Lunar arădean de informaţie culturală

MONITORUL CULTURALLunar arădean de informaţie culturală Octombrie 2019

Lunar arădean de informație culturalăSupliment al revistei de cultură „ARCA”Anul XIII, nr. 6 (104) – octombrie 2019

Redactor-șef: Ioan Ma uț

Colaborează: Rodica Colta, Adriana Sasu, Adelina Stoenescu, Sorin Sabău, Corina Huţan,

Ovidiu Pecican, Horia Truţă, Viorel Nistor.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Ghizela ŞerbanCorectură: Adriana Sasu

DTP: Filip Cenade

Tipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Județean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conținutul textelor revine autorilor.Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru modifi cările

survenite în programul ins tuțiilor.

ISSN 2559 - 1126ISSN-L 2559 - 1126 uralculturalcultcultural

octombrie 2019 3

EDITO

RIAL

Toamnă literară

D eşi Aradul are o fi lială a Uniunii Scriitorilor din România şi o revistă de cultură, ARCA, media de

vârstă a scriitorilor arădeni consacraţi este de peste 60 de ani. Asta înseamnă, fi e că Aradul este lipsit de tineri talentaţi fi e că, şcoala care ar fi trebuit să funcţioneze pe lângă cele două adevărate instituţii literare, pomenite mai sus, nu a produs nimic, fi ecare scriitor fi ind preocupat de propria operă și glorie. Cei câţiva tineri scriitori arădeni plecați și formaţi la şcolile de literatură din Timişoara, Cluj sau Bucureşti, mă îndreptăţesc să cred că Aradul a avut şi are potenţial creativ şi în domeniul literaturii. La vânătoarea de talente literare, dar şi de formarea tinerilor cititori, ne-am pro-pus să purcedem din nou prin şcolile arădene, în cadrul a două proiecte de anvergură, afl ate la a doua ediţie şi desfăşurate sub egida Centrului Cultural Judeţean Arad.

reStart literar este un program de ateliere de scriere creativă şi concurs de creaţie literară cu elevi din liceele judeţului Arad. Acest proiect îşi propune să creeze o aşteptare şi o obişnuinţă culturală pentru operele literare ale adolescenţilor, folosind un format inovativ şi spectacular care să atragă un public cât mai numeros şi mai divers. Oferim un spaţiu de afi rmare debutanţilor în aceste genuri de nişă şi, de asemenea, vrem ca publicul să-i cunoască prin publicarea lor într-o antologie de literatură.

Proiectul încurajează şi sprijină adolescenţii creativi, sprijină creaţia contemporană în ariile tematice ale literaturii române vii, crează un patrimoniu cultural cu valoare inovativă, încura-jează practici artistice participative şi dezvoltarea unor noi for-me de expresie artistică (improvizaţii de poezie, blues şi jazz); propune experimente artistice şi literare de valoare, pentru schimbarea mentalităţilor, pentru pluralitate estetică şi diversi-tate culturală.

Arad LiterArt este o campanie de promovare a literaturii române vii şi de formare a tinerilor cititori. Ea se desfăşoară în liceele din judeţul Arad, prin intermediul unor întâlniri, dia-loguri şi recitaluri cu personalităţi consacrate din generaţii şi geografi i literare diferite. Astfel, vor avea loc lecturi publice şi dezbateri libere pe teme literare de actualitate, în scopul formării de noi cititori. În acest sens, vor fi invitaţi scriitori consacraţi.

Perioada de desfăşurare a celor două proiecte, este 21 - 26 octombrie 2019.

Mai multe informaţii despre concursul de poezie, găsiţi pe: www.ccja.ro/category/restartliterar/

Ioan Matiuţ

Născut la 18.04.2000 în Villach, Austria.Absolvent al Liceu-lui teoretic „Adam Muller Gutten-brunn” – Arad.Student la Royal Institute of Th eater, Cinema and Sound – Brussel.

Secţia: Film de animaţie.Expoziţii: 8-10 Iunie 2018 - Cinemateca Eforie - Festivalul de scurt-metraje pentru adolescent „Super”, Animaţia 2D „Die Fliege” – Menţiunea Juriului.7-9 septembrie 2018 – Rezidenta BRD Scena 9 - Festivalul „Showcase of Young Talent” (SYT).20-30 Aprilie 2019 – „Th e Belgian Co-mic Strip Center” – Expoziţia Cartoon Digital.

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic

Raul Lile

Raul Lile, Die Fliege

octombrie 2019 5uralcultural

4 octombrie 2019

cultcultural

„Filocalia” la Teatrul Clasic „Ioan Slavici”

C onsiliul Judeţean Arad prin Centrul Cultural Judeţean Arad, în colaborare cu Compania de Teatru „Civic

Art CvM” Bucureşti vor aduce pe scenă, în premieră absolută pentru publicul arădean, în cadrul programului „Filocalia”,

ediţia a VI-a, spectacolul „Cuvântul Vindecător”. Evenimentul cultural va avea loc în data de 3 octombrie, începând cu ora 19.00, în sala mare a Teatrului Clasic „Ioan Slavici” Arad.

Evenimentul cuprinde muzică bisericească, învățătură creștin ortodoxă și muzică tradițională românească, menite să aducă slavă lui Dumnezeu, cinstire neamului și pământului românesc. Din distribuţie fac parte: Rodica Gabriela Anghelescu, Cristina Moldoveanu, Matei Alexandru, Denis Gagiu, Raluca Ardeleanu şi Marian Ciripan.

Invitat de onoare al acestei seri va fi Grupul psaltic „Sf. Ioan Damaschin” al Arhiepiscopiei Aradului, sub bagheta dirijorală a preotului Gabriel Streulea.

„Între chin și amin” la Cinema Arta

P remiera de gală a fi lmului „Între chin şi amin” va avea loc, la Arad, la Cinema Arta, în data de 21 Octombrie 2019, de la

ora 19.00. Intrarea este liberă.„Între chin şi amin”, fi lmul independent al lui Toma Enache de-

spre fenomenul reeducării deținuților din închisorile comuniste, este un omagiu adus tuturor oamenilor care au suferit în temnițele comuniste în perioada 1945-1989, o mărturie despre rezistență prin credință, despre onoare și iertare.

