modul 2

MATERIALE EDUCATIONALE

Program:

Electrician electronist - auto

MODUL 2:CONSULTANTA DE SPECIALITATE

DATA ELABORÃRII: APRILIE 2006

ELECTRICIAN ELECTRONIST - AUTO

Ghid de studiu-2

Cod Denumire

(Ocupatia) 723101

(Curs/modul) 723101.2 CONSULTANŢĂ DE SPECIALITATE

Cerinte de intrare: Liceu sau scoală profesională în domeniu

Obiectiv general de performanta:

După absolvirea acestui curs/modul, cursantul va fi capabil să ofere consultanţă în domeniul de specialitate.

Lectia CodObiectiv final de performanta

1 723101.2.1 Identificarea cerinţelor clienţilor

2 723101.2.2 Analizarea solicitărilor clientului

3 723101.2.3 Furnizarea informaţiilor privind soluţiile ce pot fi oferite

Motivaţie:

Înţelegerea clienţilor din punct de vedere al necesităţii remedierii, reparării sau întreţinerii instalaţiei electrice auto.

2

Pagina de instrucţiuni pentru cursanţi

Modalităţi de evaluare:

Competenţele dobândite în cadrul acestui curs/modul vor fi determinate după completarea:

tuturor temelor şi proiectelor; tuturor autoevaluărilor; testului final.

Instrucţiuni:

Citeşte Ghidul resurselor de instruire aflat in paginile urmatoare.

Indeplineşte toate activităţile cerute pentru fiecare lecţie, în ordinea indicată de Ghidul resurselor de instruire.

Materialele marcate cu semnul ☻ sunt resurse suplimentare si vor fi utilizate pentru obţinerea unor informaţii adiţionale.

După completarea tuturor activităţilor indicate în Ghidul resurselor de instruire pentru o lecţie din cadrul acestui modul, consultaţi instructorul înainte de a trece la urmatoarea lecţie.

3

Ghidul resurselor de instruire 723101.2.1.

Lecţia 723101.2.1 Identificarea cerinţelor clienţilor

1. Fişa de informaţii pag.5.2. Se indică metoda de învăţare.Cursantul va consulta instructorul în cazul în care are nelămuriri. Instructorul sugerează noi metode de învăţare.3. Textul recomandat pentru citit:

- Citeşte: - Manualul pentru şcoala profesională “Instalaţii şi echipamente auto” Asistă la expunerea lecţiei 723101.2.1 (Identificarea cerinţelor clientului). - Studiază suportul de curs. - Caută pe internet.

4. Învaţă lecţia din fişa de informaţii de la pagina următoare.5. Completează testul de autoevaluare de la pag.13.6. Caută răspunsurile la testul de autoevaluare la pag.14.7. Consultă instructorul înainte de a trece la următoarea lecţie 723101.2.2. (Analizarea solicitărilor clientului).

4

Fişa de instruire –723101.2.1.

723101.2.1. Identificarea cerinţelor clientului

Pentru a identifica cu uşurinţă cerinţele clienţilor cu privire la diferitele disfuncţionalităţi ale unei instalaţii electrice auto care se găseşte pe un anumit tip de automobil, fie autoturism, camion, autobuz, etc., electrcianul auto trebuie să posede un bogat bagaj de cunoştinţe privind în primul rând componenţa instalaţiei electrice cât şi aspecte referitoare la condiţiile tehnice generale impuse echipamentelor electrice auto.

723101.2.1.1 Ascultarea clientul, cu atenţie, pentru aflarea dorinţelor sale

Pentu a putea afla dorinţele clientului cu privire la eventuala reparaţie ce-i este necesară, trebuie identificat tipul echipamentului electric care se găseşte pe automobil cât şi condiţiile de exploatare la care a fost supus acesta. În continuare vor fi prezentate noţiunile necesare pentru a se putea face această identificare.

723101.2.1.1.1 ECHIPAMENTUL ELECTRIC AL AUTOMOBILELOR

Echipamentul electric al automobilelor are rolul de a asigura atât pornirea cât şi funcţionarea motorului. Pe lângă acestea, echipamentul electric, mai asigură mărirea siguranţei în circulaţie prin crearea unui grad de confort sporit conducătorului auto, climatizarea interioară a habitaclului, semnalizarea acustică şi optică exterioară, iluminarea pe timp de noapte.

Echipamentul electric al automobilelor cuprinde totalitatea aparatelor şi maşinilor electrice având drept scop alimentarea cu energie electrică a receptoarelor şi consumatoarelor. Acest lucru este realizat în timpul staţionării sau al deplasării.

723101.2.1.1.2 SISTEME DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

1. Sisteme de alimentare în curent continuu:

- cu tensiunea nominală de 6V ( la Trabant, Wartburg);- cu tensiunea nominală de 12V ( la majoritatea autoturismelor şi

autocamioanelor de tonaj mic);- cu tensiunea nominală de 24V ( la autocamioane de tonaje şi puteri

mari sau la autobuze);

2. Sisteme de alimentare în curent alternativ:- la motociclete, motorete, tractoare etc., care nu au baterie. Aceste

sisteme nu au baterie. Asigură alimentarea cu energie electrica doar în timpul funcţionării motorului;

5

3. Sisteme de alimentare mixtă:

- funcţionează parţial în curent continuu şi parţial în curent alternativ. La autobuze pentru utilizarea iluminatului fluorescent se foloseşte curent alternativ (neredresat) produs de alternator în timp ce celelalte componente ale instalaţiei electrice folosesc curent continuu de la baterie;

- funcţionează cu tensiune nominală de 24V pentru autocamion şi de 12V pentru remorcă.

723101.2.1.1.3 CONDIŢII DE EXPLOATARE

Echipamentul electric auto este supus altor solicitări decât produsele electrotehnice folosite la instalaţiile fixe. Aceste solicitări apar ca urmare a influenţei mediului, a modului de exploatare şi a funcţionării aparatelor în ansamblul instalaţiei electrice auto.

1. Temperaturi de exploatare:

- temperatura mediului exterior este considerată 20 50 , maxim 450;- temperatura spaţiului motorului este admisă până la 80-950;- temperatura spaţiului pasagerilor maxim 450;- temperatura minimă pentru funcţionare sigură este admisă de –200;

2. Umiditatea relativă:

- exploatarea echipamentului electric auto se face la o umiditate relativă cuprinsă înter 10% şi 80%. Testarea echipamentelor auto se face la o umiditate puţin mai mare, 95%. Se verifică apoi rezistenţa la izolaţie.

3. Pătrunderea corpurilor străine:

- locul de amplasare pe automobil a echipamentului electric permite expunerea acestuia la noroi, praf şi apă;

- amplasarea poate fi: - cu execuţie deschisă ( pentru piese şi subansambluri mici, casete cu borne de legatură); - cu execuţie protejată ( dinamuri, alternatoare, demaroare ) de scuturi găurite care permit racirea; - cu execuţie închisă când produsele lucrează în locuri acoperite; - cu execuţie etanşă când produsele sunt expuse direct agenţilor externi.

4. Solicitări mecanice:

6

- elementele de instalaţie electrică montate pe motor sunt mai solicitate decât cele montate pe caroserie.

- acestea sunt verificate la vibraţii sau şocuri cu frecvenţe mici şi amplitudini mari.

723101.2.1.2. Tratarea cerinţele clienţilor cu solicitudine şi profesionalism

Pentru a putea trata cu solicitudine şi profesionalism cerinţele clienţilor este necesar a fi cunoscute condiţiile generale impuse echipamentelor electrice auto.

723101.2.1.2.1 CONDIŢII GENERALE IMPUSE ECHIPAMENTULUI ELECTRIC

1. Unificarea elementelor componente:

- tensiunea de lucru ( 6V, 12V, 24V);- legarea la masă ( se leagă la masă polul negativ );- sensul de rotaţie al pieselor mobile este recomandat să corespundă

sensului de rotaţie a acelor de ceasornic;- regimul de lucru de lungă durată ( aparatele sistemului de aprindere,

lămpi, motoare electrice ), intermitent ( claxoane, relee semnalizare ) şi de scurtă durată ( spălător parbriz, demaror ).

