FACULTATEA DE ISTORIE GEOGRAFIE SI RELATII INTERNATIONALE

SPRCIALIZAREA:EVALUAREA CALITATII SI PROTECTIA MEDIULUI

MASTERAT ANUL AL II-LEA

MODIFICARILE MEDIULUI INCONJURATOR DATORATE AGRICULTURII IN ZONA BECHET-

DABULENI, JUDETUL DOLJ.

PROFESOR:

MASTERAND:

1

MODIFICARILE MEDIULUI INCONJURATOR DATORATE AGRICULTURII IN ZONA BECHET-DABULENI, JUDETUL DOLJ.

Un factor foarte important care contribuie la degradarea mediului il reprezinta agricultura iar in sprijinul acestei afirmatii se aduc urmatoarele argumente: folosirea necorespunzatoare a irigatiilor aduce apa freatica la suprafata producand inmlastiniri; aratul face ca apa din primul strat de sol sa se evapore, deci este o metodă nepotrivită pentru solurile nisipoase din sudul ţării; echipamentele grele folosite în agricultră duc la compactarea solului; folosirea ingrasamintelor chimice, a pesticidelor s-ar putea structura in lantul alimentar uman acumulandu-se pana la pragul de pericol; pământul nu trebuie lucrat din deal în vale deoarece apare eroziunea acestuia; este necesară o rotaţie corectă a culturilor, de exemplu floarea-soarelui se cultiva o data la 5 ani.

Consideratii privind relieful Campiei Olteniei.

Campia Olteniei este subdiviziune  a Campie Romane si este in mare parte acoperita cu nisipuri fixate prin vii si culturi agricole.In cadrul ei se individualizeaza Campia Blahnitei, imbracata cu dune fixate prin plantatii de salcami, Campia Bailesti intre Drincea si Jiu si Campia Romanatilor situata intre Jiu si Olt ca un larg amfiteatru, cu un camp inalt ce coboara in trepte spre Dunare si  lateral spre Jiu si Olt.

O problema presanta cu care se confrunta locuitorii judetului Dolj este desertificarea. Aceasta consta in degradarea solurilor din zonele aride,semiaride si stepice temperate datorita unor factori, cei mai importanti fiind variatiile climatice si  activitatea umana.

2

Patrunzand in partea de S-V a Campiei Romane intalnim o suprafata lipsita de viata, o adevarata Sahara cu dune si furtuni de nisip. Deocamdata nu se stie cu exactitate cat din suprafata Campiei Olteniei este afectata de acest fenomen dar cele mai mari probleme au aparut in zona comunelor Dabuleni, Sadova, Marsani si Desa unde conditiile pedoclimatice si fenomenul de deflatie eoliana ingreuneaza lupta oamenilor cu desertificarea solului. Expertii estimeaza ca in Campia Olteniei exista peste 100 000 de hectare aride .

Cauzele desertificarii din Campia Olteniei sunt date de un complex de factori, factori care determina desertificarea in orice parte a Terrei daca se indeplinesc conditiile.Cea mai importanta cauza este combinatia dintre modificarile climatice , scaderea cantitatilor de precipitatii si fenomenul incalzirii globale si cresterea presiunii umane asupra solului: suprapasunatul, cultivarea intensiva, despaduririle.

3

  Tăierea pădurilor este o problemă cu urmări serioase asupra climei şi în acelaşi timp

grăbeşte procesul de deşertificare. Despăduririle au loc din mai multe cauze, cele mai frecvente

fiind explotarea excesivă a lemnului şi extinderea suprafeţelor agricole.

La nivel mondial, o atenţie deosebită se acordă procesului de împădurire a zonelor cu

soluri degradate, dar şi stării actuale a pădurilor (afectate de ploile acide, diminuarea fertilităţii

solului, eroziunea înaintată a solului) care au devenit probleme serioase, dezbătute din ce în ce

mai des la reuniunile de acest gen.

Schimbările climatice pot precipita procesul de deşertificare, dar activitatea umană este

cauza cea mai frecventă.

Cauzele antropice sunt reprezentate de suprapopulare, utilizarea necorespunzătoare a

terenurilor, despăduriri, suprapăşunat şi poluare. Astfel, desţelenirea terenurilor şi suprapăşunatul

provoacă o intensificare a eroziunii şi a deflaţiei, care distrug în primul rând stratul fertil de sol.

Circumstanţele climatice ţin de reducerea cantităţilor de precipitaţii şi de modificarea

regimului acestora, de tendinţele de încălzire a climei, intensificarea vânturilor şi mărirea

evapotranspiraţiei.

Suprapăşunatul provoacă o degradare accentuată a pajiştilor, reducerea gradului de

acoperire a solului cu vegetaţie şi instalarea unei vegetaţii xerofile.

Din pacate desertificarea in Campia Olteniei este un proces care a transformat peisajul

natural al campiei modificandu-l ireversibil.

Pentru a preveni fenomenul de desertificare, prefectii judetelor ar trebui sa ia masuri de

impadurire,de refacere a habitatelor, irigarea terenurilor iar plantele sa fie cultivate responsabil

astfel incat solurile sa nu fie suprasolicitate.

Daca nu se iau masuri, consecintele ar putea fi grave. Printre acestea enumeram:

-reducerea rezistentei ecosistemelor fata de variabilitatea climatica;

-scaderea productivitatii solurilor si saracirea covorului vegetal;

-scaderea productiei alimentare si favorizarea aparitiei foametei;

-abandonarea asezarilor si si cresterea migratiei (la orase ).

In concluzie masurile ar trebui aplicate   fara intarziere prin cooperarea si participarea

directa a comunitatilor locale.

4

Ce trebuie să facem pentru a lupta împotriva deşertificării?

• Pentru a evita eroziunea, pământul nu trebuie lucrat din deal în vale.

• Echipamentele folosite în agricultră trebuie să fie mai uşoare; cele grele duc la compactarea solului.

• Aratul, metodă nepotrivită pentru solurile medii şi uşoare din sudul ţării, trebuie înlocuit cu discuitul. Prin arat, apa din primul strat de sol se evaporă.

• Este necesară o rotaţie corectă a culturilor. Spre exemplu, floarea-soarelui nu se pune decât o dată la cinci ani.

• Trebuie folosite perdelele forestiere care să asigure protecţia solului. Perdelele forestiere au început să fie tăiate în România încă din anii ’50.

• Lipsa de precipitaţii ar putea fi contracarată şi prin amenajarea teritoriului, respectiv prin crearea unor „neomogenităţi“ (păduri şi ape) care să determine vaporii din atmosferă să se transforme în picături şi să plouă.

5

6