În rolurile principale sunt Kira Hagi și Vali V. Popescu. Din distribuție mai fac parte: Constantin Cotimanis, Ana Pârvu, Ciprian Nicula, Ioachim Ciobanu, Laurențiu Stan, Csaba Ciugu-litu, Victoria Cociaș, Teodora Calagiu Garofi l, Dragoș Stoica, Bogdan Sălceanu, Iany Panait, Remus Stănescu, Adrian Culețu, Mircea Taiss, Iulian Trăistaru, Armand Crișan, Ștefan Gota, Petrică Moraru, Alexandru Mereuță, Adrian Anghel, Daniel Nițoi, Cătălin Bocârnea, Michael Szegedi, Stelică Murariu, Octav Bjoza, George Stanca, Daniel Sin, Alin Ailioaei, Tina Malamă, Tașcu Lala, Vlad Buzea. Cu participarea extraordinară a actorilor: Ion Dichiseanu și Cezara Dafi nescu.

„Între Chin și Amin” este un fi lm clasic, care aduce în fața spec-

PRO

IEC

TE

CU

LTU

RAL

E tatorilor o poveste tul-burătoare de viață, pe-trecută într-una din cele mai crunte perio-ade din istoria modernă - reeducarea din puș-căriile comuniste. Fil-mul are la bază în-tâmplări reale care m-au marcat puternic atunci cand le-am afl at, in-diferent că s-au întâmplat în închisoarea din Sighet, în cea din Piteşti sau în altă parte. Discuțiile pe care le-am avut cu câțiva supravieţuitori m-au ajutat să înţeleg şi mai bine evenimentele din acea perioadă. Biografi ile personajelor principale înglobează lucruri teribile, trăite de mii de deținuți politici din perioada comunistă, însă conțin şi esenţa unor caractere unice şi extrem de puternice.

„Intenția mea a fost să arătăm că există o altă lume dincolo de această lume concretă, o lume suprasensibilă, cu valori trans-cendente (dragostea, Dumnezeu, binele), că există o valoare superioară vieții, care are ca efect tocmai triumful acesteia, atunci când totul pare pierdut. Am considerat că a venit mo-mentul ca realitatea brutală a Fenomenului Pitești, despre care nu s-a putut vorbi timp de zeci de ani și care a adus suferințe inimaginabile unui număr semnifi cativ de oameni, să fi e spusă în sfârșit cu voce tare, printr-un fi lm artistic. Așa se face că am decis să investesc toată energia și economiile mele în acest fi lm”, a declarat Toma Enache.

Kira Hagi a urmat cursurile facultății de Teatru și Film „New York” din Las Vegas, una dintre cele mai bune școli de practică în producția de fi lm. A mai jucat în scurt-metrajele București, te iubesc (2014) și Fragile (2017).

Vali V. Popescu a absolvit Facultatea de Teatru de la Târgu Mureș și este actor la teatrul „Aureliu Manea” din Turda. În 2017 a fost vocea lui Roc în animația Linxy.

Ana Pârvu este studentă la teatru la Universitatea din Warwick, Anglia.

Toma Enache este regizor, actor, poet, jurnalist. A absolvit în 1997 Facultatea de Regie -Teatru din București. A mai regizat în 2013 primul fi lm artistic din istorie vorbit în aromână – Nu sunt faimos, dar sunt aromân, urmat în 2015 de documentarul Armânii, de la faimoșii Manakia la Nu sunt faimos, ambele premiate la fes-tivaluri din Europa.

Corina Huțan

octombrie 2019 76 octombrie 2019

uralculturalcultcultural1Micronucleu de locuire, după ce treci Crișul, în vecinătatea cetății turcești2 https://ro.wikipedia.org/wiki/Florica_Duma 3https://www.google.com/search?client=fi refox-b-d&q=moara+de+la+Bălucana

Lică Sămădău al nostru Între realitate și fi cțiune

II(continuare din numărul anterior)

Revenind la memoria culturală, locuitorii din Prunișor și Bocsig susțineau și ei că adevărații urmași a lui

Lică au trăit în satele lor.La rândul meu, prin anii ’80, am auzit o altă versiune

biografi că, în Ineu. Ineoanii spuneau că Lică Sămădau a fost ineuan, că numele lui adevărat a fost Ciul, că a fost un om foarte

aspru, care își chinuia ne-vasta, și că ar fi fost în-mormântat în cimitirul de lângă „Hodobană”, în „Cotu Morii”1, mormântul lui fi ind ușor de recu-noscut în cimitir fi indcă avea o cruce din marmură roșie. Am căutat crucea dar nu am găsit-o.

Cercetări în arhive nu s-au făcut. Oamenii s-au mulțumit cu poveștile lor, tranformând omul real într-un personaj local de poveste. Un personaj care, pentru a rămâne vestit, trebuia să poarte numele eroului din fi lm.

Pornind de la renumele lui Lică Sămădău, poeta

țărancă Emilia Iercoșan din Iercoșeni a scris prin anii ’73 „Balada lui Lică Sămădău”, în care îl prezenta ca pe un lotru iubăreț, cu patru pistoale la brâu. Descrierea fi zică („Un voinic cu păru plete/Și cu spate late,drepte/ Cu mustață gălbioară”) ne trimite tot la fi lm.

În sfârșit, de mult mai mult succes s-a bucurat cântecul „Lică Sămădău” cântat de Florica Duma2. Textul este inspirat parte din nuvela lui Slavici, parte din poezia Emiliei Iercoșan.

La 138 de ani de la apariția nuvelei, biografi a reală nici nu mai contează. Urmașii din Mocirla nu au cu ce să dovedească să sunt „de-ai Sămădăului” și nici ce să revendice.

Oamenii din zonă îl iubesc pe Lică Sămădăul al lor.

TRAD

IŢII Cât despre crâșma de la drumul mare, la care venea Lică pentru

crâșmăriță , căutările n-au trecut de ipoteze. Au fost unii care au susținut că aceasta s-ar fi afl at la Iercoșeni (așezare întemeiată de lotrii), lucru puțin probabil fi ind vorba de o crâșmă cu dever nu de o ascunzătoare de lotrii.

Pe de altă parte, considerând că a fost un om cu stare, adevăratul Lică frecventa crâșmele de la drum ca să fi e văzut, să se impună printr-o anumită prestanță.