2. Durata de funcţionare a echipamentului electric:

- sub acţiunea unor factori externi cum ar fi umiditatea şi temperatura, izolaţia părţilor conducătoare ale maşinilor şi aparatelor electrice trebuie să-şi păstreze proprietăţile dielectrice;

- maşinile electrice pentru automobile au diferite grade de scânteiere la colector, grad stabilit în funcţie de regimurile de funcţionare, de lungă durată ( se admit scântei slabe sub o mare parte din suprafaţa de contact a periilor ), intermitent ( se admit scântei pentru toate marginile periilor ) sau de scurtă durată ( se admit scântei puternice sub toate marginile periilor );

- supratemperaturile admise ţin seama de caracteristicile materialelor izolante ( clasa de izolaţie ) şi de condiţiile de funcţionare a echipamentului electric ( regim de lucru, temperatura mediului ambiant, etc. );

- supraturaţia părţilor rotative este verificată pentru o turaţie cu 20% mai mare decât turaţia maximă din timpul exploatării;

3. Condiţii care urmăresc creşterea securităţii şi siguranţei circulaţiei:

7

- organizaţii specializate din ţările industrializate au elaborat prescripţii ( reguli ) care reprezintă condiţiile minime în care trebuie să se încadreze construcţia elementelor sau parametrii automobilelor. Astfel construcţia automobilelor şi a elementelor sale componente, inclusiv a echipamentului electric, trebuie să corespundă prescripţiilor elaborate de aceste organisme, respectiv prescripţiile unificate C.E.E. – O.N.U. ( Comisia Economică Europeană – Organizaţia Naţiunilor Unite );

723101.2.1.3. Identificarea solicitărilor clientului prin întrebări clare

Solicitările clientului nu sunt întotdeauna bazate pe o cunoaştere de specialitate a instalaţiei electrice, ci în principal sunt bazate pe faptul că o anumită componentă nu mai funcţionează. Pe de altă parte aceste solicitări ale clientului pot să apară ca urmare a respectării unor normative privind întreţinerea automobilului respectiv sau automobilelor respective atunci când este vorba de un parc auto.

Astfel, pentru o primă evalare a acestor solicitări, electricianul auto trebuie să cunoască părţile componente ale echipamentului electric auto.

723101.2.1.3.1 PĂRŢILE COMPONENTE ALE ECHIPAMENTULUI ELECTRIC AUTO

După funcţiunile îndeplinite, echipamentul electric se împarte în grupe de aparate sau maşini (sisteme sau instalaţii ).

1. Sistemul de alimentare are rolul de a furniza energia electrică necesară consumatorilor de pe automobil. El cuprinde un generator electric antrenat de motorul automobilului, un releu regulator şi bateria de acumulatoare.

2. Instalaţia de aprindere are rolul de a produce scânteile electrice la momente bine determinate, necesare aprinderii amestecului carburant din cilindrii motoarelor cu electroaprindere. Cele mai răspândite sunt instalaţiile de aprindere de la baterie care cuprind: bobina de inducţie, ruptor-distribuitor, conductoarele de înaltă şi joasă tensiune, bujiile şi comutatorul cheii de contect, care deserveşte mai multe circuite şi sisteme.

3. Instalaţia de pornire serveşte la pornirea motoarelor cu combustie internă. Pornirea se realizează cu ajutorul unui motor electric numit demaror, prevăzut cu un dispozitiv pentru cuplarea şi decuplarea pinionului demarorului cu coroana dinţată a volantului.

4. Instalaţiile de iluminare şi semnalizare ( avertizare ) optică şi acustică au rolul de a asigura iluminarea drumului, de a semnala prezenţa automobilului şi de a arăta intenţia de efectuare a anumitor manevre ( depăşire, frânare, schimbarea benzii de circulaţie ), în scopul evitării producerii accidentelor. De asemenea, asigură

8

iluminatul în interiorul automobilului şi avertizarea optică şi acustică la bordul automobilului.

5. Instalaţiile şi aparatele auxiliare îndeplinesc diferite roluri în scopul uşurării conducerii automobilului şi măririi gradului de confort. Astfel pentru asigurarea vizibilităţii necesare la conducere se folosesc: ştergătorul de parbriz, electropompele pentru spălat geamul şi aparatele pentru dezgheţare. Pentru aerisirea şi dezaburirea geamurilor se folosesc instalaţii de condiţionare a aerului ( climatizare ). Pentru mărirea gradului de confort se utilizează radioul, ceasul electric, bricheta electrică, frigiderul electric.

6. Aparatele de măsură şi control servesc pentru măsurarea şi controlul diferiţilor parametri ai funcţionării motorului cât şi automobilului în general.

Aparatele care se folosesc sunt:- Ampermetrul pentru măsurarea curentului de încărcare sau descărcare

a bateriei de acumulatoare de către dinam;- Voltmetrul pentru măsurarea tensiunii bateriei şi alternatorului;- Indicatorul pentru temperatura apei ( termometru ) din circuitul de

răcire;- Indicatorul pentru presiunea uleiului ( manometrul ) din circuitul de

ungere al motorului;- Indicatorul pentru nivelul combustibilului ( litrometrul ) din rezervor;- Vitezometrul pentru determinarea vitezei de deplasare a

automobilului;- Tahometrul ( turometrul );- Etc.

Pentru control se folosesc diferite avertizoare care conduc la aprinderea sau stingerea unor becuri atunci când parametrul de măsurat atinge o anumită valoare care prezintă pericol pentru instalaţia sau pentru sistemul respectiv. Aceste avertizoare fac parte din instalaţiiile de semnalizare a avariilor. Întâlnim avertizoare pentru semnalizarea frânei de mână trase, semnalizarea scăderii nivelului uleiului în instalaţia hidraulică de frânare, semnalizarea uzurii plăcuţelor de frână, semnalizarea butonului de şoc tras, semnalizarea încărcării bateriei, semnalizarea nelegării centurii de siguranţă, semnalizarea lăsării farurilor aprinse la oprirea motorului şi deschiderea uşii şoferului pentru coborârea din automobil, etc.

Aparatele combinate asigură atât măsurarea diferiţilor parametri cât şi avertizarea la depăşirea celor admisibili.

7. Instalaţia pentru distribuirea energiei electrice. Diferitele sisteme şi instalaţii prezentate mai sus au în componenţa lor o sereie de elemente asemănătoare, care fac parte din instalaţia de distribuire a energiei electrice: conductoarele, piesele terminale şi de legătură ( papuci şi fişe plate ), siguranţe fuzibile, întrerupătoare şi comutatoare, etc.

9

723101.2.1.4. Executarea verificărilor şi testărilor în prezenţa clientului

Modul de verificare şi de testare a aparaturi electrice va fi przentat într-unul din modulele următoare, când vor fi prezentate şi aparatele de testare respective. În această parte ne vom ocupa de modul de dispunere al receptoarelor electrice pe automobil şi de modul cum acestea sunt conectate între ele.

723101.2.1.4.1. DISPUNEREA CONDUCTOARELOR ŞI RECEPTOARELOR

ELECTRICE PE AUTOMOBIL

La montarea pe automobile, elementele echipamentului electric sunt interconectate. Se realizează astfel instalaţia electrică generală a automobilului. Interconectarea se face în cadrul unui singur circuit general. În acest circuit general consumatorii sunt alimentaţi de la sistemul de alimentare, respectiv de la bateria de acumulatoare.

Se utilizează scheme electrice cu un conductor. Acest lucru este adoptat din motive economice. Închiderea circuitului se face prin masa metalică a automobilului. Schemele cu două conductoare se folosesc numai dacă receptorul electric este montat pe un material izolat sau pe un material care nu asigură un contact electric bun ( de exemplu duraluminiu ).

