Moneda si principiile emisiunii monetare

Moneda si principiile emisiunii monetareBanii reprezint bunuri ca oricare altele, indiferent c se prezint sub forma variat de la nceput, sau sub forma lor proprie. Cu toate acestea subliniem nc de la nceput c este o mare deosebire ntre bani i celelalte bunuri. Cele mai multe bunuri sunt destinate consumului, ntrebuinrii permanente sau temporare, pe cnd banii au ca destinaie schimbul celorlalte bunuri. Banii circul permanent i continuu. Cu ct banii sunt mai mult folosii, cu att ei ajut desfurrii normale a schimbului de mrfuri.Banii au aprut ca urmare a unei ndelungate evoluii economice.La nceputuri, banii erau constituii din unele bunuri economice cu o circulaie mai intens i mai recunoscut pe zone geografice ct mai mari. Aceste bunuri ndeplineau i funcia lor de schimb, de bani, dar i pe cea normal lor, i anume de utilizare sau de consum.Dup un timp ndelungat, banii au luat forma lor proprie i precis, devenind moned. Moneda a fost realizat la nceput din metale i a cptat forma ei consacrat prin metale preioase aur sau argint.ntr-o prim definiie extensiv, moneda este constituit de ansamblul mijloacelor de plat utilizabile pentru a efectua plile pe pieele de bunuri i servicii, adic ansamblul de active acceptate pretutindeni, de ctre toi i totdeauna pentru a regla datoriile generate prin schimbul de mrfuri. Moneda apare deci ca un activ care poate fi deinut, schimbat, mprumutat, conservat. Pentru a fi acceptat de ctre toi, valoarea monedei trebuie s se bazeze pe ncrederea acelora care o vor deine, ncredere circumscris unei anumite comuniti naionale sau internaionale.Formlele monedei:

1. Moneda fiduciar: un bilet fabricat de Imprimerie este emis, adic devine oficial moned, doar n momentul n care este pus n circulaie de ctre Banca Naional, n calitate de banc de emisiune (banca central). O asemenea banc nu are (n principiu) clieni din sectorul nebancar al economiei: ea nu furnizeaz n mod direct bancnotele sale ntreprinderilor, instituiilor i populaiei. Clienii bncii de emisiunea (bncii centrale) sunt bncile comerciale i Trezoreria statului; necesarul de bancnote al publicului este satisfcut prin intermediul acestora din urm. Bancnotele i monezile confecionate din metal obinuit sunt actualmente singurele forme de moned care au un caracter legal i oficial, deoarece cealalt form principal de moned moneda scriptural este, de fapt, o moned a bncilor, folosit exclusiv n circuitul interbancar al acestora.2. Moneda scriptural (de banc): existent sub form de nregistrri contabile (solduri creditoare) n conturile pltitorilor. Iar dovada n acest sens este faptul c n cazul n care n conturile respective nu exist disponibil (alimentat n prealabil de titular nsui prin depuneri sau de banc printr-un credit acordat titularului), cecul sau cartea de credit sunt n sine lipsite de putere de plat. Trebuie ns precizat c cecul, ordinul de virament i cartea de credit nu sunt ele nsele moned scriptural, ci simple instrumente de punere n micare a monedei.Principalele funcii ale banilor sunt:

A)functia intermediar al schimburilor ;

B) functia de unitate de masura a valorii

C) functia de rezerva a valorii (sau mijloc de tezaurizare)

D) instrument de politic monetar .

Moneda este un mijloc de plat general acceptat pentru a cumpra un bun oarecare sau pentru stingerea unei datorii . Moneda e considerat un bun ce se poate schimba direct pe toate celelalte bunuri, eliminnd inconvenientele trocului, este deci un instrument de plat admis peste tot, de ctre toat lumea si n toate circumstanele.Acceptarea monedei este legat de spaiul de suveranitate, adic de existenta statului care a emis moneda respectiv, care o susine si care i confer putere liberatorie si curs legal.

Moneda este mijlocul de exprimare a valorii fiecrui bun, ceea ce permite asigurarea comparrii valorii bunurilor si serviciilor si face posibil schimbul n condiii de echivalen.

Expresia acestei valori este preul fiecrui bun . Exist tot attea preturi relative cte raporturi de schimb ntre toate bunurile, luate dou cte dou, ceea ce evideniaz economia de calcul care se realizeaz prin utilizarea monedei.

n prezent, valoarea monedei se exprim prin puterea de cumprare, respectiv prin posibilitatea pe care o ofer deintorilor de a achiziiona o anumit cantitate de bunuri si servicii n schimbul unui anumit numr de uniti monetare.

Moneda constituie o rezerv de valoare, o putere de cumprare, n sensul c ea poate fi tezaurizat n vederea obinerii n perioadele urmtoare a unor bunuri, ns cu condiia ca nivelul general al preturilor s fie stabil sau cu variaii n limite foarte strnse. Aceast funcie a monedei este generat de faptul c nu are loc o coincident n timp ntre momentul ncasrii si momentul cheltuirii unei cantiti de moned. n acest context, moneda poate deveni un instrument de economisire, legat de preferina pentru lichiditate a populaiei sau a agenilor economici. Deci moneda faciliteaz schimburile si permite acumularea de bogii ca factor al progresului social si al cresterii economice.

