morometii1_2_paralelacutranzitii

Paralelă Paralelă “Moromeţi“Moromeţi

i”i”

vol. I / vol. IIvol. I / vol. IIde Marin Preda

Moromeţii ( I Moromeţii ( I ) )

Moromeţii ( Moromeţii ( II) II)

1.1. Apariţie:Apariţie: 1955 1955 ( roman postbelic )( roman postbelic )

1.1. ApariţieApariţie: 1967: 1967 ( apare dupǎ 12 ani de la primul volum )( apare dupǎ 12 ani de la primul volum )

(roman postbelic)(roman postbelic) DIFERIT CA STIL, TEHNICA NARATIVA SI STRUCTURADIFERIT CA STIL, TEHNICA NARATIVA SI STRUCTURA

2.2. TemaTema: D: DESTRAMAREA ESTRAMAREA

UNEI FAMILIIUNEI FAMILIIPrimul şi cel mai important roman al lui M. Preda

2.2. TemaTema: : DESTRAMAREA DESTRAMAREA SATULUI TRADITIONALSATULUI TRADITIONAL

““Cartea însingurǎrii bǎtrânului şef al clanului Cartea însingurǎrii bǎtrânului şef al clanului şi cartea morţii sale” ( C. Ungureanu )şi cartea morţii sale” ( C. Ungureanu )

“ “Este parodia lumii din primul volumEste parodia lumii din primul volum””..(C. Ungureanu)(C. Ungureanu)

3.3. Timpul Timpul desfdesfăăşurşurăării rii acţiuniiacţiunii : :

19371937, de la începutul pânǎ la sfârşitul verii ( Moromeţii , de la începutul pânǎ la sfârşitul verii ( Moromeţii

tocmai terminaseră de săpat + după secerişul, tocmai terminaseră de săpat + după secerişul,

treieratul şi măcinatul grânelor). treieratul şi măcinatul grânelor). Imaginea luminoasă a Imaginea luminoasă a

începutului de vară se întunecă la finalul romanului, începutului de vară se întunecă la finalul romanului,

toamna, când familia Moromete se destramă.toamna, când familia Moromete se destramă.

3. 3. Timpul Timpul desfdesfăăşurşurăării rii acţiuniiacţiunii : : d din in 19381938 pânǎ în pânǎ în 19621962 ( ( 24 24 de anide ani ) Secerişul din vara anului 1951 este cel mai ) Secerişul din vara anului 1951 este cel mai detaliat episod descris în roman; adetaliat episod descris în roman; acum Niculae cum Niculae supravegheazǎ strângerea cotelor şi predarea lor supravegheazǎ strângerea cotelor şi predarea lor cǎtre stat.; cǎtre stat.; ultimii 10 ani din viaţa personajelor sunt ultimii 10 ani din viaţa personajelor sunt relataţi în câteva pagini ( elipsa narativǎ ).relataţi în câteva pagini ( elipsa narativǎ ).

ILIE MOROMETEILIE MOROMETEVOLUMUL I VOLUMUL I VOLUMUL AL II-VOLUMUL AL II-

LEALEA““Era Era cu 10 ani mai mare decât Catrinacu 10 ani mai mare decât Catrina ( contingent ( contingent ‘911, făcuse războiul ) şi acum avea ‘911, făcuse războiul ) şi acum avea acea vârstă între acea vârstă între tinereţe şi bătrâneţetinereţe şi bătrâneţe când numai nenorociri sau bucurii când numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva”.= caracterizare directă- mari mai pot schimba firea cuiva”.= caracterizare directă- de naratorde narator

Dacă în primul volum I Moromete era Dacă în primul volum I Moromete era capul de familie autoritar, în volumul al capul de familie autoritar, în volumul al II-lea el decade, chiar dacă şi-a refăcut II-lea el decade, chiar dacă şi-a refăcut averea.averea.

AutoritarAutoritar în familie (scena cinei), dar şi în familie (scena cinei), dar şi democraticdemocratic: îi : îi cere părerea lui Nilă despre plecarea lui Achim cu oile;cere părerea lui Nilă despre plecarea lui Achim cu oile;

Primele capitole din al doilea volum Primele capitole din al doilea volum distrug distrug imaginea lui Moromete, arătându-i o altă imaginea lui Moromete, arătându-i o altă faţă , lipsită de gloriefaţă , lipsită de glorie..

Autoritatea lui în sat se diminueazăAutoritatea lui în sat se diminuează,,

InteligentInteligent ( (vorbeşte singurvorbeşte singur “deoarece nu are cu cine” ) “deoarece nu are cu cine” ) ““Niciun copil nu-Niciun copil nu-ll mai ascultă şi observaţiile mai ascultă şi observaţiile lui spirituale se întorc împotriva sa. lui spirituale se întorc împotriva sa. Ilinca îi Ilinca îi răspunde: răspunde: <<vorbim duminicăvorbim duminică>>, adică altă , adică altă dată, cînd n-avem de lucru; fiul său, dată, cînd n-avem de lucru; fiul său, Niculae, îi respinge cu agresivitate ideileNiculae, îi respinge cu agresivitate ideile””.. (Eugen Simion ) (Eugen Simion )

IronicIronic: : “Dacă veneau şi-mi spuneau: <Mă, noi vrem să “Dacă veneau şi-mi spuneau: <Mă, noi vrem să fugim de acasă>, crezi că i-aş fi împiedicat eu, fugim de acasă>, crezi că i-aş fi împiedicat eu, Scămosule ? <De ce să fugiţi, frăţioare ? le-aş fi spus. Scămosule ? <De ce să fugiţi, frăţioare ? le-aş fi spus. Incet nu puteţi să mergeţi?>”;Incet nu puteţi să mergeţi?>”;

Moromete se schimbă, arată ca doborât de o Moromete se schimbă, arată ca doborât de o boală, „mergea cu fruntea în pământ, nici boală, „mergea cu fruntea în pământ, nici încet, nici grăbit şi nu se uita nicăieriîncet, nici grăbit şi nu se uita nicăieri”.”.

SociabilSociabil (are mulţi prieteni) (are mulţi prieteni) Vechii prieteni îl părăsesc. Vechii prieteni îl părăsesc. Noii prieteni ai Noii prieteni ai lui Ilie Moromete sunt şterşi, mediocri : lui Ilie Moromete sunt şterşi, mediocri : Matei Dimir, Costache al Joachii, Matei Dimir, Costache al Joachii, Giugudel. Giugudel.

Principalul mod de conducere în familie Principalul mod de conducere în familie al lui Moromete este al lui Moromete este amânarea lucruriloramânarea lucrurilor ( banii pe care îi are de plătit, şcoala lui ( banii pe care îi are de plătit, şcoala lui Niculae);Niculae);

Niculae: “Niculae: “îîl vezi cum l vezi cum îîi ia altul vorba din i ia altul vorba din gurgurăă f făărrăă niciun respect niciun respect şşi el lasi el lasăă fruntea fruntea îîn jos n jos şşi nu mai zice nimic. De ce ? Aici i nu mai zice nimic. De ce ? Aici s-a s-a îîntamplat ceva” ntamplat ceva”

Un Un Don QUIJOTEDon QUIJOTE ( Cervantes ) , ( Cervantes ) ,

care se luptă cu morile de vânt;care se luptă cu morile de vânt;Omul vremii sale, lipsit de ipoteza unei Omul vremii sale, lipsit de ipoteza unei alte lumi, Moromete e un alte lumi, Moromete e un sceptic, sceptic, neincrezător in posibilitatea schimbărilor neincrezător in posibilitatea schimbărilor ordinii prin violenţăordinii prin violenţă ; ;

Spirit contemplativSpirit contemplativ: “Tatăl – notează : “Tatăl – notează naratorul – avea ciudatul dar de a vedea naratorul – avea ciudatul dar de a vedea lucruri care lor le scăpau, pe care ei nu le lucruri care lor le scăpau, pe care ei nu le vedeau”. vedeau”.

Devine pragmaticDevine pragmatic: face nego: face negoţţ cu cereale cu cereale la munte,la munte,îîmpreunmpreunăă cu B cu Băălosu, pentru a losu, pentru a obobţţine “un beneficiu”.ine “un beneficiu”.

Foarte bun povestitorFoarte bun povestitor::episodul vânzării cerealelor la munte; episodul vânzării cerealelor la munte; episodul Traian Pisică.episodul Traian Pisică.