REŢINEŢI: Marea majoritate a automobilelor care se fabrică în lume au polul negativ legat la masă iar polul pozitiv izolat.

723101.2.1.4.2. CONDUCTOARE

Conductoarele electrice ale automobilelor se împart în două grupe:1. Conductoare pentru joasă tensiune ( diferă între ele în funcţie de

intensitatea curentului care trece prin ele) ;2. Conductoare pentru înaltă tensiune ( utilizate la circuitele de

aprindere).

Condiţii impuse conductoarelor:

- rezistenţă la solicitări mecanice, vibraţii, lovituri, frecări, îndoiri repetate;

- rezistenţă la temperaturi coborâte, temperaturi care influenţează calitatea materialelor izolante;

- rezistenţă la temperaturi ridicate pentru cablajele montate pe motor;- rezistenţă la acţiunile lubrifianţilor.

Materiale

10

Conductoarele se execută din cupru multifilar pentru a avea rezistenţă la răsucire alternantă, pentru a fi flexibile. Secţiunea acestora se alege în funcţie de căderea de tensiune pe circuitul respectiv. Nu se utilizează conductoare cu secţiunea mai mică de 0,5 mm2 din considerente mecanice.

723101.2.1.4.3. CABLAJE

Gruparea cablurilor în mănunchiuri poartă denumirea de cablaje sau cabluri. Acestea sunt confecţionate în aşa fel încât să uşureze montajul conductoarelor pe traseele de conectare a receptoarelor electrice auto. Conductoarele grupate astfel în cablaje sunt strânse cu bandă sau sunt introduse în tuburi de masă plastică.

Fixarea cablajelor pe automobil se face cu ajutorul unor cleme sau manşoane care să împiedice uzarea acestora prin roadere sau vibraţii în timpul funcţionării acestuia.

Din cablaje ies ramuri care conectează diferite receptoare electrice. Această conectare se face cu ajutorul prizelor ( mufelor ) din materiale plastice prevăzute cu borne metalice ( fişe plate ).

723101.2.1.5 Informarea corectă a clientului asupra rezultatelor verificărilor

Verificările iniţiale nu se pot face decât dacă se identifică tipul instalaţiei electrice. Acest lucru este necesar pentru a putea fi folosită aparatura de testare adecvată. Pe de altă parte clientul este informat corect numai în cazul în care i s-au identificat corect cerinţele. Acest lucru se realizează cu rezultate bune atunci când se are la îndemână o schemă a unei instalaţii electrice pe care se pot identifica defecţiunile instalaţiei şi pe care se pot explica cu claritate rezultatele verificărilor. În continuare sunt prezentate aspecte privind schemele de montaj şi simbolurile prezente în acestea. În anexele prezente la finalul acestui modul, se identifică modul de conectare al receptoarelor instalaţiei electrice.

723101.2.1.5.1 SCHEME DE MONTAJ

Realizarea instalaţiilor electrice de pe automobile se face conform schemelor. În aceste scheme sunt indicate prin semne convenţionale aparatele care intră în componenţa instalaţiei, inscripţionarea bornelor, conductoarele de legătură.

În cadrul schemei se indică grosimea conductoarelor în mm2, culorile cât şi alte date utile care facilitează intervenţiile cu ocazia verificărilor, depanărilor sau reparaţiilor.

Schemele electrice generale cuprind toate organele generatoare şi consumatoare de curent, întrerupătoarele şi comutatoarele, conexiunile ce se realizează între ele, protecţia acestora realizându-se prin siguranţe fuzibile.

11

723101.2.1.5.1.1 Simboluri folosite în scheme

Denumire Simbol

Fişă Fără blocare

Cu blocare ( negru )

Conector ( culoare albastră, circuitul 3 )

Siguranţă fuzibilă

Contact manual

Întrerupător

Contact mecanic

Monocontact

TermocontactBobinăCondensatorDiodăMotor

Contact prin camă

Lampă de iluminareIndicator

Aparat indicatorRezistenţăRezistenţă variabilăTraducător de nivel

Circuit electric

Generator de impulsuri

Anexele 1, 2, 3, 4, şi 5 prezintă câteva scheme de instalaţii electrice ale mai multor tipuri de automobile. În aceste scheme se poate observa foarte clar modul cum

12

sunt reprezentate diferitele componente al unei instalaţii electrice auto pornind de la generatoarele de curent ( alternatoare, acumulatoare ) continuând cu legăturile făcute prin intermediul conductoarelor şi terminând cu diferitele consumatoare.

Comparând schemele prezentate în anexele 1…5, observăm că acestea au o serie de elemente comune. Pe lângă faptul că s-au folosit aceleaşi simboluri, prezentate în tabelul de la punctul anterior, s-au folosit şi aceleaşi coduri pentru notarea culorilor conductoarelor. Conductoarele de legatură care alcătuiesc cablajele trebuie să aiba diferite culori pentru a putea fi identificate cu uşurinţă. În tabelul următor sunt prezentate codurile de culori.

723101.2.1.5.1.2 Codificarea conductoarelor

Culoarea Codul Culoarea CodulAlb A Albastru AbGri Gr Galben G

Incolor Ic Maro MrMov Mv Negru N

Natural Na Galben JRoşu R Verde Ve

Fir verde F.Ve Albastru B1 Legăturile conductoarelor realizate prin conectori se identifică după culoarea

conductorului urmată de numărul circuitului utilizat.De exemplu: Na 2 = conector de culoare naturală, circuitul 2

723101.2.1.6. Îndrumarea clientului către un mecanic mai experimentatîn cazul unor rezultate insuficient de edificatoare

Există situaţii în care nu se pot obţine rezultate edificatoare suficiente pentru a putea fi identificată corect cerinţa clientului. Aceste situaţii apar ca urmare a mai multor cauze cum ar fi:

- lipsa unei aparaturi de testare adecvate tipului de instalaţie electrică respectivă;

- lipsa unor informaţii corecte venite din partea clientului ca urmare a incidentului ce urmează a fi remediat;

- lipsa unui material grafic al instalaţiei respective (schemă).

În acestă situaţie clientul este îndrumat către un mecanic mai experimentat, dacă este posibil chiar pe acel tip de instalaţie electrică sau pe un tip de instalaţie înrudit cu cea a clientului.

13

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Care este rolul echipamentului electric auto?

2. Care sunt tensiunile de alimentare ale instalaţiilor electrice auto?

3. La ce solicitări este supus echipamentul electric auto?

4. Care pol al instalaţiei electrice se leagă la masă?

5. Care este rolul sistemului de alimentare cu energie electrică şi care sunt

componentele acestuia?

6. Care este rolul instalaţiei de aprindere?

7. Enumeraţi cel puţin 4 aparate de măsură şi control folosite pentru măsurarea

unor parametrii în timpul funcţionării automobilului.

8. De ce trebuie să aibă diferite culori conductoarele de legătură ale

receptoarelor instalaţiei electrice auto?

14

RĂSPUNSURI LA TESTUL DE AUTOEVALUARE

1. Rolul echipamentului electric al automobilelor este de a asigura atât pornirea cât şi funcţionarea motorului. Pe lângă acestea, echipamentul electric, mai asigură mărirea siguranţei în circulaţie prin crearea unui grad de confort sporit conducătorului auto, climatizarea interioară a habitaclului, semnalizarea acustică şi optică exterioară, iluminarea pe timp de noapte.

2. Tensiunile de alimentare ale instalaţiilor electrice auto pot fi de 6V, 12V sau 24V.

3. Echipamentul electric auto este supus altor solicitări decât produsele electrotehnice folosite la instalaţiile fixe. Aceste solicitări apar ca urmare a influenţei mediului, a modului de exploatare şi a funcţionării aparatelor în ansamblul instalaţiei electrice auto. Acestea sunt: temperaturi de exploatare; umiditatea relativă; pătrunderea corpurilor străine; solicitări mecanice.

