monografie sc artis design investment srl

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Specializarea Finanţe – Bănci

Fundamentarea şi realizarea veniturilor bugetareFundamentarea şi realizarea veniturilor bugetare

la S.C. ARTIS DESIGN INVESTMENT S.R.L.la S.C. ARTIS DESIGN INVESTMENT S.R.L.

Îndrumători: Student :

Prof. univ. dr. Gabriel A. Ştefura Grigoraş C. Oana-Ştefana

Lect. drd. Sebastian Lazăr An III, Grupa FB23

IAŞI 2010

CUPRINSCUPRINS

Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la S.C. Artis Design Investment S.R.L...........................3

1.1. Scurt istoric..........................................................................................................................3

1.2. Obiectul/domeniul de activitate............................................................................................3

1.3. Organizare internă (organigramă).........................................................................................4

1.4. Funcţionalitate (relaţiile interne cu accent pe latura financiară)...........................................6

1.5. Relaţiile cu exteriorul..........................................................................................................12

1.6. Structura şi evoluţia principalelor venituri bugetare vărsate de SC Artis Design

Investment SRL în perioada 2006-2008....................................................................................15

Cap 2. Fundamentarea veniturilor bugetare la S.C. Artis Design Investment S.R.L...........17

2.1 Impozitul pe profit................................................................................................................17

2.1.1. Cadru juridic............................................................................................................17

2.1.2. Elemente tehnice......................................................................................................18

2.1.3. Exemplu de calcul....................................................................................................25

2.1.4. Flux informaţional....................................................................................................26

2.2. Impozitul pe veniturile din salarii......................................................................................27

2.2.1. Cadru juridic............................................................................................................27




2.3. Taxa pe valoarea adăugată................................................................................................34

2.3.1. Cadru juridic............................................................................................................35




2.4 Impozite şi taxe locale..........................................................................................................46

2.4.1.Impozitul pe clădiri...................................................................................................47

2.4.1.1. Cadru juridic..............................................................................................47

2.4.1.2. Elemente tehnice.......................................................................................47

2.4.1.3. Exemplu de calcul....................................................................................52

2.4.1.4. Flux informaţional....................................................................................52

2.4.2. Taxa asupra mijloacelor de transport.......................................................................53

2.4.2.1. Cadru juridic..............................................................................................53


2.4.2.3. Exemplu de calcul.....................................................................................56


2.4.3. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate....................................58

2.4.3.1. Cadru juridic..............................................................................................58

1

2.4.3.2. Elemente tehnice........................................................................................58

2.4.3.3. Exemplu de calcul......................................................................................59

2.4.3.4. Flux informaţional......................................................................................60

2.5. Contribuţiile obligatorii ale persoanei juridice SC Artis Design Investment SRL.............61

2.5.1. Contribuţia la asigurările sociale de stat..................................................................61

2.5.1.1. Cadru juridic..............................................................................................61




2.5.2. Contribuţia la asigurările sociale de sănătate...........................................................65

2.5.2.1. Cadru juridic..............................................................................................65




2.5.3. Contribuţia la fondul de şomaj.................................................................................69

2.5.3.1. Cadru juridic..............................................................................................69


2.5.3.3. Exemplu de calcul....................................................................................71


2.5.4. Contribuţia la fondul pentru accidente de muncă şi boli profesionale.....................73

2.5.4.1. Cadru juridic..............................................................................................73


2.5.4.3 Exemplu de calcul.....................................................................................74

2.5.4.4. Flux informaţional.....................................................................................75

Cap 3. Realizarea veniturilor bugetare......................................................................................76

3.1. Termene de realizare a veniturilor bugetare.......................................................................76

3.2. Modalităţi de realizare a veniturilor bugetare.....................................................................79

3.3. Regularizări şi recalculări privind realizarea veniturilor bugetare.....................................80

3.4. Fluxuri informaţionale generate de realizarea veniturilor bugetare....................................80

Bibliografie.........................................................................................................................91Anexe

.......................................................................................................................................................92

2

Cap. 1 Organizare şi funcţionalitate la Cap. 1 Organizare şi funcţionalitate la

S.C. Artis Design Investment S.R.L.S.C. Artis Design Investment S.R.L.

1.1. Scurt istoric

S.C. Artis Design Investment S.R.L. a fost înfiinţată în anul 1999, ca societate cu

răspundere limitată, cu un capital de 120.000 RON, aport în numerar, având doi asociaţi.

Capitalul social este divizat în 8.000 părţi sociale, fiecare cu o valoare de 15 RON, fiind atribuite

asociaţilor în mod egal. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, nu pot fi grevate

de datorii sau alte obligaţii personale şi sunt indivizibile, asociaţii fiind răspunzători până la

concurenţa sumei care reprezintă părţile sociale pe care le posedă.

S.C. Artis Design Investment S.R.L. a reuşit în scurt timp să se impună ca un jucător

cheie pe piaţa de consumabile pentru imprimante şi copiatoare din România, prin realizarea unei

reţele naţionale de distribuţie pentru cartuşe, tuşuri speciale şi accesorii pentru sisteme de

printare. „Sales and service Partner” al companiei Hewlett Packard, societatea comercială este şi

distribuitor autorizat pentru România al echipamentelor Canon, Lexmark, Xerox şi Minola.

Ca portofoliu de distribuţie, structura operaţională curentă cuprinde un departament de

vânzări directe, trei magazine proprii, un departament de vânzări pentru segmentul corporate,

şase magazine Artis Design Investment în sistem franciză, un departament pentru vânzări

indirecte care este implementat printr-o reţea de distribuţie naţională de peste 60 reseleri

permanenţi.

Obiectivul declarat al S.C. Artis Design Investment S.R.L. este de a-şi menţine şi

consolida statutul de partener competent de primă alegere pe piaţa românească, în domeniul

consumabilelor, a soluţiilor inteligente de optimizare adoptate în mod special sistemele de

printare şi multiplicare. Misiunea S.C. Artis Design Investment S.R.L. constă în excelarea în

eficienţă, grija faţă de client, valoare şi inovaţie, pentru a crea standarde de servicii globale care

vor fi cele mai bune de pe piaţa distribuitorilor de consumabile pentru imprimante şi copiatoare.

1.2. Domeniul de activitate

S.C. Artis Design Investment S.R.L., societate cu răspundere limitată, are personalitate

juridică română şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi statutul societăţii.

3

Societatea comercială are sediul în Municipiul Iaşi, Strada Otilia Cazimir, Nr. 1, este

înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul J22-1093/2002, cod unic de înregistrare RO

14935329 în conformitate cu dispoziţiile art. 199 din Legea nr. 31/1990 şi a OUG nr. 76/2001,

republicate cu modificările ulterioare.

Obiectivul principal de activitate al societăţii, conform statutului societăţii şi clasificării

CAEN, este domeniul Servicii, având ca activitate principală fabricarea calculatoarelor şi a

echipamentelor periferice, care corespunde codului CAEN 2620.

Obiectivul secundar de activitate este cel prevăzut în actul constitutiv şi actele

modificatoare ale societăţii, respectiv retail şi distribuţie birotică şi toată gama de consumabile

imprimante-copiatoare-faxuri: cartuşe inkjet şi laser, toner pentru copiatoare, accesorii şi piese

de schimb. Obiectul de activitate poate fi modificat de către asociaţi prin restrângerea sau

extinderea acestuia, cu respectarea prevederilor legale.

S.C. Artis Design Investment S.R.L. în realizarea obiectului său de activitate va plăti

taxele şi impozitele prevăzute de legislaţia în vigoare.

1.3. Organigrama internă

Figura nr.1 : Organigrama internă S.C. Artis Design Investment S.R.L.

4

Director /

Administrator

Departament

Resurse Umane

Departament

Financiar-

Departamen

t

Vânzări -

Departament

Aprovizionar

Departamen

t

Cercetare -

Departament

Tehnic

Departamen

t

Departamen

t

Vânzări

Departament

Vânzări –Distribuţie

Departamen

t

Vânzări

Departament

Vânzări – DistribuţieSistem franciză

Departament

Management

Activitatea societăţii S.C. Artis Design Investment S.R.L. este organizată în birouri şi

servicii, iar răspunderea în realizarea sarcinilor de serviciu revine şefilor de Departamente,

aceştia având obligaţii stabilite prin fişa individuală a postului.

Pentru buna desfăşurare a activităţii, la nivelul societăţii comerciale, se stabilesc organe

de conducere, care să asigure procesul de coordonare, conducere şi decizie.

Conducerea societăţii se realizează prin adunarea asociaţilor, având următoarele

atribuţii principale :

să aprobe situaţia financiară anuală şi să stabilească repartizarea profitului net;

să desemneze pe administratori, să-i revoce şi să le dea descărcare de activitatea lor şi să

decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu,

potrivit legii;

să decidă urmărirea administratorilor, pentru daunele cauzate societăţii, desemnând şi

persoana însărcinată să o exercite;

să modifice actul constitutiv.

Oricare dintre asociaţi poate cere convocarea adunării generale, arătând scopul acestei

convocări. În adunările generale se vor încheia procese verbale în care se vor constata

îndeplinirea formalităţilor de convocare, data şi locul adunării, dezbaterile, hotărârile luate şi

asociatul care a votat împotrivă. Procesul verbal va fi trecut în registrul adunărilor generale.

Societatea trebuie să ţină, prin intermediul administratorului, un registru al asociaţilor

în care se vor înscrie numele şi prenumele, domiciliul fiecărui asociat, aportul la capitalul social,

transferul părţilor sociale sau alte modificări referitoare la acestea. Administratorul răspunde

personal şi solidar pentru orice daună pricinuită prin nerespectarea acestei prevederi. Registrul

poate fi cercetat de asociaţi şi creditori.

Administratorul este răspunzător faţă de societate pentru: realitatea vărsămintelor

efectuate de asociaţi; existenţa reală a dividendelor plătite; existenţa registrelor cerute de lege şi

corecta lor ţinere; exacta îndeplinire a hotărârilor adunării generale; stricta îndeplinire a

îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun.

Administratorul este obligat să convoace adunarea asociaţilor la sediul social, cel puţin

o dată pe an sau ori de câte ori este necesar şi să participe la toate adunările societăţii. De

asemenea, administratorul, în limitele competenţei stabilite prin adunarea generală a asociaţilor,

reprezintă şi administrează societatea comercială, şi poate înfiinţa puncte de lucru, în limita

împuternicirii acordate de către asociat. S.C. Artis Design Investment S.R.L. este administrată

nelimitat cu puteri depline de administrare şi reprezentare de către Tiberiu Paul Stoian, care

îndeplineşte şi funcţia de director executiv.

5

1.4. Funcţionalitate la S.C Artis Design Investment S.R.L.

S.C. Artis Design Investment S.R.L. îndeplineşte în activitatea desfăşurată, prin

intermediul departamentelor sale, următoarele funcţii :

Financiar-contabilă

Comercială

Cercetare - Dezvoltare

Personal

a) Funcţia financiar – contabilă este atribuită Departamentului Financiar-Contabil,

care asigură societăţii comerciale cunoaşterea şi controlul patrimoniului şi a rezultatelor

economice obţinute, având următoarele atribuţii:

elaborează bugetul societăţii şi stabileşte indicatorii de eficienţă economică, preţurile,

tarifele şi costurile pentru prestări servicii, produse etc, precum şi întocmirea bilanţului

contabil, oferind o imagine completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a

rezultatelor obţinute, conform modelului emis de Ministerul Finanţelor. Un exemplar al

bilanţului contabil se depune până la data stabilită de Ministerul Finanţelor de societatea

comercială la Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice.

asigură crearea resurselor financiare pentru acoperirea costurilor de prestări servicii şi

comercializare, pentru desfăşurarea normală a activităţii economice;

asigură executarea întocmai a bugetului societăţii şi efectuarea plăţii la termen a

impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului statului, urmărind capacitatea de plată a

societăţii;

exercită control financiar asupra mijloacelor materiale şi băneşti, efectuează inventarierea

generală a patrimoniului cel puţin o dată pe an şi evaluează elementele patrimoniale pe

baza inventarierii, reflectarea acestora în bilanţul contabil realizându-se potrivit normelor

stabilite de Ministerul Finanţelor.

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii întocmeşte proiectul programului

financiar şi după aprobarea acestuia urmăreşte îndeplinirea indicatorilor financiari cuprinşi în

acesta, efectuează calcule de fundamentare a indicatorilor financiari, de determinare a fondurilor

financiare necesare desfăşurării ritmice a activităţii de prestare a serviciilor şi gestiunea acestora

în condiţii de eficienţă maximă.

Departamentul Financiar-Contabil întocmeşte următoarele documente principale:

6

Registrul de casă, care se întocmeşte zilnic şi reflectă operaţiunile cu numerar, plăţi şi

încasări, efectuate prin casă în ziua întocmirii;

Balanţele de verificare lunare, care reflectă în conturi toate operaţiunile lunare pentru

fiecare categorie de elemente patrimoniale, de activ şi pasiv, respectiv cheltuieli şi

venituri;

Situaţia financiară, care stă la baza determinării datoriilor unităţii către diferitele bugete

de stat referitor la impozitul pe profit, taxe locale, în funcţie de operaţiunile reflectate în

balanţă de verificare;

Declaraţiile lunare de impunere şi Decontul de TVA, care reflectă datoriile către Bugetul

de Stat, Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, Fondurile Locale şi Fondurile Speciale;

Statele de plată, care reflectă situaţia financiară a salariaţilor referitor la: salariul brut,

tarifar, sporuri, reţineri la bugetele asigurărilor sociale de stat şi special de sănătate,

impozitul pe veniturile din salarii şi sumele cuvenite ca rest de plată pentru fiecare

salariat;

Registrul Inventar, care se întocmeşte anual şi reflectă situaţia patrimonială rezultată în

urma efectuării inventarului anual obligatoriu;

Bilanţul contabil, care reflectă situaţia existentă la sfârşit de an a diferitelor elemente

patrimoniale de activ – imobilizări, stocuri, elemente de trezorerie, clienţi, debitori

diverşi, furnizori debitori, si de pasiv – capitaluri, furnizori, clienţi creditori, creditori

diverşi, datoriile către personalul salariat;

Contul de profit şi pierdere, care se întocmeşte odată cu bilanţul contabil anual şi reflectă

situaţia pe întregul an a diferitelor elemente de cheltuieli şi venituri pe cheltuieli şi

venituri de exploatare, cheltuieli şi venituri financiare, cheltuieli şi venituri financiare.

b) Funcţia comercială este îndeplinită, la S.C. Artis Design Investment S.R.L., de către

Departamentul de Vânzări-Distribuţie care emite facturile pentru serviciile prestat,

Departamentul de Aprovizionare care primeşte facturile de la furnizori, şi Departamentul de

Service care asigură calitatea produselor distribuite şi a operaţiunilor de service ale societăţii

comerciale, precum şi intervenţii în timp util în vederea soluţionării problemelor apărute.

Cumulativ, cele trei departamente au următoarele atribuţii principale:

elaborează necesarul produselor de aprovizionat;

efectuează recepţia calitativă şi cantitativă a materialelor, pieselor, în conformitate cu

normele în vigoare, asigurând depozitarea şi transportul intern al acestora;

iau măsuri pentru preîntâmpinarea formării de stocuri, răspund de imobilizările de stocuri

peste prevederile stabilite;

7

elaborează propuneri pentru creşterea ritmicităţii serviciilor şi păstrarea lor la un

randament ridicat.

S.C. Artis Design Investment S.R.L. impune standarde riguroase de selectare a

distribuitorilor săi, la nivel naţional, insistând ca aceştia să dobândească cunoştinţe, o experienţă

vastă şi o dedicaţie totală deservirii clienţilor. Aceştia sunt aprovizionaţi în mod regulat prin

intermediul consilierilor care alcătuiesc Departamentul de Vânzări-Distribuţie. Parteneriatul

societăţii comerciale cu operatori interni şi externi de curierat rapid, respectiv RoExpres, UPS,

Cargus, Nemo, face ca orice produs să fie distribuit în orice localitate în maxim 24 de ore.

Departamentul de Service al firmei constituie garanţia unei intervenţii de calitate,

efectuată de personal autorizat, profesionist, reţelele societăţii incluzând unităţi autorizate pentru

încărcarea şi repararea produselor, şi dispunând de toate dotările şi informaţiile necesare, direct

de la sursele oficiale de distribuţie.