Revenind însă la locul unde s-ar fi afl at această crâșmă, cei mai mulți dintre căutători, infl uențați de titlul nuvelei și al fi mului, au fost tentați să caute o moară. Mulți au susținut că este vorba despre moara dintre Ineu și Bocsig, cu prispă, de pe care vezi o pășune imensă, alții că este moara de la Bălucana3, dintre Ineu și Mocrea.

Până la o topografi e certă, ce ar putea fi descoperită în docu-mentele de arhivă, rămânem cu oferta Hanului „Moara cu noroc”, amenajat în fosta moară de la Bălucana.

Dr. Rodica Colta

Raul Lile, Colaj3

octombrie 2019 98 octombrie 2019

uralculturalcultcultural

Relaţia locuitorilor Ţării Zărandului cu pădurea

La fel ca peste tot în Transilvania, din cele mai vechi timpuri, lemnul a fost şi în Ţara Zărandului, prin-

cipalul material de construcţie, a fost folosit la încălzitul locuinţelor, la prepararea hranei, la confecţionarea mobilie-rului şi a uneltelor tradiţionale. Tot el s-a utilizat şi la fi nisa-rea altor materii prime şi produse cum ar fi varul sau oalele de lut1. Sigur că, preferate au fost esenţele tari cum ar fi ste-

jarul şi fagul (mai puţin carpenul, frasinul etc.) datorită trăiniciei lor şi pentru că de-a lungul veacurilor ţăranul a ajuns să le cunoască caracteristicile biologice şi fi zice şi, în funcţie de acestea, adaptându-şi tehnicile de prelucrare. Bun cunoscător al speciilor din pădure, ţăranul folosea şi esenţe mai moi ca şi salcia, salcâmul sau chiar lemnul oferit de gospodărie: mărul, părul, nucul, cireşul etc.2

Trebuie remarcat faptul că, de-a lungul veacurilor, a existat o luptă permanentă între om şi spaţiul împădurit. Pe de o parte, omul era interesat de a smulge, în lupta cu pădurea, cât mai multe terenuri pentru întemeierea de aşezări, pentru terenuri agricole, păşuni, livezi etc., iar pe de altă parte, dacă acestea erau abando-nate, pădurea le lua din nou în stăpânire. Prin unele sate din Munţii Zărandului sunt foarte cunoscute vorbele: „buie (coboară) pădurea peste noi” sau că trebuie tăiaţi lăstarii din preajma casei pentru că altfel i-ar înghiţi pădurea cu totul.

Traian Mager, care s-a ocupat de istoricul localităţilor din Ţinutul Hălmagiului şi de toponimia şi onomastica lor, face câteva precizări interesante legate de întemeierea unor sate şi de raportul omului cu pădurea. De exemplu, spune că numele satului Aciua (Avram Iancu de azi) vine de la verbul „a se aciua”, „comuna fi ind aciuată (pitită, adăpostită) pe vale”3, cel al localităţii Dumbra-va înseamnă pădurice de stejari ceea ce arată că satul s-a întemeiat în pădure4. Groşi vine de la apelativul groşi care denumeşte „... trunchii de copaci tăiaţi, butuci; precum şi instrumentul de tortură care imobiliza mâinile, picioarele, sau chiar gâtul delincventului; la tot cazul Groşi este de origine latină: grossus = gros”5.

Pentru satul Lazuri are următoarea explicaţie: „A lăzui

ETN

OG

RAF

IE însemnează a tăia pădurea şi a scoate rădăcinile pentru a face locuri de cultură. În lim-ba curentă se zice „a târ-si”. Locul lăzuit se numeşte laz, de la care pluralul Lazuri dă nu-mele acestei comune. Aproape în fi ecare comună de aici avem topicele Laz, Lăzuţ, mai rar şi Târsă, Târsală, Târsâtură. În hotarul comunei Sârbi avem chiar Lazuri”6. Luncşoara şi Vâjdoci sunt tratate împreună. Consideră că deoarece în actele vechi nu se pomeneşte de Luncşoara ci numai de Vâjdoci, localitatea s-a dezvoltat din aceasta din urmă „tăindu-se pădurile de pe vale şi populându-se lunca cu timpul”7.

Despre numele satului Poiana spune că acest topic este foarte des întâlnit în zonă: „Poiana, nume de comună. Topicul poiană este cel mai răspândit în regiunea Hălmagiului, unde în fi ecare comună găsim Poiană, Poieniţă, chiar mai multe în aceeaşi comună.

Într-adevăr, până pe la fi nele secolului trecut, când s-au tăiat codrii multiseculari de gorun, întreaga regiune se înfăţişa ca un imens codru, în care comunele apăreau ca şi poieni. Pe măsură ce se apropia linia ferată (Arad – Brad), a început să fi e exploatat gorunul pentru dogărit. Tulpinile gorunului ajungeau la un diametru până la doi metri, adevărate monumente vegetale. Pe la 1895, linia ferată a ajuns până la Hălmagi şi de atunci au fost tăiate şi ultimele resturi de păduri de gorun. Au rămas doar câteva exemplare neatinse prin curţile bi-sericilor, precum şi legendarul gorun de la Ţebea; Gorunul lui Horia.

Până înainte cu 50 de ani, codrii de gorun coborau până sub streaşinele caselor şi despărţeau chiar satele în crânguri, d. e. în co-muna Bodeşti”8.

Şi alte toponime cum ar fi Runc, Certeje, Târsa, Trăuaş vorbesc despre locuri despădurite, smulse pădurii pentru a fi cultivate. Acest lucru se practica din vechime şi întotdeauna omul a urmărit să defrişeze suprafeţe de pădure pentru a le folosi în practicarea agriculturii. Din păcate şi după reforma agrară din 1921 această luptă a continuat deşi organele silvice au depus eforturi mari pen-tru a o stopa. Posesori ai composesoratelor de pădure, localnicii erau în continuare interesaţi de a-şi extinde păşunile şi terenurile agricole, confruntarea ducându-se acum cu legiuitorul silvic.