4. La masă se leagă polul negativ al instalaţiei electrice.

5. Sistemul de alimentare are rolul de a furniza energia electrică necesară consumatorilor de pe automobil. El cuprinde un generator electric antrenat de motorul automobilului, un releu regulator şi bateria de acumulatoare.

6. Instalaţia de aprindere are rolul de a produce scânteile electrice la momente bine determinate, necesare aprinderii amestecului carburant din cilindrii motoarelor cu electroaprindere.

7. Ampermetrul pentru măsurarea curentului, voltmetrul pentru măsurarea tensiunii, termometrul pentru măsurarea temperaturii motorului şi manometrul pentru măsurarea presiunii uleiului în instalaţia de ungere.

8. Conductoarele de legătură care alcătuiesc cablajele trebuie să aibă diferite culori pentru a putea fi identificate cu uşurinţă.

15


Lecţia 723101.2.2 Analizarea solicitărilor clientului


- Citeşte: - Manualul pentru şcoala profesională “Instalaţii şi echipamente auto” Asistă la expunerea lecţiei 723101.2.2 (Analizarea solicitărilor clientului). - Studiază suportul de curs. - Caută pe internet.

4. Învaţă lecţia din fişa de informaţii de la pagina următoare.5. Completează testul de autoevaluare de la pag.20.6. Caută răspunsurile la testul de autoevaluare la pag.21.7. Consultă instructorul înainte de a trece la următoarea lecţie 723101.2.3. (Furnizarea informaţiilor privind soluţiile ce pot fi oferite).


723101.2.2. Analizarea solicitărilor clienţilor

Pentru a putea analiza solicitările clienţilor, atunci când aceştia solicită intervenţia pentru remedierea unei defecţiuni la instalaţia electrică a unui automobil, este necesar a avea câteva cunoştiinţe referitoare la comportamentul lor atunci când se găsesc în situaţia menţionată.

723101.2.2.1. Verificarea operativă a informaţiilor primite de la client

723101.2.2.1.1 COMPORTAMENTUL CLIENTULUI

16

În sens restrâns, comportamentul clientului semnifică conduita oamenilor în cazul consumului de servicii. În sens larg, comportamentul clientului cuprinde întreaga conduită a utilizatorului final de servicii.

Componenta esenţială a comportamentului uman, comportamentul clientului solicită pentru investigarea sa o abordare interdisciplinară, datorită naturii fundamental diferite a actelor şi proceselor de decizie ce-l compun. Felul în care se comportă clientul pe plan economic nu reprezintă o însumare de acte repetate mecanic, ci este rezultatul acumulării unei experienţe de viaţă.

Comportamentul clientului reprezintă totalitatea actelor, atitudinilor şi deciziilor acestuia privind utilizarea veniturilor sale pentru cumpărări de servicii, în cazul de faţă cumpărarea unui serviciu pentru repararea instalaţiei electrice a automobilului.

Comportamentul clientului poate fi mai bine înţeles făcându-se apel la procesul de decizie. Ansamblul de acte ale acestui proces, împreună cu legăturile ce se ralizează între ele alcătuiesc mecanismul comportamental. Aceste acte pot fi structurate în succesiunea lor cronologică astfel:

- percepţia stimulilor din mediul ambiant, înregistrarea şi catalogarea lor realizată în mod selectiv, în raport cu particularităţile individului atât pe cale fizică, cât şi pe cale cognitivă;

- informarea, reprezintă ansamblul modalităţilor omului de a învăţa să cunoască serviciile, de aşi îmbogăţii cunoştinţele despre acestea, pe baza experienţei proprii sau a altora;

- atitudinea sau starea mentală de dispoziţie, rezultat al experienţei, exercitând o influenţă directă şi dinamică asupra reacţiilor clientului faţă de situaţiile cu care este confruntat în vederea satisfacerii trebuinţelor;

- motivaţia, proces de gândire în cadrul căruia clientul îşi dirijează energia sa mentală către un anumit scop;

- comportamentul manifestat, ca etapă finală, definit prin actul de achiziţionare sau respingere, consumare sau utilizare a unui anumit serviciu.

Motivele de cumpărare (folosire) sau necumpărare (nefolosire) a serviciului reprezintă ansamblul imboldurilor constituite într-un sistem de impulsuri şi stări tensionale de natură să justifice achiziţionarea sau respingerea unui anumit serviciu.

Preferinţele clientului reprezintă o motivaţie pozitivă, exprimată prin compatibilitatea afectivă faţă de un serviciu. Este vorba de o calitate a serviciului prin care se satisfac trebuinţele.

Imaginea asupra serviciului este rezultatul, felul în care se percepe de către client serviciul respectiv.

Cunoscând aceste cateva noţiuni referitoare la comportamentul clientului putem mai bine să-i analizăm solicitările şi să-i arătăm care sunt posibilităţile de realizare.

Asfel, mai întâi ascultăm solicitările clientului ( defecţiunea sau defecţiunile instalaţiei electrice care trebuiesc remediate ), analizăm apoi cauzele care ar fi putut duce la acestă defecţiune. Aici va trebui să ţinem seama de toate aspectele tratate în

17

modulul B1, aspecte referitoare la vechimea instalaţiei electrice, la modul şi mediul în care a fost exploatată, la solicitările la care a fost supusă, etc.

723101.2.2.2. Analizează cu atenţie solicitările clientului pentru stabilirea corectă a tuturor detaliilor

Pentru a putea oferi consultanţă de specialitate clientului, electricianul auto trbuie să fie capabil să rezolve cu maximă operativitate o serie de aspecte ce ţin de modul cum se analizează cerinţele acestuia.

Toate acestea nu pot fi realizate de către electricianul auto decât după ce îşi însuşeşte un bogat bagaj de cunoştiinţe teoretice despre instalaţiile electrice auto. Numai aşa poate să răspundă solicitărilor clientului, prin operativitate în verificarea informaţiilor, analizarea detaliilor, evaluare, discernământ.

Ca urmare a tipului de atelier şi a modului de organizare a reparaţiilor, a locului de muncă unde electricianul auto îşi desfăşoară activitatea, stabilirea corectă a tuturor detaliilor este strâns legată de aceasta.

Astfel electricianul auto poate să-şi desfăşoare activitatea într-una din următoarele forme de organizare a reparatiilor instalaţiilor electrice auto:

- atelier specializat de electricitate auto;- atelier de electricitate auto în cadrul unui autoservice auto pentru un anumit

tip de automobil sau pentru mai multe tipuri de automobile de diferite mărci;

- atelier de electricitate auto în cadrul unei întreprinderi care are un parc auto şi propriile sale ateliere mecanice şi electrice;

- atelier de electricitate auto în cadrul unui centru de reparaţii capitale;- atelier de electricitate auto în cadrul unei secţii de fabricaţie a automobilelor

pentru asamblarea instalaţiilor electrice pe automobil.Modul în care este organizată activitatea de întreţinere şi reparaţii din unitatea

respectivă duce la stabilirea corectă a tuturor detaliilor cu privire la solicitările clientului. Pentru aceasta trebuie realizate următoarele obiective:

- cunoaşterea stării maşinilor ( uzura ) şi a mijloacelor posibile de utilizat pentru înlăturarea defecţiunilor în cadrul unor programe flexibile de creştere a mentenanţei şi siguranţei în funcţionare;

- dezvoltarea întreţinerii preventive;- pregătirea lucrărilor şi personalului;- stabilirea necesarului pieselor de schimb ( stocurilor );- utilizarea metodelor de măsurare directă/indirectă a duratelor de executare a

lucrărilor de întreţinere-reparaţii ( cronometrare, observări instantanee );- calcularea riguroasă a costurilor lucrărilor;- posibilitatea inventarierii permanente.