Calitatea produselor şi a operaţiunilor de service sunt deţinătoare a Certificatului de

Calitate ISO 9001:2000, eliberat sub egida UKAS Marea Britanie, ca o recunoaştere a sistemului

de management privind calitatea implementată în toate departamentele, devenind un etalon

pentru activităţile similare ale altor prestatori de servicii în domeniul echipamentelor de lucru.

c) Funcţia de cercetare – dezvoltare revine Departamentelor de Cercetare-Dezvoltare,

Tehnic şi de Management ale societăţii, care aplică tehnologiile inovative pentru a spori calitatea

serviciilor oferite , având ca atribuţii:

elaborarea programelor anuale şi de perspectivă pentru obiectivele de proiectare,

dezvoltare tehnologică, modernizare, dezvoltare prin investiţii;

încheierea de contracte, în condiţiile legii, cu unităţi de cercetare tehnologică, societăţi de

proiectare şi realizare de investiţii, pentru realizarea obiectivelor cuprinse în programele

adoptate;

asigurarea experimentării şi aplicării în producţie a rezultatelor cercetărilor încheiate în

scopul reducerii duratei de cercetare-proiectare şi obţinerii de profituri maxime prin utilizarea de

tehnologii noi şi proiectate cu înalte randamente, creşterea capacităţii de producţie prin

modernizarea şi dezvoltarea prin investiţii;

urmărirea realizării obiectivelor de investiţii şi răspunderea punerii în funcţiune la

termen, în condiţii de siguranţă şi la indicatorii tehnico-economici stabiliţi;

organizarea şi aprobarea recepţiei lucrărilor de investiţii şi a indicatorilor tehnico-

economici;

8

asigurarea pregătirii profesionale şi a cunoaşterii legislaţiei, în domeniu, a angajaţilor şi

partenerilor francizaţi în vederea menţinerii unui înalt standard de siguranţă, sănătate şi

întreţinere a mediului.

Personalul, din cadrul Departamentului Cercetare-Dezvoltare, aplică tehnologiile cele

mai recente în vederea sporirii calităţii serviciilor oferite şi a depăşirii celor mai înalte standarde

în domeniu. Acesta se implică în analiza stării produselor de-a lungul existenţei acestora şi face

parte dintr-o reţea la nivel global de schimburi de informaţii privind consumabilele pentru

imprimante şi copiatoare. Personalul reprezintă societatea la majoritatea expoziţiilor şi

conferinţelor internaţionale de profil şi cooperează cu universităţi în cadrul unor proiecte de

cercetare de lungă durată. Investiţiile în cercetare realizate de S.C. Artis Design Investment

S.R.L. au determinat dezvoltarea de noi servicii şi o continuă perfecţionare a celor existente.

S.C. Artis Design Investment S.R.L. îşi asumă o mare responsabilitate în vederea

protejării mediului, a sănătăţii şi a siguranţei angajaţilor, precum şi a comunităţii în care îşi

desfăşoară activitatea. Lucrul în acest domeniu implică atât o pregătire asiduă, cât şi cunoaşterea

legislaţiei care poate influenţa direct activitatea, firma oferind consultanţă partenerilor, în urma

implementării sistemului de Management al Calităţii Mediului ISO 14001: 2000.

Produsele importate beneficiază, înainte de a fi lansate pe piaţa din România, de o serie

de teste şi evaluări foarte riguroase, care permit introducerea în oferta curentă a firmei doar a

celor produse care îndeplinesc standardele de calitate şi siguranţă.

d) Funcţia de personal este atribuită Departamentului de Resurse Umane, care

răspunde la cerinţele unor domenii precum: administrarea personalului, gestiunea personalului,

comunicarea socială şi informarea, condiţiile de muncă, relaţiile sociale, analiza climatului

social, având ca atribuţii:

stabilirea necesarului de personal, programul de pregătire şi perfecţionare, selecţionarea,

încadrarea şi promovarea acestuia potrivit cerinţelor pentru fiecare loc de muncă, competenţei

profesionale;

aplicarea formelor de salarizare stabilite prin lege, regulamentul şi contractul colectiv de

muncă pe structuri de personal, categoriile tarifare şi clase de calificare, corespunzător nivelului

de pregătire şi competenţă, a cerinţelor indicatoare tarifare de calificare, fişei postului sau

Regulamentului de Ordine Interioară şi complexităţii lucrărilor de executat, funcţie de care se

stabileşte şi nivelul de salarizare negociat;

acordarea sporurilor la salariile de bază privind condiţiile grele de muncă, ore de lucru

suplimentare, vechime de muncă, concediile de odihnă plătite şi alte drepturi băneşti în

concordanţă cu legislaţia în vigoare;

9

organizarea timpului de lucru în cadrul societăţii comerciale, respectând prevederile

legale privind durata muncii pe zi şi acordarea pauzelor săptămânale, evidenţa prezenţei la lucru;

asigurarea îndeplinirii sarcinilor ce revin societăţii comerciale în domeniul salarizării

personalului şi acordarea celorlalte drepturi băneşti cuvenite acestuia.

S.C. Artis Design Investment S.R.L. acordă timp şi investeşte permanent în pregătirea

angajaţilor săi, prin programe de training organizate periodic, dedicate în mod special

departamentelor Vânzări-Distribuţie, Service, Management, în vederea atingerii la nivel calitativ

şi profesional a celor mai înalte standarde, impuse de aderarea României la Uniunea Europeană

şi a exigenţelor partenerilor şi clienţilor.

Principalele relaţii stabilite între departamentele societăţii S.C. Artis Design Investment

S.R.L. sunt următoarele:

Toate departamentele primesc de la administrator avize, indicaţii şi dispoziţii de lucru,

decizii şi aprobări referitoare la activitatea de evidenţă contabilă a patrimoniului.

Departamentul Financiar-Contabil prezintă administratorului bilanţul şi balanţele analitice

pentru aprobare, documentaţii de scădere din gestiune, inventar, informări privind indicatorii

contabili, precum şi date contabile privind prestarea serviciilor, nivelul stocurilor, informaţii

privind patrimoniul societăţii comerciale.

Departamentul Financiar-Contabil transmite administratorului informări şi raportări asupra

situaţiei financiare şi situaţii contabile privind activităţi specifice departamentului.

Departamentul Financiar-Contabil transmite tuturor departamentelor societăţii planuri de

control pentru coordonare şi raportare de activitate;

Departamentul Financiar-Contabil primeşte de la Departamentele de Aprovizionare,

Vânzări-Distribuţie, Service, Tehnic extrase de cont şi documente din relaţiile cu clienţii şi

furnizorii, sume în numerar, precum şi documente privind serviciile efectuate de terţi,

consumurile de materiale şi prestaţiile efectuate.

Departamentul Financiar-Contabil transmite Departamentelor Aprovizionare, Vânzări-

Distribuţie şi Service situaţii contabile privind prestarea de servicii şi comercializarea de

produse, inventare patrimoniu, cheltuielile efectuate pe mijloace de transport, inventarierea

mijloacelor fixe şi situaţiile refuzurilor la plată a facturilor cu produse expediate din motive

de calitate, precum şi transmite propuneri privind ritmicitatea prestărilor de servicii, creşterea

eficienţei acestora.

Departamentul Financiar-Contabil transmite Departamentului Resurse Umane date privind

mijloacele financiare necesare perfecţionării pregătirii personalului propriu, date privind

10

fluctuaţia şi starea disciplinară a acestuia, date contabile pentru analiza situaţiei economico-

financiare şi despre situaţia patrimoniului societăţii comerciale etc.

Departamentele de Cercetare-Dezvoltare, Resurse Umane şi Management trimit

Departamentui Financiar-Contabil studii de organizare elaborate spre a fi aplicate, relaţii

privind sistemul de salarizare, programul de pregătire personal.

Departamentele Aprovizionare, Vânzări-Distribuţie şi Service transmit Departamentului

Financiar-Contabil situaţia stocurilor, a consumurilor de produse, situaţia patrimoniului din

dotare şi nivelul cheltuielilor efectuate, preţurile la materiale şi piese de schimb, şi propuneri

de măsuri privind reintroducerea în circuitul economic a stocurilor.

Departamentul Resurse Umane primeşte de la celelalte departamente ale societăţii

documente privind salarizarea, prezenţa la lucru, acordarea altor drepturi băneşti

personalului.

Departamentul Resurse Umane transmite situaţia salariaţilor societăţii la C.A.S.S., care

cuprinde codul numeric personal al fiecărui salariat, cât şi ale persoanelor aflate în

întreţinere, conform dosarelor de impozit pe venitul global, în vederea obţinerii carnetelor

de sănătate, după prevederile legislaţiei în vigoare.

Departamentul Resurse Umane transmite Departamentului Financiar-Contabil rapoarte şi

informări privind salarizarea, corespondenţa asupra modului de reţinere de la salariaţi a

sumelor de plată pentru serviciile de care au beneficiat, şi primeşte la rândul său statele de

plată şi alte documente cu determinarea drepturilor băneşti.

Departamentul Resurse Umane primeşte de la Departamentul Financiar-Contabil informaţii

privind mărimea fondului de salarii necesar acordării drepturilor băneşti ale salariaţilor

societăţii, stabilit prin bugetul de venituri şi cheltuieli.

1.5 Relaţii cu exteriorul

Figura nr. 2 : Relaţiile cu exteriorul la S.C. Artis Design Investment S.R.L.

11

1) Relaţiile cu clienţii

Principalii clienţi ai S.C. Artis Design Investment S.R.L sunt în genral persoane fizice

dar şi persoane juridice, respectiv importante instituţii de stat şi private, instituţii financiar-

bancare, de asigurări, din sectorul sănătăţii, armatei, care au ca obiectiv comun – reducerea

cheltuielilor privind consumabilele pentru echipamentele de printare din dotare.

Societatea comercială se găseşte într-un proces permanent de schimbare, de

îmbunătăţire a serviciilor oferite pentru ca toţi clienţii fideli şi viitorii clienţi, care testează

produsele firmei sau beneficiază de serviciile acesteia, să fie pe deplin mulţumiţi de alegerea

făcută.

Documentele pe baza cărora se înregistrează relaţiile cu clienţii sunt: factura fiscală,

jurnal vânzări, contracte. Pe baza informaţiilor obţinute se determină lunar TVA colectată,

impozit pe profit.

12

2) Relaţiile cu furnizorii

S.C. Artis Design Investment S.R.L., pentru desfăşurarea normală a activităţii sale, se

aprovizionează cu materiale şi utilaje din ţară, activităţi care sunt înregistrate în contabilitate pe

baza avizelor de însoţire, a facturilor fiscale, a jurnalelor de cumpărări, a centralizatorului de

cumpărări. Pe baza acestor documente se determină lunar TVA deductibilă.

Între furnizori şi societate s-a stabilit o bună colaborare fără să existe întârzieri în

aprovizionare sau litigii în curs de soluţionare. Utilităţile sunt furnizate fără întreruperi,

neexistând probleme în alimentarea cu energie electrică sau apă.

Principalii furnizorii de utilaje ai societăţii sunt Canon, Lexmark, Xerox, Konica

Minolta, iar furnizorii de utilităţi E-ON Iaşi – pentru energie electrică, Apa Vital Iaşi – pentru

apă.

3) Relaţiile cu societăţile bancare

S.C. Artis Design Investment S.R.L. are deschis cont la BRD sucursala Iaşi, prin

intermediul căruia realizează vărsămintele aferente impozitelor şi taxelor datorate bugetului de

stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale.

Stingerea obligaţiilor de plată faţă de furnizori se realizează prin intermediul contului

deschis la BRD pe baza ordinelor de plată emise de societate şi transmise băncii. Prin

intermediul băncii are loc şi încasarea facturilor pentru serviciile prestate clienţilor. În urma

acestor operaţiuni banca eliberează extrase de cont prin care sunt confirmate operaţiunile de

plată a sumelor datorate. De asemenea, prin intermediul băncii se realizează şi plata sumelor

datorate personalului, reprezentând salarii şi alte drepturi cuvenite acestora.

4) Relaţiile cu Trezoreria

Relaţiile firmei cu Trezoreria Municipiului Iaşi sunt generate de obligativitatea

prelevării la dispoziţia statului a diferitelor impozite şi taxe. S.C. Artis Design Investment S.R.L.

are datoria de a calcula şi de a vărsa la termen veniturile bugetare datorate.

Plata impozitelor şi taxelor datorate către bugetul statului şi bugetele locale se

realizează prin intermediul contului deschis la bancă, prin ordine de plată, BRD virând din

contul societăţii în contul Trezoreriei sumele reprezentând impozitele şi taxele datorate.

S.C. Artis Design Investment S.R.L. are următoarele obligaţii în relaţiile cu

Administraţia Financiară:

13

depunerea lunară, până la data de 25 inclusiv pe luna precedentă a “Declaraţiei privind

obligaţiile de plată la bugetul general consolidate” (Declaraţia 100) în care se înscriu date

referitoare la:

contribuţia la asigurările sociale datorate de angajator;

contribuţia de asigurări pentru şomaj datorată de angajator;

contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator;

contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de

angajator;

impozitele pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor;

contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate datorate de angajat;

contribuţia de asigurări pentru şomaj datorată de angajat;

contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de angajat.

depunerea lunară până pe 25 inclusiv pentru luna precedentă a unui “Decont privind taxa

pe valoarea adaugată” (Declaraţia 300 ) în care se consemnează:

date de identificare a plătitorului;

taxa pe valoarea adăugată deductibilă;

taxa pe valoarea adăugată colectată.

5) Relaţiile cu Inspectoratul Teritorial de Muncă

S.C. Artis Design Investment S.R.L. are obligaţia depunerii trimestriale a dovezilor de

plată a salariilor, respectiv a statelor de salarii, şi achitarea comisionului datorat Inspectoratului

Teritorial de Muncă Iaşi, de 0,75%, pentru păstrarea, completarea carnetelor de muncă.

6) Relaţiile cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate

S.C. Artis Design Investment S.R.L. este obligată să depună o situaţie a salariaţiilor

societăţii pentru determinarea cuantumului contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate. Pe

parcursul activităţii se depun liste nominale a persoanelor care intră sau ies din activitate. Prin

intermediul băncii BRD şi a Trezoreriei, societatea varsă, prin ordin de plată, contribuţia aferentă

asigurărilor sociale de sănătate, de 5,2%.

7) Relaţiile cu Casa Judeţeană de Pensii

S.C. Artis Design Investment S.R.L. trebuie să depună la Casa Judeţeană de Pensii

„Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către Bugetul

Asigurărilor Sociale de Stat”. Contribuţia la asigurările sociale, de 20,8%, este virată la această

14

instituţie, indirect prin intermediul contului deschis la BRD şi apoi la Trezoreria Finanţelor

Publice.

1.6 Structura şi evoluţia principalelor venituri bugetare vărsate de S.C.

Artis Design Investment S.R.L. în perioada 2006-2008

Tabel nr. 1 : Evoluţia principalelor venituri bugetare la S.C. Artis Design Investment S.R.L.

Nr.crt.

Impozite, taxe, contribuţii

Anul

2006 2007 2008

sume % sume % sume %1 Bugetul de stat

1.1 Impozitul pe profit 86544 18,71 94204,8 20,49 51732 12,55

1.2 Impozitul pe venituri din salarii 53340 11,53 54140,4 11,77 41776,8 10,13

1.3 Taxa pe valoare adăugată 73049,3 15,79 56025 12,18 105145,2 25,51

2 Bugetul local 2.1 Impozitul pe clădiri 20872,8 4,51 20872,8 4,54 20872,8 5,06

2.2 Taxa asupra mijloacelor de transport 13022,4 2,81 13022,4 2,83 13022,4 3,15

2.3 Taxa mijloace de reclamă şi publicitate 2760 0,59 2760 0,60 2760 0,66

3 Bugetul asigurărilor sociale de stat

3.1 Contribuţia angajatorului la fondul asigurărilor sociale de stat

101712 21,99 104457,6 22,72 84494,4 20,50

3.2 Contribuţia angajaţilor la fondul asigurărilor sociale de stat

51330 11,09 52714,8 11,46 42650,4 10,34

4 Bugetul asigurărilor sociale de sănătate 4.1 Contribuţia angajatorului la fondul de sanătate 25428 5,49 26114,4 5,68 21123,6 5,12

4.2 Contribuţia angajaţilor la fondul de sănătate 26880 5,81 27604,8 6,00 22339,2 5,42

5 Fond de şomaj 5.1 Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj 2444,4 0,53 2510,4 0,55 2030,4 0,50

5.2 Contribuţia angajaţilor la fondul de şomaj 2430 0,52 2494,8 0,54 2028 0,49

6 Bugetele fondurilor speciale

6.1 Fondul pentru accidente de muncă şi boli profesionale

1221,6 0,26 1255,2 0,27 1015,2 0,24

6.2 Tarif de risc 1452 0,31 1490,4 0,32 1170 0,28

Total 462486 100 459668 100 412160 100

Veniturile bugetare vărsate de către S.C. Artis Design Investment S.R.L. în perioada

2006-2008 au înregistrat o scădere semnificativă de la 462.486 RON în 2006, la 459.668 RON în

2007 şi la 412.160 RON în anul 2008.