In ultimele cuvinte ale sale este cuprins In ultimele cuvinte ale sale este cuprins crezul vieţii salecrezul vieţii sale: „Domnule.... : „Domnule.... eu eu totdeauna am dus o viaţă independentă”.totdeauna am dus o viaţă independentă”.

Ilie MorometePaţanghel( porecla )

Catrina MorometeRădiţa Primul soţ

3 băieţi:Paraschiv=24 ani

NilăAchim

3 copii:Tita

Ilinca=14 aniNiculae=12 ani

Sora:Fica=Vol.II

Sora: Maria Moromete

Guica ( porecla )

VOLUMUL I

FAMILIA HIBRIDA A LUI ILIE MOROMETE

O fiică rămasă la socru

SăraciSăraci: : la împroprietărire nu li se la împroprietărire nu li se

dă pământdă pământ

MijlocaşiMijlocaşi: : case micicase mici ( 1 cameră, 2 ) ( 1 cameră, 2 )

Stan TugurlanStan Tugurlan = 40 de ani, revoltat . In 13 ani = 40 de ani, revoltat . In 13 ani făcuse 7 copii. Aceştia trăiau doar până pe la 1 an făcuse 7 copii. Aceştia trăiau doar până pe la 1 an şi ½ . şi ½ . Ii mai Ii mai rămâne un singur băiat, Anton. rămâne un singur băiat, Anton. Episodul cu vecina, Cotelicioaia- care-i dă de Episodul cu vecina, Cotelicioaia- care-i dă de pomană de Paşti . El se bate cu fiul primarului , cu pomană de Paşti . El se bate cu fiul primarului , cu şeful de post şi ajunge la închisoare. şeful de post şi ajunge la închisoare. “Un om rău “Un om rău şi neprietenos de care lumea se cam ferea.” şi neprietenos de care lumea se cam ferea.”

Ion al lui MiaiIon al lui Miai= blând, şters;= blând, şters;

Ion BiricăIon Birică: 24 de ani; : 24 de ani; familia renunţă la haine şi îl familia renunţă la haine şi îl îmbracă pe el, pentru că e cel mai mare, ca să se îmbracă pe el, pentru că e cel mai mare, ca să se poată duce la horă. Cântă foarte frumos, încât tot poată duce la horă. Cântă foarte frumos, încât tot satul face linişte să-i audă glasul. + 5 fraţi mai satul face linişte să-i audă glasul. + 5 fraţi mai mici.mici.

Maria MorometeMaria Moromete

= Guica= Guica= stă într-un= stă într-un bordei bordei; ;

= are 50 de ani, e sora mai mare a lui Moromete.= are 50 de ani, e sora mai mare a lui Moromete.

= Poreclită de un = Poreclită de un mocan. mocan.

=Intrigantă,bârfitoare, agresivă, rea. =Intrigantă,bârfitoare, agresivă, rea.

Dumitru lui NaeDumitru lui Nae =voce puternică. Chiar când =voce puternică. Chiar când şoptea, se auzea la un km. Om blând, dar care-l şoptea, se auzea la un km. Om blând, dar care-l antipatiza pe Bălosu antipatiza pe Bălosu pentru că-i luase ½ de pogon pentru că-i luase ½ de pogon de vie. Cu el, Moromete glumea cu plăcere. de vie. Cu el, Moromete glumea cu plăcere.

CocoşilăCocoşilă= ţărănist; tic verbal: “eşti prost !”; = ţărănist; tic verbal: “eşti prost !”; inteligent, cu plăcerea vorbei; înjura cam mult, inteligent, cu plăcerea vorbei; înjura cam mult, lucru care nu-i plăcea lui Moromete.lucru care nu-i plăcea lui Moromete.

BoţoghinăBoţoghină= îşi sărăceşte familia pentru că se = îşi sărăceşte familia pentru că se îmbolnăveşte de tuberculoză. Vinde ½ din pământ, îmbolnăveşte de tuberculoză. Vinde ½ din pământ, se tratează. Ii e mai bine, dar începe să muncească se tratează. Ii e mai bine, dar începe să muncească şi boala îl ucide.şi boala îl ucide.

Traian PisicăTraian Pisică= p. 266 ( P II, cap. 10 ) = p. 266 ( P II, cap. 10 ) cizmarul cizmarul satuluisatului, are , are 13 copii13 copii. 2 pogoane le vânduse lui . 2 pogoane le vânduse lui Bălosu, pe Bălosu, pe 22 pusese pusese tutuntutun. Scenă antologică: . Scenă antologică: trezirea copiilor . ( “Sfârfâlică, zise, na la tata din trezirea copiilor . ( “Sfârfâlică, zise, na la tata din ţigare!”; Ciulca, o fetiţă de 6 ani, ţipă foarte ascuţit ţigare!”; Ciulca, o fetiţă de 6 ani, ţipă foarte ascuţit şi se face o linişte deplină ). şi se face o linişte deplină ).

Personaje secundare:

MijlocasiMijlocasi: : case micicase mici ( 1 cameră, 2 ) ( 1 cameră, 2 )

MorometeMoromete

= îi simpatizează pe = îi simpatizează pe liberali;liberali;

FamiliaFamilia: : 14 pogoane de 14 pogoane de pământpământ → familia se → familia se descurca bine. descurca bine.

Cu cei 20.000 Cu cei 20.000 împrumutaţi de la bancă împrumutaţi de la bancă îşi cumpăraseră 2 cai şi îşi cumpăraseră 2 cai şi 24 de oi. 24 de oi.

Familie hibridăFamilie hibridă: Achim, : Achim, Paraschiv ( 24ani ), Nilă = Paraschiv ( 24ani ), Nilă = Moromete + RădiţaMoromete + Rădiţa; ; Tita, Ilinca ( 14 ani ), Tita, Ilinca ( 14 ani ), Neculaie (12 ani) = Neculaie (12 ani) = Moromete + CatrinaMoromete + Catrina ( căsătorită a doua oară ) . ( căsătorită a doua oară ) . Primul soţ murise. Fiica Primul soţ murise. Fiica din prima căsătorie a din prima căsătorie a rămas la socri. rămas la socri.

BogaţiBogaţi: : Tudor BălosuTudor Bălosu= = 40 de pogoane40 de pogoane, zgârcit, neomenos, profită de crizele , zgârcit, neomenos, profită de crizele

financiare ale celorlalţi şi cumpără financiare ale celorlalţi şi cumpără pământuri la pământuri la un preţ mai mic. un preţ mai mic.

= caracterizat indirect prin = caracterizat indirect prin numenume ( ca ( ca şşi: Moromete, Guica ); i: Moromete, Guica );

( casă: 3 camere( casă: 3 camere ); );

= = AristiţaAristiţa, soţia lui, când nu-şi termină treaba, coase la maşină şi , soţia lui, când nu-şi termină treaba, coase la maşină şi

duminica → zgârcenia soţului.duminica → zgârcenia soţului.

= are = are 3 copii3 copii: : 1.1. VictorVictor ( afectat, comis-voiajor, îi simpatizează pe legionari ), ( afectat, comis-voiajor, îi simpatizează pe legionari ),

2.2. RafiraRafira= 10 ani,= 10 ani,

3.3. PolinaPolina ( 20 de ani, caracter voluntar, neînduplecat= manifestat abia ( 20 de ani, caracter voluntar, neînduplecat= manifestat abia

după ce se căsătoreşte ); după ce se căsătoreşte );

Stan CoteliciStan Cotelici= = 45 de pogoane45 de pogoane de pământ. Flăcău şchiop, urât, dar foarte de pământ. Flăcău şchiop, urât, dar foarte

bogat; Bălosu l-ar vrea ginere. bogat; Bălosu l-ar vrea ginere.

IocanIocan= = fierarulfierarul satului; trece dintr-un partid în altul, ar vrea să fie primar. satului; trece dintr-un partid în altul, ar vrea să fie primar.

Işi poartă copii fără încălţări, dar îi trimite Işi poartă copii fără încălţări, dar îi trimite pe toţi la şcoală.pe toţi la şcoală.

AristideAristide ( ( p.217, 219, 223 )= actual primar, are o gospodărie foarte mare p.217, 219, 223 )= actual primar, are o gospodărie foarte mare şi frumoasă, o cârciumă, o moară, maşini de treierat. La început şi frumoasă, o cârciumă, o moară, maşini de treierat. La început fusese cămătar, acum umblă cu motocicleta şi are intrare la fusese cămătar, acum umblă cu motocicleta şi are intrare la autorităţile politice şi administrative.autorităţile politice şi administrative.