Pe baza informaţiilor privind planul secţiilor, atelierelor, magaziilor/depozitelor, poziţiei, numărului de identificare al echipamentelor,

18

caracteristicilor constructiv funcţionale ale acestora, activităţile de întreţinere-reparaţii au rolul să prevină, să pună diagnostice, să remedieze operativ, eficace şi eficient.

Tipurile de întreţineri utilizate sunt:- inspecţiile în cadrul regimului de funcţionare ( de exemplu, curăţirea,

gresarea unor componente dintr-o maşină;- reparaţiile cu scopul remedierii defecţiunilor.

În toate cazurile, programul de organizare trebuie să fie conceput/aplicat cunoscându-se:- natura intervenţiei;- gradul de urgenţă;- momentul de începere al lucrărilor ( în raport de asigurarea condiţiilor

materiale şi a personalului specializat );- durata de execuţie a lucrărilor ( stabilită pe baza metodelor riguroase de

analiză, proiectare, execuţie );- corelaţia dintre tipurile de intervenţii aplicate, efectele funcţionale,

cheltuielile aferente şi în consecinţă estimarea/calcularea eficienţei acestora.

723101.2.2.2.1 Tipuri de defecţiuni ale echipamentelor electrice auto

Criteriul adoptat Tipul defecţiunilorCaracterul defecţiunii Definitive

TemporareLegătura cu alte defecţiuni Primare

SecundarePosibilităţile de detectare Evidente

AscunseModul de apariţie Întâmplătoare ( aleatoare )

Aşteptate ( determinate )

723101.2.2.3 Evaluează cu discernământ solicitările în funcţie de posibilităţile de realizare

Posibilităţile de realizare a solicitărilor privind o anumită intervenţie sunt determinate de modul cum este concepută organizarea locului de muncă al electricianului auto şi a activităţii respective în ansamblu.

Prin poziţia sa în procesul de reparaţii, locul de muncă reprezintă componenta fundamentală, încât nu poate fi concepută organizarea reparaţiilor fără o preocupare accentuată pentru organizarea locului de muncă în interdependenţă şi intercondiţionare cu factorii activităţilor specifice reparaţiilor şi întreţinerilor.

În principal, concepţia de organizare a locului de muncă trebuie să pornească preponderent de la problema economiei în mişcări ( specifică ergonomiei ) în funcţie de care operaţia să fie executată cu efort uman şi timp de execuţie minim.

19

Aceasta implică din partea organizatorilor studii interdependente referitoare la:- dotarea locului de muncă cu materialele şi sculele adecvate executării

operaţiei impuse de o anumită comandă; actualizarea complexă şi operativă a dotării în raport de schimbarea comenzilor;

- amplasarea şi utilizarea echipamentului ( utilaj, scule, aparate de măsură şi control, testere şi a materialelor ) în condiţiile de efort minim pentru executant, într-un timp corespunzător categoriei capacităţii sale de muncă şi cu consumuri materiale egale sau mai mici decât cele stabilite în studiul operaţiei;

- folosirea echipamentelor ( utilaje, scule, aparatură de măsură şi control ) care să asigure:

-comanda, măsura, controlul parametrilor proceselor executate;- precizarea poziţiei executantului;- corectarea gradului de siguranţă în funcţionarea echipamentelor;- protecţia vieţii şi capacităţii de muncă a executanţilor;- coordonarea raţională a maşinii, structurii şi solicitărilor impuse locului de

muncă cu dimensiunile antropometrice şi capcitatea fiziologică a executantului;

- dimensionarea locului de muncă astfel încăt realizarea lucrării cu dotările existente să determine minimul necesar de mişcări şi de timp;

- studiul, execuţia, amplasarea, utilizarea dispozitivelor de comandă, aparatelor de măsură, semnalizare, control, reglare în funcţie de dimensiuni, forme, culori, mod de gradare, condiţii de iluminare etc.

20


1. Ce reprezintă comportamentul clientului la momentul cumpărării unui serviciu?

2. Care sunt actele care alcătuiesc mecanismul comportamental?

3. Ce înţelegem prin imaginea asupra serviciului?

4. Care sunt formele de organizare a atelierelor în care electricianul auto poate să-şi desfăşoare activitatea?

5. Ce duce la stabilirea corectă a tuturor detaliilor cu privire la solicitările clientului?

6. Care sunt tipurile de defecţiuni întâlnite la echipamentele electrice auto?

21


1.Comportamentul clientului reprezintă totalitatea actelor, atitudinilor şi deciziilor acestuia privind utilizarea veniturilor sale pentru cumpărări de servicii, în cazul de faţă cumpărarea unui serviciu pentru repararea instalaţiei electrice a automobilului.

2. Actele care alcătuiesc mecanismul comportamental sunt: percepţia, informarea, atitudinea, motivaţia, comportamentul manifestat, motivele de cumpărare, preferinţele clientului, imaginea asupra serviciului.

3. Prin imaginea asupra serviciului înţelegem rezultatul, felul în care se percepe de către client serviciul respectiv.

4. Electricianul auto poate să-şi desfăşoare activitatea într-una din următoarele forme de organizare a reparatiilor instalaţiilor electrice auto:

- atelier specializat de electricitate auto;- atelier de electricitate auto în cadrul unui autoservice auto pentru un anumit

tip de automobil sau pentru mai multe tipuri de automobile de diferite mărci;

- atelier de electricitate auto în cadrul unei întreprinderi care are un parc auto şi propriile sale ateliere mecanice şi electrice;

- atelier de electricitate auto în cadrul unui centru de reparaţii capitale;- atelier de electricitate auto în cadrul unei secţii de fabricaţie a automobilelor

pentru asamblarea instalaţiilor electrice pe automobil.

5. Modul în care este organizată activitatea de întreţinere şi reparaţii din unitatea respectivă duce la stabilirea corectă a tuturor detaliilor cu privire la solicitările clientului.

6. Tipul defecţiunilor întâlnite la echipamentele electrice auto pot fi definitive, temporare, primare, secundare, evidente, ascunse, întâmplătoare ( aleatoare ), aşteptate ( determinate ).

22


Lecţia 723101.2.3 Furnizează informaţii privind soluţiile ce pot fi oferite


- Citeşte: - Manualul pentru şcoala profesională “Instalaţii şi echipamente auto” Asistă la expunerea lecţiei 723101.2.3 (Furnizează informaţii privind soluţiile ce pot fi oferite). - Studiază suportul de curs. - Caută pe Internet.

4. Învaţă lecţia din fişa de informaţii de la pagina următoare.5. Completează testul de autoevaluare de la pag. 28.6. Caută răspunsurile la testul de autoevaluare la pag. 29.

23


723101.2.3. Furnizează informaţii privind soluţiile ce pot fi oferite

723101.2.3.1. Prezintă cu promptitudine şi claritate serviciile

Avându-se în vedere numărul mare de automobile cât şi deversitatea de tipuri ale acestora, serviciile privind activitatea de intreţineri şi reparaţii trebuie struturate după anumite criterii care să cuprindă majoritatea componentelor instalaţiilor electrice.

Aceste criterii trebuie să ţină cont de urmotoarele caracteristici:- diversitatea tipurilor şi variantelor de automobile;- construcţia şi funcţionarea noilor sisteme adoptate la automobile;- tehnologia diagnosticării pas cu pas a tuturor sistemelor motorului şi

automobilului, uneori descriindu-se şi aparatele folosite;Pentru repararea unei instalaţii electrice se poate interveni, în funcţie de tipul

de defecţiune semnalat, la următoarele subansambluri ale acesteia, subansambluri care trebuie să facă parte din lista de servicii oferite pentru reparaţie:

- tabloul de bord;- comutatoare;- instalaţia de aprindere;- instalaţia de alimentare cu energie electrică;- instalaţia de iluminare şi semnalizare;- avertizoare sonore;- ştergătorul de parbriz şi pompa de spălare a parbrizului;- aparate de măsură şi control;- instalaţia de climatizare;- aşezarea cablajului pe caroserie;

723101.2.3.2. Susţine cu argumente tehnice competente soluţiile ce pot fi oferite

Furnizarea informaţiilor de către electricianul auto, privind soluţiile ce pot fi oferite în vederea remedierii incidentului constatat la o instalaţie electrica a unui automobil, presupune ca acesta să poată să prezinte cu promptitudine şi claritate serviciile. Totodată trebuie să sustină cu argumente tehnice competente, soluţiile oferite. Astfel electricianul auto trebuie să satisfacă în totalitate cerinţele clientului prin soluţiile şi informaţiile oferite.