Sorin Sabău

1 Valer Butură, Străvechi mărturii de civilizaţie românească (Transilvania – studiu etnografi c)

Bucureşti, Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică, 1989, p. 3282 Barbu Ştefănescu, Mobilier şărănesc din Crişana, Oradea, Biblioteca Revistei „Familia”,

1997, p. 7-83 Traian Mager, Ţinutul Hălmagiului (Cadrul istoric. Partea I) Arad, Tiparul Tipografi ei

Diecezane, 1938, p.1264 Ibidem, p.1334 Ibidem, p.134

6 Ibidem, p. 1507 Ibidem, p. 1548 Direcţia Judeţeană Arad a Arhivelor Naţionale, Fond personal profesor Mager Traian,

dos. 7, f. 69

octombrie 2019 1110 octombrie 2019

uralculturalcultcultural

Repertoriul de jocuri arădene

Investigând cu perseverenţă unele caracteristici ale specifi -cului local, s-a cules un impresionant material documen-

tar. Clasifi carea jocurilor s-a făcut în funcţie de vechimea, provenienţa şi categoriile funcţionale ale acestora. Astfel au fost alcătuite trei grupe.

Grupa ardelenelor cuprinde jocuri cu denumiri individuale sau care este şi al grupei: Ardeleana, De-a lungu, Raru etc. Tot aici au fost cuprinse şi o serie de variante ale acesteia, care în multe părţi poartă denumirea locului de unde provine:

Bonţana, Vidreana, Hălmăgeana, Brustureana etc. Am cuprins în această grupă o serie de jocuri variate mai noi ale unor tipuri de ardelene: Ardeleana nouă, Rupta, Împletită, Ţarina etc.

Grupa Mănânțelelor cuprinde toate tipurile aparţinătoare acestor jocuri: Mănânţălu, Mărunţica, Deasa, De doi etc.

Pe picior care constituie cel de al treilea joc al ciclului, având un ritm aksak, ce se joacă în podgorie, Câmpia Aradului, Valea Mureşului şi Ţigăneasca având un ritm divizionar binar jucat în localităţile de pe valea Crişului Alb au fost incluse în cea de a treia grupă aparţinătoare fondului coregrafi c local: Pe picior, Smintita, Lunga, Ţigăneasca, Gura, Cărăndăneasca etc.

În cadrul repertoriului ocazional au fost cuprinse o serie de jocuri cu numiri şi mişcări coregrafi ce proprii. Multe din acestea

completează ciclul jocului satului: Lunga, Lenţa, Bradu, Romanca etc. Jocurile care însoţesc o serie de obiceiuri calendaristice sau de viaţă (de petrecere, distractive, ale cetelor de dubaşi) au fost incluse în gupa repertoriului ocazional: A dubii, Zorile, A ursului, Lioara etc.

Jocurile căluşereşti de provenienţă locală sau extrazonală au fost clasifi cate aparte.

La jocurile satului sau în alte ocazii se practicau până nu de mult o serie de jocuri aduse din Moldova, Muntenia, Oltenia etc.: Sârba, Hora Unirii, Hora Sinaii, Alunelu, Raţa etc., care au fost clasifi cate separat. O ultimă categorie de jocuri sunt cele aparţinătoare folclo-rului copiilor sau jocurilor care este mai ridicat în zonele de câmpie în comparaţie cu cele de deal sau munte.

Grupa ardelenelor (denumirea jocului și subzona folclorică – localitatea):

1. Ardeleana – în toate subzonele judeţului; 2. Ardeleana nouă – Valea Mureşului; 3. Bătrâneasca – Avram Iancu, Gurba, Beliu; 4. Bătuta – Hălmăgel, Sârbi, Luncşoara; 5. Bonţana – Vidra, La-zuri, Vârfurile; 6. Ciumplita – Sintea Mare; 7. De-a lungu – Curtici, Macea; 8. De mână – Secusigiu; 9. De roată – Minişel, Minişul de Sus; 10. Hălmăgeana – Hălmagiu, Brusturi, Hălmăgel; 11. Îm-pletita – Hălmăgel, Hălmagiu, Ţărmure, Ioneşti; 12. În trei paşi – Şeitin, Nădlac; 13. Lungu – Socodor, Şiclău, Grăniceri; 14. Mările – Tauţ, Nadăş, Minişel; 15. Moţăneasca – Hălmăgel, Sârbi, Târnoviţa; 16. Pe-a lungu – Apateu, Berechiu, Sepreuş; 17. Prin casă – Subzona Codru-Moma; 18. Rara – Pecica, Semlac, Podgo-ria Aradului; 19. Raru – Şimand, Cintei, Nădab; 20. Roata – Sub-zona Codru-Moma; 21. Rupta – Avram Iancu, Vârfurile, Vidra, Măgulicea; 22. Sărita – Şicula, Gurba, Ineu; 23. Şchioapa – Brus-turi, Ioneşti, Hălmagiu, Hălmăgel; 24. Şirinca – Dezna, Buhani, Slatina; 25. Şapte gâşte potcovite – Chereluş; 26. Ţarina – Sub-zona Hălmagiului.

Viorel Nistor

FOLC

LOR

octombrie 2019 13octombrie 2019

cultural

Mada

Mihai Mada a fost unul dintre intelectualii severi cu sine și plini de căldură față de ceilalți, cu atitudini

și gesturi economice, chiar autocenzurate, dindărătul cărora se putea citi fără greș o mare inimă. Fiind profesor de limba și literatura română la unul dintre liceele de elită ale Aradu-lui – care odinioară, ca și astăzi, s-a numit Elena Ghiba-Birta, dar în timpul studiilor mele liceale se chema Liceul

de Matematică-Fizică nr. 2, iar mai apoi Liceul Miron Constan-tinescu –, profesorul a format serii și serii de elevi, dintre care destui i-au preluat și i-au dus mai departe năzuințele.

Mă număr printre cei care pot spune fără ezitări că profesorul Mada mi-a dăruit unul dintre instrumentele cele mai de preț ale înțelegerii: știința argumentării logicie și a gândirii critice exersată asupra operelor literare. M-am folosit de ea, mai târziu, nu doar în câmpul beletristicii – ocupația mea de sufl et – ci și în sfera istoriografi ei, învățând pe ce temeiuri o afi rmație sau alta stă în picioare sau se cuvine revizuită, ca netemeinică. De ase-menea, am mai învățat de la el că frumusețea artistică se sprijină pe ceva, că ea poate fi recunoscută, învățată și produsă în vir-tutea unei cunoașteri, a unor reguli, nu rămâne rodul simplu al unei inspirații de moment, depinzând mult de știința de a face, de o măiestrie care se dobândește prin perseverență.