Politica monetar este unul din mijloacele aflate la dispoziia statului pentru a promova interesul general n problemele specifice. De exemplu, motivaia controlului creaiei monetare prin banca central este de a mpiedica celelalte bnci s creeze sume prea mari de moned care ar alimenta o presiune a cererii si o inflaie galopant care ar avea ca effect dezorganizarea economiei.

n cursul sec. al XX-lea, formele monedei s-au transformat profund, n sensul unei dematerializri a monedei prin eliminarea treptat a suportului ei concret, material, o dat cu progresul monedei bancare. Astfel, ntr-o miscare ce s-a accentuat dup al doilea rzboi mondial, apare "moneda scriptural" care nu mai este direct tangibil. Numai depozitele la vedere, utilizate prin diferite mijloace de plat care permit circulaia acestora, constituie o moned n sensul strict al cuvntului. Moneda scriptural este un instrument de plat extreme de suplu, care poate fi creat n funcie de cerinele expansiunii economice. n acest fel, extinderea monedei scripturale, n paralel cu banii electronici, marcheaz o deplasare a puterii creaiei monetare ctre bncile comerciale care emit moned prin operiunile de credit, ntrun cadru reglementat si organizat de banca central.

Tendinele actuale, ca argument decisiv al dematerializrii monedei, se ndreapt spre o moned electronic, definit ca ansamblul tehnicilor informatice, magnetice, electronice si telematice care s permit schimbul de fonduri fr suport hrtie si care implic o relaie tripartit ntre bnci, ageni economici si consumatori, ntr-un proces general de nformatizare a relaiilor financiare nceput de mai bine de 20 de ani.

Apariia banilor n economie a impus crearea unei instituii care s asigure emisiunea, dar i supravegherea circulaiei n bune condiii a acestora. Pe de alt parte, funcionarea instituiilor statului, a condus la nevoia acoperirii cheltuielilor suplimentare prin emisiune monetar. Ca urmare, crearea autoritii monetare a avut la baza monopolul emisiunii deinut de stat la momentul respectiv. Existena bncii centrale, ca instituie ierarhic superioar celorlalte instituii bancare, s-a impus tocmai ca urmare a nevoii coordonrii activitii bancare n economie, dar i ca urmare a intensificrii presiunilor inflaioniste la nivel internaional.

Orice activitate bancar presupune crearea de moned. Bncile, mai ales cele comerciale creeaz o cantitate mult mai mare de moned dect banca de emisiune, deoarece chiar volumul monedei scripturale este mult mai mare dect moneda efectiv pus n circulaie de aceasta din urm. Ceea ce este specific bncii centrale este faptul c aceasta emite moneda legal sau, altfel spus, moneda central care are putere liberatorie nelimitat pe teritoriul naional. Celelalte forme de moned (moneda scriptural) reprezint aa-numita moned privat care nu dispune de capacitate liberatorie dect ca urmare a clauzelor de rscumprare ataate acestui tip, clauze care implic posibilitatea transformrii monedei private n moned central.

FUNCIA DE EMISIUNE MONETAR

O functie importanta a circulatiei monetare in afara celei de a da nastere si a perfectiona sistemul monetar, este acea de emisiune monetara. In sens restrans prin emisiune monetara se defineste punerea si retragerea din circulatie a numeralului si monedei scripturale.

In sens larg, emisiunea monetara presupune stabilirea cadrului legal in care au loc operatiuni de emisiuni, stabilirea instantei care face aceasta operatiune, procesul tehnic de batere, emitere, stocare, punere si retragere din circulatie a banilor numerari si scripturali.

Mecanismul emisiunii monetare este supus unor factori:

a) Necesitatea permanenta de numerar pentru plata salariilor,pensiilor etc.

b) Necesitatea de creditare a activitatilor economice

c) Imprumuturile necesare acoperirii deficitului bugetar

d) Imprumuturile pentru plata datoriei externe

e) Procesele inflationiste care duc la deprecierea si devalorizarea monetara

Analiza in structura emisiunii monetare presupune emisiunea semnelor monetare si a monedei scripturale.

Emisiunuea semnelor monetare reprezinta ansamblul operatiunilor de compensare, punere si retragere din circulatie a biletelor de banca si monedelor metalice.

Emisiunea monedei scripturale se realizeaza prin intermediul functiilor bancilor centrale, respectiv prin refinantarea bancilor comerciale de banca centralasi prin cumpararea sau vanzarea de obligatiuni ale statului.

Singura institutie abilitata sa realizeze emisiuni monetare este Banca Centrala, adica Banca Nationala Romana (BNR).

n strns legtur cu exercitarea dreptului de emisiune monetar, banca central este singura instituie care deine i administreaz stocul de aur monetar i rezervele valutare ale rii, emisiunea monetar peste nivelul rezervelor internaionale trebuind s fie acoperit cu:

deineri de titluri de stat;

active rezultate din credite acordate bncilor;

cecuri, cambii i alte titluri de credit deinute n portofoliul de titluri.

Prin natura acestei funcii, banca central trebuie s-i asume i rspunderea calitii circulaiei monetare, msurii n care aceasta satisface nevoile circulaiei sau le depete.

Emisiunea monetar este ns strns legat i de dou relaii care se stabilesc ntre banca central, pe de o parte i Trezoreria statului i bncile din sistem, pe de alt parte. Prima relaie se stabilete pornind de la faptul c banca central poate s finaneze sau nu deficitul bugetar, tiut fiind faptul c, n majoritatea cazurilor, banca central este i cea care administreaz conturile statului i, deci, de multe ori este inevitabil s nu acopere eventuale goluri de trezorerie. n cazul Romniei, prin legea privind statutul BNR se arat c aceasta nu poate finana dect golurile temporare de trezorerie.

n raporturile sale cu bncile din sistem, este foarte greu de stabilit un anumit nivel al ofertei de moned, deoarece prin intermediul operaiunilor de rescontare bncile din sistem sunt cele ce iniiaz operaiunea.

ns utilizarea taxei oficiale a scontului a pierdut teren n ceea ce privete instrumentele de politic monetar, locul acestora fiind luat de operaiunile de open market, emisiunea monetar fiind evideniat prin intermediul multiplicatorului monetar.