Pe durata parcurgerii celorlalte module vom învăţa cum să putem răspunde la aceste cerinţe. Acum, vom prezenta pe scurt un exemplu de utilizare a schemelor electrice studiate anterior în vederea furnizării informaţiilor privind o anumită defecţiune, soluţiile şi posibilităţile de remediere ale acesteia.

24

EXEMPLU

723101.2.3.2.1 UTILIZAREA SCHEMELOR ELECTRICE

Incident constatat: luminile de avarie nu funcţionează, dar luminile de semnalizare a direcţiei de mers funcţionează.

Pasul 1 – se caută în schema instalaţiei electrice respective ansamblul ( reperul ) care nu funcţionează. În cazul de faţă o lampă de semnalizare al cărei ansamblu este notat cu reperul 1. (Vezi Anexa 2

Pasul 2 – se caută în tabela alăturată schemei şi se găseşte pentru reperul 1 blocul optic dreapta. Acesta este compus printre altele şi din lampa de semnalizare a direcţiei, în dreptul căreia se citeşte ( în coloana a 3-a ) numărul de poziţionare a subansamblului, respectiv poziţia 40.

Reper Denumirea Poziţie

1

Bloc optic dreapta5. lampă poziţie …..

……… …..6. far fază de drum..

…. .. ….. .7. far fază de

întâlnire … … …- lampă semnalizare direcţie…

53495140

25

2 Avertizor sonor 613 Ventil electromagnetic 194 Alternator 4 la 8

5

Bloc optic stânga8. lampă poziţie …..

……… …..9. far fază de drum..

…. .. ….. .10.far fază de

întâlnire … … …- lampă semnalizare direcţie…

52485038

6 Cutie cu siguranţe fuzibile 18-29-33-52-587 Baterie 28 Motor ventilator aer 31-32

…. ………….. ………..

Pasul 3 – în continuare, pe scara de la partea inferioară a schemei din Anexa 3, în dreptul cifrei 40, pe verticală, se găseşte poziţia 1, respectiv lampa de semnalizare a direcţiei.

Pasul 4 – pe schemă ( Anexa 2 ) se observă că lampa de semnalizare este

alimentată de siguranţa 6, de 10A, prin releul de semnalizare direcţie 19, blocul de comutatoare stânga şi comutatorul pentru semnal de avarie 32.

Pasul 5 – se verifică funcţionarea reperelor de mai sus, a conductoarelor şi conexiunilor electrice.

Aceşti paşi trebuie urmaţi ori de câte ori este nevoie pentru a putea furniza clientului informaţii privind soluţiile şi posibilităţile de remediere . În cuprinsul modulelor următore se vor studia toate metodele de diagnosticare ce stau la îndemâna

26

electricianului auto în vederea susţinerii cu argumente tehnice competente a soluţiilor oferite.

723101.2.3.3. Satisface în totalitate cerinţele clientului, prin soluţiile şi informaţiile oferite

Creşterea continuă a numărului de automobile în circulaţie, varietatea şi creşterea gradului de complexitate al acestora impun aplicarea unor procedee de testare rapidă, care nu mai pot fi asigurate cu mijloace tradiţionale. Controlul periodic preventiv nu poate fi efectuat decât cu aparatură modernă eficace, rapidă, sigură şi cu precizie, randament şi productivitate ridicate. Un tester electronic poate efectua în 15-20 de minute operaţii de diagnosticare pe care un electrician auto nu le poate realiza la acelaşi nivel decât în circa 180 de minute.

Datele statistice demonstrează că cele mai multe defecţiuni ( pane ) în exploatare se datoresc funcţionării defectuoase a echipamentului electric auto şi, în special, a celui de aprindere. Peste 50% din totalul defecţiunilor care se produc la automobile aparţin instalaţiei de aprindere. Detectarea din timp a tendinţei de defectere face posibilă înlocuirea pieselor şi înlăturarea cauzelor defectărilor pe parcurs.

723101.2.3.3.1 UTILIZAREA TESTĂRILOR RAPIDE

Testarea periodică a echipamentului electric auto cu ajutorul aparatelor electronice este posibilă în condiţiile normale de lucru de pe automobil fără demontarea sau oprirea motorului. Concluziile care se pot trage sunt extrem de preţioase, dar interpretarea lor nu se poate efectua decât pe baza cunoaşterii clare şi precise a fenomenelor care au loc şi a modului în care ele se manifestă şi se evidenţiază pe scara sau ecranul aparatului respectiv.

Caracteristicile de funcţionare ale echipamentului electric, care reprezintă variaţiile în timp ale intensităţii şi tensiunilor din circuitele primare şi secundare ale echipamentului de aprindere, capătă o mare însemnătate şi ele trebuie însuşite.

Funcţionarea echipamentului de aprindere se poate urmării în cele mai clare condiţii cu ajutorul osciloscoapelor sau oscilografelor electronice. Varietatea acestor aparate, adaptate la funcţionarea echipamentului electric autopoartă diferite denumiri: analizatoare electronice, testere electronice, autotestere, electrotestere, motormaster, etc.

Principalele firme constrctoare de testere electronice sunt: Bosh, Sun, Crypton, Allen, Souriau, Laycock, şi altele, a căror aparatură este folosită în staţiile serviec de la noi din ţară.

Folosind astfel de aparate se pot face testări rapide pentru următoarele componente ale instalaţiei electrice auto sau pentru măsurarea diferiţilor parametri:

- urmărirea electronică a funcţionării echipamentului de aprindere;- măsurarea avansului la declanşarea scânteii;- diagnosticarea contactelor ruptorului;- diagnosticarea condensatorului;

27

- diagnosticarea geometriei camei şi a jocurilor în ansamblul ruptorului distribuitor;

- diagnosticarea bobinei de inducţie;- verificarea alternatorului;- verificarea regulatorului de tensiune;- verificarea alectromotorului de pornire;- verificarea bateriei de acumulatoare;- etc.

723101.2.3.3.2. DEFECTE, CAUZE ŞI MOD DE REMEDIERE - EXEMPLU

Ca urmre a testărilor rapide clientul trebuie informat corect asupra defecţiunilor depistate cât şi asupra soluţiilor ce pot fi oferite pentru înlăturarea acestor defecţiuni.

Nu putem în câteva rânduri să enumerăm majoritatea defectelor care pot să apară şi nici modul cum acestea pot fi remediate, dar vom da un exemplu referitor la acest lucru pentru instalaţia electrică a farurilor.