CrâşmacCrâşmac= fost primar ţărănist, care se îmbogăţise tot în timpul = fost primar ţărănist, care se îmbogăţise tot în timpul

mandatului;mandatului;

VOLUMUL AL II-LEAVOLUMUL AL II-LEACe se Ce se îîntntââmplă cu unele personaje mplă cu unele personaje

din vol. I în vol. al II-lea?din vol. I în vol. al II-lea? Ilie Moromete îl susţine pe Ilie Moromete îl susţine pe TugurlanTugurlan ( muncitor la un siloz ) sǎ devinǎ ( muncitor la un siloz ) sǎ devinǎ preşedinte al Sfatului Popular, pentru a opri colectivizarea, dar nu reuşeşte. Si preşedinte al Sfatului Popular, pentru a opri colectivizarea, dar nu reuşeşte. Si acesta se supune « directivelor partidului ». Pe Tugurlan îl scosese Aristide din acesta se supune « directivelor partidului ». Pe Tugurlan îl scosese Aristide din închisoare, în semn de împǎcare. închisoare, în semn de împǎcare.

Moromete e prieten cu Moromete e prieten cu BǎlosuBǎlosu : merg împreunǎ la munte, sǎ facǎ din nou : merg împreunǎ la munte, sǎ facǎ din nou comerţ cu cereale.comerţ cu cereale.

Polina şi BiricǎPolina şi Biricǎ pierd procesul cu Tudor Bǎlosu şi pleacǎ din sat. pierd procesul cu Tudor Bǎlosu şi pleacǎ din sat. BoţoghinǎBoţoghinǎ se înzdrǎveneşte, dar începe munca şi moare. se înzdrǎveneşte, dar începe munca şi moare.

Personaje noiPersonaje noi ““Asistăm Asistăm (..)(..) în roman la o adevărată bătălie pentru putere în Siliştea-Gumeşti. în roman la o adevărată bătălie pentru putere în Siliştea-Gumeşti. Isosică, Plotoagă, Zdroncan, Mantaroşie vor să îndepărteze pe responsabilul Isosică, Plotoagă, Zdroncan, Mantaroşie vor să îndepărteze pe responsabilul

morii, Adam Fîntînă, şi organizează o acţiune de compromitere („operaţia morii, Adam Fîntînă, şi organizează o acţiune de compromitere („operaţia Gotigoaia"), însă conjuraţii se suspectează între ei, unul trădează. Gotigoaia"), însă conjuraţii se suspectează între ei, unul trădează.

Pe această mică scenă politică au loc mari manevre, combinaţii shakespeareene. Pe această mică scenă politică au loc mari manevre, combinaţii shakespeareene. IInvingător iese un necunoscut, Vasile al Moaşii, om dur, semn al unei istorii nvingător iese un necunoscut, Vasile al Moaşii, om dur, semn al unei istorii

care pătrunde violent în viaţa tradiţională a satuluicare pătrunde violent în viaţa tradiţională a satului””.. ( E. Simion )( E. Simion )

Ilie MorometeMutul=porecla

Ilie Moromete moare la 80 de ani, declarându-i

doctorului: “Domnule, eu totdeauna am dus o viaţă

independentă”

Catrina Morometea doua soţieRădiţa

prima soţie

Cei 3 băieţi:Gunoieri la Bucuresti;

Apoi:Paraschiv =sudor la tramvaie( se înfometează, ca să-şi facă o casă→ tuberculoză→ moare;

Nilă= portar de bloc, moare în al doilea Război Mondial, la Cotul Donului;

Achim =magazin alimentar.

3 copii;Tita=cǎsǎtoritǎ cu Sandu. Se mutǎ la socri.

Deşi Sandu scapǎ 5 ani în rǎzboi, moare cǎlcat de cǎruţǎ, caii speriindu-se de nişte câini. Tita naşte, dupǎ înmormântare, copilul

lui Sandu.Ilinca=Ilinca este singura care rǎmâne cu Moromete. Ea se mǎritǎ cu un subofiţer la aerodrom, face doi copii şi îi rǎmâne casa pǎrinteascǎ.

Niculae=3 ani de şcoalǎ; scoala de activist de partid; horticultor la o serǎ;inginer horticultor( 10 ani povestiţi în câteva rânduri );cǎsǎtorit cu

fata lui Adam Fântânǎ, Mǎrioara, devenitǎ asistentǎ medicalǎ. Au un bǎiat care seamǎnǎ cu Ilie. Abia dupǎ 5 ani dupǎ ce

face copilul o ia în cǎsǎtorie. Se împacǎ cu Ilie, dupǎ un an de la moartea acestuia, într-un vis.

Sora: Fica, îndrăgostită din tinereţe de Ilie , are o relaţie cu el

la bătrâneţe

Sora: Maria Moromete=Guica– moare, iar Ilie nu merge

la înmormântare

VOLUMUL II

EVOLUTIA FAMILIEI HIBRIDE A LUI ILIE MOROMETE

Catrina: are un bǎiat cu primarul. Acesta ia copilul sǎ-l creascǎ, dar nu o ia de soţie. Ii dǎ, în schimb, pǎmânt, deşi

soţul ei nu murise în rǎzboi, ci acasǎ, sǎpând o fântânǎ.Socrul are grijǎ de

fetiţa fǎcutǎ cu primul soţ.La bǎtrâneţe, Catrina îl pǎrǎseşte pe Moromete,

plecând în vale, la Alboaica, fata ei din prima cǎsǎtorie.

NiculaeNiculae ““Tînărul Moromete crede într-o nouă religie a binelui şi a răului şi, odată cTînărul Moromete crede într-o nouă religie a binelui şi a răului şi, odată cââştigat de ideile ştigat de ideile

socialismului, el devine apostolul lor incoruptibil.socialismului, el devine apostolul lor incoruptibil.” ( Eugen Simion )” ( Eugen Simion ) AAdolescentul dolescentul îîncearcncearcăă s săă răspundrăspundă ă marilor întrebări ale existenţei marilor întrebări ale existenţei: “Eu : “Eu îîmi caut eul meu”mi caut eul meu”. . ““E un E un pasionat al cărţilorpasionat al cărţilor, citeşte. , citeşte. Furia împotriva religieiFuria împotriva religiei, a răspunsurilor ei reprezintă furia tînărului împotriva unor răspunsuri , a răspunsurilor ei reprezintă furia tînărului împotriva unor răspunsuri

insuficiente, în numele demnităţii gîndirii. în acest sens Niculae este insuficiente, în numele demnităţii gîndirii. în acest sens Niculae este moştenitorul tatălui său, moştenitorul tatălui său, „logicianul". „logicianul".

Dar Niculae vrea să meargă mai departe, înlocuind scepticismul lui Ilie Morornete cu o idee Dar Niculae vrea să meargă mai departe, înlocuind scepticismul lui Ilie Morornete cu o idee constructivă. El vrea să întemeieze o „constructivă. El vrea să întemeieze o „religie nouăreligie nouă". Această tentaţie reprezintă o primă îndepărtare ". Această tentaţie reprezintă o primă îndepărtare de satul tradiţional al părinţilor săi. de satul tradiţional al părinţilor săi. IIntntââlnirea cu tînărul lnirea cu tînărul notar comunistnotar comunist canalizează acţiunea canalizează acţiunea tînărului Morornete. tînărului Morornete.

Romantismul adolescentin (iluzia unei „noi religii") este îndreptat spre un teren real : acela al unei Romantismul adolescentin (iluzia unei „noi religii") este îndreptat spre un teren real : acela al unei noi noi ideologii, ideologii, care există deja şi care se transpune în practică. care există deja şi care se transpune în practică. Noua credinţăNoua credinţă existînd, Niculae va existînd, Niculae va deveni unul din „apostolii" ei, sau fără limbaj figurat : deveni unul din „apostolii" ei, sau fără limbaj figurat : activist de partidactivist de partid..