De o mare importanță s-a dovedit Cercul de critică pe care l-a înfi ințat, împreună cu clasa de discipline umaniste din care am făcut parte și eu, profesorul. Am deprins lectura criticilor importanți și discutarea argumentelor acestora, ceea ce mi-a fo-losit mai pe urmă, atunci când am îndrăznit eu însumi să scriu critică. De altfel, încă de pe atunci, am început – eu și alți colegi – să cumpărăm cărți ilustrative din gândirea critică a marilor autori contemporani, formaliști ruși, structuraliști francezi sau experți americani în roman și poezie.

În clasa a XI-a, când alții iau deciziile în legătură cu ce vor să facă după liceu, privind deja către marile centre universitare,

profesorul Mada, căruia îi adusesem cu emoție o proză de-a mea, m-a trimis într-o tabără de creație literară la Deva. Acolo am dat peste poeții și prozatorii generației mele dintre care unii s-au pierdut pe drum, alții au migrat, iar alții și-au publicat între timp volumele, devenind ceea ce sunt astăzi.

Ca întotdeauna, în cazul marilor profesori, rezultatele efortu-lui cotidian al lui Mihai Mada de a forma gustul literar, de a in-strui într-o românească elegantă și simplă și de a forma carac-tere se vede mai bine peste ani. Munca lui a rodit în reușitele absolvenților atât în moduri vizibile, cât și în altele, mai miste-rioase. Până la urmă însă contează felul în care lucrurile se așează și în care viața merge, cu fi ecare dintre noi, mai departe.

În urma profesorului Mihai Mada, plecat la o vârstă venerabilă dintre noi, rămâne peste timp inefabilul unui zâmbet aristo-cratic și cald, deși reținut, bunătatea și invitația la ospățul august al ideilor, frumuseții și valorii.

Ovidiu Pecican

12

PER

SON

ALIT

ĂŢI

Raul Lile, Jan Cover

octombrie 2019 15uralcultural

14 octombrie 2019

cultcultural

MU

ZEU

Muzeul Revoluției – prima colecție a muzeului arădean

(1891-2019)

Muzeul de Relicve

Din inițiativa istoricilor Márki Sándor, Dömötör László, cu sprijinul profesorului Varga Ottó și a lui Varjassy

Árpád, al Asociației Kölcsey Arad, s-a constituit în anul 1891 colecția Muzeul Revoluției, care a stat la baza nașterii Muzeului arădean. Muzeul din Arad a fost deschis în 1893 ca expoziție de relicve al revoluției pașoptiste, etalată în holul de la etajul II al Teatrului de Stat încă din anul 1892. Două decenii mai târziu, muzeul a fost mutat în Palatul Cultural (octombrie 1913), alături de fi larmonica și biblioteca orașului. Aici au fost amena-jate, alături de vechea expoziție de relicve, săli de expunere pen-tru colecția de arheologie-istorie, etnografi e, o galerie de artă europeană, precum și un muzeu școlar. În perioada interbelică, Muzeul de relicve a rămas în vechile săli, însă au fost adaugate o expoziție de etnografi e și două camere memoriale dedicate oamenilor politici arădeni Vasile Goldiș și Ștefan Cicio-Pop (1934). După preluarea puterii de către comuniști, colecțiile și expozițiile de bază au fost reorganizate în spiritul noii ideologii, în 1954-1955 fi ind redeschise secția de istorie veche, „Muzeul Revoluției de la 1848” și Galeria de artă. După reorganizările expoziționale din anii 1954-1955 și reamenajarea radicală din anul 1979, patrimoniul muzeal al colecției a fost parțial expus în noua expoziție de istorie și parțial depus în depozitele muzeu-lui, colecția devenind accesibilă abia după anul 1990.

Colecția „Relicvele Revoluţiei de la 1848-1849” în progra-mul HURO 2007-2013

Consiliul Judeţean Csongrad (Ungaria) în parteneriat cu Complexul Muzeal Arad și Muzeul Militar Budapesta

(partener asociat) au derulat proiecte de cercetare, conservare și valorifi care expozițională a colecției, proiecte parte din co-laborarea strategică dintre Comitetele teritoriale ale judeţelor Arad şi Csongrad.

Proiectul ”Accesibilizarea publică a colecţiei de relicve ale Revoluţiei de la 1848 -1849” – HURO/0901/237 – Kulturkincs 48 a primit fi nanţare în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007 – 2013. Obiectivele proiectului au fost: editarea catalogului pieselor din colecţia

1848-1849 a muzeului arădean, în două volume multilingve (română, maghiară, engleză, germană), editarea colecţiei de documente referitoare la Revoluţia din 1848-1849, într-un volum multilingv (română, maghiară, engleză), editarea colecţiei de documente referitoare la istoricul colecţiei 1848-1849, într-un volum multilingv (română, maghiară, engleză), restaurarea a minim 215 piese reprezentative din colecţia 1848-1849, orga-nizarea de expoziţii temporare de anvergură, la Arad şi la Szeged, pe baza pieselor din colecţia 1848-1849 a muzeului arădean, inclusiv confecţionarea de mobilier expoziţional modu-lar, organizarea unei expoziţii itinerante pe baza pieselor res-taurate. Proiectul ”Accesibilizarea publică a colecţiei de relicve ale Revoluţiei de la 1848-1849” s-a constituit într-o continuare a proiectului „Conservarea şi digitalizarea Colecţiei de Relicve a Muzeului Arad” (HURO/0801/029 _ AREMU), implementat în cursul anului 2010 de către Muzeul Militar Budapesta, Muzeul Móra Ferenc Szeged și Complexul Muzeal Arad. Pe parcursul proiectului a fost realizată o bază de date completă cu cele 17.000 de piese din depozitul 1848 al muzeului arădean (Muzeul de relicve); aceasta însemnând, efectuarea a peste 20.000 de fotografi i de înaltă rezoluţie, scanarea a peste 4.000 de documente, fotografi i, gravuri; au fost supuse unui tratament de conservare imediată 1.585 de piese; pentru întreaga colecţie, a fost realizată anamneza stării de sănătate, fi ecare piesă fi ind punctată, într-un sistem unitar, din perspectiva priorităţilor de conservare/restaurare.

