M ON UM ENTELE ŞI PUBL I C U L

MONUMENTELE GORJULU I, ASTĂZI

D r. ION N I COLA p'r.i m vicepreşed inte a l Comitet u l u i

exe.Qut iv a l Con s i l i u l u i pop u l a r j u d eţea n G o rj

Gorju l evocă - ş i cunoscătoru l u i pas ionat ş i tu r i stu l u i ma i puţ i n fa m i l i a rizat cu fru museţea atît de d iversă ş i tota lă a judeţu l u i - desăvîrşite creaţ i i de a rh itectu ră popu­l a ră , monumente u n ice pr i n forţa de expres ie a idea l u ri lor 'ş i asp i raţ i i l o r popu la re , s u perbe crestătur i în l emn , p ictură votivă ş i rupestră , ră spînd ite pe u n ter i to r i u în ca re natu ra î n săş i a concurat l a u rz i rea u n u i cad ru de o severă sp len­doare , cu m u nţ i învă l u iţ i î n l i n i şte, cu t recători ta i n ice -cu noscute însă celor legaţi de aceste locu ri - cu vă i fer­t i le . . . Stră i n i lo r, Gorj u l le evocă f igu ra şi c reaţia ma re l u i B râ ncuş i , a l că ru i s uf let ş i a că ru i ope ră a u ră mas pentru totdeauna împletite cu locu ri l e ca re l - au p lămăd i t . . .

Pentru no i , toate acestea con st i tu ie mărtu r i i a l e i stor ie i poporu l u i nostru, zestrea noastră stră bu nă , bogăţia ş i m în ­d ri a noastră , ceea ce ne reprezi ntă pe noi de la î nceputu ri şi pînă a stăzi şi ne va reprezenta şi peste veacur i .

Cunoaşterea ş i va lor i f icarea acestu i tezau r, sa rc i nă de seamă a o rgane lo r de pa rt id ş i de stat, se încad rează 'o rgan i c în vasta acţ i une de i ntens if ica re a "activităţii de educaţie, formarea ş i dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor" 1, ce se desfăşoară în patr ia noastră , s ub con ­d ucerea Pa rti du l u i Com u n i st Româ n .

Vest ig i i l e i stor ice , c reaţ ia popu l a ră , monu mentele i sto­r ice, constitu ie e lementul concret cel mai g ră itor, mai p l i n de expres ie , î n m u nca de educa re patr iotică a t iner i lo r ş i vîrstn ic i l o r, dovezi le cele ma i e locvente a le capacităţ i i c rea ­toa re a î na i nta ş i lo r, izvoa re le cele ma i bogate de i n sp i ­raţie pentru generaţ i i l e de a stăzi ş i de mî ine .

Procesu l conti n u u de punere în va loare a teza u ru l u i de monu mente este com plex ş i vizează rezo lva rea ma i mu ltor prob leme : i nventa r ierea , păstra rea ş i conserva rea , popu ­l a ri zarea monumentelor i storice, a menajarea că i l o r de acces sp re monumente , o rgan iza rea u nor deserv i ri tu r i s ­t ice etc.

in u rmă cu doi a n i , o rganele de conduce re d i n j udeţu l nostru au i n i ţ iat o acţi une l a rgă de i n venta r iere a tuturor mon u mentelo r, pe bază de f işe ca re cupr ind ca racteri sti ­c i l e pri nci pa le a le f iecă ru ia , mod u l de conserva re, cu sta ­b i l i rea propo rţ ie i de uzu ră , a măsur i l o r necesa re pentru restau ra re. Practic, aceste f i şe au dat pos ib i l i tate con d u ­ceri i j udeţu l u i , d upă înche ierea acţi u n i i a m i ntite, s ă sta ­b i lea scă în mod concret tot ce trebu ie î ntrepri n s pentru a s i gu ra rea protejăr i i celo r 1 64 monu mente i stor ice , 20 mo­nu mente a rheolog ice ş i a l e natu r i i , ş i pentru va lor if ica rea lor î n mu nca de educa re a maselor , la n i ve l u l sa rci n i l o r puse de către cond ucerea noastră de pa rt id ş i de stat.

T rebu ie să subl i n iem , ca un fapt î m bucurător, ca re reflectă u n g rad ri d icat de înţelegere al oa men i lor , că acţ i u nea de păstra re ş i proteja re a patri mon i u l u i muzeist ic

1 N i co l,ae Cea uşescu, Raportul Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la activitatea P.C.R. În perioada dintre C ongresul al IX·lea şi Congresul al X-lea şi sarcinile de viitor ale partidului, În " C o n g resu l al X- lea al P.C . R . " , Editura pol it ică, p a g . 69.