Momentul culminant al primei etape din activitatea de partid a lui Niculae este acela al Momentul culminant al primei etape din activitatea de partid a lui Niculae este acela al apariţiei apariţiei sale, în 1946, în sat, pentru a-şi pune la punct consăteniisale, în 1946, în sat, pentru a-şi pune la punct consătenii . „Băiatul" vorbeşte patetic, înfruntarea . „Băiatul" vorbeşte patetic, înfruntarea cu concetăţenii e dură, vocea îi e „ca o lamă de cuţit". cu concetăţenii e dură, vocea îi e „ca o lamă de cuţit". NiculaeNiculae e un luptător conştient, mai mult, e un luptător conştient, mai mult, e e un fanatic al ideilor pentru care luptăun fanatic al ideilor pentru care luptă. Şi bătrînul Morornete devine, într-o situaţia critică pentru . Şi bătrînul Morornete devine, într-o situaţia critică pentru fiul său, solidar cu el. Solidar, şi pentru ultima oară, puternic în faţa siliştenilor. Replica lui Ilie fiul său, solidar cu el. Solidar, şi pentru ultima oară, puternic în faţa siliştenilor. Replica lui Ilie MoroMorommete arată că, ete arată că, îîn fapt, bătrînul detestă febra achizitivă a ţăranilor şi a pseudo-ţăranilor : n fapt, bătrînul detestă febra achizitivă a ţăranilor şi a pseudo-ţăranilor : „— „— Frumos vă stă, mă [...], spuse Morornete rostogolindu-şi ochii în fundul capului. Şi proşti sînt şi Frumos vă stă, mă [...], spuse Morornete rostogolindu-şi ochii în fundul capului. Şi proşti sînt şi ăştia [...] că vă cheamă pe voi să vă spună cu frumosul în loc să pună parul pe voi să vă sature."ăştia [...] că vă cheamă pe voi să vă spună cu frumosul în loc să pună parul pe voi să vă sature."

A doua apariţie în Siliştea a lui Niculae are loc în perioada cotelorA doua apariţie în Siliştea a lui Niculae are loc în perioada cotelor : tînărul Morornete e trimis : tînărul Morornete e trimis de raion să se ocupe de campania agricolă în sat. Acum Niculae nu mai este un romantic, ci un de raion să se ocupe de campania agricolă în sat. Acum Niculae nu mai este un romantic, ci un funcţionar relativ conştiincios care execută, cu foarte puţine abateri, dispoziţiile şefilor săi. Dialogul funcţionar relativ conştiincios care execută, cu foarte puţine abateri, dispoziţiile şefilor săi. Dialogul cu Moromete-bătrînul devine imposibil, integrarea „sentimentală" în lumea satului, la fel.”cu Moromete-bătrînul devine imposibil, integrarea „sentimentală" în lumea satului, la fel.” ( Cornel ( Cornel Ungureanu )Ungureanu )

VOLUMUL AL DOILEAVOLUMUL AL DOILEA PERSONAJE SECUNDAREPERSONAJE SECUNDARE In sat apar figuri noi, oameni fără căpătâi, fără ideal şi fără spirit, tipi dubioşi, proşti, venetici, pripăşiţi. Majoritatea sunt numiţi cu poreclele lor. “In sat apar figuri noi, oameni fără căpătâi, fără ideal şi fără spirit, tipi dubioşi, proşti, venetici, pripăşiţi. Majoritatea sunt numiţi cu poreclele lor. “ Romanul nu e (în Romanul nu e (în

comparaţie cu volumul I) al ţărănimii, ci al straturilor de „la fund" din lumea rurală.comparaţie cu volumul I) al ţărănimii, ci al straturilor de „la fund" din lumea rurală. ” ( Cornel Ungureanu )” ( Cornel Ungureanu )

PlotoagăPlotoagă preşedintele consiliului popular, “mai prost decât ceilalţi” preşedintele consiliului popular, “mai prost decât ceilalţi”

Vasile al MoaşeiVasile al Moaşei care îşi pedepseşte dur rudele când ajunge la putere care îşi pedepseşte dur rudele când ajunge la putere

Moldoveanul Moldoveanul MantaroşieMantaroşie care îi găseşte lui Gheorghe câteva încărcătoare de pistol mitralieră, care îi găseşte lui Gheorghe câteva încărcătoare de pistol mitralieră, iar ţăranul o ia la fugă şi se îneacă în râu ;iar ţăranul o ia la fugă şi se îneacă în râu ;

ZdroncanZdroncan şeful sfatului, al 9-lea din cei 13 copii ai lui Traian Pisică şeful sfatului, al 9-lea din cei 13 copii ai lui Traian Pisică

IsosicăIsosică - - secretar de secretar de partidpartid

Are Are un har ciudat: pe el nu-un har ciudat: pe el nu-ll latră latră ccââiniiinii. .

FFiul unei femei care văzuse pe Dumnezeuiul unei femei care văzuse pe Dumnezeu.. “ “Inteligent, inventiv, el este Inteligent, inventiv, el este un Iago de ţară, construieşte o intrigă complicată în scopul de a-şi un Iago de ţară, construieşte o intrigă complicată în scopul de a-şi îndepărta adversarii politiciîndepărta adversarii politici””..( E. Simion )( E. Simion )

Santajist + Ciulca = soţia specializată în deschiderea crisorilor la Santajist + Ciulca = soţia specializată în deschiderea crisorilor la aburul mămăligii. Le închidea cu gumă arabică .aburul mămăligii. Le închidea cu gumă arabică .

BilăBilă e reprezentantul e reprezentantul „Arlus"-ului în sat„Arlus"-ului în sat

CCa semn al puterii, el umblă cu creioanele în piept şi se adresează a semn al puterii, el umblă cu creioanele în piept şi se adresează invariabil, cu o formulă pioasă: „Ţi-o spun cu lacrimi în ochi". invariabil, cu o formulă pioasă: „Ţi-o spun cu lacrimi în ochi". El(…) El(…) arare însă o fire demenţială, explozivă şi provoacă pe arie un grav e însă o fire demenţială, explozivă şi provoacă pe arie un grav conflict, cu consecinţe tragice asupra satului. Exclus din partid, el conflict, cu consecinţe tragice asupra satului. Exclus din partid, el continuă să dea roată primăriei. Singura modificare este că, continuă să dea roată primăriei. Singura modificare este că, deposedat de putere, Bilă îşi scoate creioanele, pierzdeposedat de putere, Bilă îşi scoate creioanele, pierzâând totodată, nd totodată, cum zic ţăranii, „legătura cu Uniunea Sovietică".cum zic ţăranii, „legătura cu Uniunea Sovietică". ( Eugen Simion ) ( Eugen Simion )

“Scrisesem o schiţă intitulată Salcâmul. Intr-o dimineaţă de iunie, tatăl meu s-a apucat

să taie cel mai falnic salcâm din grădina noastră. Acoperea cerul. Acest salcâm era

chiar copilăria mea. Tata era crunt şi întunecat. Nu numai eu, dar nici restul familiei

şi nici vecinii n-au înţeles ce l-a împins să facă acest lucru. Si nici n-a răspuns la întrebările

noastre nedumerite. Această enigmă a copilăriei am exprimat-o, fără s-o dezvălui, în schiţa mea, care a apărut în pagina a doua a ziarului (Timpul).Astfel am devenit scriitor.(…) Schiţa cu salcâmul nu era inclusă în volumul

de debut. De aici s-a născut romanul Moromeţii”.

(M.Preda, într-un interviu din 1976, în“Creaţie şi morală” ).

IZVOARE DE INSPIRATIE( VOL. I )

VOLUMUL ICARACTERUL MONOGRAFIC

Aldămaşul băut după vânzarea salcâmului ( Moromete+Tudor Bălosu);Chemarea fetelor la poartă prin fluieratul flăcăilor ( Birică+ Polina ) ;Hora; Jocul căluşarilor.Premilitara: pregătirea flăcăilor pentru armată;Instrumente ale autorităţii: Jandarmi, pândari; Perceptori de impozite ( Jupuitu )Sirul muncilor agricole, de la începutul verii până toamna târziu: sapa, seceratul, treieratul;Jocul băieţilor cu bobicul;

IZVOARE DE INSPIRATIE ( VOL. II ) Reformele comuniste: din agricultură ( colectivizarea)Reformele comuniste: din agricultură ( colectivizarea)

DispariDispariţţia libertăia libertăţţii cuvii cuvâântuluintului Confiscarea pămConfiscarea pămâânturilor, a cailor, a altor bunurinturilor, a cailor, a altor bunuri MigraMigraţţia ia ţăţăranilor de la sat la oraranilor de la sat la oraşş

VOLUMUL AL II-LEACARACTERUL MONOGRAFIC

Spǎlarea picioarelor de RusaliiSpǎlarea picioarelor de Rusalii ( Ileana , fata bogatului Costicǎ Roşu, îi spalǎ picioarele lui ( Ileana , fata bogatului Costicǎ Roşu, îi spalǎ picioarele lui Niculae. El se îndrǎgosteşte de ea. Dar ea se mǎritǎ cu un Niculae. El se îndrǎgosteşte de ea. Dar ea se mǎritǎ cu un

preot ).preot ). Jocul cu bobicul pe câmpJocul cu bobicul pe câmp;; InmormântareaInmormântarea lui lui::a)a) SanduSandu ( soţul Titei ); ( soţul Titei );b)b) Ilie MorometeIlie Moromete: “Capitolul despre moartea lui Moromete este tot ce s-a scris mai : “Capitolul despre moartea lui Moromete este tot ce s-a scris mai

tulburǎtor în literatura românǎ despre moartea unui tulburǎtor în literatura românǎ despre moartea unui bǎrbat”.bǎrbat”.