Scăderea puternică din anul 2008 se datorează, în principal, reducerii profitului

societăţii, şi implicit a impozitului pe profit plătit către bugetul de stat, pe fondul crizei

15

financiare şi a impactului acesteia asupra vânzărilor produselor firmei, asupra pieţei din domeniu

şi asupra situaţiei financiare a clienţilor.

De asemenea, acest trend descendent se datorează şi reducerii impozitului pe veniturile

din salarii, a contribuţiilor asigurărilor de sănătate, a contribuţiilor asigurărilor sociale de stat şi a

contribuţiilor la fondul de şomaj, determinată la rândul său de scăderea numărului de angajaţi.

Potrivit datelor din tabel, se constată că reducerea veniturilor bugetare vărsate de

S.C. Artis Design Investment S.R.L. în anul 2007 faţă de anul 2006, se datorează scăderii

semnificative a taxei pe valoarea adăugată determinată de creşterea achiziţiilor, şi implicit a

TVA deductibilă, într-o măsură mai mare decât cea a vânzărilor, celelalte impozite şi taxe

înregistrând o creştere faţă de anul anterior.

În perioada analizată, se observă faptul că veniturile bugetare vărsate către bugetul local

au înregistrat o evoluţie constantă, datorită cotelor de impozitare stabilite de consiliul local.

Cap. 2 Fundamentarea veniturilor bugetareCap. 2 Fundamentarea veniturilor bugetare

la S.C. la S.C. Artis Design Investment S.R.L..

2.1 Impozitul pe profit

16

2.1.1 Cadru juridic

Cadrul normativ privind impozitul profit ca venit la bugetul de stat este asigurat de

Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările aduse prin O.U.G nr.203/2005 pentru

modificarea şi completarea Legii nr.571/2003, HG 1050/2004 pentru aprobarea normelor

metodologice de aplicare a O.U.G .nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală şi legile

speciale care reglementează această categorie de venit la bugetul de stat şi O.U. nr.109/2009

privind modificări aduse impozitului pe profit aplicabile de la 1 ianuarie 2010.

Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplică asupra profitului obţinut din desfăşurarea unei activităţi economice.

Aşezarea şi perceperea impozitului pe profit are drept repere fiscal-juridice următoarele:

principalele categorii de contribuabili; sfera de cuprindere; scutiri; perioada (anul)

fiscală; cote de impozitare;

modalitatea de calcul, respectiv reguli generale, venituri neimpozabile, cheltuieli,

provizioane şi rezerve, cheltuieli cu dobânzile şi diferenţe de curs valutar, amortizarea

fiscală, contracte de leasing, reorganizări, lichidări şi alte transferuri de active şi titluri de

participare, asocieri fără personalitate juridică;

aspecte fiscale internaţionale, respectiv veniturile unui sediu permanent, venituri obţinute

de persoanele juridice străine din proprietăţi imoboliare şi din vânzarea-cesionarea

titlurilor de participare, credit fiscal, pierderi fiscale externe;

reguli speciale aplicabile vânzării-cesionării proprietăţilor imobiliare şi titlurilor de

participare;

plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale;

reţinerea impozitului pe dividende;

dispoziţii tranzitorii şi finale, inclusiv pierderile fiscale din perioadele de scutire.

2.1.2 Elemente tehnice

a) Subiectul (plătitorul) impozitului pe profit, în conformitate cu legislaţia şi practica

fiscală din România după anul 1993, este reprezentat de termenul de contribuabil. Astfel,

contribuabilii sunt persoanele obligate la plata impozitului pe profit, fiind grupate în următoarele

categorii de contribuabili:

persoanele juridice române;

17

persoanele juridice străine care desfăşoară o activitate cu sediu în România;

persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în

România într-o asociere fără personalitate juridică;

persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi

imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o

persoană juridică română;

persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile

realizate atât în România, cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică (impozitul se

calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română).

b) Obiectul impozitului pe profit este reprezentat de profitul obţinut din activitatea

economică, care se diferenţiază în funcţie de categoriile de contribuabili menţinoate la punctul a)

astfel:

profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât în România, cât şi în străinătate;

profitul impozabil atribuibil sediului permanent;

partea din profitul impozabil atribuită fiecărei persoane obţinută din asociere;

profitul impozabil aferent veniturilor obţinute în legătură cu vânzarea proprietăţilor

imobiliare sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute;

profitul impozabil al asocierii ce poate fi atribuit persoanei fizice rezidente.

c) Scutirile de la plata impozitului pe profit se acordă următoarelor categorii de

contribuabili:

Trezoreria statului;

Instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv veniturile proprii şi disponibilităţile

realizate şi utilizate potrivit Legii nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările

ulterioare, şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr45/2003 privind finanţele publice locale,

dacă legea nu prevede altfel;

Persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în

conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV din Codul fiscal;

Fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat, potrivit Ordonanţei Guvernului

nr.26/2000, cu modificările ulterioare, privind asociaţii şi fundaţii în cazul manifestării unor

situaţii şi evenimente;

Cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi utilizate în

susţinerea activităţilor cu scop caritabil;

18

Cultele religioase pentr: veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi

produselor necesare activităţii de cult; veniturile obţinute din chirii, condiţionat de utilizarea

sumelor respective, în anul curent sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea

unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţii, reparaţii şi consolidări ale locaşurilor de cult;

veniturile din despăgubiri sub formă bănească obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii

prevăzute de legile privind reconstruirea dreptului de proprietate;

Instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile

utilizate în anul curent sau anii următori, potrivit Legii învăţământului nr.84/1995, republicată cu

modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.174/2001

privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea învăţământului superior, cu modificările ulterioare;

Asociaţiile de proprietari constituie ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari

recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei nr.114/1996, republicată cu

modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi care

sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru

întreţinerea şi repararea proprietăţii comune;

Fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar, constituit potrivit legii;

Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii;

Banca Naţională a României.

Scutirea impozitului pe profit mai acţionaează şi în alte situaţii, precum:

la organizaţiile non-profit; la organizaţiile sindicale şi la cele patronale, pentru anumite

categotrii de venituri, respectiv cotizaţii şi taxe de înscriere a membrilor; taxele de

înregistrare stabilite prin legislaţie; contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi

simpatizanţilor; donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

la aceleaşi organizaţii pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul

echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din

veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit din situaţia anterioară.

d) Cota de impozitare aplicată asupra profitului impozabil este de 16%, începând cu

data de 1 ianuarie 2005, cu excepţiile prevăzute la articolul 38 din Titlul II al Codului fiscal

modificat.

Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de

noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care

realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi la care impozitul pe profit datorat

pentru activităţile menţionate este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt obligaţi la

plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate.

19

e) Anul fiscal corespunde anului calendaristic. În momentul în care un contribuabil se

înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada

din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

f) Baza de calcul (de impunere) a impozitului pe profit îl reprezintă profitul

impozabil, care presupune respectarea unor reguli generale, luare în considerare a veniturilor

neimpozabile, determinarea cheltuielilor, deducerea rezervelor şi provizioanelor, influenţa prin

cheltuielile cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar, influenţarea cu armonizarea fiscală, cu

contractele de leasing şi pierderile fiscale. Impozitul pe profit se determină prin aplicarea cotei

de impozitare asupra profitului impozabil.

Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă

(Vt) şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri (Cht), dintr-un an fiscal, din care se

scad veniturile neimpozabile (Vni) şi se adaugă cheltuielile nedeductibile (Chnd):

Pi = (Vt-Cht) – Vni + Chnd

Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform

prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vânzare cu plata în

rate, pe măsură ce ratele devin scadente, beneficiază în continuare de această facilitate pe durata

derulării contractelor respective; cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleaşi

termene scadente, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului.

Veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora ale contribuabililor care

desfăşoară activităţi de servicii internaţionale, în baza convenţiilor la care România este parte,

sunt luate în calculul profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate

cu reglementările din aceste convenţii.

Veniturile neimpozabile care nu sunt cuprinse în calculul profitului impozabil sunt

următoarele:

dividendele primite de la o persoană juridică română;

diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a

încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se

deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de valoare a investiţiilor fiannciare pe termen

lung, reprezentând acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investiţii deţinute

ca imobilizări, înregistrate astfel potrivit reglementărilor contabile. Acestea sunt impozabile la

20

data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii, lichidării investiţiilor financiare,

precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin titluri de

participare;

veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din

reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile

din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin

acte normative.

Cheltuielile deductibile sunt cele efectuate în vederea realizării de venituri impozabile,

referindu-se la:

cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de contribuabil;

cheltuielile efectuate pentru protecţia muncii, prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor

profesionale;

cheltuielile cu primele de asigurare privind accidente de muncă, boli sau riscuri

profesionale;

cheltuielile pentru reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei,

produselor şi serviciilor, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru

difuzarea mesajelor publicitare.

Cheltuielile cu deductibilitate limitată sunt cele stabilite la un anumit nivel, fiind

exprimate în mărimi relative, astfel:

cheltuieli de protocol în limita de 2% din diferenţa rezultată din totalul veniturilor

impozabile şi totalul cheltuielilor aferente respectivelor venituri altele decât cheltuielile de

protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;

cheltuielile asociate în limita a 2% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului

(ajutoare de naştere, ajutoare de înmormântare, ajutoare pentru boli grave sau incurabile);

cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la asigurările facultative de pensii

ocupaţionale, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal.

Cheltuielile nedeductibile determină creşterea profitului impozabil şi se referă la:

dobânzi/majorări de întârziere, amenzi, confiscări şi penalităţi de întârziere datorate către

autorităţile române potrivit prevederilor legale;

cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma

unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă;

21

cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt

incluse în veniturile salariale ale angajatului conform Titlului III din Codul fiscal.

Deducerea provizioanelor şi rezervelor este limitată la prevederile din lege cum ar fi:

provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor; rezervele constituite de

societăţile bancare sau alte instituţii de credite autorizate, precum şi de societăţile de credit

ipoticar; rezervele legale şi provizioanele constituite de Banca Naţioanlă a României, în

conformitate cu legislaţia în vigoare.

Rezerva legală este deductibilă în limita cotei de 5% aplicată asupra profitului contabil,

înainte de determinarea impozitului pe profit. Deducerea provizioanelor se constituie în limita de

20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30%

începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor.

Cheltuielile cu dobânzi şi diferenţe de curs valutar sunt stabilite distinct de către

legislaţia fiscală, acestea fiind integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a

capitalului este mai mic decât 1 sau în cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi cu

anumite excepţii a societăţilor comerciale bancare, sucursalelor băncilor străine, cooperativelor

de credit, dobânzile deductibile sunt limitate potrivit cu nivelul ratei dobânzii de referinţă a

Băncii Naţionale a României; anuale de 9% pentru împrumuturile în valută.

Amortizarea fiscală influenţează în sensul deducerii profitul impozabil, referitor la

cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăţirii

mijloacelor fixe amortizabile, fiind considerate orice imobilizare corporală care îndeplineşte

cumulativ trei condiţii: este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau prestarea de

servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau în scopuri administrative; are o valoare de intrare mai

mare decât limita stabilită prin hotărâre de Guvern; are o durată normală de utilizare mai mare de

un an.

Contractele de leasing influenţează deductibilitatea profitului impozabil în funcţie de o

anumită abordare a leasingului şi anume: în cazul contractului de leasing financiar, utilizatorul

este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, amortizarea bunului care reprezintă obiectul

constactului se face de către utilizator care deduce dobânda; în cazul contractului de leasing

operaţional, utilizatorul este locatorul care deduce chiria sau rata de leasing.

Pierderile fiscale se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani

consecutivi în ordinea înregistrării pierderilor la fiecare termen de plată a impozitului pe profit,

22

potrivit cu prevederile lagale în vigoare în anul înregistrării acestora, facând referire la:

declaraţia de impozit pe profit şi la anumite situaţii în care apar diverse categorii de

contribuabili.

Reorganizările, lichidările, alte transferuri de active şi titluri de participare sunt

reglementate pe baza unor reguli, prin Codul fiscal, potrivit cu anumite situaţii: distribuirea de

active de către o persoană juridică română către participanţii săi, fie sub formă de dividend, fie

ca urmare a operaţiunii de lichidare, se tratează ca transfer impozabil, cu excepţia unor cazuri de

reorganizare dacă acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscală sau evitarea plăţii

impozitelor; deţinerea de către o persoană juridică a peste 25% din titlurile de participare la o

altă persoană juridică română.

Asocierile fără personalitate juridică reflectă veniturile şi cheltuielile înregistrate să se

atribuie fiecărui asociat potrivit cotei de participare deţinute. Asocierile fără personalitate

juridică dintre persoane juridice străine care îşi desfăşoară activitatea în România au obligaţia să

desemneze una din părţi care să îndeplinească responsabilităţile ce-i revin fiecărui asociat,

respectiv: înregistrarea asocierii la autoritatea fiscală competentă; conducerea evidenţelor

contabile ale societăţii; plata impozitului în numele asociaţiilor.

g) Aspectele fiscale internaţionale, precizate şi reglementate prin Codul fiscal, definesc

şi delimitează: veniturile unui sediu permanent; veniturile obţinute de persoanele juridice străine

din proprietăţi imobiliare şi din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare; creditul fiscal;

pierderile fiscale externe.

h) Vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare şi a titlurilor de participare prezintă,

cu reglementare juridică, reguli speciale cu referire la persoanele juridice române şi străine

referitoare la proprietăţile imobiliare situate în România şi vizează: pierderile sau câştigurile

obţinute din vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare; valoarea

lor fiscală; condiţiile de îndeplinit de către proprietăţile imobiliare sau titlurile de participare

pentru a se încadra în prevederile legii.

i) Plata impozitului pe profit şi depunerea declaraţiilor fiscale fac referire la termenul

de plată, care reprezintă o obligaţie a contribuabililor pe care trebuie s-o respecte. Astfel,

contribuabilii au obligaţia de a preleva impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate în

cursul anului potrivit cu termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit, respectiv

23

până la 25 aprilie anul următor, cu unele excepţii. Persoana juridică străină care obţine venituri

din proprietăţi imobiliare şi din vânzarea-concesionarea titlurilor de participare are obligaţia de a

plăti mpozitul pe profit până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plăteşte

venitul.

2.1.3 Exemplu de calcul

În luna aprilie 2010 S.C. Artis Design Investment S.R.L. a înregistrat următoarea

situaţie a veniturilor şi cheltuielilor :

- venituri totale : 536.561 RON

- cheltuieli totale : 486.566 RON

- venituri neimpozabile: 15.350 RON

- cheltuieli nedeductibile: 11.900 RON

24

Balanţa de verificare

Venituri totale > Cheltuieli totale Venituri totale < Cheltuieli totale

Departamentul Financiar-Contabil

Profit brut = Venituri totale – Cheltuieli totale

= 536.561 - 486.566 = 49.995 RON

Proft impozabil = Profit brut – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

= 49.995 – 15.350 + 11.900 = 46.545 RON

Cota de impozitare = 16%

Impozit pe profit = Profit impozabil * Cota de impozitare

Impozit pe profit = 46.545 * 16% = 7447,2 RON

2.1.4 Flux informaţional

Figura nr. 3 : Flux informaţional privind impozitul pe profit

25

Departamentul Financiar-Contabil calculează, pe baza documentelor contabile şi a

Balaţei de verificare, profitul brut în funcţie de dimensiunea veniturilor şi a cheltuielilor, la care

se adaugă cheltuielile nedeductibile şi se scad veniturile neimpozabile, obţinându-se profitul

impozabil. Prin aplicarea cotei de impozitare, de 16%, asupra profitului impozabil se determină

impozitul pe profit care urmează să fie plătit de către S.C. Artis Design Investment S.R.L.

2.2 Impozitul pe veniturile din salarii

2.2.1 Cadru juridic

Cadrul normativ privind impozitul pe salarii ca venit la bugetul de stat cu precizarea

categoriilor de contribuabili, modul de calcul sau de plată este asigurat de Legea 571/2003

privind Codul Fiscal, cu ultimele modificări aduse prin O.U.G nr. 91/2008 pentru modificarea şi

completarea Legii nr.571/2003 şi Codul Fiscal 2010, Titlul III Impozit pe venit, Cap. III Venituri din

salarii privind modificări aduse Legii nr.571/3003.