50

şi de monumente se bucură la nO I I n j udeţ de u n l a rg ş j su sţi nu t spr i j i n d in pa rtea deputaţi lo r, a com i tete lor de cetăţe n i , ş i a o rgan izaţ i i lo r de masă ; t i neretu l , p ion ier i i ş � cetăţen i i d i n j udeţ a u l uat în bună pa rte, asu pra l or , pro­teja rea monumente lor i storice d i ntr- u n a n u m i t ter ito r i u , a s i ­g u ra rea zone lor de protecţie, a menajarea acestora pri n pla ntă ri de pom i , a rbor i ornamenta l i , f lor i , întreţi ne rea u nor locu ri de recreere, dest i nate tu r i şt i l o r.

i n u lt im i i a n i , cu fondu ri a locate de stat ş i cu m i j loace loca le , s-a restau rat un n u m ă r de 47 monu mente ; pe te ritori u l m un ic ip i u l u i Tîrgu J i u , au fost restau rate u ne le componente a l e an samb l u l u i de ope re c reate de Consta n ­t in B râ ncuş i , casele Pita ru l u i Mă ldărescu, cea a s l ugeru l u i Barbu Gănescu , c i şmeaua Sîmbotea n u etc. ; în c u l a de ICII Curt i şoa ra s -a orga n i zat o secţie de etnog rafie a M uzeu l u i judeţean Gorj , d u pă o p rea l a bi l ă resta u ra re a cu le i ; s -au făcut l ucră ri de restau ra re l a o ser ie de monumente a l e ero i lo r ; s - a l ucrat c u g ri jă la cu ie le de la Ş iacu ş i G roşerea ; î n Peştera Mu i er i lo r a fost recent rev izu ită i n sta laţ ia e lec­tr ică, urmînd ca spre sfîrş itu l acestu i an să se refacă întreaga i nsta laţ ie de i l u m i nat, pentru a permi te cunoaş­terea comp letă a frumuseţi l o r pe care le ascunde acest i nteresant monument a l natu ri i .

Sînt u rmă rite cu i nteres ş i cu d ragoste d e către locu i ­tor i i j udeţu l u i nostru no i le l uc ră ri d e va lor if ica re m a i depl i nă a creaţ ie i brâ ncuş iene, c a ş i recompunerea med i u ­l u i În ca re s -a născut ş i a copi lă r it m a rele a rt i st. La Hobiţa , satul nata l a l l u i B râ ncuş i , va f i reconstru i tă locu­i nţa ş i gospodă r ia fa m i l ie i , iar În Tîrg u J i u , pe baza u n u i deta l i u de s i stemat iza re , e laborat d e către un i n stitut de spec ia l itate, Începem reamenaja rea g răd i n i i d i n j u ru l Co­loane i i nf i n itu l u i , ş i , pe tot axul Complex u l u i brâ ncuş ian , o serie de l ucră r i de i l u m i nat ş i teh n ico-ed i l i ta re , men i te să concure l a o ma i bună punere Î n va loare a oper.e lor respective.

Pe baza u n u i alt deta l i u de s i stematiza re, e la borat de spec ia l i şt i i Cons i l i u l u i popu l a r j udeţea n G orj , Începe a me ­naja rea unu i m uzeu În a e r l i ber p e p latou l c e Împrej m u ­ieşte c u l a d e la Curt işoa ra .

O trecere în rev i stă a creaţ ie i popu la re construcţ i i ţă răneşt i , ţesătur i , cera mică , tot fe l u l de piese de port, ş i i a răş i crestătur i le in lem n , atit de mă iestre la no i - creează i mag i nea copleş itoa re ş i statorn ică a ta lentu l u i fert i l şi generos al locu ito r i lo r de a ic i . B i rou l Com itetu l u i j udeţean de pa rtid a i n iţ iat , Î n urmă cu ap roape do i a n i , o vastă acţi une de strîngere a ob iecte lor şi a documentelo r ca re i l ustrează istor ia locală şi c reaţ ia popu la ră , în scopu l o rga ­n iză ri i lo r În cad ru l uno r co lecţ i i săteşti ş i m uzee com u ­na le, acţ i une c e s e află Într- un stad i u ava n sat.

Acţi unea de stud ie re a teza u ru l u i m uzeist ic ş i de monu­mente a l judeţu l u i Gorj este de fa pt o componentă a u ne i a mple i nvest igaţi i socio log ice de care sîntem preocupaţi ş i la ca re pa rt ic ipă peste 600 de specia l i şt i ( i ng i ner i , i stor ic i ,

http://patrimoniu.gov.ro

econom i şt i , profesor i , Învăţător i , med ic i etc.). U rma re a oOcestor cercetă r i , s -a descoperit u n i m porta nt numă r de do­-eumente, s -au stab i l i t ş i menţionat c lăd i r i l e cu va loare isto rică , monu mente le de a rh i tectură etc.

Enumera rea măca r şi numa i a cîtorva d i ntre acţi u n i le Întrepri nse de conducerea judeţu l u i nostru , cu antrena rea iutu rOl i n st ituţi i l o r com petente şi cu mobi l i za rea cetăţen i ­Jor, a r dor i s ă a rate senti mentu l de ră spunde re pe care î l (]vem pentru păstra rea ş i va lo r if icarea patrimon i u l u i ex i s ­i:ent, pentru îmbogăţ i rea l u i , respectu l ş i Înţelegerea pentru :semn if icaţi i l e profunde a le tezau ru l u i de monu mente.