Intâlnirile tinerilorIntâlnirile tinerilor ( fluieratul la poartǎ ( fluieratul la poartǎ ); ); SecerişulSecerişul pierde din solemnitatea din primul volum. Niculae, adult, participǎ la seceriş pierde din solemnitatea din primul volum. Niculae, adult, participǎ la seceriş

alǎturi de Ilie şi Ilinca, iar apoi în calitate de activist de partid. alǎturi de Ilie şi Ilinca, iar apoi în calitate de activist de partid. Pe Pe aria de aria de la Cotigeoaia nu se primeşte grâu cu “corpuri străine” (neghină ). la Cotigeoaia nu se primeşte grâu cu “corpuri străine” (neghină ). Nae Nae Cismaru instigă oamenii să fugă de pe arie, iar Bilă îl Cismaru instigă oamenii să fugă de pe arie, iar Bilă îl loveşte cu goga pe Nae loveşte cu goga pe Nae Marinescu.Marinescu.

Dacă pe Dacă pe tatăl său morttatăl său mort nu l-a putut privi mai mult de o clipă pentru că nu l-a putut privi mai mult de o clipă pentru că nu era el!nu era el!, cu alte cuvinte , cu alte cuvinte refuza să creadă că omul acela schimbat de refuza să creadă că omul acela schimbat de moarte este tatăl luimoarte este tatăl lui, , dispariţia mameidispariţia mamei îl surprinde printr-un fenomen îl surprinde printr-un fenomen opus: opus: moartea înfrumuseţase în mod neaşteptat chipul mameimoartea înfrumuseţase în mod neaşteptat chipul mamei: arăta : arăta frumoasă bătrâna ţărancă, cu obrazul curat şi plin, cu mâinile întinse, frumoasă bătrâna ţărancă, cu obrazul curat şi plin, cu mâinile întinse, subţiri, albe şi delicate (din cauza morţii), iar sufletul ei curat îi adusese subţiri, albe şi delicate (din cauza morţii), iar sufletul ei curat îi adusese pe chip transfigurarea. “ pe chip transfigurarea. “ ( Internet )( Internet )

““Când Când mama îi relatează că l-a visat pe mama îi relatează că l-a visat pe tatăl săutatăl său şi i-a şi răspuns în vis (în general şi i-a şi răspuns în vis (în general îl visa, dar nu-i răspundea), îl visa, dar nu-i răspundea), scriitorul este scriitorul este cuprins de o durerecuprins de o durere şi o milă atât de şi o milă atât de violente încât şi-a muşcat adânc buzele să violente încât şi-a muşcat adânc buzele să nu izbucnească în plâns, cuprins fiind de nu izbucnească în plâns, cuprins fiind de regretul ce l-a măcinat permanent, acela regretul ce l-a măcinat permanent, acela de a nu fi fost alături de tatăl lui atât când de a nu fi fost alături de tatăl lui atât când a murit şi când a fost înmormântat.a murit şi când a fost înmormântat.

Secvenţă din filmul Secvenţă din filmul MoromeţiiMoromeţii ( 1988 ), ( 1988 ), în regia lui Stere Guleaîn regia lui Stere Gulea

GEN SI SPECIE: EPIC, GEN SI SPECIE: EPIC, ROMANROMAN

ROMANULROMANUL: : este o este o specie a genului epic, în prozăspecie a genului epic, în proză, , cu cu o întindere mai mare decât a tuturor celorlalte specii epice în prozăo întindere mai mare decât a tuturor celorlalte specii epice în proză (schiţă, basm, (schiţă, basm,

povestire, roman );povestire, roman ); cu o cu o acţiune complexă şi complicatăacţiune complexă şi complicată, , desfăşurată pe mai desfăşurată pe mai multe planuri narativemulte planuri narative ( paralele sau intersectate ), ( paralele sau intersectate ), cu o cu o intrigă complicatăintrigă complicată . . PersonajelePersonajele sunt foarte sunt foarte numeroasenumeroase ( principale, secundare, episodice, figuranţi ) şi ( principale, secundare, episodice, figuranţi ) şi puternic puternic

individualizateindividualizate, , sunt angrenate în sunt angrenate în conflicte puterniceconflicte puternice ( exterioare / interioare; principale / secundare ) → ( exterioare / interioare; principale / secundare ) →

( ( intrigă complicatăintrigă complicată ). ). Acţiunea se poate desfăşura Acţiunea se poate desfăşura în mai multe locuriîn mai multe locuri ( spaţii ) şi ( spaţii ) şi pe o perioadă lungă de timppe o perioadă lungă de timp

( chiar ani ). ( chiar ani ). Principalul mod de expunere este Principalul mod de expunere este naraţiuneanaraţiunea, , iar personajele se conturează direct prin iar personajele se conturează direct prin descrieredescriere şi indirect, din propriile fapte, gânduri şi şi indirect, din propriile fapte, gânduri şi

vorbe, cu ajutorul vorbe, cu ajutorul dialoguluidialogului şi al şi al monologului interiormonologului interior.. Naraţiune Naraţiune obiectivăobiectivă, la , la pers. a III-a;pers. a III-a; Narator Narator OMNISCIENT/ OMNIPREZENT / NEIMPLICATOMNISCIENT/ OMNIPREZENT / NEIMPLICAT.. ““Perspectiva naratorului obiectiv se completeazPerspectiva naratorului obiectiv se completeazăă prin aceea a prin aceea a reflectorilorreflectorilor ( Ilie Moromete ( Ilie Moromete

- vol.I, Niculae - vol. II ), ca - vol.I, Niculae - vol. II ), ca şşi pe aceea a i pe aceea a informatorilorinformatorilor ( ( personaje – martoripersonaje – martori ai ai evenimentelor, pe care le relateazevenimentelor, pe care le relateazăă ulterior altora, de exemplu, al lui Parizianu despre ulterior altora, de exemplu, al lui Parizianu despre vizita lui Moromete la bvizita lui Moromete la băăieieţţi, la Bucurei, la Bucureşşti ). Efectul este ti ). Efectul este eliminarea omniscieneliminarea omniscienţţeiei.”( (.”( (EseulEseul, , Paicu, Lupu, LazPaicu, Lupu, Lazăărr ) )

Naraţiune cu Naraţiune cu focalizare zerofocalizare zero, , viziunea “dindărătviziunea “dindărăt””;; Naraţiune “Naraţiune “heterodiegeticǎheterodiegeticǎ”.”.

Ce fel de roman este Ce fel de roman este ?? roman obiectiv:roman obiectiv:

= = narator omniscientnarator omniscient;;= = naraţiune lanaraţiune la pers. a III-a pers. a III-a;;= = evenimente relatateevenimente relatate cronologic cronologic;;= = Spaţiul:Spaţiul:

a)a) Spaţiul Spaţiul exteriorexterior= real = satul Siliştea –Gumeşti+= real = satul Siliştea –Gumeşti+b)b) Spaţiul Spaţiul interiorinterior =imaginar= al trăirilor interioare+=imaginar= al trăirilor interioare+M.P. M.P. foloseştefoloseşte stilul indirect liber.stilul indirect liber.

roman realistroman realist;; roman de familieroman de familie;; roman frescă socialăroman frescă socială= = imaginea de ansamblu a imaginea de ansamblu a

unui sat din unui sat din Câmpia Dunării , cu 3 ani îniantea izbucnirii Câmpia Dunării , cu 3 ani îniantea izbucnirii celui de-al doilea război mondial;celui de-al doilea război mondial;

roman - monografieroman - monografie a satului din Câmpia Dunării ; a satului din Câmpia Dunării ;( Monografie = studiu ştiinţific amplu despre un anumit subiect, tratat ( Monografie = studiu ştiinţific amplu despre un anumit subiect, tratat detaliat şi multilateral )detaliat şi multilateral )

INCIPITINCIPIT: “In Câmpia Dunării, cu câţiva ani înaintea celui de-al doilea : “In Câmpia Dunării, cu câţiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial, se pare că război mondial, se pare că timpul era foarte răbdător cu oameniitimpul era foarte răbdător cu oamenii; ; viaţa se scurgea aci fără conflicte mari.viaţa se scurgea aci fără conflicte mari. Era începutul verii”. Era începutul verii”.