26

Cadrul juridic al impozitului pe salarii mai este asigurat, pe lângă Codul Fiscal, de

următoarele acte legislative:

HG 1618/2008 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

571/2003 privind Codul Fiscal

Legea 571/2003 privind Codul Fiscal

Legea 145/1997 - Legea asigurărilor sociale de sănătate

Legea 19/2009 - privind Legea bugetului asigurărilor sociale de stat

O.U.G. 150/2002 - privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de

sănătate

O.U.G. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală

HG 1050/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.U.G. 92/2003

privind Codul de Procedură Fiscală

Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

Legea 399/2006 privind concendiile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate

O.U.G. 7/2001 privind impozitul pe venit.


a) Subiectul impozitului (plătitorul impozitului) pe veniturile din salarii este

angajatorul cu sediul, domiciliul sau reşedinţa în România, care are obligaţia de a calcula, reţine

şi vira lunar impozitul şi celelalte contribuţii ca venituri la dispoziţia statului.

b) Suportatorul impozitului (destinatarul impozitului) este persoana fizică în calitate

de salariat în baza unui contract de muncă încheiat cu un angajator. Salariatul suportă efectiv

impozitul plătit în sensul că cedează o parte din disponibilităţile sale băneşti dobândite din

salarii, indemnizaţii, sporuri şi alte drepturi băneşti cuvenite. Suportatorul este diferit de

subiectul impozitului în acest caz, angajatorul fiind cel care calculează, reţine şi virează statului

impozitul, iar angajatul este cel căruia i se reţine suma plătită ca impozit.

c) Obiectul impozitului îl constituie veniturile în bani şi/sau natură obţinute de

persoana fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui

statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor

ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de

muncă.

27

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o

persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a a unui

statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor

ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de

muncă.

Veniturile din salarii sunt venituri din activităţi independente dacă sunt îndeplinte

următoarele criterii:

părţile care intră în relaţia de muncă, denumite angajator şi angajat, stabilesc de la început:

felul activităţii, timpul de lucru şi locul desfăşurării activităţii;

partea care utilizează forţa de muncă pune la dispoziţia celeilalte părţi mijloacele de muncă,

cum ar fi: spaţii cu înzestrate corespunzătoare, îmbrăcăminte specială, unelte de muncă şi

altele asemenea;

persoana care activează contribuie numai cu prestaţia fizică sau cu capacitatea ei intelectuală,

nu şi cu capitalul propriu;

plătitorul de venituri de natură salarială suportă cheltuielile de deplasare în interesul

serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia

pentru incapacitate temporară de muncă suportate de angajator potrivit legii;

persoana care activizează lucrează sub autoritatea unei alte persoane şi este obligată să

respecte condiţiile impuse de aceasta, conform legii.

În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor :

indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,

stabilite potrivit legii;

indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor

juridice fără scop lucrativ;

drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale

personalului militar, acordate potrivit legii;

indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la

companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a

administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;

sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie

publică;

sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de

administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori;

sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;

28

indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări

sociale;

sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit,

peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării

şi detaşării în altă localitate, în ţară şi străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din

instituţiile publice;

indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor

soicetăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a

acţionarilor;

orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.

d) Deducerile personale sunt sume de bani stabilite într-o limită (mărime), cu referire

la categorii de contribuabili aflaţi în anumite situaţii, ce se aplică asupra obiectului impunerii în

vederea obţinerii bazei de calcul a impozitului pe venit.

Deducerile personale apar sub două forme:

personală de bază (din venitul anual global)

suplimentare (acordate pentru fiecare lună a perioadei impozabile).

Deducerea personală de bază se stabileşte anual în sumă fixă prin ordin al Ministerului

Finanţelor Publice.

Deducerile personale suplimentare se calculează potrivit cu un coeficient, prevăzut în

lege, aplicat asupra deducerii de baza în funcţie de situaţiile concrete în care se găseşte subiectul

venitului (contribuabilul).

Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de

până la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:

pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 250 lei

pentru contribuabilii care au o persoana în întreţinere - 350 lei

pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 450 lei

pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 550 lei

pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 650 lei.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între

10.000.001 lei şi 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai

sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Dp = Si*[1- (Vbrut-1.000)/2.000] , i = 1,2,3,4

29

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000

lei nu se acordă deducerea personală.

Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele

contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri,

impozabile si neimpozabile, nu depăşesc 2.500.000 lei lunar. Copiii minori, în vârstă de până la

18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.

Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:

persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în

zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 mp în zonele montane

persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi

zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din

cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din

exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.

e) Sporuri

Angajatul are dreptul la următoarele categorii de sporuri:

spor de vechime

Tranşa de vechime / Sporul la salariul de bază:

3 - 5 ani .................. 5 % 15-20 ani..................20%

5-10 ani....................10% peste 20 ani..............25 %

10 -15 ani.................15%

spor de noapte – 25% din salariul de bază.

f) Cota de impozitare pentru determinarea impozitului pe veniturile din: activităţi

independente, salarii, cedarea folosinţei bunurilor, pensii, activităţi agricole, premii, sau alte

surse este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria

respectivă. Fac excepţie de la această cotă, cotele de impozit prevăzute în categoriile de venituri

din investiţii şi din jocuri de noroc.

g) Baza impozabilă reprezintă suma la care se aplică cota de impozitare. Ea se

determină ca diferenţă între venitul brut obţinut de un salariat şi cheltuielile privind contribuţia

privind asigurările sociale de stat, contribuţia privind asigurările de sănătate, contribuţia la

fondul de şomaj şi deducerile personale ale salariatului.

h) Termenul de plată a impozitului - Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate

salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data

30

efectuării plăţii acestor venituri precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25

inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

i) Fişele fiscale - Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din

salarii se cuprind în fişele fiscale. Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze aceste

formulare, pe întreaga durată de efectuare a plaţii salariilor. Plătitorul este obligat să păstreze

fişele fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent o copie,

pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat.

Modelul şi conţinutul formularelor se aprobă prin ordin al Ministrului Finanţelor Publice.

2.2.3 Exemplu de calcul

Subiectul impozitului:

S.C. Aetis Design Investment S.R.L.

Registru Comerţului : J22-1093-2002

Cod fiscal: RO 14935329

Suportatorul impozitului:

Salariat Boicu Constantin

Contract colectiv de muncă :

salar tarifar : 1240 RON

31

spor de vechime : 62 RON (5%)

nu are în întreţinere nici o persoană.

Obiectul impozitului: venit salariat Boicu Constantin luna aprilie 2010

Deduceri personale: 250 RON, întrucât nu are în întreţinere nici o persoană

Cota de impozitare: 16%

Baza de calcul :

Baza de calcul = Venit brut salariat - Contrib. asigurări sociale de stat – Contrib. asigurări

sociale de sănătate – Contrib. fond de şomaj – Deduceri personale angajat

Venit brut = Salar tarifar + Sporuri = 1240 + 62 = 1302 RON

CAS salariat = Venit brut salariat * 10,5% = 1302 * 10,5% = 136,7 RON

CASS salariat = Venit brut salariat * 5,5% = 1302 * 5,5% = 71,6 RON

Fond şomaj salariat = Venit brut salariat * 0,5% = 1302 * 0,5% = 6,5 RON

Deduceri personale salariat = 250 RON

Baza de calcul = 1302 – 136,7 – 71,6 – 6,5 – 250 = 837,2 RON

Impozit reţinut

Impozit reţinut = Baza de calcul * Cota de impozitare = 837,2 * 16% = 133,9 RON

Suma de plată salariat

Suma de plată salariat = Venit brut – Contrib. obligatorii – Impozit salar reţinut

Contrib. obligatorii = CAS salariat + CASS salariat + Fond şomaj salariat = 214,8 RON

Suma de plată salariat = 1302 – 214,8 – 133,9 = 953,3 RON


Figura nr.4 : Flux informaţional privind impozitul pe veniturile din salarii

32

Fişe de pontaj ale salariaţilor

Departament Resurse Umane

Fişe pontaj centralizate

Departament Financiar - Contabil

Stat de plată

Departamentele firmei

Impozit pe veniturile din salarii

Toate departamentele societăţii comerciale Artis Design Investment S.R.L. trimit către

Departamentul de Resurse Umane fişele de pontaj ale tuturor angajaţilor.

Departamentul de Resurse Umane centralizează şi studiază aceste fişe, pe care le

transmite Departamentului Financiar-Contabil care determină pentru fiecare salariat în parte

nivelul venitului şi a impozitului ce urmează a fi plătit, întocmind toate documentele necesare

precum: state de plată, borderouri centralizatoare.

2.3 Taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoare adăugată reprezintă principalul impozit indirect atât din punctul de

vedere al volumului încasărilor la bugetul de stat, cât şi din punctul de vedere al sferei de

33

aplicare, care se aplică asupra operaţiunilor privind livrările de bunuri mobile, transferul

proprietăţii bunurilor imobile, importul de bunuri, prestările de servicii şi a operaţiunilor

asimilate acestora.

TVA este un impozit general pe consum, care se aplică pe fiecare stadiu al circuitului

economic de producţie al produsului final, are un caracter universal, este un impozit neutru unic,

dar cu plata funcţională, şi se caracterizează prin :

caracter universal deoarece se aplică tuturor bunurilor şi serviciilor din economie;

transparenţă deoarece permite cunoaşterea exactă a mărimii obligaţiei de plată ce revine

fiecărui subiect;

randament fiscal ridicat;

neutralitate deoarece mărimea sa rămâne independentă de numărul verigilor din circuitul

economic al unui produs.

Avantajele TVA ce decurg din modul specific de aşezare al acestui impozit sunt :

prin utilizarea taxei pe valoare adăugată statul are posibilitatea de a mobiliza resurse

financiare într-un termen mai scurt decât în cazul impozitului pe cifra de afaceri brută,

deoarece taxa se datorează din momentul livrării bunurilor şi emiterii facturii şi nu din

momentul încasării acesteia;

organele fiscale au posibilitatea efectuării controlului riguros asupra modului de calcul şi

plata la bugetul de stat, deoarece plătitorii au obligaţia de a ţine o evidenţă detaliată a

tranzacţiilor de vânzare-cumpărare şi a impozitului datorat;

folosirea taxei pe valoare adăugată accelerează circuitul economic al resurselor, stimulează

dimensionarea raţională a stocurilor, evitarea clienţilor rău-platnici, favorizând derularea

normală a fluxurilor băneşti şi funcţionarea normală, fără blocaje, a mecanismului financiar-

monetar.

Principalul dezavantaj al TVA îl constituie volumul mare de lucrări ce trebuie efectuate

şi multiplicarea numărului de evidenţe presupuse de urmărirea şi încasarea acestui impozit ca

resursă financiară la nivelul statului.

Valoarea adăugată constă în diferenţa dintre valoarea unui bun obţinută în urma

vânzării şi valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor care au fost achiziţionate pentru a realiza acest

bun. O.G. nr.3/1992 defineşte valoarea adăugată ca fiind „echivalentă cu diferenţa dintre

vânzările şi cumpărările din cadrul aceluiaşi stadiu al circuitului economic, achiziţionându-se

producţia stocată.”

TVA deductibilă este TVA inclusă în valoarea pe care un cumpărător o plăteşte pentru

bunurile şi serviciile pe care le achiziţionează pentru a le utiliza în activitatea sa economică.

TVA deductibilă este taxa aferentă cumpărărilor, iar TVA colectată este taxa aferentă vânzărilor.

34

2.3.1 Cadru juridic

Cadrul normativ privind taxa pe valoarea adăugată, ca venit la bugetul de stat, este

asigurat de Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare, dintre care O.U.G

nr. 203/2005 şi actualizat conform H.G. nr. 797/2005; Ordonanţa de urgenţă nr. 22/2007 din

28/03/2007 pentru modificarea şi completarea art. 157 din Legea nr. 571/2003 privind Codul

fiscal.


a) Subiectul este considerat orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă

şi indiferent de loc, activităţi economice de natura activităţilor producătorilor, comercianţilor sau

prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere

sau asimilate acestora.

Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt desfăşurate

în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi se percep

cotizaţii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plăţi, cu excepţia acelor activităţi care ar produce

distorsiuni concurenţiale dacă instituţiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile.

Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în calitate de

autorităţi publice, precum şi pentru activităţile următoare :

telecomunicaţii;

furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică;

transport de bunuri şi de persoane;

servicii prestate de porturi şi aeroporturi;

livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;

activitatea târgurilor şi expoziţiilor comericiale;

depozitarea;

activităţile organelor de publicitate comercială;

activităţile agenţiilor de călătorie;

activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri asemănătoare.

În condiţiile şi în limitele prevăzute în norme, sunt considerate ca un gup fiscal unic

persoanele impozabile stabilite în România care, independente fiind din punct de vedere juridic,

sunt în relaţii strânse una cu alta din punct de vedere financiar, economic şi organizatoric.

35

Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizaţii fără personalitate juridică este

considerat persoană impozabilă separată pentru acele activităţi economice care nu sunt

desfăşurate în numele asocierii sau organizaţiei respective.

b) Plătitorii taxei pe valoare adăugată sunt reprezentaţi de:

persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pentru

operaţiunile taxabile realizate;

beneficiarii prestărilor de servicii taxabile, efectuate de persoane impozabile stabilite în

străinătate, indiferent dacă beneficiarii sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoare

adăugată;

la importul de bunuri, plătitorii taxei pe valoare adăugată sunt persoanele care imporă bunuri

în România.

c) Obiectul impozitului sunt operaţiunile impozabile pentru care se aplică cotele

prevăzute de legislaţia în vigoare, precum:

c1) Livrarea de bunuri reprezintă orice transfer al dreptului de proprietate asupra

bunurilor de la proprietar către o altă persoană, direct sau prin persoane care acţionează în

numele acestuia. Prin bunuri se înţelege :

bunurile corporale mobile şi imobile, prin natura lor sau prin destinaţie

bunuri considerate bunuri imobile corporale: energia electrică; energia termică; gazele

naturale; agentul frigorific; altele asemenea.

Nu constituie livrare de bunuri :

bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră;

bunurile de natura stocurilor degradate calitativ;

perisabilităţile, în limitele stabilite prin lege;

bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare interne sau externe;

acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul companiilor publicitare, pentru

încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în

scopul stimulării vânzărilor;

acordarea de bunuri, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de

protocol, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme.

c2) Prestarea de servicii reprezintă orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri,

precum :

închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor, în cadrul unui contract de leasing;

36

transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor

comerciale şi a altor drepturi similare;

angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană sau

de a tolera o acţiune ori o situaţie;

prestările de servicii efectuate în baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorităţi

publice sau potrivit legii;

intermedierea efectuată de comisionari, care acţionează în numele şi în contul comitentului,

atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

c3) Schimburi de bunuri sau servicii, în cazul cărora fiecare livrare/prestare în parte va

fi considerată ca o livrare de bunuri/prestare de servicii efectuată cu plată, operaţiune impozabilă

din punct de vedere al TVA.

c4) Importul de bunuri constituie intrarea de bunuri în România provenind dintr-un alt

stat. Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată livrarea bunurilor aflate în

regimuri vamale suspensive.

Conform Legii nr.141/1997 privind Codul vamal al României, regimurile suspensive

sunt: tranzitul mărfurilor; antrepozitul mărfurilor; perfecţionarea activă a mărfurilor;

transformarea sub control vamal a mărfurilor; admiterea temporară a mărfurilor; perfecţionarea

pasivă a mărfurilor.

d) Locul operaţiunilor impozabile are o importanţă deosebită în cazul tranzacţiilor

dintre o persoană impozabilă din România şi un partener extern (furnizor/client).

Locul livrării de bunuri poate reprezenta:

locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul

bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de un terţ;

locul unde se efectuează instalarea sau montajul în cazul bunurilor care fac obiectul unei

instalări sau montaj, indiferent dacă punerea în funcţiune este efectuată de către furnizor sau

de altă persoană în contul său;

locul unde se găsesc bunurile în momentul în care are loc livrarea, în cazul bunurilor care nu

sunt expediate sau transportate;

locul de plecare al transportului de pasageri, în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate

la bordul unui avion sau vapor.

Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul îşi are stabilit:

sediul activităţii economice

un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate – locul de unde se coordonează

activitatea în mod direct;

37

în lipsa acestora, domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită.

e) Regimuri de impozitare, în funcţie de care se clasifică operaţiunile impozabile

cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoare, precum:

operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cota standard a taxei pe valoare adăugată;

operaţiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe valoare adăugată,

dar este permisă deducerea taxei pe valoare adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau

serviciile achizitionate;

operaţiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea

adăugată şi nu este permisă deducerea taxei pe valoare adăugată datorate sau plătite pentru

bunurile sau serviciile achiziţionate;

operaţiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată.

f) Baza impozabilă a taxei pe valoare adăugată este constituită din :

pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii obţinute sau care urmează a fi obţinute,

inclusiv subvenţiile legate de preţul operaţiunilor;

preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora, preţul de cost determinat la momentul livrării;

suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor de servicii.

În baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată se cuprind:

impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoare adăugată;

cheltuielile accesorii precum : comisioanele, cheltuielile de ambalaje, transport şi asigurare,

decontare cumpărătorului sau clientului.

Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată următoarele:

rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct

clienţilor;

sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă,

penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor

contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate. Nu se exclud din

baza de impozitare orice sume care reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a

serviciilor prestate.

dobânzile percepute pentru : plăţi cu întârziere, livrări cu plata în rate, operaţiuni de leasing;

valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără

facturare;

sumele achitate de furnizor sau perstator în contul clientului şi care apoi se decontează

acestuia;

38

taxa de reclamă şi publicitate şi taxa hotelieră care sunt percepute de către autorităţile publice

locale prin intermediul prestatorilor.

Baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată se ajustează în următoarele cazuri:

dacă au fost emise facturi fiscale şi ulterior operaţiunea este anulată total sau parţial, înainte

de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea sau preţurile bunurilor

livrate sau a serviciilor prestate;

în situaţia în care reducerile de preţ sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea

serviciilor, precum şi în cazul majorării preţului ulterior livrării sau prestării;

contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza

falimentului beneficiarului, ajustarea este permisă începând cu data de la care se declară

falimentul;

în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru

ambalajele care circulă prin facturare.

g) Cotele de impozitare a taxei pe valoarea adăugată utilizate în România sunt de două

feluri: cota standard şi cota redusă.

Cota standard a taxei pe valoare adăugată este de 19% şi se aplică asupra bazei de

impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoare adăugată

sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoare adăugată.

Cota redusă a taxei pe valoare adăugată este de 9% şi se aplică asupra bazei de

impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:

dreptul de a intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de

arhitectură şi arheologie, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii;

livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv

publicităţii;

livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora, cu excepţia protezelor dentare;

livrările de produse ototpedice;

medicamente de uz uman şi veterinar;

cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie asimilară, inclusiv

închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Cota aplicabilă pentru un import de bunuri este cea aplicată în interiorul ţării pentru

livrarea aceluiaşi bun.

h) Operaţiunile scutite de taxa pe valoarea adăugată sunt următoarele:

39

spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de

unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare, precum: spitale,

sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale,

centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, baze de tratament şi recuperare, staţii de salvare şi

alte unităţi autorizate să desfăşoare astfel de activităţi;

prestările de servicii efectuate de către stomatologi şi tehnicieni dentari, precum şi

livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni dentari;

prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical,

conform prevederilor legale aplicabile în materie;

transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în

acest scop, de către entităţi autorizate în acest sens;

livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţă umană;

activitatea de învăţământ prevăzută în Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată,

cu modificările şi completările ulterioare, formarea profesională a adulţilor, precum şi prestările

de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de aceste activităţi, efectuate de instituţiile publice

sau de alte entităţi autorizate;

livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele şi cantinele organizate

pe lângă instituţiile publice şi entităţile autorizate prevăzute la punctul anterior, în folosul

exclusiv al persoanelor direct implicate în activităţile scutite conform punctului anterior;

meditaţiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învăţământului şcolar,

preuniversitar şi universitar;

prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau protecţia

socială, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social;

prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a

tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social;

prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor

colectiv, în schimbul unei cotizaţii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial

care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică,

patronală, profesională sau civică, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor

lor, în condiţiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurenţă;

prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice,

efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau

educaţia fizică;

40

prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea,

efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial,

recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii şi Cultelor;

prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operaţiuni

sunt scutite, cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în

profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurenţiale;

activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decât activităţile de

natură comercială;

serviciile publice poştale, precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora;

prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale căror

operaţiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestării

către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităţilor acestora, în cazul în care

aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părţi de cheltuieli comune, în

limitele şi în condiţiile stabilite prin norme şi în condiţiile în care această scutire nu este de

natură a produce distorsiuni concurenţiale.

activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea programelor nucleu;

livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate de producătorii agricoli individuali;

prestările unor servicii financiar bancare;

operaţiuni de asigurare şi reasigurare;

lucrări de construcţii şi reparaţii la monumente;

livrarea obiectelor şi a veşmintelor de cult religios.

Scutirile la import de taxa pe valoarea adăugată sunt:

importul de bunuri scutite de TVA în România;

bunuri ce vizează persoanele beneficiare (reprezentanţele persoanelor, reprezentanţele

organismelor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România, forţele armate ale

statelor străine membre NATO, misiunile diplomatice sau birourile consulare);

comercializarea în regim duty-free sau în funcţie de modalităţile de intrare sau de procurare a

bunurilor primite gratuit sub formă de ajutoare sau donaţii destinate unor scopuri cu caracter

religios, de apărare, artistic sau finanţate din împrumuturi nerambursabile.

Scutirile la export sau alte operaţiuni similar pentru transportul internaţional

vizează:

bunurile expediate, bunurile transportate sau expediate în afara ţării de cumpărătorul care nu

este stabilit în România, cu excepţia celor cu uz privat;

41

prestările de servicii legate direct de exportul de bunuri .

La aceste scutiri se adaugă şi cele speciale, legate de traficul internaţional de bunuri –

livrarea de bunuri care sunt plasate în regim de antrepozit vamal sau a celor destinate plasării în

magazinele duty-free sau operaţiunile desfăşurate într-o zonă liberă sau într-un post liber.

i) Regimul deducerilor presupune că orice persoană impozabilă are dreptul să deducă

taxa aferentă achiziţiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operaţiuni:

operaţiuni taxabile;

operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră

ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost

realizate în România;

operaţiuni scutite de taxă;

operaţiuni scutite de taxă în cazul în care cumpărătorul ori clientul este stabilit în afara

comunităţii sau în cazul în care aceste operaţiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi

exportate într-un stat din afara comunităţii, precum şi în cazul operaţiunilor efectuate de

intermediari care acţionează în numele şi în contul altei persoane, atunci când aceştia intervin

în derularea unor astfel de operaţiuni.

În condiţiile stabilite prin norme se acordă dreptul de deducere a taxei pentru achiziţiile

efectuate de o persoană impozabilă înainte de înregistrarea acesteia în scopuri de TVA.

Nu sunt deductibile:

taxa aferentă sumelor achitate în numele şi în contul clientului care apoi se decontează

acestuia, precum şi taxa aferentă sumelor încasate în numele şi în contul altei persoane, care

nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor/prestărilor efectuate;

taxa datorată sau achitată pentru achiziţiile de băuturi alcoolice şi produse din tutun, cu

excepţia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate

pentru prestări de servicii.

j) Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică. Prin

derogare de la aceasta prevedere, pentru persoanele impozabile care nu au depăşit în cursul

anului precedent o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere de

100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent,

perioada fiscală este trimestrul calendaristic. Persoanele impozabile aflate în această situaţie au

obligaţia de a depune la organul fiscal teritorial, până la data de 25 februarie, o declaraţie în care

să menţioneze cifra de afaceri înregistrată în anul precedent.

42

k) Decontul de taxă - persoanele trebuie să depună la organele fiscale competente,

pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxă, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare

celei în care se încheie perioada fiscală respectivă.

Decontul de taxă va cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia naştere dreptul de

deducere în perioada fiscală de raportare şi, după caz, suma taxei pentru care se exercită dreptul

de deducere, suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioada fiscală de raportare

şi, după caz, suma taxei colectate care nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în care a

luat naştere exigibilitatea taxei, precum şi alte informaţii prevăzute în modelul stabilit de

Ministerul Finanţelor Publice.

Datele înscrise incorect într-un decont de taxă se pot corecta prin decontul unei

perioade fiscale ulterioare şi se vor înscrie la rândurile de regularizări

l) Pro-rata constituie determinarea gradului de utilizare a bunurilor şi/sau serviciilor la

realizarea operaţiunilor care dau drept de deducere.

Pro-rata se determină ca raport între veniturile obţinute din operaţiuni care dau drept de

deducere inclusiv subvenţii legate direct de preţul lor şi veniturile obţinute din operaţiuni care dau

drept de deducere plus veniturile obţinute din operaţiuni care nu dau drept de deducere, subvenţii,

alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale, precum şi orice alte venituri din care este

finanţată activitatea.

Pro-rata se determină de regulă anual, situaţie în care elementele prevăzute la numitor şi

numărător sunt cumulate pentru întregul an fiscal, iar, prin excepţie, aceasta poate fi determinată

lunar, în acest caz elementele prevăzute la numitor şi numărător fiind cele efectiv realizate în

cursul fiecărei luni.

La cererea justificată a persoanelor impozabile, organele fiscale la care acestea sunt

înregistrate ca plătitori de TVA pot aproba ca pro-rata să fie determinată lunar. În anul în care a

fost acordată aprobarea persoanele impozabile au obligaţia să recalculeze TVA dedusă de la

începutul anului pe baza pro-rata lunară. Persoanele impozabile pot renunţa la aplicarea pro-rata

lunară numai la începutul unui an fiscal şi sunt obligate să anunţe organele fiscale. Pro-ratele

lunare efectiv realizate sunt definitive şi nu se regularizează la sfârşitul anului.

43

2.3.3. Exemplu de calcul

În luna aprilie 2010 SC Artis Design Investment SRL a înregistrat următoarea situaţie a

operaţiilor taxabile:

Achiziţii: 122.664 RON

Vânzări: 168.780 RON

În urma calcului rezultă TVA de recuperat, respectiv TVA de plată.

TVAd = 122.664 x 19% = 23.306,1 RON

TVAc = 168.780 x 19% = 32.068,2 RON

TVAc – TVAd = 32.068,2 – 23.306,1 = 8762,1 RON =>TVA de plată

TVAd = taxa pe valoare adăugată deductibilă

TVAc = taxa pe valoare adăugată colectată


Figura nr. 6 : Flux informaţional privind taxa pe valoare adăugată

44

Departament Aprovizionare

Departament Vânzări - Distribuţie

Departament Financiar - Contabil

TVA deductibilă TVA colectată

TVA de recuperat TVA de platăÎntocmirea

Decontului de TVA

TVAd > TVAc TVAd < TVAc

Jurnal centralizat privind cumpărările şi vânzările

Departamentul Financiar-Contabil primeşte de la Departamentul de Aprovizionare

facturile fiscale recepţionate de la furnizori, pe baza cărora stabileşte zilnic jurnalul de

cumpărări, şi lunar Jurnalul centralizat privind cumpărările, şi calculează TVA deductibilă,

folosind ca modalitate de calcul: TVA deductibilă = Achiziţii*19%.

De asemenea, Departamentul Financiar-Contabil pe baza notelor contabile trimise

clienţilor şi primite de la Departamentul de Vânzări-Distribuţie, întocmeşte zilnic jurnalul de

vânzări şi lunar Jurnalul centralizat privind vânzările, şi calculează TVA colectată după formula

de calcul: TVA colectată = Vânzări *19%.

SC Artis Design Investment SRL, după stabilirea taxei pe valoarea deductibilă şi a taxei

pe valoarea colectată, completează Decontul TVA pe care îl trimite lunar la Direcţia Generală a

Finanţelor Publice Iaşi. Astfel, se determină TVA de plată dacă TVA deductibilă < TVA

colectată, sau TVA de recuperat dacă TVA deductibilă > TVA colectată.

2.4 Impozite şi taxe locale

Impozitele şi taxele locale constituie venituri ale bugetelor unităţilor administrativ-

teritoriale, în care contribuabilii îşi au domiciliul, sediul, punctul de lucru în care se află bunurile

impozabile.

Structural, impozitele şi taxele locale au ca reprezentare, prin codul fiscal următoarele

categorii :

a) impozitul pe clădiri;

b) impozitul pe teren;

c) taxa asupra mijloacelor de transport;

d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;

45

e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;

f) impozitul pe spectacole;

g) taxa hotelieră;

h) taxe speciale;

i) alte taxe locale.

Impozitele şi taxele locale se individualizează în ansamblul impozitelor şi taxelor prin

următoarele :

bunurile impozabile sau taxabile sunt situate în unităţile administrativ-teritoriale;

resursele provenite din impozite şi taxe locale se utilizează pentru finanţarea cheltuielilor

publice din bugetele locale;

impozitele şi taxele locale reprezintă instrumente de manifestare a autonomiei locale.

S.C. Artis Design Investment S.R.L. are obligaţia de a plăti următoarele impozite şi taxe

către bugetul local :

impozitul pe clădiri;

taxa asupra mijloacelor de transport;

taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate.

2.4.1 Impozitul pe clădiri

Impozitul pe clădiri reprezintă o contribuţie bănească anuală ce se datorează bugetului

local, de către orice persoană fizică sau juridică pentru clădirile aflate în proprietate, indiferent

de locul unde sunt situate şi de destinaţia acestora.

Impozitul pe clădiri face parte din cele mai constante surse de venituri ale bugetelor

locale, respectiv ale oraşelor şi comunelor unde contribuabilii îşi au domiciliul, sediul sau unde

se află bunurile impozabile.

Prin clădire se înţelege orice construcţie care serveşte la adăpostirea de oameni, de

animale, de obiecte, de produse, de materiale etc.

2.4.1.1 Cadru juridic

46

Impozitul pe clădiri este reglementat prin următoarele acte normative :

Legea nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale

Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal

HG 956/2009 privind nivelul pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte

taxe asimilate acestora începând cu anul fiscal 2010

2.4.1.2 Elemente tehnice

a) Subiectul impozitului pe clădire este reprezentat de către persoana care are în

proprietate o clădire situată în România. În această categorie se includ:

persoanele fizice;

persoanele juridice şi asociaţiile familiale;

asociaţiile agricole;

unităţile cu profil economic din cadrul organizaţiilor politice şi obşteşti, instituţiile publice şi

fundaţiile;

unităţile de cult;

filialele, sucursalele şi reprezentanţele persoanelor străine ce acţionează pe teritoriul

României.

Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ

teritoriale, concesionate, închiriate sau date în administrare sau în folosinţă, impozitul pe clădire

este suportat de către concesionar, locatar sau titularul dreptului de folosinţă sau

administrare,după caz.

În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane,

fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spaţiile situate în partea

din clădire aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale

proprietarilor în comun, fiecare proprietar datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea

respectivă.

b) Scutirile de la impozitul pe clădiri sunt următoarele:

clădirile instituţiilor publice şi clădirile care fac parte din domeniul public sau privat al

unităţilor administrativ-teritoriale cu excepţia acelor spaţii care sunt destinate unor activităţi

economice generatoare de profit;

clădirile care potrivit legii sunt cosiderate monumente istorice, de arhitectură sau

arheologice, precum şi muzeele sau casele memoriale;

47

clădirile care aparţin instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar autorizate

provizoriu sau acreditate;

clădirile care constituie lacaşe de cult şi care aparţin cultelor religioase;

clădirile unităţilor sanitare de interes naţional care nu au trecut în patrimoniul autorităţilor

locale;

clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome

„Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat”;

clădirile sau construcţiile din parcurile industriale, ştiinţifice sau tehnologice;

clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsa unor

moştenitori legali sau testamentari;

construcţiile speciale care fac referire la sondele de ţiţei, gaze, sare, platformele de foraj

marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearo-electrice, canalizări şi reţele de

telecomunicaţii subterane şi aeriene, baraje şi construcţii accesorii, poduri, tunele, apeducte

sau viaducte, terasamente, platforme etc.

c) Obiectul impozabil îl reprezintă clădirile situate în România şi care se află în

proprietatea persoanei juridice. Clădirile noi care s-au dobândit în cursul anului, indiferent de

formă se supun impunerii de la data de intâi a lunii următoare celei care au fost dobândite.

Clădirile demolate, distruse, transmise în administrare sau în proprietatea altor contribuabili în

cursul anului se scad de impunere începând de la data de intâi a lunii următoare celei în care s-a

produs una din situaţiile menţionate.