Pa ra le l cu dep ista rea , protecţia şi restau ra rea monu­mente lo r, ne p reocu pă Îmbunătăţi rea că i l o r de acces spre monumente. N u ma i în u l t i m i i do i a n i ş i j u mătate, cu fon ­.dur i d e l a stat ş i c u contr ibuţ ia cetăţen i l o r, s -au moder­ll1 i zat ş i repa rat peste 250 km de d ru m u ri ş i a le i , care iln lesnesc accesu l v iz i tator i lo r către cu ie , peşteri ş i a lte monu mente. Se l ucrează Î n p rezent la d ru m u ri l e sp re Tis ­mana , Padeş, Vla d i m i ri , Va lea Sohodo lu l u i etc.

fn fieca re a n şi în f ieca re sezon tu r i st ic , Cons i l i u l popu ­aa r j udeţea n , p r i n i n stituţi i l e de spec ia l itate ş i cu sprij i nu l <orga n izaţi i lo r de masă Întă reşte m unca de popu l a ri zare a monumentelor i storice de pe ter ito ri u l j udeţu l u i . S -au ed itat IP l iante şi că rţ i poşta le , s -a u rmă rit ma rca rea cu i nd ica­toa re a că i lo r de acces sp re locur i le unde se af lă monu ­mentele, s -au o rgan izat ş i se o rg a n i zează , a n de a n , -excu rs i i pentru e levi ş i pentru oamen i i m unc i i , conferi nţe şi s i m pozioane, serbă ri popu la re. Expuneri le şi s i m pozioa-ne le pr ivi nd opera l u i Constanti n B râ ncuş i , serba rea popu­la ră de la Padeş , o rgan izată l a recomandarea condu ­-cer i i de pa rtid ş i la i n d icaţ ia tova răş u l u i N icolae Cea u­�escu , persona l , cea de l a Po iana l u i M i h a i , Sche la­Gorj , Î n j u ru l monumentu l u i lu i M i h a i Viteazu l , parada portu l u i , de la T i smana , la 1 5 a ug ust, sînt n u m a i CÎteva exemp le pr iv i nd formele adoptate pentru popu la r izarea

Fig. 1 . Casa Glogovenilor din Glogova.

Fig. 3. Casa lui Tudor Vladimirescu. din Vladimiri.

5 1

monu mente lor d i n j udeţu l nostru ş i , Î n acelaş i t im p, pentru educa rea t i neretu l u i ş i a maselor î n sp i ri tu l patr ioti smu l u i socia l i st.

Activ i tatea de pu nere În va loare a monumentelo r i sto­r ice ş i a l e natur i i i m p l ică ş i o serie de e lemente cu ca racter a d m i n i strat iv, de loc ne l i ps i te de va loa re, pr int re care mă­su ri pr iv i nd tran sportu l . caza rea etc . , ca re se bucură l a no i de atenţ ia cuven ită.

Pentru a putea oferi tur i şti lor , excurs ion i şti lor , cond iţ i i opt ime de caza re, a lă tu ri de hote lu r i l e exi stente Î n TÎrg u' J i u , M otru ş i N ovaci cu 280 de locur i , de v i le le de l a Săce l u ş i cabanele de la Rînca ş i Sohodol , a m constru i t În u lt i m u l a n Încă u n număr de 3 ca mp i ngu ri - la La i n ic i , l îngă deba rcader Î n TÎrg u J i u ş i la D răgo ien i , i a r î n acest a n , la Tîrgu J i u , va i ntra În funcţi une u n hotel cu 1 76 de locur i . Co labora rea permanentă În această act ivi ta te, Între Com itetul j udeţea n de cu l tu ră ş i a rtă , f i l i a l a loca lă O . N .T., B i ro u l de tur i sm pentru t i ne ret d i n cadrul Comitetu l u i j ude­ţean U .T.C. , D i recţ ia comerc ia l ă ş i f ntrepri nderea ba l nea ră ş i de tu r i sm , În lesnesc rezol va rea o pe rativă a tuturor pro­b lemelor legate de tra n sport, caza re etc. care concu ră l a ope ra d e punere În va loare a teza u ru l u i muze ist ic ş i de monumente a l j udeţu l u i .

Experienţa acumu lată d e o rganele noastre locale i l us ­trează m u lt i tud i nea de pos ib i l i tăţ i , d i vers itatea formelor ca re pot fi fo los ite pentru va lorif ica rea moşten i r i i noastre, a patrim on i u l u i de monumente du rate de stră moş i sau u rz i te de natură . Sîntem departe de a cons i dera că rea l i ză ri l e noast re s în t pe măsu ra bogăţi i lo r patri mon i u l u i nostru sau pe măsu ra pos i b i l i tăţ i lo r noastre ; tocma i de aceea , sa rc i na protecţie i patri mon i u l u i m uzeist ic ş i de monumente ş i a folos i ri i l u i in scopu l educă r i i patriotice a mase lor, face pa rte d i n m unca noastră de f iecare zi, este o latură com ­ponentă a strădan i i lo r noastre puse i n s l uj ba constru i ri i . socia l i smu l u i la no i Î n ţa ră .

Fig. 2. Cula din Şiacu, secolul al XVIII-lea.

http://patrimoniu.gov.ro