Obs.:Obs.: FFinalul este simetric inalul este simetric cu incipitul.cu incipitul.

FINALUL: “ In următorii ani gospodăria ţărănească continua să se ruineze. Moromete intră într-o lungă stare depresivă, din care n-avea să fie scos decât de marile zguduiri care se apropiau. Trei ani mai târziu, izbucnea cel de-al doilea război mondial… Timpul nu mai avea răbdare.”

VOLUMUL

I

INCIPIT:

“ In bine sau în rǎu se schimbase Moromete ? Cei care îl duşmǎneau sau stǎteau cu ochii pe el se potololiserǎ sau îl uitarǎ, ca şi când l-ar fi iertat sau l-ar fi dispreţuit. Ce putea sǎ însemne asta ?”

FINAL:

“De mult Niculae adormise. Dimineaţa când se sculǎ nu arǎta nici prea odihnit, şi nici prea senin, şi Mǎrioara se mirǎ, fiindcǎ, zice ea, de câteva ori a trezit-o ceva, nici ea nu şi-a dat seama ce, şi pe urmǎ a tras cu urechea şi nu s-a înşelat. L-a auzit pe el, pe Niculae de alǎturi, cum râdea în somn...” – Niculae are conştiinţa încărcată, deoarece îşi părăsise tatăl în ultimii ani. Apariţia în vis a tatălui sugerează faptul că acesta l-a iertat.

VOLUMUL AL II - LEA


STRUCTURA SI STRUCTURA SI COMPOZITIECOMPOZITIE StructuratStructurat în în 3 părţi mari 3 părţi mari

( 75 capitole )( 75 capitole ), dominate de , dominate de trei elemente simbolice:trei elemente simbolice:

SStructurat în tructurat în cinci părţicinci părţi

( ( 91capitole91capitole ) )

I.I. 29 cap. 29 cap.

MASA ( cap. MASA ( cap. IV ) IV )

= = sâmbătă searasâmbătă seara

( întoarcerea Moromeţilor ( întoarcerea Moromeţilor

de la câmp ) de la câmp )

→ → duminică seara duminică seara

( fuga Polinei cu Birică );( fuga Polinei cu Birică );

Scene reprezentativeScene reprezentative

1. Vizita lui Ilie la Bucureşti, la feciori1. Vizita lui Ilie la Bucureşti, la feciori (partea I): (partea I): Moromete pleacă la Moromete pleacă la Bucureşti şi le propune celor 3 fii să se întoarcă acasă. Ei refuză.Bucureşti şi le propune celor 3 fii să se întoarcă acasă. Ei refuză.

2. 2. Secerişul Secerişul ( partea III, cap I ): ( partea III, cap I ): Niculae va participa la campania de Niculae va participa la campania de seceriş din Siliştea Gumeşti şi , datorită revoltei ţăranilor care nu pot seceriş din Siliştea Gumeşti şi , datorită revoltei ţăranilor care nu pot să predea grâul fără neghină şi a înecării lui Gheorghe , se va retrage să predea grâul fără neghină şi a înecării lui Gheorghe , se va retrage pentru o vreme. pentru o vreme.

II. 18II. 18 cap. cap. PRISPAPRISPA -adunarea eroilor pe-adunarea eroilor pe

prispăprispă , după ploaie, , după ploaie,

înainte de plecarea înainte de plecarea

lui Achim cu oile lui Achim cu oile

la Bucureştila Bucureşti

=2 săptămâni=2 săptămâni

3. 3. Monologul lui Ilie Moromete lângă şira de paieMonologul lui Ilie Moromete lângă şira de paie ( (partea IV, partea IV, cap.III): cap.III): Ultima scenă în care apare Moromete este cea când este udat de o Ultima scenă în care apare Moromete este cea când este udat de o ploaie repede de vară şi, săpând un şanţ în jurul şirei de paie din grădină, ploaie repede de vară şi, săpând un şanţ în jurul şirei de paie din grădină, monologhează. monologhează.

4. 4. Moartea lui IlieMoartea lui Ilie ( partea V, cap. XI ): ( partea V, cap. XI ): Ilinca: „împuţinat la trup, avea Ilinca: „împuţinat la trup, avea slăbiciunea de a rătăci în neştire, cu ciomagul în mână”. Moromete murise, se slăbiciunea de a rătăci în neştire, cu ciomagul în mână”. Moromete murise, se stinsese incet făra a suferi de vreo boală. In ultimele clipe de viata, Moromete stinsese incet făra a suferi de vreo boală. In ultimele clipe de viata, Moromete avea slăbiciunea de a umbla prin sat. Ultima oară fusese adus acasă cu roaba. avea slăbiciunea de a umbla prin sat. Ultima oară fusese adus acasă cu roaba.

III. 28III. 28 cap. cap. SECERISULSECERISUL → sfârşitul verii→ sfârşitul verii

5. 5. Visul lui NiculaeVisul lui Niculae ( partea V, cap. ( partea V, cap. XIII ): XIII ): Niculae îl va vedea ultima Niculae îl va vedea ultima dată în vis pe Ilie Moromete depărtându-se şi-şi va da seama de dragostea dată în vis pe Ilie Moromete depărtându-se şi-şi va da seama de dragostea profundă, reciprocă dintre ei, ascunsă mult timp prin ironie.profundă, reciprocă dintre ei, ascunsă mult timp prin ironie.

VOLUMUL IVOLUMUL ISCENE CHEIESCENE CHEIE

SCENA CINEISCENA CINEI ( P. I, Cap. 4 ) ( P. I, Cap. 4 ) prin masa prea mică, rotundă şi joasă şi scăunelele cât palma prin masa prea mică, rotundă şi joasă şi scăunelele cât palma → →

pământul ( dacă li s-ar fi împǎrţit tuturor copiilor ) ar fi fost pământul ( dacă li s-ar fi împǎrţit tuturor copiilor ) ar fi fost neîndestulător;neîndestulător;

M. Preda îşi adună personajele la masă→ îi caracterizează M. Preda îşi adună personajele la masă→ îi caracterizează ( Rebreanu le aduna la horă, Călinescu la masă la Giurgiuveanu ): ( Rebreanu le aduna la horă, Călinescu la masă la Giurgiuveanu ): fragment prezentat scenic; fragment prezentat scenic;

aşezarea fiecăruia anunţă conflictul viitor; aşezarea fiecăruia anunţă conflictul viitor; masa e joasă, rotundă, cu scăunelele cât palma. masa e joasă, rotundă, cu scăunelele cât palma. Tatăl stă pe locul cel mai înalt, pe pragul celei de a doua odăi, Tatăl stă pe locul cel mai înalt, pe pragul celei de a doua odăi,

dominându-i pe toţi;dominându-i pe toţi; băieţii cei mari stau în pragul uşii, anticipând parcă fuga lor din final;băieţii cei mari stau în pragul uşii, anticipând parcă fuga lor din final; Catrina stă spre sobă, avându-i lângă ea pe Tita, Ilinca şi Niculae.Catrina stă spre sobă, avându-i lângă ea pe Tita, Ilinca şi Niculae. Niculae nu are nici măcar scaun, stând pe jos.Niculae nu are nici măcar scaun, stând pe jos.