Expoziția Tezaur 1848/49. Repere din Colecția de relicve a muzeului arădean

După un lung proces de conservare şi cercetare, Colecţia de relicve a muzeului arădean, a fost prezentată publicului,

prin intermediul unor expoziţii de mare anvergură, vernisate în Ungaria, la Szeged, Budapesta, Pécs, Gyula, respectiv în România, la Arad. În anul 2015, cu prilejul celei de-a 125-a aniversări a Sta-tuii Libertăţii, Complexul Muzeal Arad a deschis pentru publicul arădean, o remarcabilă expoziţie, care reuneşte cele mai valoroa-se obiecte de patrimoniu ale colecţiei, în jurul cărora s-a consti-tuit muzeul, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

La 170 de ani de la comemorarea martirilor Revoluției de la 1848-49, executați la Arad în 6 octombrie 1849, muzeul arădean, în colaborare cu Asociația Kölcsey Arad, cu spri-jinul fi nanciar al Consiliului Județean Arad, Primăriei Muni-cipiului Arad și Centrului Municipal de Cultură Arad, prezintă publicului valori de patrimoniu ale Colecției de Rel-icve, reunite în expoziția comemorativă: „Pilonii timpului”, deschisă la Palatul Cultural Arad, etaj II, începând cu 1 octom-brie 2019.

Adelina Stoenescu

octombrie 2019 17uralcultural

16 octombrie 2019

cultcultural

BIBL

IOTE

CA

„Brumărel” bibliotecăresc

Ce aduce „Brumărelul” la Biblioteca Județeană? „Noapte albă” de lectură, cenacluri literare, ateliere,

jocuri, povești pentru copii și editări de carte.

„Noaptea albă a Bibliotecii arădene”În prima vineri a lunii lui „Brumărel”, în data de 4, bibliote-

carii vor oferi arădenilor o „Noapte albă” de poezie, muzică, povești, jocuri și ateliere pentru cei mici, proiecție de fi lme de scurt metraj, expoziții de carte, etc. Secțiile vor fi pregătite cu programe, pe cât posibil, pentru toate gusturile. Dintre cele mai importante prezențe în biblioteca „Nopții albe” îl menționăm pe Ricardo Caria, dar și câțiva scriitori reprezentativi locali. Progra-mul nopții va începe la ora 19.00 și va dura până la ora 24.00. Pentru cititorii care încă nu au un card de bibliotecă, înscrierea se va face gratuit.

Cenacluri ale scriitorimii arădene Luni, 21 octombrie 2019, începând cu ora 16.00, în sala „Cen-

tenar” a bibliotecii se va desfășura cenaclul Ligii Scriitorilor, fi liala arădeană. Trei membri ai asociației vor citi din creația lor. Lectura va fi urmată de discuții asupra celor citite. Discuțiile asociației se vor orienta apoi spre încercarea de a închega cea de-a doua antologie a ligii, una bilingvă: româno-italiană.

„Toth Arpad”, cenaclul scriitorilor arădeni de limbă maghiară, va avea loc în prima parte a lunii, în sala „Astra”, ca de obicei de la ora 17.00.

Editare de carte Pentru „Brumărel” avem în elaborare primul volum din lu-

crarea monografi că „Dicționarul localităților arădene”.„Dicționarul localităților arădene” este o lucrare care cu-

prinde date complexe despre orașele județului nostru. La rea-lizarea acesteia, istoricii locali din cadrul Societății de Științe Istorice - fi liala Arad, au lucrat timp de trei ani. Mai mult de 2000 de pagini, vor fi cuprinse în cele trei volume care urmează să apară. Datele despre localitățile județului Arad sunt integrate contextului fi ecărei unități administrativ- teritoriale. Lucrarea abordează distinctiv fi ecare localitate în parte, începând din preistorie, trecând prin istoria antică și cea medievală, ajungând la istoria modernă și cea contemporană. Ea pune accent pe evoluția fi ecărei comunități locale sub aspectul instituțiilor, a activității culturale, a vieții religioase, face referire la persona-litățile locale, la tradițiile și obiceiurile locale.

Vă așteptăm să ne fi ți alături, dorindu-vă lectură cu folos!

Lucia Bibarț

Raul Lile, Untitled

octombrie 2019 19octombrie 2019

uralculturalcultcultural18

TEAT

RU

,,Mizantropul” – cea mai nouă producție pe scena Teatrului Clasic

,,Ioan Slavici” în luna octombrie

Î n luna octombrie, Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici” Arad pro-pune publicului arădean spectacole pentru toate gus-

turile, astfel că în program se regăsesc câteva dintre cele mai apreciate și îndrăgite spectacole, atât producții clasice cât și producții realizate după texte din dramaturgia contemporană.

,,Mizantropul” de J.B.P Molière, în traducerea lui Doru Mareș este cea mai nouă producție a instituției. Spectacolul a avut pre-miera în data de 6 iulie 2019 și poartă semnătura regizorului Vlad Cristache iar scenografi a este realizată de Andreea Tecla și Mădălina Niculae. Vlad Cristache este la prima sa colaborare cu teatrul arădean și este unul dintre cei mai apreciați tineri regi-zori români ai momentului. Una dintre cunoscutele sale creații a fost prezentă la Arad, în ediția 2017 a Festivalului Internațional de Teatru Clasic: ,,Deșteptarea primăverii” de Frank Wedekind. Spectacol este o producție a Teatrului Mic din București și a fost nominalizat la categoria ,,Cel mai bun spectacol” la Gala Pre-miilor UNITER, în anul 2018.

Distribuția spectacolului ,,Mizantropul” este alcătuită din ac-torii: Alex Mărgineanu, Andrei Elek, Ovidiu Ghiniță, Michaela Prosan, Cecilia Lucanu-Donat, Iulia Dinu, Ștefan Statnic, Robert Pavicstis, Călin Stanciu. Actrița Michaela Prosan este cunoscută publicului din serialul de televiziune ,,Fructul Oprit”.

Biletele pentru spectacolele lunii octombrie se pot achiziționa de la casieria teatrală sau online, accesând www.biletmaster.ro.

