile clinice cu pramiracetam au evidenţiatStudiile clinice cu pramiracetam au evidenţiat

O ameliorare

semnificativă a

întregii capacităţi

de învăţare1

O ameliorare

semnificativă a

întregii capacităţi

de învăţare1

O îmbunătăţire

considerabilă a

capacităţii de

memorare şi

concentrare1,2

O îmbunătăţire

considerabilă a

capacităţii de

memorare şi

concentrare1,2

O îmbunătăţire a

simptomelor

psihometrice cum ar

fi agitaţia, stările

depresive,

anxietatea2,3

O îmbunătăţire a

simptomelor

psihometrice cum ar

fi agitaţia, stările

depresive,

anxietatea2,3

De ce Pramistar® De ce Pramistar®

1. Marini G. et al., Advances in Therapy, 1992, 9(3):136-1462. Nappi G. et al. Drugs of Today 1994; 30 (6): 469-482.3. Pugsley T.A. et al. Drug Development Research 1983; 3: 407-420.

facilitează învăţarea şi consolidarea memoriei1

creşte rezistenţa la hipoxie cerebrală2

previne apariţia tulburărilor capacităţii de învăţare2

Pramistar®

Indicat în :Indicat în :Tratamentul tulburărilor de memorie sau de concentrare Tratamentul tulburărilor de memorie sau de concentrare

degenerative sau vasculare, mai ales la vârstnicidegenerative sau vasculare, mai ales la vârstnici33

1.Marini G. et al., Advances in Therapy, 1992, 9(3):136-146; 2.Yoshimoto T et al. J. Pharmacobio-Dyn. 1987; 10: 730-735; 3. RCP Pramistar

Mod de administrare

1 comprimat de 600 mg de

2 ori pe zi

Se poate administra în tratament de lungă durată

RCP Pramistar