Scăderea de la impunere se acordă proporţional cu partea de clădire supusă unei astfel

de situaţii şi în funcţie de perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal.

d) Baza de calcul al impozitului pe clădiri pentru persoanele juridice, o constituie

valoarea de inventar înregistrată în contabilitate care poate să exprime:

costul de achiziţie, pentru clădirile procurate cu titlu oneros;

costul de producţie, pentru clădirile construite de unitatea patrimonială;

valoarea actuală, estimată la înscrierea lor în activ, ţinându-se seama de valoarea clădirilor cu

caracteristici tehnice şi economice similare sau apropiate, pentru clădirile obţinute cu titlu

gratuit;

valoarea de aport pentru clădirile intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii/fuziunii,

determinată prin expertiză;

valoarea rezultată în urma reevaluării, înregistrată în contabilitatea proprietarului imediat

după reevaluare, pentru clădirile reevaluate în baza unei dispoziţii legale.

48

Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu,

înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii.

În cazul clădirii a cărei valoare a fost integral recuperată pe calea amortizării, valoarea

impozabilă se reduce cu 15%.

În cazul unei clădiri care a fost reevaluată ,valoarea de inventar a clădirii este valoarea

înregistrată în contabilitatea proprietarului imediat după reevaluare.

În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani, anteriori anului fiscal de

referinţă, cota impozitului pe clădire se stabileşte prin hotărârea consiliului local între 5% şi 10%

şi se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice,

până la sfaşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare.

În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, impozitul pe

clădire se datorează de către proprietar, iar valoarea care se ia în considerare la calculul

impozitului este valoarea clădirii înregistrată în contractul de leasing financiar.

Impozitul pe clădire se aplică pentru orice clădire deţinută de către o persoană juridică

aflată în funcţiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea clădirii a fost integral

recuperată pe calea amortizării.

e) Cota de impozitare pentru determinarea impozitului pe clădiri aparţinând

persoanelor juridice este stabilită de consiliile locale şi poate fi cuprinsă:

între 0,5% şi 1% inclusiv, dacă proprietarul a efectuat cel puţin o reevaluare a clădirilor în

ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, precum şi în cazul clădirilor amortizate

integral;

între 5% şi 10% inclusiv, dacă proprietarul nu a efectuat nici o reevaluare a clădirilor în

ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, cu excepţia clădirilor amortizate integral. Cota de

impozit pe clădire majorată se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în

contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare.

Prin prima reevaluare se înţelege reevaluarea cea mai apropiată de anul fiscal de referinţă.

După efectuarea reevaluării, impozitul pe clădiri se calculează pe baza cotei minimale

(între 0,5% şi 1,5% inclusiv), începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care se

efectuează reevaluarea.

În orice acte prin care se dobândeşte/înstrăinează dreptul de proprietate asupra unei

clădiri, în care una din părţi este persoana juridică, se menţionează, în mod obligatoriu, valoarea

de achiziţie a acesteia, precum şi suprafaţa construită la sol a clădirii.

49

f) Aşezarea şi plata impozitului pe clădiri se stabileşte pornind de la declaraţia de

impunere depusă de către contribuabil la compartimentul de specialitate al Consiliul Local, pe

raza teritorială care se află clădirea sau construcţia.

Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei

construite desfăşurate a acesteia, exprimate în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă

corespunzătoare, exprimată în lei/m2, din tabelul următor, conform HG 956/2009 privind nivelul

pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora începând cu

anul fiscal 2010:

Tabel nr. 2 : Valoarea impozabilă a clădirii

TIPUL CLĂDIRII

VALOAREA IMPOZABILĂ- lei/m2 -

Clădire cu instalaţieelectrică, de apă, canalizare şi de

încălzire(condiţii cumulative)

Clădire fărăinstalaţie electrică,

de apă, de canalizare

şi de încălzireA. Clădire cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic

806 478

B. Clădire cu pereţii exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic

219 137

C. Clădire-anexă cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic

137 123

D. Clădire-anexă cu pereţii exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic

82 54

E. În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, utilizate ca locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A-D

75% din suma cares-ar aplica clădirii


F. În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, utilizate în alte scopuri decât cel de locuinţă, în oricare dintretipurile de clădiri prevăzute la lit. A-D



Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de rangul localităţii şi zona în care

este amplasată clădirea, prin înmulţirea valorii determinate conform tabelului de mai sus cu

coeficientul de corecţie corespunzător, prevăzut în tabelul următor:

Tabelul nr. 3 : Coeficient de corecţie impozit pe clădiri

Zona în cadrul localităţii

Rangul localităţii

0 I II III IV VA 2,60 2,50 2,40 2,30 1,10 1,05B 2,50 2,40 2,30 2,20 1,05 1,00C 2,40 2,30 2,20 2,10 1,00 0,95

50

D 2,30 2,20 2,10 2,00 0,95 0,90

g) Termene de plată - impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la

datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri,

datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se

acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

Impozitul anual pe clădiri, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane

fizice sau juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.

În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleeaşi

unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe clădiri cumulat.

2.4.1.3 Exemplu de calcul

Societatea S.C. Artis Design Investment S.R.L. înregistrează în luna aprilie 2010 o

clădire la valoarea de inventar de 17.394 RON, cota de impozit pe clădiri fiind de 10%, stabilită

de către Consiliul local.

Valoarea de inventar = 17.394 RON

Cota de impozitare = 10%

Impozitul pe clădire datorat = 17,394 * 10% = 1.739,4 RON

51

Datoria va fi plătită în două tranşe semestriale, astfel:

Până la data de 31 martie = 1.739,4 / 2 = 869,7 RON

Până la data de 30 septembrie = 1.739,4 / 2 = 869,7 RON

2.4.1.4 Flux informaţional

Figura nr. 7 : Flux informaţional privind impozitul pe clădiri

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii comerciale depune până la data de 31

ianuarie a fiecărui an la Serviciul Impozite şi Taxe Persoane Juridice din cadrul Primăriei

Municipiului Iaşi „Declaraţia de impunere”. După care, Serviciul Impozite şi Taxe calculează

impozitul pe clădiri a cărui valoare de plată o va transmite Departamentului Financiar-Contabil.

2.4.2 Taxa asupra mijloacelor de transport

Taxa asupra mijloacelor de transport reprezintă o altă categorie de venituri care se

constituie la bugetul local în vederea susţinerii cheltuielilor publice angajate de autorităţile

publice locale.

Resursele financiare provenite din taxa asupra mijloacelor de transport se utilizează

pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitare şi construcţie de drumuri de interes local şi

52

Departament Financiar-Contabil

Valoarea clădirii din evidenţa contabilă

Primărie. Serviciul taxe şi impozite locale

Declaraţie de impunere

Înştiinţare de plată

Impozit pe clădire

judeţean şi se constituie ca venit la bugetul local în proporţie de 60% şi respectiv 40% la bugetul

judeţean.


Cadrul normativ privind taxa asupra mijloacelor de transport, ca venit la bugetul local,

este asigurat de Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările ulterioare şi HG

956/2009 privind nivelul pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe

asimilate acestora începând cu anul fiscal 2010.


a) Subiectul taxei asupra mijloacelor de transport este persoana juridică care deţine în

proprietate un mijloc de transport inmatriculat în România. Taxa asupra mijloacelor de transport

se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde persoana îşi are domiciliul,

sediul sau punctul de lucru.

În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar,

taxa asupra mijloacelor de transport este datorată de către locator.

b) Scutirile de la taxa asupra mijloacelor de transport sunt:

pentru mijloacele de transport ale persoanelor juridice care sunt utilizate pentru servicii de

transport public, de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în

afara unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public;

mijloacele de transport ale instituţiilor publice;

navele fluviale de pasageri;

bărcile, luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării,

Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei.

c) Obiectul impozitului îl constituie mijloacele de transport rutier cu tracţiune

mecanică, potrivit cu anumite încadrări tehnice şi mijloacele de transport pe apă.

Mijloacele de transport dobândite în cursul anului se datorează începând de la data de 1

a lunii următoare. În cazul înstrăinării sau radierii în timpul anului din evidenţele autorităţilor la

care sunt înmatriculate, taxa se scade cu data de întâi a lunii următoare.

d) Baza impozabilă a impozitului pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de

tipul mijlocului de transport.

53

În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se

calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 de

cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor, conform HG

956/2009 privind nivelul pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe

asimilate acestora începând cu anul fiscal 2010:

Tabelul nr. 4 : Mijloace de transport în funcţie de capacitatea cilindrică

Tipuri de autovehicule

Suma, în lei, pentru fiecare grupă

de 200 cm3 sau fracţiune din aceasta

1. Motorete, scutere, motociclete şi autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1600 cm3 inclusiv

8

2. Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1601 cm3 şi 2000 cm3 inclusiv

18


36


72

5. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm3 1456. Autobuze, autocare, microbuze 247. Alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone inclusiv, precum şi autoturismele de teren din producţie internă

30

8. Tractoare înmatriculate 18

În cazul unui ataş, impozitul pe mijloacele de transport este de 50% din taxa pentru

motocicletele, motoretele şi scuterele respective.

În cazul unui autovehicul de transport marfă cu masa totală autorizată de peste 12 tone,

impozitul pe mijloacele de transport este egală cu suma corespunzătoare din tabelul următor,

conform HG 956/2009 privind nivelul pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi

alte taxe asimilate acestora începând cu anul fiscal 2010:

Tabelul nr.5 : Taxa asupra mijloacelor de transport tip marfă

Numărul axelor şi masa

totală maximă autorizată

Impozit (lei)Vehicule cu sistem de suspensie pneumaticã

sau un echivalent recunoscut

Vehicule cu alt sistem de suspensie

I Vehicule cu două axe

1. Masa peste 12 tone, dar nu mai mult de 13 tone

0 102


102 282

54


282 386

4. Masa peste 15 tone 386 897II Vehicule cu trei axe 1. Masa peste 15 tone, dar nu mai

mult de 17 tone102 177


177 364


364 472


472 727


727 1129

6. Masa peste 25 tone 727 1129III Vehicule cu patru axe 1. Masa peste 23 tone, dar nu mai

mult de 25 tone472 478


478 747


747 1185


1185 1758

5. Masa peste 31 tone 1185 1758

e) Termene de plată - Taxa asupra mijloacelor de transport se plăteşte anual, în două

rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a

impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la

data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acordă o bonificaţie de până la 10% inclusiv,

stabilită prin hotărâre a consiliului local.


Societatea S.C. Artis Design Investment S.R.L. deţine trei mijloace de transport care au

capacitatea cilindrică de 2200 cm3 şi două mijloace de transport cu o capacitate cilindrică de

1250cm3

Taxa asupra mijlocului de transport = Capacitate cilindrică/fiecare grupă de 200 cm3 * Suma fixă

prevăzută de Codul Fiscal

55

Taxa asupra mijlocului de transport = 1250 cm3/200 cm3 * 8lei/ cm3

Taxa asupra mijlocului de transport = 50 RON

Taxa asupra mijlocului de transport = 2200 cm3/200 cm3 * 36lei/ cm3

Taxa asupra mijlocului de transport = 396 RON

Taxa asupra mijloacelor de transport se plăteşte astfel:

la 31 martie = 223 RON

la 30 septembrie = 223 RON


Figura nr. 8 : Flux informaţional privind taxa asupra mijloacelor de transport

56

Contract de vânzare-cumpărareCartea tehnică

Certificat de înmatriculare



Declaraţie deimpunere




taxa asupra mijloacelor de transport a cărui valoare de plată o va transmite Departamentului

Financiar-Contabil.

2.4.3 Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate


Cadrul normativ privind taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate, ca

venit la bugetul local, este asigurat de Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările

ulterioare şi HG 956/2009 privind nivelul pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale

şi alte taxe asimilate acestora începând cu anul fiscal 2010.

57

Înştiinţarede plată

Taxa asupra mijloacelor de

transport


a) Subiectul taxei pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate este reprezentat de

persoanele care utilizează un panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate

într-un loc public din România şi se datorează bugetului local al unităţilor administrativ-

teritoriale în raza căreia este amplasat panoul, afişajul sau structura de afişaj respectivă.

b) Scutirile acestei taxe sunt:

instituţiile publice, cu excepţia cazurilor când acestea fac reclamă unor activităţi economice;

persoanele care închiriază panoul, afişajul sau structura de afişaj unei alte persoane, în acest

caz taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate fiind plătită de ultima

persoană;

afişele, panourile sau alte mijloace de reclamă şi publicitate amplasate în interiorul clădirilor;

panourile de identificare a instalaţiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de

circulaţie, precum şi alte informaţii de utilitate publică şi educaţionale;

afişajul efectuat de mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcţia lor,

realizării de reclamă şi publicitate.

c) Aşezarea şi plata taxei pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate - valoarea

taxei pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate se calculează anual, prin înmulţirea

numărului de metri pătraţi sau a fracţiunii de metru pătrat a suprafeţei afişajului pentru reclamă

sau publicitate cu suma stabilită de consiliul local, conform cu HG 956/2009 privind nivelul

pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora începând cu

anul fiscal 2010, astfel :

în cazul unui afişaj situat în locul în care persoana derulează o activitate economică, suma

este de până la 28 lei inclusiv pentru fiecare m2 sau fracţiune de m2;

în cazul oricărui alt panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate suma

este de 20 lei inclusiv pentru fiecare m2 sau fracţiune de m2.

d) Termene de plată - taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate se plăteşte

anual, anticipat sau trimestrial, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15

septembrie şi 15 noiembrie inclusiv.

Consiliile locale pot impune persoanelor care datorează taxa pentru afişaj în scop de

reclamă şi publicitate să depună o declaraţie anuală la compartimentul de specialitate al

autorităţii administraţiei publice locale.

58

2.4.3.3. Exemplu de calcul

Societatea S.C. Artis Design Investment S.R.L. deţine un panou pentru reclamă şi

publicitate pentru care plăteşte la bugetul local taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi

publicitate.

Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate = 28 RON * 10m2 = 280 RON

Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate se plăteşte în 4 rate egale astfel :

15 martie : 70 RON

15 iunie : 70 RON

15 septembrie : 70 RON

15 noiembrie : 70 RON


Figura nr. 9 : Flux informaţional privind taxa pentru afişaj în scop

de reclamă şi publicitate

59

Suprafaţă afişaj panou în scop de reclamă şi

publicitate

Declaraţie deimpunere




taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate a cărui valoare de plată o va transmite

Departamentului Financiar-Contabil.

2.5 Contribuţiile obligatorii ale persoanei juridice

S.C. Artis Design Investment S.R.L.

2.5.1 Contribuţia la asigurărilor sociale de stat

2.5.1.1. Cadru juridic

60


Înştiinţarede plată


Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate

Cadrul normativ privind contribuţia la asigurările sociale de stat este asigurat de Legea

nr. 19/2009 privind bugetul asigurările sociale de stat, OUG nr. 28/2008 privind reglementarea

unor măsuri de protecţie socială, Legea nr.19/2009 a bugetului asigurărilor sociale de stat şi

Legea nr.12/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat privind modificarea Legii nr.19/2009.

2.5.1.2. Elemente tehnice

a) Subiectul este reprezentat de persoanele care, în sistemul public, sunt asigurate

obligatoriu prin efectul legii, respectiv:

persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;

persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii colective sau numite în cadrul autorităţii

executive, legislative, judecătoreşti;

persoanele care beneficiază de ajutor de şomaj, ajutor de integrare profesională sau alocaţie

de sprijin;

persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puţin 5 salarii

medii brute pe economie;

persoanele ce desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de prestări servicii şi

care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin 5 salarii medii brute

pe economie.

În cazul societăţii S.C. Artis Design Investment S.R.L, subiect, respectiv contribuabil

de asigurări sociale, este societatea în calitate de angajator şi angajaţii firmei în calitate de

asiguraţi. Plătitorii de salarii datorează o contribuţie la bugetul asigurărilor sociale care se

calculează şi se virează lunar la bugetul statului.

b) Scutirile - nu se datorează contribuţii pentru:

sumele plătite pentru munca prestată în baza convenţiilor civile de prestări servicii;

sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit;

plăţile compensatorii acordate persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi

desfăcute ca urmare a concediilor colective;

premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale.

c) Baza impozabilă lunară a contribuţiei individuale de asigurări sociale, în cazul

asiguraţilor, o constituie:

salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile sau adaosurile reglementate prin

lege sau prin contractul individual de muncă, în cazul asiguraţilor care desfăşoară activităţi

pe bază de contract individual de muncă;

61

veniturile brute de natura salariilor realizate lunar de persoanele care îşi desfăşoară

activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţilor executive;

veniturile brute de natură salarială realizate lunar de persoanele care desfăşoară activităţi

exclusiv pe bază de convenţii civile şi prestări servicii, mai puţin pensionarii de limită de

vârstă;

venitul lunar asigurat, prevăzut în declaraţia sau în contractul de asigurare, care nu poate fi

mai mic de ¼ din salariul lunar brut pe economie.