Programul lunii octombrie 2019Duminică, 6 octombrie 2019, ora 19,00 – Sala Studio,,Năpasta” de I.L. Caragiale Regia: Valentin VoicilăDurata: 1h30min Joi, 10 octombrie 2019, ora 19,00 – Sala Mare ,,Mizantropul” de J.B.P Molière - spectacol cu publicul pe scenă Regia: Vlad CristacheDurata: 1h40min Duminică, 20 octombrie 2019, ora 19,00 – Sala Studio ,,Al tău vechi, Caragiale !” după Momente și schiţe, scrisori către Vlahuţă de I.L.Caragiale Regia: Valentin VoicilăDurata: 1h20min Joi, 24 octombrie 2019, ora 19,00 – Sala Studio,,Să ne cunoaștem mai bine” – scenariu colectiv Regia: Cristian BanSpectacol nerecomandat tinerilor sub 16 aniDurata: 1h10min Sâmbătă, 26 octombrie 2019, ora 19,00 – Sala Studio,,Totul despre femei” de Miro Gavran, Distribuția 1 Regia: Felix CrainicuDurata: 1h50minDuminică, 27 octombrie 2019, ora 19,00 – Sala Studio,,Ai mei erau super!” – scenariu colectiv bazat pe întâmplări reale ale actorilor trupeiRegia: Cristian BanDurata: 1h30mJoi, 31 octombrie 209, ora 19,00 - Sala Studio,,Aici, acolo” de Mihai Ignat Regia: Alexandru Maft eiDurata: 1h50min

Adriana Sasu

octombrie 2019 21uralcultural

20 octombrie 2019

cultcultural

UR

BAN

ISM Drăgășani

Un cartier cu un imens potențial cultural – turistic

Vatra relativ nouă a orașului de azi, este legată de edifi -

carea în 1552 lângă Mureș, pe locul fostei unități textile

Teba, a unei fortifi cații turcești și a nahiei Arath ca sub-diviziune

administrativă otomană. După aproape 150 de ani, succesorii

imperiali au construit peste ea o cetate nouă, mai încăpătoare,

populând teritoriul din afara zidurilor cu diferite etnii. Pe întinsul

spațiului insular al primei Cetăți imperiale, dincolo de șanțurile retira-

dei spre vest și nord, s-a ridicat o așezare cu identitate proprie, numită

succesiv Vetero Arad, Civitas Rasciana, Sarkad, Drăgășani. Pe acest

teritoriu s-au format primele nuclee urbane, s-au dezvoltat germenii

comerțului, a funcționat prima școală pedagogică pentru formarea

învățătorilor români, s-au născut, au trăit sau își dorm somnul de veci

personalități marcante ale Aradului: episcopi, militari, pictori, scriitori,

oameni politici, arhitecți, sportivi, medici, ingineri, comercianți și lista

nu se epuizează. Numele și faptele lor sunt scrise azi în cărțile de isto-

rie pe plăci sau alte semne memoriale sau omagiale. Oameni ca Ioan

Slavici, Sava Tekelia, Dimitrie Țichindeal, frații Janici, Nicola Alexici,

Romul Ladea, Corneliu Minișan, Emil Tabacovici și mulți alții, au fost

prezențe vii pe străzile, piețele, lăcașele de cult, unitățile de învățământ

sau arenele sportive din acest cartier.

Private de trepidanta viață social economică pe care a avut-o la în-

ceput, aceste locuri uitate de edili, au decăzut, inspirând un sentiment

de revoltă și dezolare. Socotită insalubră și neatractivă, prin anii 70-80

ai secolului trecut, zona a fost propusă pentru demolare, oferind astfel,

suprafețele necesare construirii unor edifi cii civile moderne. O perioa-

dă au fost așteptate buldozerele și forfota renașterii din propria cenușă

a unui nou cvartal, pe urmă s-a așternut liniștea. O liniște apăsătoare,

Casa unde a locuit elevul Ioan Slavici (1860-1863)

dușmănoasă, care nu prevestea nimic bun. Vechile industrii năpădite

de vegetație și-au încetat rostul, iar ulițele învăluite în pâcla stârnită de

orice adiere, au devenit pustii. Încorsetat la est și vest de blocurile noilor

cartiere Alfa și Calea Romanilor, împins spre Mureș de zona Centrală,

pentru fostul Sarkad, devenit Drăgășani, timpul a fost oprit pentru mai

mult de un secol. A rămas o alcătuire ciudată, nedefi nită de nici sat nici

oraș, cu clădiri modeste, unele, e drept puține, amintind de secolul al

XVIII-lea și începutul celui următor. Treptat și acestea au început să

dispară, lăsând în urmă amintirea unor vremuri de demult.

Din păcate, în prezent, se consideră că Piața Avram Iancu, complet

bordată cu fronturi construite și guri de străzi plasate pe colțuri și la

mijloc, formează limita sudică a zonei comerciale, culturale și turistice

arădene. Puțină lume cunoaște, că mai departe, spre Mureș, la nici 200

m se afl ă unul din cele mai vechi centre civice ale orașului, grupat în

jurul fostei Piețe de Pește (azi p-ța Heim Domokos). Acolo, în secolul

al XIX-lea, se afl a Corso-ul arădean, loc de promenadă a protipenda-

dei, fl ancat de prăvălii la modă, ateliere și localuri cochete. Mai departe,

spre vest este un alt nucleu, chiar mai vechi, dezvoltat în jurul Bisericii

Sârbești.

Extinderea zonei comerciale și turistice în aceste zone, care, dealt-

fel, dispun de instalații moderne, ar fi benefi că și s-ar putea realiza

printr-un proiect ambițios, e adevărat, costisitor, dar de mare efect.

Astfel, Piața Veche, străzile Tribunul Dobra, Tribunul Axente, Cozia,

inoportune trafi cului modern, devenite pietonale, cu fațadele restau-

rate și dotări adecvate (terase, cluburi, expoziții etc) pot fi în măsură să

atragă interesul publicului. Locul s-ar putea constitui într-o rezervație

urbană, care să reprezinte o admirabilă zonă de mers pe jos, o Fussgan-

gerzone cum o numesc germanii, care au extins asemenea cartiere și

unde, cei care vor să se plimbe o pot face în deplină siguranță. Ar fi o

ofertă cultural - turistică generoasă, dar binefăcătoare pentru arădeni.