Cauze Modul de remediereLămpile luminează insuficient

Bateria de acumulatoare este descărcată

- Verificarea stării bateriei şi a încărcării ei

Reflectorul sau dispersorul sunt murdare

- Curăţirea acestora

Becul este montat greşit în far - Corectarea sau reglarea poziţiei becului sau soclului

Un far nu lumineazăBecul are filamentul ars ( întrerupt ) - Înlocuirea beculuiLegătura la bec s-a desprins ca urmare a vibraţiilor

- Refacerea legăturii

Contactele sunt puternic oxidate - Curăţirea contactelorNici un far nu luminează

Comutatorul central de lumini defect, fapt care se constată prin scurtcircuitarea contactelor

- Repararea sau înlocuirea comutatorului

Siguranţa arsă, ceea ce se observă scurtcircuitând capetele ei

- Înlocuirea siguranţei

Conductoare defecte sau întrerupte, ceea ce se observă conectând în paralel până la faruri alte conductoare de încercare

- Conductoarele întrerupte se refac sau se schimbă

Iluminatul de aproape funcţionează, cel de depărtare nu funcţionează sau invers

28

Unul dintre filamente este întrerupt, fapt ce se constată prin verificarea becului la o baterie de acumulatoare

- Înlocuirea becurilor cu filamente arse

Legăturile la întrerupător sau conductor sunt greşit executate sau întrerupătorul este defect. Aceasta se constată prin desfacerea ambelor legături, încercarea şi verificarea cu lampa de control sau cu voltmetrul pe fiecare bornă a comutatorului şi pe legătura la masă

- Repararea sau înlocuirea întrerupătorului sau comutatorului defect

29


1. De ce caracteristici trebuie să ţină cont criteriile de structurare a activităţii de întretineri/reparaţii?

2. Enumeraţi principalele subansamble ale instalaţiei electrice auto.

3. Ce argumente tehnice putem folosi pentru o primă evaluare a defecţiunilor în faţa clientului?

4. Cum folosim schemele instalaţiei electrice în susţinerea argumentelor tehnice în faţa clientului?

5. Cum se face testarea periodică a echipamentului electric auto?

6. Cu ce putem urmării funcţionarea echipamentului de aprindere?

30


1. Aceste criterii trebuie să ţină cont de urmotoarele caracteristici:- diversitatea tipurilor şi variantelor de automobile;- construcţia şi funcţionarea noilor sisteme adoptate la automobile;- tehnologia diagnosticării pas cu pas a tuturor sistemelor motorului şi

automobilului, uneori descriindu-se şi aparatele folosite.

2. Principalele subansamble electrice auto sunt:- tabloul de bord;- comutatoare;- instalaţia de aprindere;- instalaţia de alimentare cu energie electrică;- instalaţia de iluminare şi semnalizare;- avertizoare sonore;- ştergătorul de parbriz şi pompa de spălare a parbrizului;- aparate de măsură şi control;- instalaţia de climatizare;- aşezarea cablajului pe caroserie;

3. Într-o primă evaluare a defecţiunilor putem folosi ca argumente tehnice schemele electrice ale instalaţiei electrice respective.

4. Folosim schemele instalaţiei electrice urmând paşii de la 1 la 5, astfel încât să depistăm cu exactitate defecţiunea şi cauza care a condus la aceasta.

5. Testarea periodică a echipamentului electric auto cu ajutorul aparatelor electronice este posibilă în condiţiile normale de lucru de pe automobil fără demontarea sau oprirea motorului

6. Funcţionarea echipamentului de aprindere se poate urmării în cele mai bune condiţii cu ajutorul osciloscoapelor sau oscilografelor electronice.

31

PĂRŢI COMPONENTE ANEXE

În acestă parte facem cunoştinţă cu majoritatea componentelor electrice care compun o instalaţie electrică auto.

Anexa 1 – Schema instalaţiei electrice a autoturismelor D1300

1- bateria de acumulatoare; 2- alternator; 3- regulator de tensiune; 4- casetă de siguranţe; 5- electromotor de pornire; 6- distribuitor; 7- bobină de inducţie; 8- bujii; 9- plafonieră; 10- tablou de bord; 11- conector de presiune ulei ( manocontact );12- conector de temperatură apă ( termocontact ); 13- traductor de combustibil; 14- faruri rectangulare; 15- lampă iluminare cutie cu acte; 16- lampă ilumunare portbagaj; 17- lămpi poziţie şi de semnalizare faţă; 18- lămpi triple spate; 19- contact şoc; 20- lampă iluminare număr; 21- reostat iluminare tablou bord; 22- releu semnalizare schimbare direcţie; 23- brichetă; 24- claxoane; 25- aerotermă; 26- ştergător parbriz; 27- comutator semnalizare schimbare direcţie; 28- plăci racord; 29- cutii de racordare; 30- comutator cu cheie de contact; 31- comutator comandă lumini şi claxoane; 32- comutator încălzire; 33- comutator ştergător parbriz; 34- întrerupătoare uşi; 35- contact lumini stop; 36- contact frână; 37- plachetă luminoasă.

Anexa 4 - Schema instalaţiei electrice a autoturismelor Trabant 601

1- lămpi de semnalizare schimbare direcţie; 2- faruri; 3- electromotor de pornire; 4- dinam; 5-claxon; 6- întrerupător lămpi stop frână; 7- baterie de acumulatoare; 8- releu regulator, 9- bujii; 10- ruptoare; 11- bobine de inducţie; 12- casetă de siguranţe; 13- releu de semnalizare schimbare direcţie; 14- placă cu borne de racordare şi distribuţie; 15- electromotor ştergător de parbriz; 16- comutator de picior pentru alimentare faze; 17- priza lămpii portative; 18- plafonieră cu întrerupător încorporat; 19- comutator ştergător de parbriz; 20- comutator central de lumini; 21- comutator de semnalizare schimbare direcţie; 22- vitezometru; 23- comutator cu cheie de contact; 24- lămpi triple spate; 25- lampa numărului de înmatriculare.

Numai pentru variantele 601S şi de Lux:26- casetă de siguranţe; 27- întrerupător pentru lumini de parcare; 28- releu

pentru comanda farurilor; 29- comutator cu cheie de contact prevăzut cu dispozitiv de blocare; 30- comutator de semnalizare lumini faruri cu două circuite.

Anexa 5 – Schema instalaţiei electrice a autoturismelor Lada 1500

32

1- lămpi de poziţie şi semnalizare faţă; 2- faruri exterioare; 3- faruri interioare; 4- claxoane; 5- termocontact ( conector ) de comandă a electroventilatorului instalaţiei de răcire a motorului; 6- ruptor-distribuitor; 7- electroventilator al instalaţiei de răcire a motorului; 8- bujii; 9- alternator; 10- baterie de acumulatoare; 11- releu de comandă claxoane; 12- bobină de inducţie; 13- lămpi laterale de semnalizare schimbare direcţie; 14- traductor de temperatură; 15- conector de comandă a lămpii de semnalizare a presiunii scăzute de ulei; 16- conectoare de comandă a lămpii de indicare a scăderii nivelului lichidului din rezervorul circuitului hidraulic al instalaţiei de frânare; 17- releu de comandă a lămpii indicare încărcare baterie; 18- releu de comandă a farurilor; 19- supapa electromagnetului jiclorului de mers în gol; 20- traductor de presiune ulei; 21- lampă subcapotă cu întrerupător încorporat; 22- electromotor de pornire; 23- regulator de tensiune; 24- priză de curent pentru lampă portativă; 25- casetă cu siguranţe; 26- releu de semnalizare schimbare direcţie; 27- întrerupător lămpi stop; 28- întrerupător lampă de semnalizare şoc; 29- întrerupător ştergător de parbriz ( de pe pompa spălătorului de parbriz ); 30- releu bimetalic de comandă a lămpii de avertizare frînă de mână; 31- întrerupător lampă de avertizare a frânei de mână; 32- întrerupător lampă mers înapoi; 33- electromotor ştergător de parbriz; 34- releu electromotor ştergător de parbriz; 35- lampă de iluminare a cutiei cu acte; 36- întrerupător de la uşile din faţă a plafonierelor; 37- întrerupător al lămpilor de la uşile din faţă; 38- indicator de combustibil; 39- lampă de semnalizare a rezervei de combustibil (roşie); 40- lampă de iluminare a indicatorului de combustibil; 41- indicator de temperatură a lichidului din instalaţia de răcire a motorului; 42- lampă de iluminare a indicatorului de temperatură; 43- indicator de presiune ulei; 44- lampă de semnalizare a presiunii ( scăzute ) a uleiului ( roşie ); 45- lampă de iluminare a indicatorului de presiune ulei; 46- lampă de iluminare a turometrului; 47- lampă de semnalizare a frânei de mână ( trasă ) şi a scăderii nivelului lichidului din instalaţia de frânare hidraulică ( roşie ); 48- lampă de semnalizare a şocului ( galbenă ); 49- lampă de semnalizare încărcare baterie ( roşie ); 50- turometru; 51- lampă de semnalizare a luminilor de poziţie ( verde ); 52- lampă de semnalizare schimbare direcţie ( verde ); 53- lampă de indicare a conectării fazei lungi ( albastră ); 54- lampă de iluminare a vitezometrului; 55- întrerupător pentru lumini exterioare; 56- întrerupător lămpi de iluminare a aparatelor de bord; 57- comutator cu trei poziţii a ştergătorului de parbriz; 58- comutator cu cheie de contact; 59- ceas electronic; 60- lampă de iluminare a ceasului; 61- comutator cu trei poziţii a motorului electric de îcălzire ( climatizare ); 62- lămpi de semnalizare a deschiderii uşilor din faţă; 63- comutator central de lumini; 64- comutator de schimbare a direcţiei; 65- întrerupător claxoane; 66- brichetă electrică; 67- întrerupător de la uşile din spate a plafonierelor; 68- plafoniere cu întrerupător încorporat; 69- motor electric de încălzire ( climatizare ); 70- lampă portbagaj; 71- traducător şi conector de combustibil; 72- lămpi semnalizare schimbare direcţie; 73- lămpi spate pentru poziţie şi stop; 74- lampă de mers înapoi; 75- lampă de iluminare a numărului de înmatriculare.