VOLUMUL IVOLUMUL ISCENA TAIERII SCENA TAIERII

SALCAMULUISALCAMULUI duminică în zori ( P.I , duminică în zori ( P.I ,

cap. XII ): cap. XII ):

Momentul tăierii salcâmului poate fi socotit “începutul sfârşitului “. Momentul tăierii salcâmului poate fi socotit “începutul sfârşitului “. Salcâmul, cu coroana lui stufoasă , străjuia partea aceea a satului, simbol al Salcâmul, cu coroana lui stufoasă , străjuia partea aceea a satului, simbol al

stabilităţii şi trăinicieistabilităţii şi trăiniciei: “Acum totul se făcuse mic, grădina, caii, Moromete însuşi : “Acum totul se făcuse mic, grădina, caii, Moromete însuşi arătau bicisnici”.arătau bicisnici”.

Scena cinei simboliza solidaritatea familiei. Tăierea salcâmului sugerează începutul Scena cinei simboliza solidaritatea familiei. Tăierea salcâmului sugerează începutul declinului familiei Moromete. declinului familiei Moromete.

Preda stabileşte o relaţie directă între Preda stabileşte o relaţie directă între bocetul femeilorbocetul femeilor şi momentul tăierii salcâmului, şi momentul tăierii salcâmului, moment care dobândeşte conotaţii funebre. moment care dobândeşte conotaţii funebre.

Rotirea ciorilor accentuează sugestiile rău prevestitoare. Ilie îl taie Rotirea ciorilor accentuează sugestiile rău prevestitoare. Ilie îl taie înainte de înainte de răsăritul soareluirăsăritul soarelui. .

Dramatismul întâmplării este atenuat de umor. La întrebarea de ce să taie salcâmul , Dramatismul întâmplării este atenuat de umor. La întrebarea de ce să taie salcâmul , Ilie răspunde: Ilie răspunde: “ Intr-adins (…), ca să se mire proştii“ Intr-adins (…), ca să se mire proştii”. ”.

Tăierea şi vinderea salcâmului este primul semn al declinului familiei Moromete. Tăierea şi vinderea salcâmului este primul semn al declinului familiei Moromete.

VOLUMUL IVOLUMUL IDUMINICA: DUMINICA: INTALNIRILE INTALNIRILE

DIN POIANA FIERARIEI LUI DIN POIANA FIERARIEI LUI IOCANIOCAN

( P. I, cap. 18,19, 20 )( P. I, cap. 18,19, 20 )= miniparlament sătesc:= miniparlament sătesc:

Moromete se rade înainte.Moromete se rade înainte. Inima adevărată a satului este Poiana lui Iocan, unde se adună cei mai deştepţi Inima adevărată a satului este Poiana lui Iocan, unde se adună cei mai deştepţi

oameni din sat – în zile de sărbătoare sau duminica : Moromete, Cocoşilă şi oameni din sat – în zile de sărbătoare sau duminica : Moromete, Cocoşilă şi Dumitru al lui Nae.Dumitru al lui Nae.

Ei citesc ziarul şi comentează politică ironic şi cu umor. Ei citesc ziarul şi comentează politică ironic şi cu umor. Moromete este respectat şi consultat de toată lumea. Moromete este respectat şi consultat de toată lumea. El explică, clarifică, concluzionează: ”3 chestiuni se desprind de fapt din această El explică, clarifică, concluzionează: ”3 chestiuni se desprind de fapt din această

situaţie!”. situaţie!”. M→ Cocoşilă : “Ocupaţiunea ta mintală e la alte prostii”. M→ Cocoşilă : “Ocupaţiunea ta mintală e la alte prostii”. Ziare: Moromete - “Ziare: Moromete - “MişcareaMişcarea”, Iocan - “”, Iocan - “CurentulCurentul”, Cocoşilă - “”, Cocoşilă - “DimineaţaDimineaţa”.”.


VOLUMUL IVOLUMUL ISCENA “FONCIIREI”SCENA “FONCIIREI”

(impozit agricol )(impozit agricol ) ( P. I , cap. 23 )( P. I , cap. 23 )

Jupuitu vine să-i ceară “fonciirea”. Jupuitu vine să-i ceară “fonciirea”. Episodul se desfăşoară scenic ( seamăna cu o piesă de teatru ): Episodul se desfăşoară scenic ( seamăna cu o piesă de teatru ):

comedia amânării plăţii: “N-AM”.comedia amânării plăţii: “N-AM”. Moromete= disimulantMoromete= disimulant ( (prefăcutprefăcut):): = comportament tipic ţărănesc. = comportament tipic ţărănesc. Moromete este Moromete este mai deştept decât alţii şi se preface mai binemai deştept decât alţii şi se preface mai bine . .

Caută să-l pună pe celălalt să-şi spună părerea, aşteaptă, tatonează.Caută să-l pună pe celălalt să-şi spună părerea, aşteaptă, tatonează. Moromete= actor;Moromete= actor; Plăcerea regieiPlăcerea regiei: Moromete înscenează o anumită situaţie încât : Moromete înscenează o anumită situaţie încât

perceptorul să accepte să primească ceea ce el îi dă – din 6000 de lei perceptorul să accepte să primească ceea ce el îi dă – din 6000 de lei îi dă numai 1000. Se preface că are treabă în gospodărie şi că este îi dă numai 1000. Se preface că are treabă în gospodărie şi că este supărat. supărat. Agentul nu se lasă înşelat, deoarece Moromete pare că a Agentul nu se lasă înşelat, deoarece Moromete pare că a mai jucat scena. Fetele nu-i lasă să le ia lucruri din casă. mai jucat scena. Fetele nu-i lasă să le ia lucruri din casă. Paraschiv Paraschiv intervine: “Nu sunt caii tatei, sunt ai mei”.;intervine: “Nu sunt caii tatei, sunt ai mei”.;

VOLUMUL IVOLUMUL I SCENA SECERISULUI SCENA SECERISULUI

Cap. 1,partea a III-aCap. 1,partea a III-a

SecerişulSecerişul reprezintă pentru Marin Preda încununarea existenţei rurale. reprezintă pentru Marin Preda încununarea existenţei rurale. Plecarea la seceriş este o scenă tipică şi generală, nefiind a unui Plecarea la seceriş este o scenă tipică şi generală, nefiind a unui singur om. singur om. Plecarea este a omului care face pregătirile de cu noapte, Plecarea este a omului care face pregătirile de cu noapte, repetând cuvinte şi gesturi străvechi, desfăşurate după un ritual repetând cuvinte şi gesturi străvechi, desfăşurate după un ritual milenar:milenar:

““OmulOmul se scoală, trezeşte copii, înhamă caii şi umblă de colo până se scoală, trezeşte copii, înhamă caii şi umblă de colo până colo prin curte. Nu este nimic de făcut, plecarea colo prin curte. Nu este nimic de făcut, plecarea în prima zi de secereîn prima zi de secere pare să fie un lucru obişnuit, totuşi căruţa şi caii înhămaţi aşteaptă în pare să fie un lucru obişnuit, totuşi căruţa şi caii înhămaţi aşteaptă în bătătură de mult timp; bătătură de mult timp; omulomul şi copiii sunt gata; secerile şi bota cu apă şi copiii sunt gata; secerile şi bota cu apă sunt puse în căruţă; mâncarea gătită de cu seară asemeni; nu se ştie însă sunt puse în căruţă; mâncarea gătită de cu seară asemeni; nu se ştie însă pentru ce căruţa stă timp atât de îndelungat în mijlocul bătăturii. pentru ce căruţa stă timp atât de îndelungat în mijlocul bătăturii. OmulOmul se învârteşte pe loc, se uită prin grădină, străbate curtea, intră în casă şi se învârteşte pe loc, se uită prin grădină, străbate curtea, intră în casă şi strigă la femeie fără rost, întrebând-o dacă a pus mâncarea în căruţă; strigă la femeie fără rost, întrebând-o dacă a pus mâncarea în căruţă; muierea se supără şi-i răspunde că a pus-o de mult, dar bărbatul nu muierea se supără şi-i răspunde că a pus-o de mult, dar bărbatul nu ascultă, nu aude, iese afară cu un aer grav, foarte grăbit şi forate ascultă, nu aude, iese afară cu un aer grav, foarte grăbit şi forate îngrijorat.” îngrijorat.”