Horia Truță

Raul Lile, Jan

Festivalul de fi lm documentar fARAD – ediția a VI-a

2-6 octombrie – Cinematograful Arta

Festivalul de fi lm documentar fARAD revine la începutul

lunii octombrie pentru a șasea ediție la Cinema Arta din

Arad, cu o selecție de fi lme premiate în marile festivaluri

internaționale, reunite sub tema Harta și Teritoriile.„Ediția fARAD din acest an propune o selecție provocatoare

de documentare care, pornind de la tematica orașului, explorează

cinematografi c noțiunile de spațiu și teritoriu geografi c”, notează

Dimitris Kerkinos, directorul artistic al festivalului.

„Documentarele selectate ne poartă prin călătorii virtuale în

toate colțurile lumii, compunând dinamici spațiale extrem de

diverse: explorează Madridul ascuns din subterane (Orașul as-

cuns), descoperă locuitorii de pe acoperișurile clădirilor cu-

baneze (Havana, de la înălțime), observă cultura rurală din

America profundă (Monrovia, Indiana), urmărește transfor-

mările urbane și sociale din Hong Kong (O lume în continuă

mișcare) și ia pulsul vieții din jurul faimoasei piețe Vittorio

din Roma (Piazza Vittorio). Filmul de deschidere, «Lumea de la

picioarele tale», însoțește un american perseverent care

descoperă New York-ul la pas, strâbâtând mii de kilometri din

străzile metropolei. Disputa a două familii ce locuiesc în taigaua

siberiană (Braguino), creativitatea a trei prieteni afl ați într-o

tabără de refugiați din vestul Saharei (Hamada), libertatea de

expresie revigorantă care explodează pe străzile din Kinshasa

(System K) sau apartamentul în care se reunesc trecutul și pre-

zentul orașului Iași (Timebox), toate scot în evidență rolul

spațiului și al geografi ei în viețile oamenilor care le locuiesc.”

fARAD onorează la această ediției memoria regizoarei Agnès

Varda, recent dispărută, cu documentarul Mur Murs (Mur-mu-

rale), care ne invită la o plimbare prin Los Angeles-ul anilor

1980 prin graffi ti-urile și diversele sale culturi.

Nu în ultimul rând, mult așteptatul documentar al lui Alexander

Nanau, Colectiv, lansat în aceste zile la Festivalul de fi lm de la

Veneția, va fi prezentat la fARAD în proiecție specială.

„Anul acesta festivalul explorează interacțiunea între oameni

octombrie 2019 2322 octombrie 2019

uralculturalcultcultural

PRO

GR

AM

CU

LTU

RAL și oraș. Sper, din

această perspectivă, că

Aradul va descoperi

la ediția fARAD, nu-

mărul 6, fețele sale in-

vizibile”, spune Corina

Șuteu, președintele fes-

tivalului.

Selecția fARAD 6 2019 include următoarele fi lme docu-

mentare, marea majoritate în premieră în România (*):

1. Braguino - Clement Cogitore. Franța-Finlanda, 2017.

2. Colectiv - Alexander Nanau. România/Luxemburg, 2019.

Proiecție specială

3. * Hamada - Ely Dominguez Seren. Suedia-Germania-Nor-

vegia, 2018

4. * Havana, de la înălțime (Havana, From on High) - Pedro

Ruiz. Canada, 2018

5. * Lumea de la picioarele tale (Th e World Before your

Feet) - Jeremy Workman. SUA, 2018

6. * Mica Moscovă (Little Moscow) - Grimur Hakonarson.

Islanda, 2018

7. * Monrovia, Indiana - Frederick Wiseman. SUA, 2018

8. * O lume în continuă mișcare (Many Undulating Th ings) -

Bo Wang & Pan Lu. SUA-Corea de sud-Hong Kong, 2019

9. * Orașul ascuns (Th e Hidden City) - Victor Moreno. Spania,

2018

10. * Piazza Vittorio - Abel Ferrara. Italia, 2017

11. System K - Renaud Barret. Franța, 2019

12. Timebox - Nora Agapi. România, 2018. Proiecție specială

accesibilă și persoanelor cu defi ciențe de vedere

13. Mur-Murale (Mur Murs/Murals) - Agnes Varda. Franța-

Germania, 1980. Proiecție de arhivă

Scurt metraje

1. * Bigger Th an Life - Adnan Soft ić. Macedonia de nord-

Germania-Italia, 2018

2. * Sabaudia - Lotte Schreiber. Austria, 2018

3. * Înaintea zborului (Before the Flight) - Laurence Bonvin.

Elveția, 2016

4. * Revelații (Revelations) - Dominic Angerame. SUA, 2018.

Proiecțiile fARAD vor fi completate, ca în fi ecare an, de proi-

ectele adiacente Festivalului: tradiționalul Laborator fARAD

dedicat tinerilor documentariști, proiecte dedicate copiilor sau

conferințe și dezbateri, menite să regenereze comunitatea locală

de cinefi li și să ofere noi oportunități de colaborare profesională.

Evenimentele Centrului Cultural

Judeţean Arad – luna octombrie

Sărbătoarea vârstnicului, Arad, 1 octombrie, CJA,

CCJA, CARP

Filocalia – „Cuvântul vindecător”, Arad, 3 octombrie,

CJA, CCJA

100 de ani în România, Moștenirea Noastră în Județul

Arad, Arad, 4 octombrie, CJA, CCJA, Asociația Pro Identitas

Arad

,,Sărbătoarea recoltei”, Sântana, 6 octombrie, CJA,

CCJA, Primăria Orașului Sântana

Premiera de gală a fi lmului „Între chin și amin”, Arad,

21 octombrie, CJA, CCJA

ReStart literar, Arad, 21 – 26 octombrie, CJA, CCJA

Arad literART, Arad, 21 – 26 octombrie, CJA, CCJA

Spectacol vizual interbelic, Arad, 25 octombrie, CJA,

CCJA

Întâlnirea tinerilor creștini reformaţi din judeţul Arad,

Adea, com. Sintea Mare, 26 octombrie, CJA, CCJA,

Protopopiatul Reformat Arad