Anexa 6 – Schema instalaţiei electrice a autoturismelor Lada 1200

33

1- alternator; 2- baterie de acumulatoare; 3- lămpi poziţie şi de semnalizare faţă; 4- faruri; 5- lămpi de pe aripi pentru indicarea schimbării direcţiei; 6- cablul de masă al bateriei de acumulatoare; 7- cablul conductoarelor pentru lămpile de poziţie; 8- mufe de cuplare; 9- releu de comandă a lămpii de indicare încărcare baterie; 10- cablul bateriei de acumulatoare; 11- electromotor de pornire; 11a- electromagnet de comandă a electromotorului; 12- cablul conductoarelor din faţă; 13a- întrerupătore plafoniere montate pe stâlpul uşilor din faţă; 13b- întrerupătoare montate pe stâlpul uţilor din spate; 14- lampă de iluminare a cutiei pentru acte, cu întrerupător încorporat; 15- comutator electromotor instalaţie de încălzire cu trei poziţii; 16-rezistenţă suplimentară a electromotorului instalaţiei de încălzire; 17- lampă subcapotă cu întrerupător; 18- electromotor cu două viteze a instalaţiei de încălzire; 19- brichetă cu lampă de iluminare; 20- întrerupător lămpi stop; 21- releu de semnalizare schimbare direcţie; 22- bloc aparate bord; 22a- indicator de combustibil; 22b- lampă de avertizare a frânei de mână trasă; 22c- lampă de avertizare a scăderii presiunii uleiului în motor; 22d- lampă de indicare încărcare baterie; 22e- lampă de avertizare a rezervei de combustibil; 22f- lampă de semnalizare schimbare direcţie; 22g- lampă de indicare a luminilor de poziţie; 22h- lampă de indicare a conectării fazei lungi; 22i- indicator de temperatură a apei de răcire din motor; 22j- lampă de iluminare a aparatelor de bord; 23- întrerupător lampă avertizare frână de mână; 24- comutator central de lumini şi semnalizare; 24a- comutator de semnalizare schimbare direcţie; 24b- întrerupător claxoane; 24c- comutator central de lumini; 25- comutator cu cheie de contact; 26- casetă cu siguranţe; 27- bloc întrerupătoare; 27a- întrerupător lumini exterioare; 27b- întrerupător lămpi de iluminare a aparatelor de bord; 27c- comutator ştergător parbriz; 28- releu temporizator ştergător de parbriz; 29- priza lămpii portative; 30- releu bimetalic de comandă a lămpii de avertizare a frânei de mână trase; 31- electromotor ştergător de parbriz; 32- garnituri de etanşare şi protecţie a conductoarelor; 33- regulator de tensiune; 34- conector lampă de control a presiunii uleiului; 35- traducător de temperatură a apei; 36- ruptor-distribuitor; 36a- bujii; 37- bobină de inducţie; 38- claxoane; 39- plafoniere cu întrerupătoare încorporate; 40- traductor şi conector al nivelului de combustibil; 41- lămpi triple spate; 42- lampă de iluminare a numărului de înmatriculare; 43- lampă de iluminare portbagaj; 44-cablul conductoarelor spate; 45- plafonieră din spate ( Lada break ); 46- lămpi triple spate ( Lada break ); 47- lampă de iluminare a numărului de înmatriculare ( Lada break ); 48- cablul conductoarelor din spate ( Lada break ); 49- vitezometru ( Lada 1500 ); 50- tahometru ( Lada 1500 ); 51- indicator de presiune ulei ( Lada 1500 ); 52- indicator de temperatură a apei ( Lada 1500 );53- indicator al nivelului de combustibil ( Lada 1500 ); 54- mufe de cuplare a conductoarelor cablului instalaţiei, cu conductoarele cablurilor de la panoul aparatelor de bord ( Lada 1500 ); 55- întrerupător al lămpilor de iluminare a aparatelor de bord ( Lada 1500 ); 56- întrerupător lampă de control a şocului ( Lada 1500 ); 57-cablajul conductoarelor de la panoul aparatelor de bord ( Lada 1500 ).

34

TEST FINAL

a) TEST TEORETIC

1. Care este rolul echipamentului electric auto?

2. Care sunt tensiunile de alimentare ale instalaţiilor electrice auto?

3. La ce solicitări este supus echipamentul electric auto?

4. Care pol al instalaţiei electrice se leagă la masă?

8. Care este rolul sistemului de alimentare cu energie electrică şi care sunt

componentele acestuia?

9. Care este rolul instalaţiei de aprindere?

10.Enumeraţi cel puţin 4 aparate de măsură şi control folosite pentru măsurarea

unor parametrii în timpul funcţionării motorului.

11.De ce trebuie să aibă diferite culori conductoarele de legătură ale

receptoarelor instalaţiei electrice auto?

9. Ce reprezintă comportamentul clientului la momentul cumpărării unui serviciu?

10.Care sunt actele care alcătuiesc mecanismul comportamental?

11.Ce înţelegem prin imaginea asupra serviciului?

12.Care sunt formele de organizare a atelierelor în care electricianul auto poate să-şi desfăşoare activitatea?

13.Ce duce la stabilirea corectă a tuturor detaliilor cu privire la solicitările clientului?

14.Care sunt tipurile de defecţiuni întâlnite la echipamentele electrice auto?

15.De ce caracteristici trebuie să ţină cont criteriile de structurare a activităţii de întretineri/reparaţii?

35

16.Enumeraţi principalele subansamble ale instalaţiei electrice auto.

17.Ce argumente tehnice putem folosi într-o pentru o primă evaluare a defecţiunilor în faţa clientului?

b) TEST PRACTIC

1. Determinaţi tensiunea de alimentare a componentelor electrice ale unui autocamion cu remorcă.

2. Măsuraţi temperatura de funcţionare a motorului unui automobil.3. Identificaţi componentele electrice expuse la noroi şi praf.4. Identificaţi componentele electrice expuse la vibraţii şi temperaturi ridicate.5. Testaţi starea becurilor care asigură iluminatul pe timp de noapte.6. Identificaţi conductoarele care faclegătura între cutia de siguranţe şi

motoraşul ştergătorului de parbriz.7. Identificaţi borna bateriei de acumulatoare care are legătura la masă.8. Identificaţi culoarea becurilor care se aprind la bordul automobilului şi ce

reprezintă aceasta.9. Arătaţi care este circuitul electric ce alimentează claxonul.10. Arotaţi care sunt aparatele care măsoară presiunea uleiului în instalaţia de

ungere a motorului.

36

modul 2

Documents