STILULSTILUL scriitor scriitor anticalofil ( lipsa podoabelor )anticalofil ( lipsa podoabelor ) ( +Liviu Rebreanu şi Camil ( +Liviu Rebreanu şi Camil

Petrescu ), Petrescu ), scriitor realistscriitor realist şi un şi un mare mare povestitorpovestitor, de aceea textul e , de aceea textul e dominat de dominat de verbeverbe. . viziunea scenicăviziunea scenică= folosirea = folosirea dialoguluidialogului→ → ORALITATEAORALITATEA , simţul comic , simţul comic

( ironie subtilă ) şi tragic, ( ironie subtilă ) şi tragic, adânca observare psihologicăadânca observare psihologică;; limbaj popular, adeseori frustlimbaj popular, adeseori frust, care , care imităimită aproape toate aproape toate clişeele oralităţiiclişeele oralităţii. . stilul directstilul direct se îmbină armonios cu se îmbină armonios cu stilul indirectstilul indirect şi cu şi cu stilul indirect liberstilul indirect liber.→ .→

un un mare prozator, realist-psihologic şi social, cu totul original. Un scriitor mare prozator, realist-psihologic şi social, cu totul original. Un scriitor modern;modern;

scriitor OBIECTIVscriitor OBIECTIV =are o atitudine detaşată faţă de personaje şi =are o atitudine detaşată faţă de personaje şi situaţiisituaţii: :

nu intervine în acţiune şi nu face aprecierinu intervine în acţiune şi nu face aprecieri;; el pune el pune personajelepersonajele în situaţia de a se în situaţia de a se caracteriza singurecaracteriza singure prin fapte, vorbe, prin fapte, vorbe,

atitudini, atitudini, fără nici o intervenţie din afarăfără nici o intervenţie din afară;; povesteşte lent, acordă atenţie amănuntelor, gesturilor şi mimicii ( povesteşte lent, acordă atenţie amănuntelor, gesturilor şi mimicii ( îîn vol. I ). n vol. I ).

TEHNICI NARATIVETEHNICI NARATIVETTehnica ehnica decupajului decupajului

TTehnica ehnica rezumatrezumatuluiului

((decupareadecuparea unei zile din viaţa unei unei zile din viaţa unei familii şi prezentarea pe larg: fapte familii şi prezentarea pe larg: fapte minore, prezentate foarte pe larg, minore, prezentate foarte pe larg, dând astfel o imagine convingătoare dând astfel o imagine convingătoare de viaţă a familiei ) de viaţă a familiei )

DILATAREADILATAREA

In primele 200 de pagini sunt In primele 200 de pagini sunt prezentate întâmplǎrile care au loc prezentate întâmplǎrile care au loc de sâmbǎtǎ seara pânǎ duminicǎ de sâmbǎtǎ seara pânǎ duminicǎ seara. seara.

Tehnica rezumatuluiTehnica rezumatului (sugerează faptul că timpul (sugerează faptul că timpul nu mai are răbdare, au loc atât de multe nu mai are răbdare, au loc atât de multe evenimente încât Marin Preda nu mai poate evenimente încât Marin Preda nu mai poate prezenta atâtea fapte) .prezenta atâtea fapte) .

COMPRIMAREA: COMPRIMAREA: 10 ani din viaţa lui Niculae 10 ani din viaţa lui Niculae Moromete sunt prezentaţi, în volumul al II-lea, Moromete sunt prezentaţi, în volumul al II-lea, în câteva pagini ;în câteva pagini ;

ALTERNAREA TEMPORALA A ALTERNAREA TEMPORALA A EVENIMENTELOREVENIMENTELOR: Intâmplǎrile sunt : Intâmplǎrile sunt

dislocate prin:dislocate prin:

FlashbackFlashback( DOOM 2)( DOOM 2)

FeedbackFeedback ( DOOM 2) ( DOOM 2)

Paralela Paralela IonIon / / MoromeMoromeţţiiii

““IonIon” – Liviu Rebreanu” – Liviu Rebreanu

= radiografie a satului = radiografie a satului

transilvănean transilvănean

““MoromeţiiMoromeţii” – M. Preda” – M. Preda

= radiografia satului din = radiografia satului din

Câmpia DunăriiCâmpia Dunării

TăranulTăranul este este devorat de devorat de pasiunea posesiunii pasiunea posesiunii pământului.pământului.

TăranulTăranul îşi îşi doreşte doar doreşte doar păstrarea pământuluipăstrarea pământului. .

RefacereaRefacerea unei unei gospodării gospodării decăzutedecăzute, prin voinţa aproape , prin voinţa aproape demonică a lui Ion demonică a lui Ion

Declinul unei gospodării şi al Declinul unei gospodării şi al unei familiiunei familii

Cuplul Ion Birică – Polina Bălosu Cuplul Ion Birică – Polina Bălosu = = Polemică la adresa cuplului Ion – Ana din romanului lui L. Rebreanu Polemică la adresa cuplului Ion – Ana din romanului lui L. Rebreanu

Fata= bogată, flăcăul= săracFata= bogată, flăcăul= sărac Vasile BaciuVasile Baciu vrea s-o mărite pe vrea s-o mărite pe AnaAna cu cu George BulbucGeorge Bulbuc, pentru că acesta e bogat şi n-, pentru că acesta e bogat şi n-ar fi cerut zestrea în timpul vieţii lui Baciu ar fi cerut zestrea în timpul vieţii lui Baciu

Tudor BălosuTudor Bălosu vrea s-o mărite pe vrea s-o mărite pe PolinaPolina cu cu Stan CoteliciStan Cotelici, un flăcău , un flăcău şchiop, urât, dar cu mult pământ, şchiop, urât, dar cu mult pământ, care nu i-ar fi cerut zestrea care nu i-ar fi cerut zestrea imediat.imediat.

Marin Preda: Marin Preda: AnaAna= “o femeie lipsită de = “o femeie lipsită de voinţă, o jucărie în mâna lui Ion, căruia îi voinţă, o jucărie în mâna lui Ion, căruia îi face un copil şi nu ştie să-l apere, pe ea o face un copil şi nu ştie să-l apere, pe ea o bate, când bărbatul, când tatăl şi care, până la bate, când bărbatul, când tatăl şi care, până la urmă se sinucide în grajd. Pe mine acest urmă se sinucide în grajd. Pe mine acest personaj nu m-a convins deloc. Am imaginat, personaj nu m-a convins deloc. Am imaginat, cred eu, un cred eu, un personaj femininpersonaj feminin , aproape egal în , aproape egal în voinţă cu cel al bărbatului, fiindcă voinţă cu cel al bărbatului, fiindcă ştiu ce rol ştiu ce rol joacă ea în familie şi cum îşi impune punctul joacă ea în familie şi cum îşi impune punctul de vedere tuturor”de vedere tuturor”. .

Marin Preda: Marin Preda:

PolinaPolina= fata lui Bălosu, care se= fata lui Bălosu, care se

mărită cu un flăcău sărac şi care mărită cu un flăcău sărac şi care

are caracter voluntar; îi impune are caracter voluntar; îi impune bărbatului să se lupte cu părinţii bărbatului să se lupte cu părinţii ei ca să obţină drepturile ce i se ei ca să obţină drepturile ce i se cuvin.cuvin.

PâmântulPâmântul= şansa de a gândi şi la = şansa de a gândi şi la altceva decât la ziua de mâine. altceva decât la ziua de mâine.

Bibliografie:Bibliografie:

Mariana Badea, Mariana Badea, Literatura română pentru elevii de liceu . Proza. Literatura română pentru elevii de liceu . Proza. Poezia. DramaturgiaPoezia. Dramaturgia ( examenul de BAC! ), Ed. Badea ( examenul de BAC! ), Ed. Badea

@ Professional Consulting, Bucuresti, 2003.@ Professional Consulting, Bucuresti, 2003. L. Paicu, M. LazărL. Paicu, M. Lazăr,, Literatura română. Eseul Literatura română. Eseul, , Bucuresti, Ed. Art, 2008.Bucuresti, Ed. Art, 2008. Eugen Simion, Eugen Simion, Scriitori romScriitori romââni de azini de azi, Ed. Cartea Rom, Ed. Cartea Romââneascneascăă, ,

BucureBucureşşti.ti. Cornel Ungureanu, Cornel Ungureanu, ProzProzăă şşi reflexivitatei reflexivitate, , cap. MoromeMoromeţţii,ii,

mmoromeoromeţţienii ienii şşi ceilali ceilalţţii, Ed. Eminescu, Bucure, Ed. Eminescu, Bucureşşti, 1977.ti, 1977.

Imaginile au fost preluate de pe Internet

Muzica: Dor de Preda- versuri de Adrian Păunescu

morometii1_2_paralelacutranzitii

Documents