Baza de calcul determinată nu poate depăşi plafonul de 5 ori salariul mediu brut.

Pentru angajator baza lunară de calcul o constituie fondul total de salarii brute lunare

realizate de asiguraţi şi nu poate fi mai mare decât numărul mediu al asiguraţilor din luna pentru

care se calculează contribuţia înmulţit cu valoarea corespunzătoare a 5 salarii medii brute pe

economie.

d) Cotele de impozitare la contribuţiile de asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie

de condiţiile de muncă normale, deosebite sau speciale, şi se aprobă anual prin Legea bugetului

asigurărilor sociale de stat.

Începând cu 1 februarie 2009 cotele de contribuţii aferente salariilor sunt următoarele:

CAS angajator:

condiţii normale de muncă : 20,8 %

condiţii deosebite de muncă : 25,8%

condiţii speciale de muncă : 30,8%

CAS angajaţi : 10,5%

Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii este de 0,85%, nediminuând cotele

de contribuţii de asigurări sociale stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru

anul 2009 .

e) Termenele de plată şi depunerea declaraţiilor fiscale a contribuţiei de asigurări

sociale sunt:

data stabilită pentru plata drepturilor salariale pentru luna în curs, în cazul angajatorilor care

efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare

celei pentru care se datorează plata;

în situaţia în care plata drepturilor salariale se face după data a 25 a lunii următoare celei

pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, termenul scadent pentru plata

contribuţiei este data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia.

Neplata la termen a contribuţiilor de asigurări sociale generează dobânzi şi penalităţi de

întârziere, pentru contribuţii.

62


S.C. Artis Design Investment S.R.L. calculează şi virează contribuţii la asigurările

sociale de stat prin aplicarea unei cote de 20,8% asupra fondului de salarii prin însumarea

salariilor brute lunare a angajaţilor, iar cota de 10,5% se aplică angajatului asupra salariului brut.

CAS plătit de angajator lunar:

CAS = 20,8% * fond salarii brute pentru luna aprilie 2010

CAS = 20,8% * 33.852 RON

CAS = 7041,2 RON

CAS plătit de angajat lunar:

CAS = 10,5 % * salar brut luna aprilie 2010 angajat

CAS = 10,5% * 1302 RON

CAS = 136,7 RON


Figura nr. 10 : Flux informaţional privind contribuţia la asigurările sociale de stat

63

Angajat


Fluturaş


Stat de platăPlată salar

Departamentul de Resurse Umane trimite la Departamentul Financiar-Contabil statele

de plată aferente fiecărui angajat, pe baza cărora şi a fondului de salarii brute stabileşte

contribuţia la asigurările sociale de stat, prin aplicarea cotelor de impozitare corespunzătoare.

2.5.2 Contribuţia la asigurările sociale de sănătate


Cadrul normativ privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate este asigurat de

Legea nr. 19/2009 privind bugetul asigurările sociale de stat şi OUG nr. 28/2008 privind

reglementarea unor măsuri de protecţie socială.

64



a) Subiectul este reprezentat persoanele fizice sau juridice sau orice altă entitate în

beneficiul căreia una sau mai multe persoane fizice prestează în baza unui contract individual de

muncă sau a unei convenţii civile de prestări servicii. Suportatorul contribuţiei de asigurări

sociale de sănătate se identifică cu subiectul acestei contribuţii, iar plătitorul contribuţiei de

asigurări sociale de sănătate este societatea S.C. Artis Design Investment S.R.L. în calitate de

persoană juridică.

b) Suportatorul, respectiv persoanele asigurate sunt:

cetăţenii români cu domiciliul în ţară;

cetăţenii străini care au reşedinţa în România.

Asiguraţii au dreptul la un pachet de servicii de bază care cuprinde servicii medicale,

servicii de îngrijire a sănătăţii, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale care se

stabilesc pe baza contractului cadru care se elaborează de Casa Naţională de Asigurări de

Sănătate (CNAS) .

Asiguraţii au următoarele drepturi:

să îşi schimbe medicul de familie ales

să fie înscrişi pe lista unui medic de familie pe care îl solicită

să beneficieze de servicii medicale, medicamente, etc

să beneficieze de servicii medicale de urgenţă

să beneficieze de unele servicii de asistenţă stomatologică

să beneficieze de servicii de îngrijire medicală la domiciliu.

c) Obiectul contribuţiei la asigurările sociale de sănătate este reprezentat de fondul de

salarii brute lunare pentru angajator, sau de venitul brut lunar pentru angajat.

d) Scutirile sunt acordate următoarele categorii de contribuabili:

toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 la 26 de ani dacă sunt elevi, ucenici sau

studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă;

soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;

persoanele ale căror drepturi sunt stabilite în Legea nr. 118/1990 privind acordarea unor

drepturi persoanelor persecutate politic;

persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse şi se află

în îngrijirea familiei;

pensionarii de asigurări sociale, pensionarii militari precum şi alte categorii de pensionari.

65

e) Baza impozabilă lunară, în cazul asiguraţilor, o constituie salariile individuale brute

realizate lunar, în baza contractelor individuale de muncă.

Baza lunară de calcul, în cazul angajatorul o constituie fondul de salarii brute realizate

de asiguraţi. Fondul de salarii include:

suma veniturilor în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică pentru munca prestată

în baza unui contract de muncă sau a unei convenţii civile de prestări de servicii, inclusiv

sumele plătite de acest fond pentru concediile medicale;

indemnizaţiile pentru activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică;

indemnizaţia lunară brută cuvenită administratorilor la companii, societăţi comerciale;

alte drepturi de natura salarială acordate în bani sau în natura de către angajator.

f) Cota de impozitare - calculul contribuţiei la asigurările sociale de sănătate se face

lunar, astfel:

pentru angajator se aplică cota de 5,2% asupra fondului brut de salarii;

pentru angajat se aplică cota de 5,5 % asupra salariului brut lunar.

g) Termenele de plată a contribuţiilor la Fondul Naţional de Asigurări Sociale de

Sănătate sunt:

data plăţii drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata

drepturilor salariale lunar, care nu poate fi stabilită mai târziu de 25 a lunii următoare celei

pentru care se datorează plata;

data plătii chenzinei a doua, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale

chenzinal, care nu poate fi stabilită mai târziu de 25 a lunii următoare celei pentru care se

datorează plata.

Contribuţiile se plătesc astfel: lunar; trimestrial; anual.


S.C. Artis Design Invesment S.R.L. calculează şi virează contribuţii la asigurările

sociale de sănătate prin aplicarea unei cote de 5,2% asupra fondului de salarii prin însumarea

salariilor brute lunare a angajaţilor, cota de 5,5% aplicându-se asupra salariului brut al fiecărui

angajat.

Contribuţii la asigurările sociale de sănătate plătite de angajator lunar :

CASS = 5,2% * fond salarii brute pentru luna aprilie 2010

66

CASS = 5,2% * 33.852 RON

CASS = 1760,3 RON

Contribuţii la asigurările sociale de sănătate plătite de angajat lunar:

CASS =5,5 % * salar brut luna aprilie 2010 angajat

CASS =5,5% * 1302 RON

CASS = 71,6 RON


Figura nr. 11 : Flux informaţional privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate

67

Angajat


Fluturaş

Stat de plată

Plată salar



contribuţia la asigurările sociale de ănătate, prin aplicarea cotelor de impozitare corespunzătoare.

2.5.3 Contribuţia la fondul de şomaj

Bugetul asigurărilor pentru şomaj cuprinde veniturile şi cheltuielile sistemului

asigurărilor pentru şomaj. Ministerul Muncii fundamentează anual, pe baza propunerilor

Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, proiectul bugetului asigurărilor pentru

şomaj care se aprobă prin legea bugetului de stat.


68

Plată salar

Cadrul normativ privind contribuţia la fondul de şomaj este asigurat de Legea nr.

76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, Legea

nr. 19/2009 privind bugetul asigurările sociale de stat, HG nr. 174/2002 pentru aprobarea

Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru

şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi Ordinul M.M.S.S.F. nr. 405/2004 pentru

aprobarea Procedurii privind declararea lunară de către angajatori a evidenţei nominale a

asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru şomaj.

2.5.3.2. Elemente tehnice

a) Subiectul (plătitorii) contribuţiei la fondul de şomaj sunt persoanele fizice sau

juridice sau orice altă entitate în beneficiul căreia una sau mai multe persoane fizice prestează în

baza unui contract individual de muncă sau a unei convenţii civile de prestări servicii.

b) Suportatori - în sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate obligatoriu în

efectul legii:

persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau pe bază de

contract temporar;

funcţionari publici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului de numire;

persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul

autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;

militari angajaţi pe bază de contract.

c) Baza impozabilă, pentru angajator, este reprezentată de fondul de salarii brut realizat

lunar:

salariile de bază;

sporurile şi indemnizaţiile la salariul de bază;

salariul de merit;

salariile de bază pentru persoanele încadrate prin cumul, inclusiv pentru pensionarii care

cumulează pensia cu salariul;

sumele realizate prin plata cu ora, gărzi, indemnizaţii clinice;

drepturile ce se acordă personalului de specialitate trimis în străinătate (în deplasare pentru

acţiuni ştiintifice, culturale artistice, sportive);

stimulentele şi premiile de orice fel care se plătesc din fondurile de salarii;

indemnizaţii pentru concediul de odihnă;

69

indemnizaţiile pentru perioadele de incapacitate temporară de muncă suportate de unităţi;

plăţile făcute salariaţilor zilieri sau temporari;

salariile fixe sau indemnizaţiile plătite administratorilor, cenzorilor sau imputerniciţilor

statului.

Baza impozabilă, pentru angajat, este reprezentată de salariul brut lunar înscris în cartea

de muncă.

d) Cota de impozitare, respectiv calculul contribuţiei la fondul de şomaj se face lunar,

astfel:

pentru angajator se aplică cota de 0,5% asupra fondului brut de salarii;

pentru angajat se aplică cota de 0,5 % asupra salariului brut lunar.

e) Termene de plată - angajatorii au obligaţia să depună, în termen de 20 de zile

calendaristice de la expirarea lunii pentru care se datorează contribuţia, la agenţia pentru

ocuparea forţei de muncă în a cărui rază îşi are sediul sau domiciliul, declaraţia lunară privind

obligaţiile de plată către bugetul asigurărilor pentru şomaj şi dovada efectuării plăţii.

Termenul de plată a contribuţiei la fondul de şomaj este, după caz, cel mult 5 zile de la:

data stabilită pentru plata drepturilor salariale sau a drepturilor membrilor cooperatori pe

luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata acestor drepturi o singură dată pe

lună;

data stabilită pentru plata chenzinei a II-a, caz în care angajatorii efectuează plata drepturilor

chenzinale;

data stabilită pentru contractul de asigurare pentru şomaj.

Pentru neplata contribuţiilor datorate la termenele prevăzute se aplică majorări de

întârziere potrivit reglementărilor legale privind executarea creanţelor bugetare.

În cazul neachitării contribuţiilor pentru constituirea bugetului asigurărilor pentru şomaj

a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

va proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute de lege.


70

S.C. Artis Design Investment S.R.L. calculează şi virează contribuţii la fondul de şomaj

prin aplicarea unei cote de 0,5% asupra fondului de salarii prin însumarea salariilor brute lunare

a angajaţilor, şi a unei cote de 0,5% asupra salariului brut pentru fiecare angajat.

Contribuţie fond de şomaj plătită de angajator lunar:

Fond şomaj = 0,5% * fond salarii brute pentru luna aprilie 2010

Fond şomaj = 0,5% * 33.852 RON

Fond şomaj = 169,2 RON

Contribuţie fond de şomaj plătită de angajat lunar:

Fond şomaj =0,5 % * salar brut luna aprilie 2010 angajat

Fond şomaj =0,5% * 1302 RON

Fond şomaj = 6,5 RON

2.5.3.4. Flux informaţional

Figura nr.12 : Flux informaţional privind contribuţiile la fondul de şomaj

71

Angajat

Fluturaş


Stat de plată


Plată salar



contribuţia la fondul de şomaj, prin aplicarea cotelor de impozitare corespunzătoare.

2.5.4 Contribuţia la fondul de asigurare pentru accidente de muncă

şi boli profesionale


Cadrul normativ privind contribuţia la fondul naţional pentru accidente de muncă şi boli

profesionale este asigurat de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea de accidente de muncă şi

boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare, H.G. nr. 144/2008, modificată prin

H.G. nr. 50/2009 privind Normele metodologice de calcul a contribuţiei de asigurare pentru

accidente de muncă şi boli profesionale.

72


a) Subiectul este reprezentat de angajatori care datorează la Fondul Naţional de

Asigurare pentru Accidente de Muncă şi Boli Profesionale, persoanele asigurate obligatoriu prin

efectul legii şi anume:

persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de

durata acestuia, inclusiv funcţionarii publici;

persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul

autorităţii executive, legislative sau judecătoreşti, pe durata mandatului;

şomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate.

b) Baza impozabilă lunară la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări pentru

accidente de muncă şi boli profesionale pentru persoanele prevăzute din lege o constituie:

suma veniturilor brute realizate lunar;

salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător numărului zilelor

lucrătoare din concediul medical, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală

profesională.

c) Scutirile se aplică asupra sumelor reprezentând:

prestaţii suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentru

accidente de muncă şi boli profesionale;

diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare şi transfer, precum

şi drepturile de autor;

participarea salariaţilor la profit.

d) Cotele de impozitare la contribuţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli

profesionale datorate de angajatori, în funcţie de clasa de risc, se stabilesc de la 0,15% la 0,85%,

aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar.

e) Termenele de plată - angajatorii trebuie să vireze contribuţia de asigurare de

accidente de muncă şi boli profesionale pentru salariaţii săi până la data de 25 inclusiv a lunii

următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale.

Angajatorii nu datorează contribuţii pentru ucenici, elevi şi studenţi, pe toată durata

efectuării practicii profesionale.

73


S.C. Artis Design Investment S.R.L. calculează şi virează contribuţii la fondul de

asigurare de accidente de muncă şi boli profesionale prin aplicarea unei cote de 0,25% asupra

fondului de salarii prin însumarea salariilor brute lunare a angajaţilor.

Fond accidente de muncă şi boli profesionale = 0,25% * fond salarii brute pentru luna aprilie

2010

Fond accidente de muncă şi boli profesionale = 0,25% * 33.852 RON

Fond accidente de muncă şi boli profesionale = 84,6 RON

2.5.4.4. Flux informaţional

Figura nr. 13 : Flux informaţional privind contribuţia la fondul de asigurare pentru

accidente de muncă şi boli profesionale

74

Angajat

Fluturaş


Fond de salarii brute


Plată salar



contribuţia la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prin aplicarea

cotelor de impozitare corespunzătoare.

Cap. 3 Realizarea veniturilor bugetare la Cap. 3 Realizarea veniturilor bugetare la

S.C. S.C. Artis Design Investment S.R.L.

3.1 Termene de realizare a veniturilor bugetare

a) Impozitul pe profit

SC Artis Design Investment SRL are obigaţia de a declara şi efectua trimestrial plăţi

anticipate, în contul impozitului pe profit anual, în sumă de o pătrime din impozitul pe profit

datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflaţie, estimat cu ocazia elaborării

bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate, până la data de 25 inclusiv

a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata.

75

SC Artis Design Investment SRL are obigaţia să depună o declaraţie anuală de impozit

pe profit până la data de 25 aprilie inclusiv a anului următor.

b) Impozitul pe veniturile din salarii

SC Artis Design Investment SRL are obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul

aferent veniturilor din salarii fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a

vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc

aceste venituri.

c) Taxa pe valoarea adăugată

Perioada fiscală pentru care se determină taxa pe valoarea adăugată este luna

calendaristică. SC Artis Design Investment SRL trebuie să întocmească şi să depună la organele

fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unui trimestru calendaristic, o

declaraţie recapitulativă privind livrările intracomunitare, conform modelului stabilit de

Ministerul Finanţelor Publice şi un Decont de taxă aferent fiecărei perioade fiscale.

d) Impozitul pe clădiri

SC Artis Design Investment SRL are obligaţia de a plăti anual impozitul pe clădiri în

două rate egale până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.

Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri datorat pentru întregul an de către

SC Artis Design Investment SRL până la data de 31 martie se acordă o bonificaţie de până la

10% stabilită prin hotărârea consiliului local.

e) Taxa asupra mijloacelor de transport

SC Artis Design Investment SRL are obligaţia de a plăti anual taxa asupra mijloacelor

de transport în două rate egale până la datele de: 31 martie şi 30 septembrie incusiv.

Impozitul pentru mijloacele de transport dobândite în cursul anului se datorează

începând de la data de întâi a lunii următoare.

În cazul înstrăinării sau radierii în timpul anului din evidenţele autorităţilor la care sunt

înmatriculate, impozitul se scade cu data de întâi a lunii următoare.

Pentru plata cu anticipaţie a impozitului, datorat pentru întregul an de către SC Artis

Design Investment SRL, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de

până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

76

f) Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate

SC Artis Design Investment SRL are obligaţia de a plăti anual, anticipat sau trimestrial,

în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie inclusiv

taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate.

Consiliile locale pot impune persoanelor care datorează taxa pentru afişaj în scop de

reclamă şi publicitate să depună o declaraţie anuală la compartimentul de specialitate al

autorităţii administraţiei publice locale.

g) Contribuţia la asigurările sociale de stat

SC Artis Design Investment SRL are obligaţia de a plăti contribuţia societăţii şi a

angajaţilor la bugetul asigurărilor sociale de stat până la data de 25 a lunii următoare celei pentru

care se datorează plata.

Atunci când data de 25 a lunii este zi nelucrătoare, termenul scadent este prima zi

imediat lucrătoare. Neplata la termen a contribuţiilor la asigurările sociale de stat generează

dobânzi şi penalităţi de întârziere.

h) Contribuţia la asigurările sociale de sănătate


angajaţilor la bugetul asigurărilor sociale de sănătate până la data de 25 a lunii următoare celei

pentru care se datorează plata.

În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuţiilor datorate fondului, CNAS,

direct sau prin casele de asigurări, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru

încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului asigurărilor sociale de sănătate şi a majorărilor de

întârziere, potrivit legii.

i) Contribuţia la fondul de şomaj


angajaţilor la fondul de şomaj în termen de cel mult 5 zile de la data stabilită pentru plata

drepturilor salariale sau a drepturilor membrilor cooperatori pe luna în curs.

Pentru neplata contribuţiilor datorate la termen se aplică majorări de întârziere potrivit

reglementărilor legale privind executarea creanţelor bugetare.

În cazul neachitării contribuţiilor pentru constituirea bugetului asigurărilor pentru

şomaj, a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de

Muncă va proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute de lege.

77

Încălcarea de către angajator a obligaţiilor constând în sustragerea de la obligaţia

privind plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj, constituie infracţiune şi se

pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă.

j) Contribuţia la fondul pentru asigurare de accidente de muncă şi boli profesionale

SC Artis Design Investment SRL are obligaţia să vireze contribuţia la fondul de

asigurare de accidente de muncă şi boli profesionale pentru salariaţii săi până la data de 25

inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale.

SC Artis Design Investment SRL nu datorează contribuţia la fondul de asigurare de

muncă şi boli profesionale pentru ucenici, elevi şi studenţi, pe toată durata efectuării practicii

profesionale.

3.2 Modalităţi de realizare a veniturilor bugetare

Se deosebesc mai multe modalităţi de vărsare şi plată a veniturilor bugetare unde

iniţiativa revine societăţii comerciale şi organelor fiscale, în raport cu structura veniturilor

bugetare datorate:

calculul şi plata directă la iniţiativa subiectului (societăţii comerciale) – presupune

evaluarea materiei impozabile, calculul obligaţiei de plată şi vărsarea, respectiv, plata către

organul fiscal, în conturile bugetare deschise la unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor

Publice. În acest cadru de venituri bugetare se încadrează: TVA, impozitul pe profit.

metoda stopajului la sursă - este folosită în practica execuţiei veniturilor bugetare, fiind

caracteristică impozitului pe salarii unde calculul, reţinerea şi vărsarea la buget trece de la

subiect la o terţă persoană, plătitorul (societatea comercială);

impunerea şi debitarea de către organele fiscale - se bazează pe faptul că acestea dispun de

datele necesare asupra obiectului de venit bugetar. Impunerea în cadrul exigibilităţii, se

78

regăseşte prin deschiderea rolului şi debitorii acestuia până în momentul încasării când se

stinge obligaţia de plată (impozitul pe venit, impozite şi taxe locale);

anularea de timbre fiscale mobile - vizează o diversitate pronunţată de situaţii de calcul şi

plată a unor taxe, ca urmare a serviciilor prestate de instituţii ale statului sau care acţionează

în numele statului ce au ca obiect de venit bugetar acte şi/sau fapte prevăzute de lege.

Folosirea de timbre fiscale, cu echivalenţă sau reprezentare valorică a unor servicii prestate,

prin fixarea lor pe documentele eliberate sau cererile de soluţionare au sensul anulării

obligaţiilor de plată.

Veniturile bugetare se încasează în conturile Trezoreriei Finanţelor Publice prin virarea

dispusă de către SC Artis Design Investment SRL.

Încasarea, evidenţa şi urmărirea veniturilor bugetare se realizează pe componentele

sistemului bugetar (cu referire la fiecare buget public în parte). În cadrul acestora, evidenţa este

organizată pe surse de venituri, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi pe categorii de plătitori.

SC Artis Design Investment SRL foloseşte pentru plata veniturilor bugetare următoarele

modalităţi:

depunerea direct la casieria trezoreriei a sumelor în numerar;

dispoziţii de plată prin care banca comercială BRD virează sumele datorate în conturile

bugetare.

3.3 Regularizări şi recalculări privind realizarea

veniturilor bugetare

Eventualele modificări intervenite sau erori constatate, pe parcursul execuţiei bugetare,

în ceea ce priveşte dimensiunea şi structura obiectului de impunere, SC Artis Design Investment

SRL are obligaţia să informeze în acest sens, oganele fiscale care, la rândul lor trebuie să

procedeze la constatarea şi la reevaluarea materiei impozabile şi în cele din urmă la recalcularea

şi regularizarea plăţilor.

Astfel în cazul în care sumele sunt vărsate într-un cuantum mai mic decât cel efectiv se

va cere societăţii SC Artis Design Investment SRL suplimentarea acestora în sensul regularizării.

În cazul unor sume vărsate într-un cuantum mai mare decât cel cuvenit, SC Artis

Design Investment SRL poate solicita ca acestea să fie trecute în contul altor obligaţii bugetare

datorate, procedeul fiind cel al compensării.

79

De asemenea se poate practica, tot la cerere justificată, restituirea sumei pentru care se

cer documentele din care rezultă că suma a fost vărsată necuvenit bugetului. Cererea justificativă

se adresează Trezoreriei care o verifică, prin serviciul controlul veniturilor, potrivit uzanţelor şi

la care rezultatul analizei se consemnează într-un referat unde propunerea de restituire se

fundamentează. În scopul aprobării, de către directorul Trezoreriei, pentru SC Artis Design

Investment SRL se întocmeşte o notă contabilă prin care se debitează contul de venituri bugetare

în care s-a înregistrat iniţial primirea sumei şi se creditează contul corespondent al Trezoreriei,

virând suma în contul societăţii la banca acesteea (BRD).

3.4 Fluxuri informaţionale generate de realizarea

veniturilor bugetare

Fluxurile informaţionale generate de realizarea veniturilor bugetare sunt acele cicluri

care evidenţiază circulaţia diferitelor impozite şi contribuţii în afara societăţii către bugetul de

stat, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, şi

bugetele fondurilor speciale.

3.4.1 Impozitul pe profit

Figura nr.14: Flux informaţional privind realizarea impozitului pe profit

80


Plata impozitului pe profit Ordin de plată (OP)

Extras de cont

Bancă (BRD)

Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidate/trimestrial(Declaraţia 100) şi Declaraţia de impunere a impozitului pe profit, anual (Declaraţia 101)

Înştiinţare de plată

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii determină impozitul pe profit datorat

către bugetul de stat şi trimite trimestrial Declaraţia 100 şi anual Declaraţia 101 privind această

obligaţie de plată către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi, care transmite înştiinţarea de

plată privind plata impozitului pe profit.

De asemenea, societatea comercială eliberează şi un ordin de plată prin care înştiinţează

banca la care are deschis cont curent, respectiv BRD, să plătească către Trezoreria statului

valoarea impozitului pe profit, şi după efectuarea plăţii BRD eliberează un extras de cont către

SC Artis Design Investment SRL pentru confirmarea plăţii obligaţiilor fiscale.

3.4.2 Impozitul pe veniturile din salarii

Figura nr.15 : Flux informaţional privind realizarea impozitului pe veniturile din salarii

81

Trezoreria Finanţelor Publice

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi

Departament Financiar Contabil

Bancă (BRD)



Declaraţia 100 şi Declaraţia 102 privind obligaţiile de plată la bugetele asigurărilor sociale

şi fondurile specialeÎnştiinţare de plată

OP impozit salarii

Extras de cont

Bugetul de stat

Bugetul de stat

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii determină impozitul pe veniturile din

salariit datorat către bugetul de stat şi trimite trimestrial Declaraţia 100 şi anual Declaraţia 102

privind această obligaţie de plată către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi, care transmite

înştiinţarea de plată privind plata impozitului pe veniturile din salarii.

De asemenea, societatea comercială eliberează şi un ordin de plată prin care înştiinţează

banca la care are deschis cont curent, respectiv BRD, să plătească către Trezoreria statului

valoarea impozitului pe veniturile din salarii, şi după efectuarea plăţii BRD eliberează un extras

de cont către SC Artis Design Investment SRL pentru confirmarea plăţii obligaţiilor fiscale.

3.4.3 Taxa pe valoarea adăugată

Figura nr.16 : Flux informaţional privind realizarea taxei pe valoarea adăugată

82

Întocmirea Decontului de TVATVA de recuperat TVA de plată

TVAd > TVAc TVAd < TVAc

Departamentul Financiar - Contabil

Banca BRD


Decont TVA – Declaraţia 300

OP Extras de cont

Departamentul Financiar-Contabil, după ce stabileşte taxa pe valoarea deductibilă şi

taxa pe valoarea colectată, completează Decontul TVA, respectiv Declaraţia 300 pe care îl

trimite lunar la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi, determinându-se TVA de plată dacă

TVA colectată > TVA deductibilă sau TVA de recuperat dacă TVA colectată < TVA

deductibilă.

În cazul în care, se înregistrează TVA de plată, SC Artis Design Investment SRL va

depune ordinul de plată la banca la care are deschis cont curent (BRD), pentru suma care

urmează să fie virată către Trezorerie şi apoi către bugetul de stat.

În cazul în care, se înregistrează TVA de recuperat timp de 3 luni, societatea va trimite

Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, cererea de rambursare aferentă sumei de recuperat.

3.4.4 Impozitul pe clădiri

Figura nr.17 : Flux informaţional privind realizarea impozitului pe clădiri

83


Bancă (BRD)

OP impozit pe clădiri Extras de

cont


Trezoreria Finanţelor Publice Bugetul de stat

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii, după determinarea impozitului pe

clădiri datorat bugetului local, trimite un ordin de plată către banca la care are deschis cont

curent, respectiv BRD, pentru vărsarea sumei pentru impozitul pe clădire către Trezorerie,

respectiv către bugetul local.

3.4.5 Taxa asupra mijloacelor de transport

Figura nr. 18: Flux informaţional privind realizarea taxei asupra

mijloacelor de transport

84

Bugetul local


Bancă (BRD)

OP taxa asupra mijloacelor de

transport


Extras de cont

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii, după determinarea taxei asupra

mijloacelor de transport datorată bugetului local, trimite un ordin de plată către banca la care are

deschis cont curent, respectiv BRD, în vderea vărsării sumei pentru taxa asupra mijloacelor de

transport către Trezorerie, respectiv către bugetul local.

3.4.6 Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate

Figura nr.19 : Flux informaţional privind realizarea taxei pentru folosirea mijloacelor

de reclamă şi publicitate

85

Extras de cont

Bugetul local


OP taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă

şi publicitate

Bancă (BRD)


Departamentul Financiar-Contabil al societăţii, după determinarea taxei pentru folosirea

mijloacelor de reclamă şi publicitate datorată bugetului local, trimite un ordin de plată către

banca la care are deschis cont curent, respectiv BRD, pentru virarea sumei pentru taxa pentru

folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate către Trezorerie, respectiv către bugetul local.

3.4.7 Contribuţia la asigurările sociale de stat

Figura nr.20 : Flux informaţional privind realizarea contribuţiei la

asigurările sociale de stat

86

Bugetul local


Bancă (BRD)

OP contribuţia la asigurările sociale de stat

Extras de cont


Administraţia Financiară Iaşi

Declaraţie privind plata CAS

Bugetul asigurărilor sociale de stat

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii, după stabilirea contribuţiei la asigurările

sociale de stat, completează Declaraţia privind această obligaţie de plată către Administraţia

Financiară Iaşi.

Societatea comercială eliberează şi un ordin de plată prin care înştiinţează banca la care

are deschis cont curent, respectiv BRD, să plătească către Trezoreria statului valoarea

contribuţiei la asigurările sociale de stat, sumă ce va fi virată apoi la bugetul asigurărilor sociale

de stat.

3.4.8 Contribuţia la asigurările sociale de sănătate

Figura nr.21 : Flux informaţional privind realizarea contribuţiei la

asigurările sociale de sănătate

87


OP contribuţia la asigurările sociale de

sănătate Extras de cont

Bancă (BRD)



Declaraţie privind plata CASS

Bugetul asigurărilor sociale de sănătate

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii, după stabilirea contribuţiei la asigurările

sociale de sănătate, completează Declaraţia privind această obligaţie de plată către Administraţia

Financiară Iaşi.



contribuţiei la asigurările sociale de sănătate, sumă ce va fi virată apoi la bugetul asigurărilor

sociale de sănătate.

3.4.9 Contribuţia la fondul de şomaj

Figura nr.22 : Flux informaţional privind realizarea contribuţiei la fondul de şomaj

88


Extras de cont

Bancă (BRD)

OP contribuţia la fondul de şomaj



Declaraţie privind plata la fondul de şomaj

Bugetul asigurărilor sociale de stat

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii, după stabilirea contribuţiei la fondul de

şomaj, completează Declaraţia privind această obligaţie de plată către Administraţia Financiară

Iaşi. SC Artis Design Investment SRL eliberează şi un ordin de plată prin care înştiinţează banca

la care are deschis cont curent, respectiv BRD, să plătească către Trezoreria statului valoarea

contribuţiei la fondul de şomaj, sumă ce va fi apoi virată către bugetul asigurărilor sociale de

stat.

3.4.10 Contribuţia la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli

profesionale

Figura nr.23 : Flux informaţional privind realizarea contribuţiei la fondul de asigurare

pentru accidente de muncă şi boli profesionale

89


OP contribuţia la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli

profesionale

Bancă (BRD)

Extras de cont


Declaraţie privind plata la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli

profesionale


Bugetele fondurilor speciale

Departamentul Financiar-Contabil al societăţii, după stabilirea contribuţiei la fondul de

asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, completează Declaraţia privind această

obligaţie de plată către Administraţia Financiară Iaşi.



contribuţiei la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, sumă ce va fi

apoi virată către bugetele fondurilor speciale.

BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE

1. Ştefura Gabriel – Proces bugetar public, ediţia a II-a, Editura Universităţii „Alexandru

Ioan Cuza”, Iaşi 2008

2. Ştefura Gabriel – Bugete publice şi fiscalitate, Editura Universităţii „Alexandru Ioan

Cuza”, Iaşi 2005

3. Moşteanu Tatiana, Câmpeanu Emilia, Vasilescu Delia – Buget şi trezorerie publică,

Editura Universitară, Bucureşti 2004

4. Filip Gheorghe – Finanţe publice, Editura Junimea, Iaşi 2002

5. Voinea Gheorghe – Finanţe publice locale, Editura Junimea, Iaşi 2002

6. Văcărel Iulian – Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2007

7. Codul Fiscal 2010

90

8. Ghidul privind taxa pe valoarea adăugată

9. www.artisdesign.ro

10. www.codfiscal.money.ro

11. www.mfinante.ro – Ministerul Finanţelor Publice

12. www.finanteiasi.ro – Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi

ANEXE

91

http://www.finanteiasi.ro/

http://www.mfinante.ro/

http://www.codfiscal.money.ro/

http://www.artisdesign.ro/

monografie sc artis design investment srl

Documents